Universul, noiembrie 1904 (Anul 22, nr. 302-330)
1904-11-25 / nr. 325
a ANUI* XXII» ?î ®, 325 Jouî 3 Settembrie iWM^ 5 Ba of tft lt*»assia»^i@ Bali! In strMit tfttt Fmmm: LUIGI CAZZAmI AMBELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA ÎNTREAGA SE DACȚIA ȘI ADMINISTRAT! — 11. Strada Brezolaim li, Bucuri P«Miepstr © ® tallmrUor «hinczî tlla Mamiciuria (Vezi explicația) Ortodox Miemin. 24 Noeebrie,«Sf. Climent CatoU* M?#roui î.7 Decembrie.-Ambrosi« Soarele răsar*- 7 23 ; anone 4 19 București, 24 Noembri» Lipa psnslanilor pentru femei Cat © H«Tar pe amil 190*5 1 trasă în normală, fetele intrau în școală cu etatea minimă de 14 ani; când isprăveai cursul, erau de 19 ani și astfel se perd încă 2 ani, până la vârsta de 21. Al IV-lea punct este că, dacă femeia și bărbatul sunt funcționari, numai unul are dresat la pensie, celilalt, însă, căruia Statul i-a făcut rețineri, de ce să piardă acel bani ? Atunci trebuie ca unul din dori să primească leafa întreagă după budget și să nu i se rețină nimic. Din toate acestea s’ar vedea că pentru femei cu deosebire, li se țin prin lege atâtea obstacole, încât s’ar zic*» că pensia pentru ele va rămânea o ilusiune, la care nu va putea ajunge aproape nici odată cu toate că au muncit și ele cu multă conștiință, da unele au contractat diferite boli în 35 ani de muncă peste puterile lor. In adevăr, zice onorata noastră corespondență, femeile n’au reprezentante în Cameră, care să le susțină și să le apere drepturile, dar bărbații, cari ne fac această nedreptate, reprezentanți! țare!, sunt feciorii, frații, Părinții sau chiar bărbați! femeilor, de aceea la dînșii apelăm ca să nu facă dreptate, modificând legea astfel ca după o muncă excesivă să ne bucurăm și noi de rodul muncei noastre la bătrânețe. Cn concluzie, ași ii de idee ca anii de servicii pentru femei să se reducă la 30 și eu dispensă de etate, iar pensiunea s’o poată primi amîndouă soții, deoarece ni s’au făcut rețineri de către Stat. Dacă cele spuse de mim3 găsesc ccva în inimele tuturor femeilor, să facem un memoriu, în care să ne ajätăm dorințele noastre și să-i depunem la Cameră spre a sa țină socoteală și de noi. "Din Italia (Corespolssaia part. a ziarului«Universal)»» ioffli». 20 Noembrie. Un corespondent italian în nimicițiiia Corespondentul unul ziar de sici, care se află pe câmpul de résbosa în Manciuria, a trimis un raport care zugrăvește într-un mod oribil grozăviile resboiului. Extrag câteva pasagii: — Câți morți am mai văzut —«scrimă corespondentul zguduit de amintirea priveliștei. Viziunea măcelului e, neîntreruptă, spăimântătoare, atroce. Mintea nu mai e destul de rece ca să socotească, să numre, să preciseze pierderile bătăliei, așa cum se prem is«aza a<«ie» al e unei partide de joc. Căci nu depeșî, în dări de seamă, prin ziare, toată carnea asta omenească și tot sângele acesta nu sunt decât periferii. Când cineva citește acest cuvînt nu-și dă seamă de ceea ce înseamnă înțelesul exact și -adevérat nu ’i putem pricepe tot așa cum nu putem cuprinde bine nimic din ceea ce am văzut și n’am simțit. Când acest cuvânt vă cade sub ochi, închipuiți-vă un cimitir imens care și-a aruncat afară toți morții grămădiți in el de veacuri, gândiți de la un câmp de cadavre căzute unele peste altei, așa cum cad spicele la trecerea secerei. Astfel roi-au apărut pozițiunile rusești în urma unei bătăliiîntr’o dimineață senină, tăcuta, zâmbitoare. La poalele unui deal de lângă în vederea unei eventuale modificări alegea pensiunilor, ni se atrag d» atențiunea asupra pozițiunii femeilor-funcționare Âail de serviciu, se cer la femei ca și la bărbați, 35 aul, iar vârsta de 60 ani. Să judecăm însă dacă femeia întrunește aceleași condițiuni ca bărbatul, atât ca fizic cât și ca muncă. Este știut de toată lumea cu femeia, ca fizic, e mai șubredă decât bărbatul. Apoi creșterea copiilor o epuisează cu desăvîrșire, în cât cu cât înaintează , în vîrstă, pierde din forță și deja la 45 anii