Universul, februarie 1905 (Anul 23, nr. 30-57)
1905-02-01 / nr. 30
r\ 0^ \ V„, Arestarea unei spioane la Cartea Țapuii?»— IV«și explicația) CaScular pa $ms2 1365 Ortodox Luni, SI Ianuarie.—Sf. doctori fără de arginți Kir și Ioan. Catolic Luni, 13 Februarie.—Benignus. Sőréie răsare 7.21; apune 5.37 V. v București, 31 Ianuarie. Ghestta pastelul Am relevat la timp plângerile ce s’au ridicat cu privire la scumpirea prețurilor peștelui și criticele ce s’am formulat la adresa serviciului pescăriilor de la ministerul domeniilor. Imparțialitatea ne obligă să ascultăm și apărarea acestui servicii, cu atât mai mult că chestiunea are multe fețe și atinge atât interese particulare cât și interese generale. Intr’un raport înaintat d-lui ministru al domeniilor (raport tipărit într’o broșură ce am primit zilele astea), inspectorul general al pescăriilor arată că explicațiile ce se dau scumpire! peștelui sunt neîntemeiate și prin urmare concluziile ce se trag sunt greșite. Statul nu are absolut nici o obligațiune, față de nimeni, de a-i furniza pește și nici macar nu are peștele sau pe care să-l poata vinde. Statul nu are contract de esport cu nimeni. Peștele prins de pescarii: învoiți pe bălțile Statului.. Se vinde zilnic în piața prin licitație publică, de către agenții Statului, în fața pescarului proprietar al peștelui și apoi Statul își ia dijma cuvenită. „Dacă azi se exportă pește —zice de inspector Antipa în raportul d-sale — acesta este cumpărat la licitație, și dacă câteodată în unele locuri îndepărtate de piață nu se poate face licitație din lipsă de concurenți, atunci peștele se taxează după cota pieței Galați.“ Statul nu exportă deci el pește cu preț mic și prin urmare nu din această cauză se vinde scump peștele în țară. „Dacă în adevăr în ultimii doi ani prețurile peștelui s’au mai urcat, aceasta provine cu totul din alte cauze independente de activitatea serviciului pescăriilor și anume : 1) speculațiunea comercianților detailiști, cari fac carteluri între ei; și 2) scăderea producției din cauza scăderii bălților. De 4 ani Dunărea nu s’a mai revărsat peste maluri că să primească apa din bălți și în anul acesta mai bine de două treimi din suprafața bălților i«kovi Agricoli umplut bdrueiîiîe, din cauza scăderei nivelului apei“. Raportul arată mai departe că prețurile peștelui variază, ca și ale oricărei alte mărfi, după cerere și ofertă, la anumite zile în cursul anului (Florii, Blagove,ștenie, etc.), peștele se urcă la prețuri mari din cauza cererei enorme. In ce privește peștele sărat, pe care l consumă țăranul în timpul muncei câmpului, zice raportul, prețurile acestuia variază puțin și e și azi destul de ieftin. „Prețul mediu al cosacului s’a urcat in timp de 4 arii numai cu 5 bani la kilogram (de la 27 bani la 32), știuca, caracuda și linul s’a vândut în cursul anului 1903—004 cu 29 bani, etc.“ „In anul curent, peștele sărat a fost mai ieftin chiar decât în anul trecut și mai cu seamă în timpul verei, când țăranul e la munca câmpului, prețurile au fost foarte scăzute“. Respingând cu neîntemeiate criticile făcute serviciului pescăriilor, d. inspector general conchide astfel: „Pentru ca speculația să nu se facă, singurul mijloc este vînzarea prin licitație și aceasta se face și azi sub un control sever la pescăriile Statului. Aceasta trebue să se facă și la pescăriile particulare — cari tocmai furnizează peștele pentru București—precum și chiar la comercianții de detalii. O asemenea reformă însă trebue să o introducă comunile, punând în fiecare piață licitatori oficiali, cum sunt în toate halele din orașele din străinătate.“ Raportul d-lui inspector general al pescăriilor e însoțit de trei tabele statistice de prețurile medii cu care s’a vândut peștele din toate pescăriile Statului exploatate în rada tepsiiméi relațiilor anglo- Or, este perfect exact că aceste fapte sunt cunoscute. Este perfect exact că un document oficial, întitulat Distribution and mobilisation of the fleet (împărțirea și mobilizarea flotei) a expus pe larg, sub o formă obiectivă, ideile rezumate de d. Lee. Este perfect exact că documentul suscitat era suficient pentru a se ști că amiralitatea adusese în apele Europei occidentale grosul forțelor sale ; pentru a se ști, că escadra Mânecei va fi, după noul plan, simțitor mai puternică, aproape înloouit ca celel’alte douöi escadre : a Atlanticului și a Mediteranei; pentru a se