Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)
1905-01-01 / nr. 1
sier, care câștigă cel puțin atât cât o cântăreață de la marea operă. Ea-și primește clientela în apartamente luxoase și lucrează cu instrumente numai de argint. Olimpia. arariî Gatiîsciv primmil-ministru al Austriei (Vezi expirația) ndnic pe anul 1904 ortodox ii Decembrie.— Cuvioasa iuia, Catolic in libuarie 1905. — 11a* răsare 7.37 ; amine 4.40 ucuijești. 31 Decembrie irsitul anului la zi a anului... De mâine vom încape sa numai iTÎiivneA an aî VKâCU>țuia ; și ea tot d’a una, loi d’Intuiü ce ne va fi a uinte va fi: Ce ne aduce și acesta ?... i care se sfîrșește, buprea multe, n’a adus, mii, nici țârei. In țară un blestemul secetei, ■oii ca oricând de când ce*m aminte, lumea, a continuă a fi înfiorată file grozave despre un măcelurile cele mai din câte se vor poi istoria certurilor neiltre oameni. 1905 ?... în ce privește iarta, viitorul ei, nu crește, nici o pricină de sa i de temere; incertin anul acesta, deși u a fost totuși uicl.de îl acelea cari să lase o slăbire greu de le,și să ne descurajeze de Din contra, a fost dinlea pe cari pare că Prole destină uneori înî ca imbold de luptă mai temeinică și tot buni sorți de triumf, va greutăților de tot a vieții, riența, încercarea dinesta să ne învețe, să ere pentru 1905 o semăsuri, un început de în toate direcțiunile uns arătate și discustinate a preîntâmpina or urmările vre-unorcercări de felul celor 04. Ce vom face avom putea zice că anul va fi cu adevărat un rit, de vom intra încu o asemenea hiotărmă și bărbătească, spun de nu numai obici, dar vom afirma și o întemeiată când vom urările vecinie optimiste ce schimbăm între noi la astfel de prilegiuri. în ce privește pacea lumea, din nenorocire nu putem spera ca ea sa se restatornicească nici în anul ce vine. Veștile sângeroase din țările depărtate de simțurile, dar totuși omenește deopotrivă aproape de cugetarea noastră, ne vor mai îngrozi, revoltându-ne sufletul ca orice orori pe cari am invitat a le socoti nevrednice de o ființă cu rațiune cum este, cum va trebui să, fie, omul. Ne zicem că sunt, poate și acestea incercari, de o a fi natură. Cu poate din atâtea grozăvii, din atâtea blestemuri, va fi să răsară și vr’un bine, pe care ho! încă nu-1 vedem, nu suntem în stare a-1 prețui, dar care mai târziu poate ne va apărea luminos, și mângâetor totuși omenirei... Ajunge-vom oare vr’odată ca să vedem binele răsărind numai din bine, din înțelegere, din armonie, — iar nu numai tot din veti, din deslănțuire de patimă până la istovire?... Cine știe?—«Lumea i cum este»,—vorba poetului,—și noi trăim într’visa. Or aum, partea cea mai bună a vieței noastre este speranța. Și chiar dacă ne-a amăgit odată, și chiar dacă ne-ar mai amăgi de orî-câte ori, tot la ea ne întoarcem și cu ea trăim... Ne va aduce oare anul ce vine mai mult bine decât cel trecuți?.. Să sperăm unele noțiuni ale datoriilor omului și cetățeanului, citirea, caligrafia etc.». S’a conchis de «ci «a se substituia învățămintului religios acel al primelor noțiuni ale datoriilor și deci obligațiv al douilea, iar nu cel d’irein. S a obiectat însă că cele două ligi citate aveau scopuri diferite. Prin epa d'ânteiu—așa zisa lege Casați—se impunea obligația școalelor comunei; cea l’alta — legea Cappino impunea instrucțiunea copiilor în familii, două lucruri absolut deosebite. Prima obligațiune era ineficace fără cea de a doua și totuși a doua lege nu a substituit pe cea d'Inteiű, ci a