Universul, octombrie 1904 (Anul 22, nr. 270-300)

1904-10-14 / nr. 283

t AMIL XXII, No. 283-Jour 14 Octombrie 1964­ ,5 Bani In Ilománía.«H&ö Haul m etrölnitate Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADM!N!STRIIT# :­­% — fî, Strada Brezoianu 11, Bucur’a săli­t Harta actualului câmp de rusbolii din Manciuria. — (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Miercuri, 13 Octombre.— M-rnî Carp și Papii­ Catolic Miercuri, 20 Octombre.—Evarist. Soarele răsare 6.29; apune 4.59 să exploateze afacerea un timp determinat. Cititorul nostru crede că s’ar găsi capitaliști dispuși la aceasta. Ne facem datoria să­ supu­nem celor in drept această ideie. București, 43 Octombre Din public In urma intervenției uneia dintre Camerele noastre de comerț, s'a hotărît a se inter­­zice comerțul ambulant prin trenurile de pasageri. Luând lucrul în general, sunt mai multe și mai însem­nate considerațiuni pentru in­terzicerea comerțului ambu­lant în trenuri de­cât pentru­­ tolerarea lui. Există însă un ram de comerț ambulant ce pare că trebue să fie permis în interesul publicului. E vorba de vînzarea lucru­rilor de hrană. Dacă s’ar opri vînzarea a­­cestor lucruri—ne scrie un a­­bonat — mulți copii ar suferi de foame, neavînd părinții lor de unde le procura un corn sau un covrig. Nu numai atât, dar ce se face cu omul în toată firea, care pleacă grăbit din oraș și nu se mai gândește la nimic de­cât să nu scape trenul ? La restaurante, nu-i dă mâna ori­cui să se ducă, cei mai mulți ar fi deci expuși să rabde de foame. In aceeași situațiune se gă­sesc și toți aceia cari se urcă în tren la stațiuni mici, ve­nind de pe la sate unde nu găsești nimic preparat de ale mâncărei ca să te poți apro­viziona pentru drum. Abonatul nostru conchide cerând să se permită și mai departe vînzarea lucrurilor de hrană în trenuri, în interesul mai ales al călătorilor cari au de făcut un drum mai lung și cari nu sunt cu punga rL- groasă. Prin aceasta nu s’ar aduce nici o vătămare comer­țului stabil. Un alt cititor al nostru, d. D. Niculescu, pledează pen­tru construirea unei mar­ hala de fructe și legume în piața Bibescu, ce s’ar pune în le­gătură, printr’o linie de tram­way, cu calea ferată. Aspectul pieței Bibescu, unde se face un comerț așa de însemnat cu legume și fructe, nu e de loc demn de Capitala Regatului. In afară de aceasta, starea de lucruri actuală pricinuește mari pa­gube producătorilor, căci fruc­tele, aduse cea mai mare parte de la dealuri, ajung strivite și se mai strică în piață; a­­ceastă stare de lucruri e pă­gubitoare și sănătății publice. Toate neajunsurile astea s’ar înlătura prin construirea unei hale speciale având legătură cu drumul de fier. Perud­ele ar ajunge în bună stare și s’ar păstra în condițiuni bune. Cheltuelile pe cari le-ar face primăria cu această cons­trucție, s’ar acoperi din ve­­­­nitul halei, ba încă adminis­trația comunală și-ar spori ve­niturile, scăpând și Capitala de o urîciune. Dacă însă primăria nu e a­­cum în situațiune să facă chel­tuieli, ar putea să acorde con­­fesiunea unor capitaliști cari» din Germania (Corespondență parte a ziarului «Universul») Berlin, 10 Octombrie. Afacerea succesiune­ din Lippe Ziarul «Post» scrie următoa­rele asupra stărei actuale a suc­cesiune­ din principatul Lippe- Detmold: «Cancelarul imperiului, contele Bülow, a conferit după prînzul de gală din palatul re­gal, cu ministrul de Stat din Lippe, Gereckot, asupra chestiei succesiune!. Mai înainte minis­trul conferise și cu contele de Posadowsky. A doua zi a ple­cat la Detmold. Ziarul «Post» desminte știrea că reprezintantul saxon în con­siliul federal al imperiului, con­tele Hohenthal a și fost desem­nat ca referent al afacerei din Lippe, și că majoritatea dele­gaților ar fi primit instrucți­uni de la guvernele lor în a­­ceastă privință. Ziarul «Post» încheie apoi ast­fel : «Credem că d. Gereckot va pă­răsi Capitala foarte satisfăcut de aceea ce a auzit