se simte obosită și ca fizic și ca intelect. Ca să muncească 35 ani, ocupată cu școala pe de oparte, cu creșterea și educațiunea copiilor ei, pe de altă parte, căci cine sa-î îngrijească familia decât tot ea ca mamă, ce mai poate fi de biata femeie decât o ființă slăbită cu totul, care ar avea nevoie de un repaus pentru restul zilelor ei, căci sfârșitul i se apropie mai curând, fiind prea muncită și cu capul și cu sufletul. Să trecem la punctul al 11-lea: etatea s’o aibă de 60 ani. Dar ce ridicolă va fi pentru copil o femeie la vârsta de 59 ani, fiind tot profesoară, când biata femeie nu mai vede bine, n’aude, în fine , îmbătrânită peste seamă și de muncă și ca etate chiar. Ce autoritate va mai avea față de copil, când pentru acesta mici ființe, trebue să fie omul în putere pentru a se impune și a-i conduce cu mult t tact. Și care din femei, cu puține excepții și nu din profesoare, cari muncesc o viață întreagă, ajung până la vârsta de 60 ani? Și ce impresie poate face copiilor o profesoară de 59 de ani, decât impresia unei bunici, pe care o respectă din iubire, dar tot odată o și compătimesc, căci nu mai posedă nici inteligența omului matur, nici simțirile, fiind mai toate, mai mult sau mai puțin, atrofiate de timp și de muncă. Să trecem la al îll-lea punct, că anii nană la majorat nu se consideră. Dar să se ție socoteală că cu 35 ani în urmă, pentru femei, era o școală numită școala centrală, unde se cerea la intrare etatea minimă de 10 ani, când terminaui fetele cursul, erai de 14 ani, căci pe atunci cursul acelei școli era da 4 ani, fiind prea mici mai stăteau un sau doul, acasă și la 16 ani dădeai un concurs în urma căruia erau numite institutoare. Așa că acele femei ar parde 5 ani până la majorat. Dar în acest interval, Statul le-a făcut rețineri, de aceea li s'ar face o nedreptate neconsiderându-se acel ani la pensie. Chiar după 0 g’a transformat școala cea Susampo, a cărui coasia , peste tot brăzdată de șanțuri, strălucesc la soare brierile de sîrma cu țepi, cari, de departe, par niște pânze de panajen. Și, un adevĕr.on și într’una din aceste pânze, slab prinse in ele cadavrele omenești, parc’ar ü muște. Pământul e peste tot scăldat, îmbuibat de singe. Soldații rătăcesc printre grămezile de* morți, în tăcere, aplecându-se asupra tuturor capetelor, căutând pe «micilor, p» tovarășii lor de gsmeiâ, spre a le aduce ultimul omagiu al unei rugăciuni budiste. Ei cercetează lumea aceasta nemișcată, au gesturi ciudate și monstruoase, rigide și esti ghioase. Fiecare corp arată mișcarea din momentul morții. Văd cadavrul unui ofițer cu brațul întins în sus, în semn de comandă. Sabia i-a căzut din mână însă pumnulul închis pare a zice încă morților din jur : «înainte ! Și pe fețe!« negre ca pămîntul și însângerate, ochii sunt destuși și au niște priviri sticloase cari îți înghiață sufletul. Gurele întredeschise și strâmbate, par a scoate încă un strigăt de resbói, un strigăt care nu se aud«. Insă toți oamenii aceștia n’au murit dintr'o dată. Ei s'au »buciumat in agonie, săpând pâmîntul cu degetele, lăsând în jurul lor smnele unei disperări suprem« ca acelea pe carî le lasă o navă rănită, oara nu vrea să moară. Ori încotro privesc, de jur împrejur, văd soldați adunând morții și mai departe zăresc coloane de fum gros, răciindu-se spre nori. Ghicesc îndată ce este, japonezii își ard morții. Mă apropia și disting figuri negre omenești care «ard și se mișcă». Nu e o înșlâciune a vederei. Zăresc lămurii un braț care se râdică încet încet în mijlocul fișărilor, și fug. Mai 1a vale dau de soldați cari îngropați morții, în loc sâ-i ardă. O groapă mare fusese umplută deja de cadavre și se arunca pămînt d’asupra lor. Văd figuri murdărite de noroiü și cu gurile pline de nisip și brațe țepene, pe cari cu mare greutate soldații sl îndoae spre a se putea acoperi cu pămint. Când totul fu gata, soldații luară un șrapnel rusesc.