complectat-o. Legea Coppino având de obiect obligația instrucțiunei elementare față cu școlarii, trebuia să respecte libertatea de conștiință. Din această rânză ea nu putea impune tuturor școlarilor, fără deosebire, o instrucțiune particulară confesională. Aceasta insă nu a luat comunelor, cari trebue să-și mențină școlile, obligațiunea de a preda ineie invețăm torul acelei religiunî care, prin cei dintâiü articolul Statutului, este singura religie a Statului. Astfel prezintându-sa chestiunea, ministrul Orlando a sesizat consiliul de Stat, care s-a întrunit erî. Unii din membrii consiliului au susținut că trebue să se respecte o altă părere precedentă a consiliului în această chestiune, adică , după legea din 1877, intrucât se referă la obligațiunea învățămîntului religios, desființase dispoziția legei Casați care sancționa acea obligațiune, și consiliul de Stat hotărise în sens negativ ; alți au susținut că consiliul se pronunțase afirmativ anul trecut, când a aprobat regulamentul Iași asupra școalelor elementare. Discuțiunea in sinul consiliului nu a dus insă la nici un rezultat— contrariu știrilor respindite. Totuși s'a hotărît de a se lăsa chestiunea in discuțiunea primei secțiuni a Consiliului care va avea să se pronunțe în special asupra întrebarea: «dacă, nefiind obligatoriu, comunele au totuși facultatea de a preda invățămintul religios când ele o voesc». O reformă împiedicata.le fise S’a vorbit , zilele trecute că în noul proiect de lege pentru refa'la s'ău h.t’O'uir v r'o“ înlesniri față de abonamentele săptămînale cu prețuri reduse, pentru lucrători și țăranii cari își transportă produsele industriilor lor paznice. «Uniunea căilor ferate italiene de interes idcal», anunță acum că diferite societăți de cale ferată au încercat de multă vreme să introducă acel sistem de abonamente, dar lucrul a fost imposibil din cauza exigențelor fiscului asupra taxelor de timbru.Uniunea insistă de 8 ani asupra conversiune ,taxei fiscale, spre a se putea veni în ajutorul călătoriior clasei cu mai puțină dare de mână. Antigon. Timbalia (Corespondanță parte ziarului «Universul") Roma, 28 Decembrie, Ia indămîntul religios Chestiunea la ordinea zilei in Italia este acum obligativitatea invețămntului religios în școaiele comunale. Chestiunea nu eate noua ; de foarte multă vreme domnește controversa dacă în școalele comunale invățămintul religios este obligatoriu sau nu. Intr'adever, legea invețămîntului de la 1859, definind obiectul și obligațiunea învățămîntului elementar prescrie:«Instrucțiunea de grad inferior cuprinde : Învățământul religios, citirea, scrierea, aritmetica elementară,etc.». Legea de la 1877 insă spune : «obligațiunea (învâțămintului) rămâne limitată la cursul elementar inferior și cuprinde : «prin CUGETARE PE ZI Mai bine să te întâlnești cu un urs care și-a perdut puii decât au un nebun în furie, ^ o ¥ gi feminine" Culoares pfirnlul femeilor din Paris Coloarea perului parisienelor are actualmente o nuanță roșiatică. Prin aceasta blondinele capătă un fel de aureolă iar perul brunetelor dobândește încântătoarea culoare roșie-cafenie a castanelor. Să nu creadă însă cineva că natura este atât de bine făcătoare de a ceda acestui caprițiu al modei, dar parisiana n'are nevoa de natură. Există actualmente în Paris un mare număr de «Salons de teiiture», unde singura ocupațiune constă în aceea de a colora perul numeroaselor cliente. Procedura acestei vopsiri a perului este privită acum ca o arta de primul rang și nici