ști în sfirșit ca redistribuția flotei britanice era motivată de sporirea marinei germane, marină de tipul cel mai eficace, a cărei omogeneitate și concentrare permanenta constitue o amenințare serioasă pentru Anglia. Toate acestea sunt adevărate ; toate acestea sunt cunoscute. Dar tocmai aceasta este demn de atențiune. Un discurs poate fi imprudent, o expresie poate să fie nevroită, un plan naval însă este o operă cugetată și vroită. Și tocmai pentru că planul naval englez, ca și planul naval german, sunt consecințele directe ale unui confict politic și economic, întețit de vreme, nervositatea presei atât la Londra cât și la Berlin se explică și se justifică. Forcing. GROMOÍIMIIT Poesine contesei ele Montagnoso Intr'unul din numerile noastre trecute am anunțat că contesa de Montignoso, fosta principesă de coroană a Saxoniei, a publicat zilele trecute un volum de poesii, cari au apărut în editura Alt- Carmaron din Lipsea. Reproducem aici câteva versuri ale nenorocitei principese, care avea să pună pe capul ei o coroană regală. ..Fericirea este sfieșită Pentru ultima oară, se pleacă Gura ta pe mălinele mele Pentru ultima scindare, și tace. Pentru ce frass banale Privirea ta mi-o spune Cât de greu îți vine Să-ți părăsești tainica fericirep tre’buie să ne despărțim in taină. Nici un cuvânt nu trebue să mărturisească. Cât de bine ne-am văzut In suferințe și in bucurii într’o altă poesie sub titlul„Dorința“ zice poeta Luisa: „Poți ceti in ochii mei, „Cad liberă ’mi este privirea „Tu nu mi înțelegi”? A fost un vis, „Un vis al fericirii celei mai frumoase vieți“. într’o altă poesie sub titlul „Visul“, remarcam strofa : „Ai încins brațul tiu cu dorință arzătoare, „ST ai privit dulce și duios, „In fata puterei ochilor tăi „A dispărut ori și ce temere „M’am alipit cu dragoste de tine. ..Simt încă sărutarea ce mi-ai dat-o „îmi itaie încă inima de, fericire.. „Măr fi trezit din vis, văd viața pustie, „Ce nu-mi hărăzește nici fericire, ci suferințe amare ! Din aceste versuri se vede căi de nepătransă este firea omenească! . . Olimpia. O CUGETARE PE ZIUa sa ,nu patomnieiî, trebue cot in ht-d'âîim & nu vwbeștî de rău. mm TRAHUNT In fine și Petersburgul a devenit capitala unei națiuni! Rigidul sistem de guvern creat de Petru cel Mare și schimbat în instrument de autocrație în mâinile urmașilor săi, încet, sub impulsiunea fatalităților istoriei, ale cugeriiror civile, ale progresului industrial, incîi o dată—-și de astă dată fără voia - cânmutlrilor’- s'a transformat, a simțit palpitând în sine, ca într'o inimă mare, toată groaza nesfirșită și entusiasmul rebel al unui popor apăsat. Acest popor a priceput în sfirșit care e destinul sau: voește să-l îndeplinească și-l va îndeplini : atunci când ochii nu mai au o picătură de lacrimă, știe corpul să-și verse sângele sau până la ultima picătură. De acuma Înainte, orice se va mai întâmpla, oricate să fie stavila pe care puterile autocratice se încearcă să o ridice înpotriva valurilor teribile ce le cuprind și le ineacă, fie chiar plumbul topit și ghiulelele lucrate cu insăși mâinele sale, fie chiar pieptul orbilor sei frați înarmați, voința poporului vrea cu orice preț să străbată, trecând chiar printr’un sac de sânge. Putea să aibă ca conducătoare justiția, vor să îi dea de călăuză răschimarea. Oricum va fi, va merge înainte. (faira! Astfel pe drama din Manciuria, se aitoește drama rusă internă. Europa destinată și pizmașă nu știu să pué intre cei doi incâerați un cuvint oricât de sfios de pace; iată,că poporul rus,, obosit și mânios, se amestecă, nici ceartă’, iată că între cele două trufii militare pune durerile și suferințele sale: oștire mută, pornită, nu spre cuceriri, ci spre jertfe ; urmată de lucrători și de studenți, simpli și tineri, mult mai vitează, mult mai vrednică decât cealaltă care moare beată de mânie, luptânduse cu disperare ; miliție de sclavi desrobiți care cere demnitatea omenească oaste de muncitori care voește să creadă și să iubească. Și merge înainte, fără să stea să numere baionetele și tunurile, spre palatul imperial, conducă de preoți și de poeți purtând fi*, mâini icoanele sfinte și portrete țarului; merge plină de incredere, spre casa Uitucului ca să-i ceară hanul suprem al dreptății. Și sătucul răspunde cu focul puștilor și tunurilor sale. Fierbintele măele sânge care înroși, Duminecă, 9 Ianuarie,Ne va îngheța,tă desparte,, de,acum