~?r«o sumedenie de jur împrejur—și îl așzarâ d’asupra mormîntului. Apoi înfipsură lângă șrapnel un mânunrhial de flori uscate. Unul din ei luă plosca de tinichea și vărsă încet d’asupra mormântului o măură cu picătura toată apa din ea. Credința japonezilor este că sufletele morților însetează și au trebuință să se răcorească. Un alt soldat lăsă o gemeia plină cu apa lângă mănunchiul de flori. Apoi soldații se aruncară cu fețele la pământ și se rugară. După asta și soara cu toții instrumentele de săpători și se duseră mai departe. Antidon. Proiectul se respuns AU CAMEREI LA MESAGIUL TRONULUI Istă proiectul de răspuns al Camerei deputaților la Mesagiul Tronului: Sire, Pierderea dureroasa a prea scumpului frate al Maje«tăței Voastre, a fost pentru Majestatea Voastră o adâncă mâhnire împărtășită de națiunea întreagă, ale cărei sentimente sunt ned părțite de acelea ai iubit. Adunarea deputaților, luând o parte vie la doliul Augustei Voastre Familii, face urări ca Dumnezeu să se întărească în aceasta crudă încercare. Sire. Adunarea deputaților este adînc mișcată de cuvintele binevoitoare c« s-a adresat M»jesîalea Voastră. El« este în ad«ver hotărîtă a lucra, și în această din urmă sesiune a legislaturei «a e, cu același sentiment al istoriei pentru binele obștesc și cu aceeași voință nestrămutată cari au însuflțit-o pânâ acum. Reprezentanți ,ai națiune!, suntem fericiți a constata Câ România urmărește pe calea pacei politica sa internațională. Aceasta ii dă încrederea și prietenia tuturor și asigură liniștita desvoltare a Regatului. Așe zarea sistemului nostru economic pe ba se nou și solide, va sluji la regularea relațiunilor noastre comerciale cu toate Statele și va da un nou avânt desvodtărei noastre economice, încheierea convențiunei comornisiie cu imperiul german, supusa deliberărilor noastre, va fi studiată și apreciată cu toată atențiunea ce i se cuvine. Sire, Seceta ne-a supus și anul acesta ia o grea încercare. Nevoii« ínsa »pasă mii greu asupra populațiuneĭ ruale. Pentru micșorarea lor, pe lângă măsurile luate de guvernul Majestatei Voastre, Adunarea deputaților se va grăbi a da tot concursul seu la ori-ce propunere de ajutorare. Cu toată criza actuală și sacrificiile nou ce se impun țeren, întocmirea budgetului și pe anul 1905—1906 se va face pa ao«l«așî baze na bodg«l«ie pr»f»edente, votate de această Adumire, și »untova încredințați câ cu modul acesta vom pași peste toate nevoile și areditul țârei va rămâne neatins. Reforma legei vamale, spre a se pune în acord cu progresele reauizite în ramura financiară și în special cu cerințele noului Uris, va face obiectul în deosebi «l deliberărilor Adu mirai deputaților. Un mare ajutor pentru desvoltarea comercialul vo t fi înființarea de intrepozite în București. Industria petroleului ia din zi !n zi o desvoltare întinsă. Cu cel mai vifl interes vom lua în deliberare orice măsură ni se vor propune, pentru a asigura rolul însemnat ca esta menita această industrie a juca în viața noastră economică. Credem că direcțiunea practică data instrucțiunei publice, esta cea mai nemerita, căci va putea forma generațiuni cari, prin lumina și muncă, să-și asigure existența, și vom stărui intr’insa pentru binele țarei. Adunarea deputaților a primit cu cea mai vie mulțumire asigurarea că armata va fi în curând complect înzestrata cu arme;e cele mai poffecționate și că ea se întărește neîncetat, așa că va f pregătită oricând se va cere a-și faie datoria de a fi spălătorul țărai. Sire. Nici o ocaziune nu poate linși ca cetățenii din orice colț al terei să nu se bucure de» a putea să-și manifesteze simțimintele de dragoste și de devotament pentru Majestatea Voastră și pentru Dinastie, precum ie-au manifestat în cele douăălătorii în țară ce Majestatea Voastră a făcut anul acsta. Aceste simțiminte vin din nestrămutata recunoștință pentru tot ce a furut Majestatea Voaastră, pentru mărirea și întărirea Statului român, și din adânca credință ca viitorul patriei este pentru totdeauna asigurat. Adunarea deputaților, interpretă credincioasă a simțimintelor națiunea. e Drtcita de a aduce din noi! Mijestateî Voastre omagiul de devotament profund și de dragoste neschimbată. Să trăiți Sire, Să trăiască M. Sa Regia*, Să trăiască Dinastia. Raportor, B. Al. Missir. A. PROVERB PE 7.1 Regele nu moara. (Englez) FUNERALIILE A S. S. Principeîul Frideric fis Hîrjeozofism, Katsig M. S. Regelui (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru special) Sigmaringen, 23 Noembrie. 