un pictor nu întrebuințează cu mai multă îngrijire armonia colorilor tablourilor sale, decât artiștii de per când compun fluiditatea pentru văpsirea perului. Intre proprietarele astorfel de saloane pentru văpsirea perului se află și o doamnă Bes . I a 10-a aniversare a legii clerului Cuvântările Preotul Ilie Teodorescu, de la biserica Amza, luând cuvîntul, arată că clerul a trecut prin grele încercări. Totdauna preoții însă au stat la post ca străjerii cei mai supuși ai Statului și au lucrat pentru prosperitatea națiune!. Avem mângâierea, spune d-sa, că între popor și preot s'a păstrat adânca legătură dintre tată și fiu. Mulți barbați de Stat s’au gândit ia situația clerului. Excelența voastră i.sâ au desăvirșit opera de onoare prin legea de la 1894. Mulțumită acestei legi, orașele și satele au preoți destoinici, cari pot lucra pentru binele țârii. Pentru aceasta preoțimea se manifestă cu recunoștință după zece ani prin aceste mici daruri. «O medalie și un album e puțin, dar prețuește mult fiindcă e dar al dragostei sincere și al unei recunoștinți adinei». S. S. termină, urând viață lungă d-lui Tache Ionescu, spre a duce și mai departe opera începută.* * * Din partea studenților în teologie a asistat o delegație compusă din d-nii Al. Georgescu, G. Grețu și Șt. G. Brădișteanu, cari au prezintat d-lui Ionescu o statuetă de bronz reprezintând o fată care aruncă semințe. Studentul A. Georgescu luând cuvîntul, începe prin a spune că îndreptățită este arătarea de dragoste ce se face. Trecând la une ordine de idei, d-sa arată puterea unirei sufletești și închee astfel : «In vremuri de durere ca și de înălțare sufletească vom cânta laudele de azi, și în șirul altor ocupațiuni gândul nostru răpit de la lucruri ce se duc cu repeziciune in felurite chipuri și în avîntul entuziasmului pentru adevăr va fi în apropierea d-v. strigând ca și azi: «Trăiască unul din cei mai de seamă miniștrii ai inteligenței românești». Răspunsul d-luî Tache Io n escu D-sa, adresându-se preoților și studenților, spune că în viață a avut ocazia multor manifestationi, dar nici una nu i a făcut plăcerea de azi. De la facerea legei clerului bucurându-se de dragostea D-v. am căpătat convingerea sufletească ca am făcut un bine, un început de bine, căci dorința mea e ca și la țară să avem preoți teologi. Aruncându-mi privirea la frații de peste munți, continuă d. ministru, am văzut influența preoților asupra poporului, și atunci m'am gândit la ameliorarea situația pei clerului nostru. Instrucția, posiția socială și materială, trebue de o potrivă desvoltate printre d-v. Sunt convins că legea mea a fost un bun început și de aceea mă simt fericit de dragostea d-v. Adresându-se apoi studenților în teologie, d. Tache Ionescu își dorința ca facultatea de teologie să fie în Universitate mărgăritarul facultăților. In urma cuvîntărei d-lui Tache Ionescu, delegații își iau rămas bun arând ani mulți autorului legii clerului mirean. î*. Rotaț. Războiul mso-japonez — Prin poștă — Generalul Folk a declarat că ’și va petrece timpul de captivitate exercitându-șî soldații. ■ * * * Ziarul «Echo de Paris» află următoarele din Petersburg: A doua zi, după capitularea Port-Arthurului, un vas cu numeroși ofițeri și locuitori din Port-Arthur și un curier conținând multe scrisori și telegrame, a plecat din fortăreață spre Gifu. Or, acel vas nu a sosit până acum la Gifu și la Petersburg domnește o mare neliniște asupra soartei acelui vas. * * ** De la lupta de la Șaho, Kuropathin ar fi primit în total 50 mii de oameni de întăriri și 60 tunuri. * * Generalul Kuropathin, aflând acum 9 zile căderea Portului* " " a strâns pe toți genei spre a se comunica știre n'a fost încă anunțată r.