aici. Un lucru îl va stabili el fără îndouială și adecă : reprezentanții tuturor guvernelor se vor sili’din toate puterile lor ca să rezolve această chestiune fără pasiune, în cea mai mare liniște și după toate prin­cipiile fundamentale de drept». Soarta unui dezertor Alaltăerî a sosit la Schwine­­mü­nde pe bordul vaporului «Ma­ria Teresia» un desertor din re­gimentul 4 de grenadiri, cu nu­mele Hans Schmidt, spre a fi dus la Berlin. Schmidt deșertase la 1901 din regimentul său, refugiindu-se în Olanda. De acolo plecă cu un vapor de comerț în Spania. Me­canic de meserie, el reuși să-și găsească de lucru într’o fabrică din Cartagena. Când însă sosi în acest port vaporul german de răsboiü «Stein» venind dintr’o călătorie de exercițiu, Schmid se anunță de bună voie ca desertor. Comandantul vasului «Stein» îl predeze comandantului vapo­rului «Maria Teresia» care de a­­semenea staționa în acel port, pentru ca să fie trasportat în pa­trie. Motivul predărei sale este dorul de familie și de patrie cu toate că știa ce grea pedeapsă îl așteaptă. Sinuciderea unei surori de caritate în localitatea Lorch, de lângă Aschafenburg, s-a împușcat o soră de caritate de la societatea «Crucea roșie». Nenorocita era în vârstă de 26 de ani și mai înainte de a se sinucide, s’a rugat mai multă vreme în biserica din acea loca­litate. Nu se știe motivul acestei fapte disperate. Descoperiri de urne Din Glogau se anunță că cu ocazia unor săpături făcute în parcul de acolo s’au descoperit numeroase urne, dovadă că a­colo a fost pe vremuri un cimitir vechi, de peste 600 ani. Urnele sunt așezate vertical una peste alta, și parte au forma de ul­cioare, parte de vase și sunt pline de cenușă. Primăria a sis­tat lucrările până când vor sosi representanții Museului anticită­­ților din Silesia. ________Meyer. UN­ PROVERB PE ZI Arta e lungă, viața e scurtă. (Latin) # * „Din viața romană" Acesta e titlul unui important studiu în care d. Ion Kalinderu, doctor în drept și eruditul pre­ședinte al Academiei Române, ne arată trecutul poporului ro­man. Străbătând în noaptea uitărei, d. Kalinderu ne descrie cu multă exactitate viața strămoșilor noștri. Desfrâul aristocrației romane, orgiile, luxul neînfrânat, tot ce a condus la decădere și ruină pe poporul roman, se ved des­crise cu multă măestrie în pagi­nile acestui valoros volum. Trecutul îndepărtat, viața an­tică ni se oglindesc cu toate o­­biceiurile, cu toate defectele, cu fina rafinărie a gustului și a per­versității, cu toate năzuințele, cu toate patimele aristocrației ro­mane. Eruditul autor al acestei sa­vante lucrări ne oferă tot­odată numeroase ilustrațiuni, repro­duse cu o artă desăvirșită și pe cari le-a cules de la muzeul Lou­vre din Paris, de la muzeul de antichități din Florența și de la prețiosul tesaur din Barcelona. In partea întâia a volumului, d. Kalinderu ne vorbește de po­doabele, de toaleta și petrecerile unei eleganțe, iar în partea a doua face o pătrunzătoare ana­liză a societăței înalte de pe vre­mea lui Pliniu cel tîner. Cu cât restoește paginile, cu CRON­OI FEIOSIME Politeța intre soți Dacă părinții s’ar gândi tot­­dea­una că pilda lor e tiparul în care se gravează adesea pe veci caracterul copiilor, ei s’ar sili să-șî îmblânzească firea și să nu arate de­cât fețe zîmbitoare și grațioase. Soții cari iau încântătorul și foarte Înțelepțescul obiceiu de a chibzui împreună asupra tuturor afacerilor însemnate ale vieței, se pun ast­fel la adăpost de tu­l­­burările casnice cari întunecă une­ori pentru tot­dea­una cerul conjugal. Dar vai de aceia cari suferă de cei mai cruzi dușmani ai ori­căror legături amabile : vreau să vorbesc de trufie, de susceptibi­litate, de încăpățânare. Ei vor suferi prin propria-le greșală și vor face să sufere și pe cei din jurul lor. Trebue să-ți aduni toate puterile, ca să ajungi să nu faci nimic sau să spui ceva care să le displacă și atunci încă, având cea mai mare bună­ voință, nu izbutești