0*ere âS.30 minut« Io sunetul de jale al clopotelor, au sosit ori după amiazi, la ora 1 jum., la gara de aici, râmașit«Se pamîntești ale Alteței Sale Serenisim« Prințul Friedrich de Hohenzollern. In sala princiară a gărei se aflau întruniți Augustii membri ai Familiei princiare împreună cu Alteța Sa Regală Principesa infanta și suitele. Cu același tren au sosit și Altețele Lor Regale Prințul și Prințesa moștenitors a României, cu suita. Upi membri ai administrațiuiei comunale locale au ridicat din vagon coșcigul, îmbrăcat în catifea roșie și bogat legat în argint, și l-au dus la carul mortuar înhămat cu patru calduși de servitori. Pe cosciug erau casca, epoletele de general și sabia în altul a răposat, precum și lanțul ordinului «Vulturul Negru». Coroane prețioase erau atârnate la colțurile carului mortuar. Erai așa de multe coroane încât d’abia s’a găsit loc pentru ele. Intre coroanele scumpe se aflau mai multe din partea membrilor casei regale bavareze. In vremea aceasta se formase cortegiul funebru. IES porni prin strada Gar«și strada Carol spre biserica Mântuitorului. Cortegiul solemn era deschis de un preot al Curței cu prapor. După el venea magistratul orașului, călugării franciscani de la Gorheim, clerul catolic neoficiant, și supraintendentul și preotul orășenesc al comunității evangelice. După personalul Casei defunctului urmați mai mulți oficianți de curte purtând pe niște perini numeroasele decorațiuni ale înaltului răposat. Intre acestea ,rai mai multe ordine dobândita pe câmpurile de resboiu. Apoi urma medicul Alteței Sale* Principelui Frederic și mareșalui Principeui; după aceea în cort«gitt venea carul mortuar. Cordoanele erau purtate de către guvernatorul țarei, președintele Camarel princiar«, camerierul și primarul orașului Sigmaringen. Alături de siurid mergeau cei opt purtători de sicriu. In urma carului mortuar urma imediat confesorul Curții princiare în bogatele-i vestminte preoțești cu asistentul ei spiritual, apoi mareșalul Guriol princiare care mergea înaintea Augustelor rude ale defunctului Princia ®; după aceea rudele mai de aproape: Alteța Se Regală Prințul moștenitor Wilhelm al Germaniei și A. S R. Prințul Ferdinand moștenitorul Tronului României, cu întreaga Lor suita. Al treilea prinț al familiei, Carol de Hohenzollern, se știe că se află actualmente de teatrul războiului ruso-japonez. Căpităniile autorităților și invitații încheiau cortegiul funebru, care fu însoțit de ambele părți de către membrii reuniunilor militare locale până la biserica Mântuitorului. Astfel cortegiul funebru se mișcă încet și în tăcere no Strade, pe Cari 88 aflau drapele de doliü și în cari felinarele ardeau, învelita în zăbranic negru. După ce cortegiul a ajuns la biserica Mântuitorului, cei opt membri ai magistratului ridicară sicriul de pe carul funebru și precedați de preotul Curții princiare, îl dusera în biserică, unde îi depuseru pe un catafalc îmbrăcat în postav negru cu broderii de argint, care era așezat în fața altarului, pe când orga intona cântecul plin de duioșie «Libera» da P. 14. Thielen. După aceea urmă binecuvîntarea rămășițelor pămîntești ale defunctului de către preotul Curiel princiar«, pe când corul cântă imnul pătrunzător «Fericiți sunt ca ce mor întru numele Domnmul»,de compositorul Luetzol. Cu aceasta s’a terminat ce* *r. mânia transportarea in bise* ri«â a ilustrului de fond și binecuvântarea careului. Ssgmaringen, 23 Noanabri*. Ot-el** 3.Î0 (î.