* * * Kisburgskaia Gazetta» rar, după povestirea unei e sosită zilele acestea la urg din Port-Arthur, că U S3 orașul, s’a uitat a o baterie pe Liaoteșan. D-rne era totuși absolut joasa spre a se ține piept tor, cari trageau, ziua și asidjuLa ora.jȚituau tunuri de asediu, așezața Liaoteșanului. Tursind, se hotărî a se înteșan așezând acolo o armală din artileria cui«Pallada», ce fu transf mare greutate la noul rurt de generalul Konúratenko. Japonezii nu maî îndrăzneau să se apropie de Liaoteșan, apărat de amenințătoarele fortificații ce se ridicaseră. Cu toate acestea, fiind că escadra rusă trebuia să iasă din Port-Arthur, firește cu «Pailada» nu putea fi pornită fără artilerie. Se construiră clar tunuri de lemn după modelul acelora ce fuseseră luate de pe bordul cuirasatului. Astfel e și «Pailada» împreună cu escadra.* * * In timpul convorbirii sale cu generalul Nogi, generalul Stoesser-ar fi spus că una din cauzele războiului ar fi necunoașterea de către ruși a valoarei militare a japonezilor. Gât îl privește pe dinsui, dacă s'a predat, a făcut-o üinde cu garnizoana nu mai putea rezista decât câteva zile, și aceasta cu prețul celor mai mari jertfe. * X X Ziarul «Kölnische Zeitung» află din Seul că împăratul Coreei ordonase să se facă o represiune armată în contra asociațiunei așa zișilor «sikhoili», partizani ai japonezilor. Câțiva din membrii asociației fură arestați și dați în judecată. Faptul a provocat o intervenție a trupelor japoneze, cari au arestat pe ofițerii coreeani cari procedaseră la arestări. Asociația «likhoiti-lor» primește regulat ajutoare bănești din partea japonezilor.. Se crede că se pregătesc evenimente sensaționale, în Coreea.* * * Din Petersburg se anunță că compania de navigație «Hamburg-Amerika-Linie» va trimite la Port-Arthur unul din cele mai bune pioscafe ale sale,spre a transporta repede pe răniții din Port-Arthur la Kiandao, unde spitalele germane sunt deja pregătite pentru primirea lor. Cheltuelile vor privi pe companie, și vaporul va trebui să fie considerat ca aparținând Grupei Roșii. Această ofertă generoasă a produs o vie impresiune in Rusia. • « Japonezii au de gând să stabilească o însemnată stațiune navală la Port-Arthur, sub comanda vice-amiralului Shibayam. * In ultimele zile ale rezistenței rușilor la Port-Arthur, prețul alimentelor ajunsese exorbitant . Carnea de câine se vindea 40 copeici livra, cea de cai 60 , o găină 30 ruble,, o oaie 75 ruble, o vacă 600, un porc 200 ruble , un ou 1 rublă 60 copeici, un fir de usturoi 50 copeici. Mai era totuși la Port-Arthur ceain, zahăr și rom, dar orașul nu mai era decât o cetate de morți și răniți. Baronul Ganisch, primul ministru al Austriei — Vezi ilustrația — In urma demisiunei primului ministru Koerber, împăratul a numit ca succesor al său pe baronul Gautsch, fost în mai multe rânduri ministru de justiție și de culte, și odată președinte al consiliului. Noul prim-ministru este un om cult și vechi parlamentar. PROGRAMA pentru serbarea zilei de 1 Ianuarie 1905 M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand și înconjurat de Curtea Regală, vor asista la oficiul divin ce se va celebra la Sf. Mitropolie, ora 10 și jum. dimineața, față fiind d-niî miniștri, înaltele Curți de casațiune și de conturi, Curțile și tribunalele, d. președinte al comisianei interimare a Capitalei cu membrii comisiunei, ofițerii generali și superiori cari nu vor fi sub arme, Camera de comerciu și funcționarii superiori ai Statului. Trăsura M. S. Regelui va fi escortată de un escadron de cavalerie. După serviciul divin, M. S. Regele va trece în revistă garda "..n..