să în­lături toanele, supărările sau cer­turile. O repet, din mica copilărie trebue să veghiăm asupra ca­racterului nostru, iar datoria pă­rinților e să îndrepteze defectele născânde ale copilului cât mai e timp încă. Una din politețele căminului, la îndemâna tuturor, e îngrijirea persoanei sale. A păstra toate cochetăriile pentru lume și a nu se arăta acasă de­cât în toaletă neglijată și necurată, e aproape tot atât de regretabil ca tristul obiceiu al unor bărbați de a lăsa la ușă voia­ bună spre a nu aduce familiei lor de­cât o față rece și nemulțumită. Bărbatul, care nu disprețuește de a se ocupa de familia sa, care e mai bine-voitor pentru mamă ; femeia care se face frumoasă spre a place acelora pe cari ’Í iubește mai mult pe lume, care știe să convingă prin blândețe, care mai mult de­cât de ori­ce se îngrijește de buna stare a lor sei, copiii deprinși de cu vreme cu pacea din casă, ca și cu cea mai mare curățenie în casă ca și în public: iată un cămin fer­mecător unde fiilor, deveniți mari, se va place a se regăsi, și pe care fetele o vor lua la rîndu-le ca model de urmat. Silvia, atât interesul devine mai mare și nu mai poți lăsa din mână prețiosul volum. Rind pe rînd vezi cum avu­țiile­ îngrămădite la Roma, pe vremea lui Cesar și a lui August, în urma cucerirei atâtor bogate ținuturi și cum contactul cu po­porul grecesc, a cărui mlădioasă imaginație a creat toate formele de lux și de mode, a trebuit să schimbe viața statornică și rus­tică a poporului roman și să-l împingă spre prăpastia peirei. Nimic nu e perdut din vedere; autorul ne arată în toate amă­nunțimile întrebuințarea florilor și a coroanelor, cum oratorii a­­pareau în public purtând pe cap cununi de flori , ne vorbește de «acus discriminalis», acul care ținea perul elegantelor romane, adesea­ ori scobit și conținând o­­travă. Cu aceste ace se serveau femeile romane ca să-și răzbune. Fulvia, soția lui Antoniu, cerând să i se aducă capul lui Cice­rone, înțepă cu acul de la cap limba care pronunțase atâtea fai­moase discursuri. Ca și astă­zi, elegantele ro­mane se impodobeau cu cercei, inele, brățări lucrate în aur și pietre prețioase. Vălul, care la început era re­zervat numai preoteselor și virgi­nelor cari îndeplineau jertfe, fu adoptat de matroanele romane ca simbol al castității, iar mai târziu, sub împărați, deveni un obiect de lux și de modă. Po­pea, soția lui Nero, când se plimba pe stradă, își acoperea fața cu un asemenea văl, pentru a face să crească și mai mult dorința de a fi văzută. Ast­fel, răsfoind paginile volu­mului «Din viața romană», gă­sim toate podoabele întrebuin­țate pentru toaleta feminină, intre care se numeră și evantaile. Venind la ospețe, vedem cum se transformată în adevărate or­gii, că societatea romană nu mai căuta de­cât potolirea pasiunilor, că numai plăcerea momentană putea să mai satisfacă niște i­­n­imi desfrânate și minți obosite. Dar, remarcabila operă a d-lui Ion Kalinderu nu se termină aci. D-sa ne arată, în partea finală, aparițiunea cristianismului, care sfărâmă și spulberă toate mani­festările­­ decadenței morale. In locul hainelor scumpe și a po­doabelor, femeile îmbracă haina grației cerești; simțimîntul re­ligios alungă întunericul trecu­tului și ast­fel vedem ridicându­­se o lume nouă pe ruinele lu­mei vechi. Acest important studiu al d-lui Ion Kalinderu nu ne arătă nu­mai în mod fidel viața decadentă a strămoșilor noștri,­ci ne dă, în acelaș timp, învățăminte de un real folos și aceasta’face ca va­loarea lucrării să fie și mai mare, în scopul indirect de a provoca neînțelegeri cu Anglia. După foaia engleză, se declară în aceleași cercuri diplomatice că Rusia nevoind să fie bătută numai de japonezi, ar abate în­semnătatea înfrîngerea ei înce­pând lupta și cu Anglia. Atitu­dinea Germaniei ar fi și ea de natură de a spori îngrijirea. « * * La Londra circulă zvonul că regele Eduard ar fi rugat pe sir Claude Macdonald, ministrul Angliei la Tokio, de a se informa exact asupra condițiilor pe cari le-ar primi guvernul japonez ca să închee pacea. Acest zvon nu­ a confirmat însă. Se știe totuși că regele Angliei dorește să vadă războiul sfîrșit și că s-ar simți foarte fericit să-și pue toată influența în joc dacă ar crede că beligeranții ar fi dis­puși să asculte vorbindu-li-se de pace.