«. Inmormîntarea s’a făcut cu o deosebită solemnitate la preia 10 dim. în prezența unei asistențe alese și foarte numeroase. In fruntea oaspeților, A. S. î. și R. Prințul moștenitor al Germaniei și Prusiei ca reprezentat al M. S. împăratului Wilhelm ; M. S. Reginavăduvă Carola a Saxoniei ; sora defunctului, contesa Maria de Flandra ; Principi moștenitori ai Belgiei; Princesa Carol de Hohenzollern; Prinți moștenitor!al României Principele de Thurn și Taxis și soția sa, cumnatul și cumnata defunctului, A. S. R. marea ducesă de Baden, marele duce moștenitor de Baden, ducele Francisc Iosif și ducele Siegfried de Bavaria, principele Arnulf de Bavaria, ca reprezentant al Alteței Sale Regale principele regent al Bavariei și alți numeroși demnitari înalți. După terminarea serviciului funebru și binecuvîntarea corpului, sicriul fu ridicat de opt oficianți de Curte, precedați de creațio și de personalul Curții, în sunetul clocotelor și bubuitul trascurilor, și transportat la cavou. Sicriul a fost urmat numiti de cele mai apropiate rude ale inaptului defunct. In timpul serviciului oficial în cavou, corul bisericei a contat până la întoarcerea în biserică a prea înaltei asistențe. Cu aceasta s’a terminat ceremonia înmormîntarii Principelui Frideric de Hohenzollern. Nu »‘a stabilit insumso» «os«, denunțe adevărat sau nu. Frații Margineanu sunt în libertate. S’a stabilit numai că Morăoineanu, când s’a prezentat înaintea Curții de casație, a fost îmbrăcat ca pardesiul lui A. Mărgineanu. Grefier. Pedepsirea ia Ila nuî* eiiîiez? ci în >rânciui*ia — Vezi ilustrația — De în izbucnirea războiului rusojaponez, s’a a înmulțit foarte mult badei« chineze din Manciuria, cari jefuesc tot ce I«esc în cale. Afară de bande, meseria de hoțomnoși indivizi chinezi, cari șterpelesc de la Ruși, tot pe ce pot pune mâna. Dacă sunt prinși de Ruși, toți «cești» sunt aspru pedepsiți, după cum ne arată ilustrația noastră de astăzi. Hoțul este legat de brațe de un stîlp de felinar, și ținut atimul mai multe ore, suferind mari chinuri. încordarea relitivnor lor Între Germania și Ungaria Ziarul «Wiener Allgemein«* Zitonp» publică următoarea telegramă din Berlin, despre care ne-a vestit corespondentul nostru particular din Viena : «Cercurile bine informate de eroi «uns pa deplin edificate în privința faptului ca o foarte mare încordare există »«runimente intre Germania și Ungaria. Cauza aceste) încordări nu sunt rici**rini,«le manifestate cu ocaziunea tratativelor asupra convențiune comerciale ci alte împrejurări, cari cad în afară de această chestiune: «încordarea dintre Germania și Ungaria s’a început încă de atunci, când tratativele asupra convențiunei comercial» n'aujurista stadiul decisiv, și această încordare de dată mai verde a contribuit mult, ca să nu se îmbunătățească nici cu ocaziunea tratativelor comerciale raporturile între guvernele german și maghiar. «Guvernul german vede în lega de emigrare »dusă de contele Tisza o păgubire însemnata a navigațiunei maritime germane, și în urma plângerilor ce le-au ridicat societățile de navigațiune germane, și-a dat silința a apara cât se posta interesele economice germane. Ambasadorul german din Viena, contele We Id, a intervenit pa lângă guvernul, trinighiar, dar nici la Budapesta,nici !» Viena n’a reușit a dobândi rezultate favorabile. «Acest eșec al guvernului german a produs oarecare indispoziție în Germania, iar în Ungaria s’a privit cu ochi reî ami stbcul Germaniei in afacerile interne ale Ungariei. «O altă cauză a încordării raporturilor dintre Berlin și Budapesta trebue căutată în legea pentru instrucția primara (proectul Berziviczy) al cărei scop este promovarea maghiarizării Legea aceasta este îndreptată și în contra Sașilor ardeleni, și presa germană a deschis deja o viuă rumpanie contra maghiarizării germanilor din Ungaria. «Guvernul german a făcut deja atenți, în mod delicat, pe factorii competențî din Ungaria, ca Germania nu vrea, ce e drept, să se