-uuie insicată, în curtea Sf. Mitropolit și va "merge în apartamentele Î. P. S. S. Mitropolitului Primat, unde va primi felicitările Înaltului Cler și ale persoanelor presente. In acea zi, la palatul din oraș, vor fi deschise registrele de înscriere. Luni dimineața 3 ianuarie, vom începe publicarea senzaționalului roman SETEA de ADR!.. de marele romancier francez HEAItY ULII MAIA In Romanul Setea de aur!.. cititorii vor urmări cu emoțiune scenele palpitante în care vor vedea cum nefasta Sets de ATOS. face pe oameni să comită cele mai mari crime numai spre a-și potoli lăcomia de bani. Suntem siguri că noul nostru roman va fi citit tot cu atâta interes și va avea același succes ca și romanele pe cari le am publicat până acum. Eri, cu ocazia împlinire! a zece ani de la punerea in aplicare a legii clerului mirean, o delegațiune de 40 preoți din toată țifTa țirtă s’au prezintat la orele 3 d. a. acasă la d. Tache Ionescu,actual ministru de finanțe, autorul acelei legi, spre a-i arăta recunoștința clerului pentru bunele roade date de ea. Situația politică din Ungaria Primul ministru contele Tisza, având un puternic adversar în cercul electoral din Budapesta, unde candidează contele Iuliu Andrassy, a primit și candidatura din Miskolcz. De asemenea ministrul de agricultură Zleronymi candidează și la Budapesta iar Contele Albert Apponyi va candida în vechiul său cerc Jaszbereny, dar de astă-dată cu program Trossuthist. Comitetul esecutiv al opoziției aflate ține în fiecare zi ședințe sub președinția lui Francisc Kossuth. Dr. Nicolae Șerban candidează tot la Fagaraș cu program guvernamental. Comitetul central al partidului poporal săsesc a ținut la 9 ianuarie o ședință în Sibiu, în care s’a primit în unanimitate următoarea resoluțiune : «Comitetul central săsesc recomandă comitetelor districtuale să sprijinească alegerea unor astfel de deputați dietali, cari oferâ garanția pentru represcutarea cu efect a principiilor cuprinse în programul poporal săsesc și sunt gata a stărui și mai departe, făcând parte din partidul liberal, pentru susținerea ordinar în Stat amenințată prin mișcările de răzbunare, dacă nu vor face aceasta imposibil niște măsuri cari, ca și proiectul de lege școlar presentat în formă înăsprită dietei trecute, amenință existența poporului săsesc și fac deputaților noștri cu neputință de a aparține partidului liberal». La Neoplanta s'a ținut o conferință a sârbilor, la care au luat parte peste 400 de fruntași. Conferința a decretat activitatea și a ales o comisiune, care să facă alegerile. S’a hotărît de asemenea ca să nu se dea nici un concurs candidaților sârbi ca partid guvernamental. Intre motivele cari i-au făcut pe sârbii radicali să părăsească pasivitatea este și următorul: «Deoarece slovacii și românii candidează și ei, radicalii sârbi părăsind pasivitatea, vor pune candidaturi naționaliste. Pe guvern nu-1 vor sprijini». Ziarul «Tribuna» din Arad anunță că mâine Sâmbătă și poimân» Duminecă, se vor ține in cercurile electorale din comitatul Aradului, adunări de candidare de deputați. Cei desemnați de comitetul executiv electoral românesc să candideze, se vor duce prin cercuri