* M » O depeșă din Tokio către a­­genția «Central News» spune că în Japonia domnește mare indig­nare din cauza chipului cum ger­manii furnizează arme, munițiuni și vapoare Rușilor. Deschiderea sesiuniei de toamnă a Sf. Sinod­uri s’a deschis, după cum am anunțat, sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. La orele 10 dimineața s’a ofi­ciat în biserica catedrală a Sf. Mitropolit un Te-Deum ocazio­nal de către P. S. S. Arhhiereul Nifon Ploeșteanul, vicarul Sf. Mitropolit, în prezența membri­lor Sf. Sinod, față fiind și d. Dimitrie Sturdza, președintele consiliului de miniștri și minis­tru ad-interim la culte. După terminarea serviciului divin membri Sf. Sinod și d. Sturdza s’au dus în corpore la localul ședințelor din strada Sa­­pienței 5. Ședința a fost prezidată de I. P.­­ S. S. Mitropolitul primat D. D. Iosif. D. prim-ministru Sturdza ci­tește mesagiul de deschidere, după care I. P. S. S. Mitropo­litul Primat declară sesiunea de toamnă deschisă. P. S. S. dr. Pimen. Episco­pul Dunărea-de-Jos, secretar, ci­tește sumarul ultimei ședințe din sesiunea de primă­vară. P. S. S. Episcopul Athanasie al Râmnicului, dă citire scrisoa­re! Patriarhatului ecumenic prin care răspunde la aceea a Sino­dului României dinn­ Maiü a. c. I. P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei cere un concediu de 15 zile, se acordă. Asemenea cer concediu P. P. S. S. Gherasim, episcopul Romanului, și arc­ie­reul Ghenadie Băcăoanu i, se a­­cordă. Administrația Casei Bisericei trimite budgetul tipografiei căr­ților bisericești pe anul finan­ciar 1905—1906. Sf. Mitropolie comunică ra­portul protoiereului de Ilfov, prin care roagă a se da gratuit cărți de ritual la biserica din Ulmeni, care după ce a ars a fost cons­truită din nou. Se prezintă diferite petiții pen­tru aprobări de cărți bisericești. Schimonahul David din Sf Munte Athos, schitul românesc «Prodromu», depune icoanele a mai mulți sfinți și cere aprobarea. Sf. Mitropolie a Ungro-Vla­­hiei, și Sf. Episcopii de Râmni­­cul-Noul Severin, de Argeș și Dunărea-de-Jos înaintează mai multe dosare cu actele de călu­găriri ale mai multor frați și su­rori, de pe la diferite mo’nastiri. La orele 12 jum., ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare pentru ziua de Luni 18 Octom­brie. . C. Sc. öalffiltl in promiscia De la coresp. noștri particulari Marți, 12 Octombrie. BUZEU.—Mascat de câine turbat.—Copilul Alexe G. Pârlog, din Buzeu­, fiind mușcat de un câine turbat, a fost trimis ori în căutarea institutului anti-rabic din București. Câinele a fost prins și t omorît’. Furtul din gară.’—De către necunoscuți, prin ruperea plumbu­­rilor de la 2 vagoane s’au furat ori noapte din stația locală 2 baloturi de pânză, 2 cutii mari, în care se aflau ca la 60 chilograme de ceai, etc. Până acum nu s’a putut da de urma hoților. BÂRLAD.— Sinucidere.—Azi dimineață, comerciantul Leiba Gol­­denberg, din str. Ștefan-cel-Mare, ducându-se să anunțe pe chiriașa sa, Suzana Caragi, cum C că un văr al ei, care a sosit cu trenul de 4 di­­mineața, o caută, găsi ușa el încu­iată. Surprins, d. Goldenberg care știa că chiriașa lui se scoală de o­­biceiu foarte de dimineață, bătu de câte­va ori în fereastră’, însă fără a obține vre-un răspuns. Atunci a­­nunță cazul comisariatului despăr­țire!. S’au dus imediat la fața fiocului d-nui comisar Boncea, sub-comisar Nenițescu, însoțiți de ofițerul de gardiști Susnea. ’ ’ Forțând ușa, un miros puternic de acid carbonic i-a izbit în față. Pe un pat curat zăcea fără suflare femeea Suzana Caragi, de 63,ani îm­brăcată în haine de sărbătoare și ținând