amestece *u afacerile interne ale Ungariei, însă ișî ține de datorință a face cunoscut guvernului maghiar, că crearea unei astfel de legi ar produce o nemulțumire foarte mare în Germania. Guvernul maghiar însă nu s ținut seamă de îngrijirile exprimate în mod foarte discret de guvernul german, și de sigur că și această împrejurare a contribuit, ca raporturile încordate să se manifeste și cu ocaziunea tratativelor comerciale». . Subscripția »Samui «Rico «à<Paris» spre « s» of«și « sabie d' one»r« generalului Stopasei, din Port-Arthur, a atins suma de 34 mii de franci. • * Se anunță din Moscova: țărancele «I căror bărbați au plecat U războiu, cer »«dornic să se ia mesuri pentru Îmbunătățirea tristei lor soarte. Ei** asediază autorității» «o petițiune, da r prea puține din aceste petiții sunt satisfăcute. • * » In personalul medical al japonezilor se remarcă un mare număr de englezi și americani, «chiar și surori de caritate engleze. • • Japonezii de la Port-Arthur spun că chiar dacă escadra rusească din portul acelui oraș ar avea putința sil iasă la larg, n’ar putea să facă aceasta din cauză că aproape toți marinarii escadrei luând parte la asaltul pentru recucerirea dealului de 203 metri, au fost uciși. Regelui Sen ier JudiciarCur TRIBUNALELE CIVILE Condamnai«» «nul funcțios»al* comercial D. Petre Ganciu, comerciant din piața Sf. Anton din Capitală, avea de mai mult timp în serviciul seu ps un anume Cristea Gatefi, în care avea mire încredere. Asta vară, d. Ganciu, ducendu,,de la băi, Gatef a crezut de cuviință să fure marfă, constând în revolvere, brici, cutie, etc . din prăvălia stăpânuliî scü, și s’o vîndi comercianților Aron și Mihail Mărgineanu. "Pentru acest fapt, Gatef a fost condamnat erl de secția I a tribunalului Ilfov, la 7 luni închisoare. Au rr.i fost condamnați, ca tăi— nuitori, Aron și Mihail Mărgineanu, cel dintăi0 la 7 kmî, iar al doilea la 4 iuni închisoare. * Cu această ocazie, e locul să spunem că tot frații Marginanu au fost denunțați judecătorului de instrucție că el ar fi procurat revolverul cu care Mărăcineanu a tras asupra mambrilor Curții de casație. Atentat criminal Comerciantul Lrib Moscow, mergând cu trăsura de la Eleștieni, spre gara Ruginossa a fost împușcat în picioare de un individ rămas până acum necunoscut. Moscovici venind cu trenul la Roman, a reclamat parchetului de a colo care i-a trimis la spitalul Filantropia din Capitală spre a-i extrage gmanțele. D. jducător de instrucție Săbareanu de la cat. 3 din Capitală, sezizat de colegul său de la Roman s’a dus eri la spital și a luat interogatorul lui MoscoVICI. Moscovici n’a fost în stare să dea nici cel puțin semnalmentele criminalului. Starea lui nu inspiră nici o grija în Easssius — Prin poștă — Atașatul militar englez de la Mukden a picat Jouî, spre a petrece iarna în Anglia. El are permisiunea de a se întoarce la primăvară. » * Se vestește din Karbin : Aca domnește cea mai perfectă liniște, deși trec prin oraș o mulțime de trupe. Odinea și disciplina sunt admirabile. * * Inerția japonezilor împrejurul orașului Mukden se expulea prin forța pozițiunilor rusești p* Hunho’și Saho, cari sunt socotite ca aproape de necucerit. A doua parte a celei d’s doua armate rusești a sosit in Mukden. Ooiiemi io oroYiDGia Ds la corasp. noștri caniculari Marți, 23 Noembrie. CÂMPULUNG— Serata siei**tiluI «Sănătatea »Aleanului», care s’a cataseară la clubul militar, a întrecut, ca reușită, toate așteptările. După un aranjament ulterior, programul a fost compus **nclusiv din producțiunî ale diferiților diferenți din societatea campulungeană. S’a făcut muzică de către quartotul diletanților instrumentalisti, de sub conducerea maestrului prof. î. Sibianu ; au recitat d-șoara Vatica Popescu și d. magistrat I. Lecca , iar la urmă s’a jucat admirabil comedia «Diana», de către d-șoarele L. Archimandrescu și Vatica, d-nii avocat Rizescu și judecător Lecca. Muzica militară, sub conducerea d-lui capel-maistru Cilindri Toresti, a încheiat reprezentația cu romanța «Vorrci morir» du Tosti, după care a urmat un pre a frumos bai, până la orela 3 dimineața. Produsul material a fost de asemenea destul de mulțumitor. Încercare de otrăvire.