și vor începe campania electorală. Fiul acestuia spun că dacă Witte, reia direcțiunea afacerilor, paoea cu Japonia se va incheia peste câteva luni. «Petit Journal» din Pari spune că administrația poștele și telegrafelor face acum experiențe, pe circuitul telegraf Paris-Rouen, cu un aparat numit «telautograf», care reproduce exact telegramele cu aceleași caractere cu cari au fo transmise. Până acum s’au put obține la Rouen desenurixecutate la Paris, muzică, iscăturî, etc., pe o distanță de sută cincizeci de kilometri. UN PROVERB PE ZI Nu trăești numai cu aer. __________ (German). Știri din străinatate — Prin poștă — Din Coburg se anunță că soția regentului acestui ducat își va stabili reședința de iarnă la Gotha. Soția regentului, principele de Hohenlohe-Langenburg, V *'••'.K ' fa o.- .Ar zn ii ii m tar-o o. A. ^ R. principesa Maria a României. * * * Ducele Carol Eduard de Saxa- Coburg și Gotha, s’a întors din Londra, la Potsdam. » * După statistica făcută la 18 Decembrie, orașul Berlin avea la această dată 2,000,374 locuitori.* * * In luna Aprilie viitor se va ține la Wiesbaden al 22-lea congres al medicilor germani pentru boalele interne. * * * Principele George de Saxa- Meiningen a înființat cu ocazia centenarului morții poetului Schiller un fond de 20,000 mărci, din care în fiecare an va fi premiată cea mai bună dramă germană.* În Italia a început pregătirile preliminare în vederea negociațiunilor pentru încheerea unui tratat comercial cu Rusia. * In urma publicarei articolului lui Bjornsterne Bjornson : «Momentul psihologic», în care marele scriitor cerea intervenția pentru pace, un înalt personagiu politic de la Berlin i-a scris o scrisoare în care vorbind de împrumutul pe care îl contractează acum Rusia, spune că puterea care procură bani unei puteri beligerante nu respectă neutralitatea și împrumutul trebue considerat ca contrabandă de războiu. Bjornson susține și el această teză.* Ziarele din Paris publică următoarea știre din Petersburg : Se crede că retragerea prințului Mirski de la ministerul de interne este sigură. Ministrul de interne a declarat unora din prietenii săi că nu crede să mai poată ramâne la putere, deoareca planul său de reforme nu a fost aprobat. D. Witte este acum omul zilei. Persoane din aatura Războiul ruso-japoni Situația In Extremul Ord Cu toate svonurile optimii ce circulă într’una, privitor nouăle escadre ce Rusia prep pentru Extremul Orient. luc competinte nu poate crede în victorie navală rusească, care dea supremația maritimă în irile Chinei. Tot ceea ce se sa și sa spune cu privire la aceea flotelor rusești e o pură s culațiune politică întreprinsă guvernul și presa oficioasă , în scopul d’a mai mângâia țin durerea și amarul sufle al națiunei rusești. Rusia, după toate declarațile oamenilor sei de Stat, că după căderea Port-Arthur s’a hotărît să continue luptaara japonezilor. Nu e locul să anansăm dacă această fire e inspirată de un esper amor propriu sau de considuuni politice și economice serioase , ceea ce importă mentane a se ști ce șanse succes mai poate avea Rusw acest crâncen razboiu din Emul Orient. Situațiunea economică, grafică și topografică a teat de operație din Manciuria acum incomplect cunoscut Europa. Un lucru iarăși al căruia există o mare nesigur e debitul liniei ferate Iran riane. Presa rusă, interesat causă, a spus atâtea neadrari asupra acestor chestiui cât nu se mai dă nici unui minte in Rusia arime în iunie. Sir ciuma, 600.000 oameni și el putea