în mână o carte de rugă­ciune ; ea se sinucisese. In mijlocul casei se afla un cazan mare plin de cărbuni , iar soba, ce era astupată, conținea de asemenea cărbuni stinși. Facându-se perchizițiuni s’au gă­sit două scrisori, din cari se vede că nefericita femeie și-a curmat viața într’un moment ’ de disperare, având a se prezenta la un proces spre a-șî scoate niște bani ce-o dăduse cu împrumut, proces ce nu-l putea susținea din cauza mizeriei. Prima scrisoare e adresată parchetului și prin care a­­rată că s’a sinucis de bună voie , roagă a nu li se mai face autopsia și a se încuviința înmormîntarea. CALAR AȘI.-Curtea cu jarl. —Vineri, 15 c. se deschide sesiunea de toamnă a Curței cu jurați din județul nostru sub preșidenția d-lui I. Stambulescu, consilier al Curtei de apel din București, asistat de d-nil S. Niculescu, membru de șe­dință, și G. Eustațiu, supleant. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror D. Moscu. Se vor judeca 11 procese și a­­nume : Ștefan Mening, amenințare; N. Goreschi, atentate la pudoare ; Al. Crăciun, Gh. Costache, Dănilă Făgăraș, C. Muzică și alt, pentru omoruri ; G. Gavrilă, asasinat; I. G. Cojocaru, Oprea Dinu Caraviu, Nicolae Șuțu și Panait Ferbințeanu, pentru omor. CONSTANȚA. — Prinderea și rib­irea unui vestit spăr­gător.— Nicolae Ivanof și Gheor­­ghe Petre Stere, după mai multe spargeri și furturi făcute în Enigea și comunele din împrejurimi, au în­cercat să spargă moara de vânt a d-lui Vasile Constantin. Fiind surprinși, ei au tras focuri de revolver, fără a răni pe cine­va. Primarul din Enigea a însărcinat pe guardul câmpean Stan B. Con­stantin și pe locuitorul Leahu Bratu, ca să-î urmărească, mai ales prin pădure unde­­ șî aveau ascunzătorile. In ziua de 10­­ cor., bandiții au fost găsiți in pădurea Ot­luorman, și, somându-i să stea, au răspuns prin focuri de armă, retrăgându-se In mijlocul pădureț. Gardianul Stan a răspuns cu două focuri, rănind pe banditul Gheorghe Sterea în spinare și la piciorul drept, Necolae Iordanof a dispărut. Anunțându-se autoritățile, au ri­dicat pe rănit și l’au transportat la spitalul comunal din Cernavodă. In pădure s’a găsit o ascunză­toare. In care se aflau mai multe o­­biecte furate. GALAȚI. — O propu­nere.— De­oare­ce numărul pasagerilor care se servesc zilnic de bacul de pe Dunăre e foarte mare, actualul bac a ajuns insuficient. Mai mulți co­mercianți vor adresa primăriei lo­cale o rugăminte, spre a se inter­veni la minister, pentru înființarea a încă unui bac, cursele facându-se atunci succesiv. Recensământul.­ La 15 cor., începându-se operațiunile comisiu­­nea pentru revizuirea tabelelor de recensământ pe anul 1906, primă­ria a delegat pe următorii d­ni con­silieri a asista la aceste operațiuni: circ. I, d. Gh. Popa , a 2-a M. Afi­­toniadi, a 3-a P. Altăngnî , a 4-a Fr. Barcă și a 5-a Sava Petroni. Con­cedii­. — D. Francisc Popp, consilier la Curtea de apel, a obți­nut un concediu de 10 zile, înce­pător de Luni. Apele Dunărei cotează la 2 m. , 08 c. m. Mormîntul antic de la Băr­boși. — In muchea dealului ce se ridică în curtea pulberăriei Statului de la Bărboși, facêndu-se de curând niște săpături,—după cum am anun­țat,—s’a descoperit existența unui monument antic, constând dintr’un sacarfag de marmoră, sculptat cu multă măestrie. Pe o lungime de aproape 2 metri și o lărgime de jumătate metru, a­­ceastă antichitate e făcută din mar­moră albă, curată. Capacul e prevăzut la cele patru colțuri cu câte o cupolă semi-ro­­tundă. Colțurile de la baza capacu­lui sunt cioplite ast­fel în­cât să se poată bine adapta suprafeței sarco­fagului. Greutatea sa e colosală. A trebuit o mare forță mecanică ca să se poată ridica acest capac. In interior au fost găsite osemin­tele de la un singur om, așezate cu capul spre răsărit. In colțuri au fost găsite câte un ulcior de pămînt ars. Până acum mărețul coșciug nu a putut fi desgropat complect. Corisul are o adâncime­ de aproape trei