—Femeia Maria Ștefan Postelnicu, într’un moment de disperare, a căutat să-și pui capăt vieții, înghițind un sfert de litru de spirt denaturat, începând a striga din cauza arsurilor grozave ce simțea, a fost auzită și i s’a dat ajutoare în graba la spitalul județean, unde a fost transportată prin îngrijirile poliție? Acum e în afară de ori-ce pericol. Diverse.—In Priboniu s’a aranjat Duminecă 21 Noembrie din inițiativa d-lor învățători locali, ftăduiescu Godin și Popescu o serbare populara foarte bine reușită, pentru înființarea unui ateneu rural. Cu această ocaziune, d. Septimin B. Mureșanu, inspector comunal, a ținut o patriotică și instructivă conferință arătând între stele și însemnătatea ateneului, pentru desvoltarea și luminarea populațiun« rurale «talpa țăr«î», iar artistul G. Marinegru Trubadurul, a distrat publicul cu frumoasa cântec, și declamații, jucând cu elevii școalei și piesa «Cinel-Cinel», cu mult succes. CALARAȘI. — Moarte subită. — G. Nicolescu, cummandantul sergenților de stradă din orașul nostru, după ce a făcut astă-noapte inspecție, a venit la poliție și culcându-se pe o canapea, a murit. Crimă. — Pădurarul Gh. Vasile, de la padurea Bucu a Eforiei spst., a fost împușcat de către Ion Constantin, în pădure. Pacientul, în stare gravă, a fost trimis la spitalul din Țăndâreî. Cauza acestei crime e răzbunarea, deoarece pădurarul avea relații cu soția lui I. Constantin. Crima.—.Grădinarul Cristea Tzacla, din Țăndâreî, a fost găsit asasinat la bordeiul sec. Ucigașii n’au putut fi descoperiți. Bal. — In seara de 4 Decembrie se va da un bal, în sala Tilincă, de către mai mulți funcționari, în beneficiul văduvei M. Vasileacu, rămasă pe drumuri cu 5 copilași. CERXAVOUA.»ufragaö.«Șlepul «lomis» care încărca grâu în punerii Oltina, a naufragiat înecându-se 300 metri la vase de unde încărca grâul. Cauza e dubioasă. Ei se află 3,50 m. sub apă. Vaporul «Mântuirea», care i-a venit în ajutor, n’a putut să constate dacât naufragiul. Se știe ca acest vapor e al societăților de asigurare și are veșnic pe bordul lui comisiunea de anchetă. Pagubele trec de 300.000 lei. GIURGIU.—aici la asociația medicala superioară—El s’a ținut ședință ordinară la Asociația medicală superioară din Vlașca în localul spitalului județean. La ordinea zis«) comunicarea d-lui farmacist N. R. Panțu «Despre fapte și mijloacele de a se curma falsificarea lui». La comunicarea d-sale se asociază d-ni« dr. Popescu-Dai» și Procopiu, medicul spitalului. Se alege apoi o comisiune compusă din sus numiții, spre a se ocupa cu organizarea sistematică a vinderei faptelor în localitate spre a se înlătura falsificarea. Eie în Atencă.—Astă-seară, la Ateneul Kocsi, în fața unui numeros public, d. profesor de muzică de la gimnazii, St. Nanițescu și-a dezvoltat conferința sa despre «Doinele și muzica populară la român!» (cu specimene de intonație). TÂRGOVIȘTE. — Alegere.— Erl s’a făcut alegerea comitetului societății funcționarilor publici, — secția Dâmbovița. Au fost alese următoarele persoane : Gr. Zottoviceanu, șef de secție la administrația financiară, președinte ; N. Constantinescu, subșef de secție, casier; Gh. Popescu, șeful secției creditului agricol, controlor și So. C. Colan, contabilul primăriei Tîrgoviște*, secretar. Știri din strei minute — Prin poștei — O știre din Irkutsk anunți câ o scrisoare primită din Okhotsk (Siberia), arată câ domnește foametea din cauza lipsei de poșta în gubernia Giuiginsk. Ministrul de interna și Rusiei, prințul Sviatopolsk-Mirsky,a primit zilei« acestea o delegațiune de sioniști, a căror activitate a fost împedicată de către ministrul Plehwe. Mirsky le-a declarat că e favorabil mișcarei sioniste și a rugat delegațiunea să asigure pe sioniști