întreține cu toate oelicesare. Trebue evidența fi lui împlinit pentru a crede ceasta minune de a putea fi porta și întreține 600.000 oai la 10.000 kilometri de ba» de aprovisionare. Admițând chiar existența armate rusești de 600.000 oai în Manciuria și admițând o serie de victorii rusești, ajunși la sud de Liao-tang s’ar găsi în fața a doua obiei divergente : Port-Arthur ,mata japoneză retrasă pe obiective ce au între ele 801 kilometri. Dacă rușii sunt tur de turî și au forțe suficie ei pot apăra ofensiva în ai două direcțiunile, dacii nu, at forțamente vor fi siliți să poziție de observație față de 1 din obiective, se pot așeza pildă cu o puternică mașinenghwangpeng, pe când ca tul forțelor ar asedia Port turul. Operațiunile, în realit ne ar fi însă așa de simple, rușii vor mai avea obligația să-și apere linia de comunica care numai de la Port-Art până la Mukden are mai bine 400 km. de lungime. Ace, întindere colosală poate fi stat in toată lungimea ei de japon care, ajutați de supremația o avi pe mare, pot debarca unde în lungul coastelor persuie Kuang-Tung și să atace ruși. Chiar cu o masă de 100.6 oameni, victoria nu e sigură pe toti ruși, din cauza situației speciale a teatrului de opera pe care se mișcă și o nevoie care se găsesc de a-și împă masa în fracțiuni multiple. (Telegramele «Agenției Român Tokio, 30 Decembrie Ofițerii japonezi însărcinați a examina starea vaselor ruși de la Port-Arthur, raportează mătoarele in privința stării a l crucișătoare până acum ne amuri a Reginei Draga roman de sensație de SAVA PETROVICI —as»GAP. 82 r de sigur că nu ta vei acest basm bun pentru tî strice, voia bună. Intr’adevĕr este un btru copil, răspunselexandru, dar tu ești o oare, tu poți să-mi are gândurile triste, când la pian, și-mi cântă ceva, dar te vesel, se așeză la pian. ** va momenteza surfecerea ucptei acordade fie unui vals de după care urmă un test. Dar după aceea regina Draga fu caprinsă de seni,nentîil, cir și când o putere străină îi conduce degiiiție. Resuna un duios acord de moli și ea începu să cânte o melodie tristă, care-i veni in minte ca o inspiratiune de sus. Acordurile deveneau din ce în ce mai posomolite și mai melancolice, era ca și când din ele ar vorbi un suflet adânc mâhnit, care presimte plin de temere, că se apropie pe furiș o fatalitate sinistră. Acum se pierdu și ultimul acord. Regina Draga își lasă mâinele pe genunchi și închise ochii, cuprinsă de o ciudată oboseală. . Și acum i se părea că pătrunde la urechile ei dintr’o depărtare foarte mare ca un vis, un zgomot surd, care se auzea ca un plânset înăbușit. Și acest zgomot devenea din ce în ce mai puternic, până când în fine răsună in sufletul—ei ca un țipăt zguduitor și grozav. Ea își deschise ochii și sări în sins. In același moment sări și regele Alexandru. Ei se priviră amândoi ca niște copii speriați, după aceea se repeziră unul la altul,se îmbrățișară ca și când unul ar fi căutat refugiu la cel înalt, în fața fantomelor grozave,cari îi impresurau. — Haide să ne culcăm, zise ea încet. După o jumătate de oră un întunerec profund domnea în camera de culcare. Regele Alexandru se sbătea neliniștit încoace și încolo, pe așternutul său. Din când in când gemea fiind pe jumătate adormit ca și când o piatră mare s’ar fi aflat așezată pe pieptul său. De o dată el tresări. O detunătură puternică cutre T îniră tăcerea profundă a nopței. In același moment fu smulsă din balamale ușa apartamentului camerei de culoare și camerierul regelui se repezi