sfer­turi de metru. Pe cele trei fețe descoperite până acum nu s’a găsit nici o inscripție, nici o urmă după care să se poată preciza vârsta acestei antichități. Una din laturi e prevăzută cu o mică deschizătură rotundă, care respunde în interior, și prin care pămîntul adus, de­sigur de alu­viuni, a pătruns umplând interiorul. Craniul și cele 4 ulcioare au fost luate de către delegatul ministerului de război trimis spre a-și da avisul asupra acestei antichități, care e atât de bine­­ conservată. E de observat că localitatea unde s’a găsit acest monument e bogată în antichități. După cum afla, între anii 1869-70 un însemnat personagiu din Bucu­rești, însoțit de o companie de ge­­niștii săpători, a făcut mai multe săpături pe acr. Atunci s'au găsit diferite monezi prețioase, descope­­rindu-se în același timp și o sub­terană prevăzută cu diferite scări, ce corespundea din vîrful dealului pe­ malul Siretului. Astă­zi se continuă cu săpăturile pentru desvelirea complectă‘a aces­tui antic și măestrit monument. PITEȘTI. — Magistrat in­sultat în ședință. — Astă­zi s’a judecat de către trib. de Argeș, compus din d-nii C. G. Râtescu și Șt. Martinescu, membri, procese co­­recționale. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Costacopol. Intre alte procese, s’a judecat și acela al lui C. Ionescu, pentru furt. Acesta, acum două ani,­în tovărășia vestitului spărgător C. M. Păsărică, a furat de la hotel «Splendid» un cufăr plin de diferite obiecte. Prins de poliție, a fost închis în peniten­ciarul local, din care reuși s­ă scape; el fu însă prins din nou și adus înaintea tribunalului spre ai fi ju­decat. Tribunalul l-a condamnat la două ani închisoare. Ionescu, la auzul sentinței, a in­sultat pe procuror chiar în­ ședință. Imediat el fu judecat pentru in­sulta unui membru al tribunalului în ședință, și pe lângă cei două ani i s’au mai dat încă 4 luni închisoare. PLOESTL—Rănire gravit.— Era, 11 p., în trenul de Predeal No. 177, conductorul a bătut și rănit grav pe pasagerul Gintă Dumitru, din Telega. Gazul s’a reclamat șefilor de sta­ție din Buda și Câmpina, care au stabilit vinovăția conductorului, ra­portând cazul direcției generale a căilor ferate. Afacerea Alcalay.­In urma infirmărei mandatului de arestare al lui Const. Șărbănescu, inspector al «Băncei Agricole», dovedit ca a­­utor al escrocheriei comisă In da­una acestei bănci In unire cu Alca­lay, d. I. G. Ionescu-Quintus, advo­catul lui Alcalay, a cerut și elibe­rarea clientului său. Tribunalul așteaptă dosarul afa­cerea de la Camera de punere sub acuzare, spre a lua această chestie în desbatere. Accident.­Era, pe când trenul de marfă No. 756 trecea peste po­dul Prahovei, macaraua mobilă a­­flată într'un vagon, a rupt o mare parte din mărginile podului, maca­raua stricându-se cu desăvîrșire. Pagubele provocate de acest ac­cident sunt evaluata la suma de 7000 lei. R.­SA13 AT r.Tulți bolnavi de tifos.—Această teribilă boală a făcut multe victime în orașul nos­tru. Zilnic se îmbolnăvesc copii și chiar oameni mari. Serviciul sanitar a luat toate mă­surile de izolare, în care scop a și înființat 2 sanatorii particulare, In­tru­cât cele 2 spitale ce avem în oraș sunt pline de bolnavi. Titi GOVîȘ— Moarte su­bită. — Cerșetorul Avram Ungu­­reanu, în etate de 80 ani, de fel din comuna Bogați, a murit subit într’o gheretă ce servește oamenilor cari fac streajă prin comuna Mănești. Inaugurare. — Erî, după cum am comunicat, s’a inaugurat noul local de școală din Voinești. Au asistat la această solemnitate, afară de autoritățile locale. In frunte cu primarul Petre Dițescu, nume­roși invitați din împrejurimi : Târ­­goviște și București. După oficiarea unui serviciu reli­gios s’au ținut cuvîntări de către d-nii: Gh. Cherciu, revizor școlar ; primarul Petre M. Dițescu, învăță­torul Dimitrescu, prefectul Câm­­peanu, G. Nicolaescu, secretarul ge­neral de la interne , deputatul Di­­mitriu, etc. După terminarea solemnității