că lucrările, întrunirile și cauza lor în general nu vor avala obiect de prigonire. »# « Miliardarii americani Pierpont- Morgan, Vanderbilt, Belmont, do., nemulțumiți de a mumni ziua, simt acum nevoia de a fi secundați de o bancă permanentă, cu o echipă de zi și una de noapte. Bănci aceasta, care se va ridica în Herald Square, în centrul New-Yorkului, va funcționa dar fără nici o inlcorupnre, de la 1 Ianuarie până în 31 Decembrie. • Alegătorii sași din Țara Bârsei (Transilvania) au ținut Dumineca trecută la Brașov o mare întrunire publică, în care au protstat în contra reformei școalelor poporale, proiectatâ de ministrul maghiar Berzeviczy. » H Luna Ramazanului, în care musulmanii postesc ziua și fac chefuri noaptea, era cât pe «ci să provoace un incident diplomatic intre Turcia și Germani». Intr’o dimineață sosind la Constantinopol un vapor de răsboiu german și dând satului prin obicinuitele focuri de tun, n a primit nici un răspuns din citadelă. Căpitanul vaporului a protestat dimpreună cu consulul german. Scuza turcilor a fost simplă : ofițerii și soldații turci erau adânciți în somn după o noapte albă de ramazan. Salutul a fost înapoiat după amiază. ~O"cugetake îndată ce ești gata să te superi de greșeala altuia, stăpânește-te puțin și gândește-te la greșelile la fel de că rî te fanî. Idbeyoamea îi Infanteria noastră. Aproape toți militarii, cari sau nosc infanteria noastră de a sî, sunt de acord că trebue să sa facă ceva pentru a se îmbunătăți organizarea ei, în scopul de a obține o instrucție mai desăvîrșita și o mai mare omogenitate a elementelor acest« arm». Pentru toate aceste îmbunătățiri, însă, toți cari au voit să se introducă, s’a a iubit de tips» da fonduri budgere, așa ca această chestiune s’a învârtit într'un fel de cevn vicios, adică ori s’a menținut un număr mai mare de zile de instrucție, micșorându-si efectivele contingentelor, ori da câ s’a avut contingente mai importante, a trebuit să se reducă numerul zilelor de instrucție. Amândouă soluțiunile erau dăunătoare, așa că adoptarea uneia sau alteia din ele, era mai mult o chestie de impresiune, cu sistemul actual de a avea o parte din trupele infanteriei permanente și altele cu schimbul, se crează de la început două categorii de soldați inegal instruiți, cari se contopesc pentru a se constitui regimentul, unitate în care diferitele efemente , batalioane, companii și soldați trebue să se poată substitui unui situsa, întocmai ca lpcațile similare de la puștile noastre, de exemplu. Această omogenitate însă nu există, și la acest inconvenient se mai adaugă și neajunsul insuficienței de instrucție, simțitor la trupele permanente și mai accentuat la cele teritoriale. Oamenii din trupa teritorială nu fac azi decât o concentrare din primavară, care nu întrece 50 de zile. In această perioadă scurtă de timp el trebue să treacă prin toată sena instrucției infanteristului, cum e școala de soldat, de companie, de batalion, tragerea în țintă, «io. Pentru a se putea satisface acest program așa de încărcat, toate părțile instrucțiunii sunt trecute cu o mare repeziciune și învățate în mod cu totul superficial, căci d’abia se poate acorda f ie-căriia un număr de zile foarte redus. Pentru instrucția individuală și ce*a întrunită din școala soldatului, se acordă oamenilor din trupa permanentă un număr de 12 săptămâni, așa ca s'ar putea zice că școala soldatului se facă metodic și complect cu eî. Gând însă se trece cu aceștî oameni permanenți la restul instrucției, cum e școala pe companie, de batalion, serviciu în campanie etc. ea nu se mai poate executa din lipsa de efective, căci uneori companiile nu au nici 40 de oameni în front, cifră au care nu se pot executa luptele și celelalte exerciții din serviciu in campanie. Toate aceste neajunsuri au fost lămurit expuse de d. general Angelescu în conferința sa de la 4 Martie 1904, ținută la clubul militar din București. Cu această ocaziune s'a expus și starfefods 4\