înlăuntru pe jumătate îmbrăcat. — Ce este ? strigă regele Alexandru întorcând butonul luminei electrice, astfel încât întreaga cameră strălucea în lumină electrică. — Pentru numele lui Dumnezeu, ce s’a întîmpiat ? strigă acum și Draga, sărind din pat. — Majestate, murmură camerierul, trebue că se întîmplă ceva grozav. Palatul regal este înconjurat de soldați. Garda palatului a fost ucisă și locotenentul-colonel Naumovici... El amuți. — Vorbește ! strigă regele Alexandru, care rntr aceea își îmbrăcase pantalonii, își încălțase ghetele și se încinsese cu sabia. Locotenentul-colonel Naumovici,continuă camerierul cu vocea tremurătoare, a deschis unei mulțimi de ofițeri una din ușile coridorului, cealaltă era închisă; el o sfărîmâ cu cartușe de dinamită, și cu această ocaziune a fost omorît. Auziți, el vin ! strigă el plin de spaimă și fugi afară. Regele Alexandru fu dintr’o săritură la ușă, pe care o zăvori. Când se întoarse, vezu că regina ’șî luase deja halatul și-și aruncase peste umeri un plod. — Ce înseamnă asta? voi să întrebe ea, dar cuvintele îi periră pe buze, deoarece în cea mai nemijlocită apropiere răsună o salvă întreagă, pe când în același timp urechile îi fu iubite de pași grei și de zornete de pinteni. Regele alergă la aparatul telefonic. Dar oricât de tare sună ei, nu pripii nici un răspuns. Acest telefon punea în legătură palatul regal cu comandamentul și cu prefectura poliției. Acum regele Alexandru se repezi la fereastră, privi afară, recunoscu în întunerecul nopței șirurile de soldați ce se aflau în jurul palatului regal. El se retrase repede înapoi. — Alexandre, pentru numele lui D-zeu, spune-m ce se petrece? îl întrebă Draga cu voce plângătoare. El nu râspunse, ci se duse la masa sa de noapte, fără să rostească nici o vorbă, o deschise și după aceea se întoarse spre Draga și zise: Suntem trădați, aț pătruns în palat trădătorii și răsculații. Dar acești mizerabili sâ nu zică că nu au găsit ca pe un laș. Vino încoace Draga. Ea ascultă și se duse la el pe când genunchii tremurau foarte tare. Ei o cuprinse cu mâna stingă pe când cu dreapta ținea revolverul. ——Trebue—să murim ? strigă Draga cu buzeie tremurânde. T— Da, răspunse el, încruntându-și fruntea în chip sinistru, dar amorul nostru nu trebue să se înspăimînte de ceea ce ne amenință. Trebue să le dovedim că amorul nostru e atât de puternic ca și noaptea. In momentul acesta răsună un zgomot infernal și în curind ușa căzii doborâtă de lovituri furioase de topoare. O ceată de ofițeri setoși de sânge, in frunte cu colonelul Misiei, năvăli în cameră. — Mizerabili trădători le strigă regele Alexandru. Urmă un moment de tăcere profundă. — Noi suntem executorii voinței poporului, întrerupse tăcerea, vocea puternică a colonelului Misiei, patru sentințe de moarte deja aîi fost executate. Nicola și Nicodam Lunjevi ministrul de război a,—gener Pavlovici și ministru președ generalul Zinzar Marcoviciu fost deja împușcați. Acum i venit nouă rîndul ca să exităm două sentințe de mosrt — Câne miserabii strigă gele Alexandru. In acest meat răsună o împușcătură. Regele Alexandru trefăi căzu în brațele reginei Dr care-i smulsese revolverul mână și acum trăgea focuri. In același timp însă cu îm caturile ei răsună o salvă intre Regele Alexandru și re Draga căzură jos. Cu o furie de nedescris repezită ofițerii și soldații pra corpurilor în conviis ale nefericitor Suverani și maltratări înfiorătoare al', probe cu ce forță elementalbucnise mânia îinbunSșită.Va urn