s-a dat un banchet în casele primaru­lui P. Dițescu,­­ în timpul căruia s’au ridicat mai multe toasturi. Banchetul luând sfîrșit la orele 2 d. a., cu toți au pornit în trăsuri la rlul Dâmbovița, spre comuna Ge­­menea, depărtare de 2 km. de Voi­­nești, unde s’a inaugurat și un pod, ce a fost dat în circulație. La orele 3, membrii autorităților și invitații din Tîrgoviște au plecat apri oraș.. Sfcaraî O CUGETARE PE ZI Bucuria e fiica ocupațiunei. Harta situaîtîîi« câmp de război» din Manciuria — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­zi re­prezintă o hartă a actualului câmp de räzboiu din Manciuria în în­tinsul ținut dintre orașele Muk­den și Liaoyang. In această hartă cetitorii noștriî vor afla localită­țile semnalate de corespondenții noștri­ din străinătate în depă­­șite privitoare la războiul ruso­­japonez. Știri din străinătate — Prin poștă — Generalul francez Glamorgan a murit de holeră la Tonkin. * ¥ V La Cannes, în sudul Franței, a fost arestat zilele trecute prin­țul rus Victor Nakașici. Aceasta e a treia oară de când prințul e arestat în Franța, pentru contra­venție la un decret de expulzare. In 1885 a fost condamnat la moarte pentru că a încercat să ucidă pe Țar; pedeapsa i-a fost comutată în 1887. Reușind să fugă din închisoare, s-a stabilit la Paris. Prințul a fost expulzat din mai toate Statele și a fost de nenu­mărate ori condamnat mai pre­tutindeni pentru delicte politice. Din Cernăuți se anunță că re­forma electorală în dieta Buco­vinei are șanse de izbândă, așa în­cât va fi votată chiar în se­siunea aceasta.­­Partidele major­­tățea au căzut de acord asupra chestiunilor de detalii; se speră că și marii proprietari sunt dis­puși la un compromis. Noul pro­iect prevede 51 deputați în total. Împărțirea cercurilor electorale are ca bază ideia națională. Par­tidele din majoritate susțin votul secret.ft Ducele Ernest Günther de Schleswig-Holstein, fratele împărătesei Germaniei, a sosit la Berlin împreună cu soția sa. * Ziarul italian «Vera Roma» află că în curînd vor fi chemați sub arme soldații în concediu din clasa anului 1897. Știrea a pro­dus senzație, cu toate că în cer­curile superioare e considerată ca neserioasă. Sâmbătă s’a celebrat la Lon­dra și Portsmouth a 99-a ani­versare a luptei de la Trafalgar. . * . ¥ D. Hay, ministrul de externe al Statelor­ Unite,­­ a supus Sâm­bătă cabinetului textul invitațiu­­nea ce va fi trimisă peste câte’-va zile, de către președintele Roo­sevelt, puterilor, pentru ca ele să adere la o nouă conferență a păcei la Ha­ga, și pentru ca’ele* să desemneze data ce le-ar con­veni pentru reuniune. Se crede că Rusia și Japonia se vor împotrivi la întrunirea conferinței atâta timp cât va dura războiul între ele. Anul acesta s’au făcut întărit­oară în Muntenegru manevre mari la care au luat parte 10 mii de oameni din miliție și 3 baterii de artilerie. Manevrele s’au făcut lângă granița albaneză. Prințesa Cecilia de Meckdem­­burg-Schwerin, care s’a logodit deunăzi cu prințul moștenitor al Germaniei, ’i aduce o zestre care, spun ziarele, nu­ î va fi dată de către familie, ci de însuși poporul marelui ducat,—și aceasta în vir­tutea unui vechiu obiceiu. Dieta a și fost convocată, spre a vota această contribuție spe­cială. Acest chip de a proceda se bi­­zue pe o lege numită «conven­­țiunea dot­ala» și ea datează de la anul 1775. Ziarul «Berliner Lokalanzei­ger» anunță că alaltă­ era a sosit la Coburg marele duce Cyril al Rusiei. La gară a fost primit de regentul ducatului de Saxa-Co­­burg, principele ereditar de Ho­henlohe - Langenburg cu soția, (sora mai mare a A. S. R. Prin­cipesa Maria a României), de principesa Victoria Melita, fostă ducesă de Hessa. De la gară ma­rele duce Cyrill a plecat la pa­latul ducal, singur într-o trăsură cu principesa Victoria Melita. Se crede că zilele acestea se va ce­lebra logodna între marele duce Cyrill și principesa Victoria Me­li­ta.___________________ _UIV SFÂT PE­ZI""”"“ Lapte virginal.—Apă de roze 900 gr., tinctură de myrrhe (zmirnă) 10 gr., tinctură de apo­­ponax 10 gr., tinctură de ben­­zoin 10 gr., tinctură de quillara (cantitatea necesară pentru a e­­mulsiona), esență de lămâe* 4 grame; întrebuințează dimineața și seara. «iro—ma——numai Războiul ruso-japonez Situația in Extremul-Di. Totul e straniu în modul de a concepe și de a face resboiul, în înaltul comandament rus, fie că-i vorba de generali ori de ami­ralii lor. Incidentul din marea nordului, asupra căruia «Univer­sul» a publicat numeroase și im­portante telegrame, este încă o probă. Rușii, după multe sforțări, au pus în fine în mișcare flota lor din Baltica. Pornirea ei a fost precedată de un nor întreg de agenți polițienești, cari scotoceau — pe uscat— toate coastele Da­nemarcei și ale Germaniei spre a vedea dacă nu e ascuns un­deva, un vas ori un torpilor fantomă japonez. Citind toate a­­ceste informațiuni în diferite jur­nale, am crezut că e o inven­­țiune răutăcioasă făcută pe soco­teala rușilor și nimic mai mult. Spaima însă ce au avut rușii și lovitura, ce au făcut în ma­rea nordului, încă întărește a crede că numele de japonez e pen­tru ruși un spectru persecutor. Cum se poate ca amiralul Ros­­chevenski și cu dânsul toți ofi­țerii ruși să-și închipue că în Eu­ropa s’a putut constitui o flotilă de 160 vase ori torpiloare, fără­ ca această știre să nu fie cunos­cută ori de presă ori de nume­roșii agenți polițienești și consu­lari, ce Rusia întreține peste tot locul în Europa ? Până în momentul plecărei flo­tei rusești din Baltica nu s’a semnalat amiralului R­osd­even­­ski de­cât câți­va agenți japo­nezi, cari natural cautau­ sä știe ce vase compun această escadră și cum să comportă ele în mare. După 48 de foze de călătorie în mare, prin o suges­ciune in­calculabilă și ne mai pomenită, rușii admit că au putut eși din mare 160 vase japoneze, care le eșea în cale. E curios și neli­niștitor lucru că în toată masa de ofițeri ruși n’a fost unul, ca să-șî dea socoteală de ceea ce poate fi înaintea lor. Dacă flota rusă călătoria sub impresiunea fricei d’a întâlni în cale luntrii ori vase japoneze, n’a luat ea oare nici o măsură de si­guranță ? vasele însărcinate cu această măsură de siguranță, ce ați văzut și ce au raportat ? (Telegramele «Agenției Române») Londra, 12 Octombrie. Corespondentul «Agenției Reu­ter» de pe lângă armata­ rusă de la Ceuiin vestește că rușii au re­­trecut unui Șaho Vineri. Ei înain­tează spre pozițiunile japoneze. Cherbourg, 12 Octombrie. Patru torpiloare și un trans­port rusești, rămase aci, după plecarea primei escadre, au ple­cat aseară. [Telegramele particulare ale ziarului « Universul»­ recus escadrei Balticei Berlin 12.­—­Piloții germani cari au condus escadra ru­sească în marea Baltică, spun că escadra a compusă din 34 de vase, cu echipagii foarte numeroase. Piloții spun că vasele au suferit deja avarii. 80.000 dezertori ruși Fiona. 21.— Din Cracovia se telegrafiază că ziarul «Na­­przod» află din Sonowieff că acolo sa produs câte 80 dezertări pe zi. ft ¥ . Războiul ma­iaponez — Arin vgșîc. — Japonezii ar fi construind o galerie subterană din cel mai a­­propiat lagăr al lor spre Port- Arthur. In cercurile rusești știrea se consideră fantastică.Singurul aliat al japonezilor, pentru cucerirea fortăreței, este numai sfîrșitul previziunilor de războiu,care se așteaptă dintr’o zi într’alta. Ziarul «Daily Telegraph» crede că noua cale ferată strategică con­­struită în Coreea de japonezi, de la Seul la Fushan, va putea fi dată circulației în primele zile ale lunei Noembrie. s * * Intr un articol senzațional, «St.­­James Gazette» din Londra de­clară că cercurile diplomatice din Anglia sunt foarte pesimiste în privința situației din Extremul­ Orient, fiind­că se tem de com­­plicațiuni. Ziarul citat spune că se crede că Rusia va sili pe Turcia să în­­godue escadrei ruse din Marea Neagră ca să treacă Dardanelele, s »

Next