înainte, pe poporul rus de suveranul lui. Lipsa monarhului, in momentul indibnat generosității, este eclipsa puterii imperiale Însăși. Câți căzură in sfântul tou nume, o, Libertate '? Nici de asta data 'fiu' se numără victimele și nuu se vor număra: cel mai dezinteresat eroism, acela din prima zi, și de astă dată se ascunde constatărilor statisticei. Sângele martirilor e fără nume ! Zi unică tu istoria hunei! Ciudată procesiune a unui popor, care cere libertate, care invoacă un habeas corpus, o magna charta, drepturi civile, și pare un pelerinagium religios, și pare o procesiune, bisericească. Ciudată manifestat,iune, care înainte de a fi o răscoala, e deja o revoluțiune , și este totuși o revoluțiune legalizară, care recunoaște suverana autoritate a Țarului, contopind intro îmbrățișare mistică ,dreptul uman cu cel divin ! ”, pentru ce palidul Hamlet al Nordului, bălanul și blajinul Nicolae II, înaintea liniștitei și in același timp teribilei dileme a supușilor sei: să fii său să nu fă ; să fii cu libertatea sau să morii s’a sfiit d’a pronunța blândul și întăritorul cuvânt al vieții și a preferat ca toate tunurile dupe parapetele Nevei să se descarce asupra poporului neînarmat ? Această tăcere imperială care nu știe să-și găsească interpret decât în bubuitul tunurilor, este aproape o abdicațiune. Autocrația care întâi făgăduește și apoi se depărtează ca să nu îndeplinească ce a făgăduit, este o neputință mărturisită. Nu e nimic dacă manifestațiunea n’a isbutit; nu e nimic dacă poporul n’a putut ajunge până la suveranul lui; nu e nimic. Gonit de lângă tron, poporul va da istoriei îndrăzneață lui jalbă. Și Istoria, Marea Țarină, își va aduce aminte. Această ciudată grevă politică, acest act de voința al unui popor pe jumătate sclav și totuși regenerat prin martiriu, care nu vorbește de salarii, ci de ideale, care se duce vesel și plin de credință innaintea morții pânditoare, e un fapt nou în istoria Rusiei și in fața lumei. De Dumineca ce a trecut, istoria Rusiei s’a contopit cu istoria omenirei. Un astfel de popor nu este nevrednic de a se încălzi la razele soarelui libertate, înecată ,in sânge, revoluțiunea rusă a biruit totuși in conștiința universală. Fara trahunt, evenimentele se îmbulzesc. Războiul din Manciuria a trecut pe a doua linie. Mai seceră el încă victimele sale, dar sunt victime fără onoare. Laurii istoriei sunt pentru căzuții fără nume și fără număr pe ghețurile Nevei. Ironie a istoriei ! Ordinea domnește la Petersburg, precum a domnit într'o zi la Varșovia. Polonia e răzbunată ! Cei cari urmau pe preotul Gapon nu aveau arme și nu aveau merinde ; și soțiile și fiii lor, cei cruțați de focul generalului Fouion, cereai pâine. Dar, sugrumată revoluțiunea pacifică, va merge înainte conspirația ascunsă. Marele „marș al morței“ de la 9 ianuarie a fost trecerea în revistă generală a forțelor lor, și aceste forțe Vă f recunoscut prea mari și puternice pentru ca un ucaz imperial să mai poată de aci înainte sa le stăpânească. Insă, și mai mult decât forța numărului, acești manifestanți din Rusia posedă forța ideei. Când dreptul unui popor ajunse conștiința unui popor, ideea devine și ea o armă, iar lupta este o cruciadă. Iar armei ideei nimic nu i se mai poate împotrivi: exilul, ocina, moartea, martiriul, iu mai inspiră frică ; nu numai ucazul imperial, ci singur, ci fără de putință sunt atunci crucile de răstignire din Galileea, torturile inchizițiunei din Spania, rugurile din Roma, Bastilia din Paris, Geserii și Papii, Capeții și Romanbvii, mai pot avea Încă tronuri și armate, vor fi însă siliți să capituleze înaintea ideei. Am citit într’un ziar englez că ,duca, palatul de la Versailles și Tuilleries ar fi fost apărat de tunurile cari înconjurau palatul de iarnă,revoluțiunea franceză nu ar fi întâmplat. Paradoxul ‘acesta e un adever pe jumătate. Adevărul întreg este că azi o revoluțiune franceză ar fi un neputință. Și poporul rus, mai puțin decât oricare altul, i-ar fi in stare să îndeplinească,el, care nu e încă destul de matur, în marea lui majoritate, printr’o radicală evoluție politică; el care dacă nu vrea să-și compromită viitorul, nu poate aspira, pentru un moment, decât la îndeplinirea unei programe politice, economice și sociale limitată. Natura nu face sărituri, și popoarele cari se depărtează ele legile firesc, se expun adesea a sări in gol. . Vom vedea, într’un articol viitor, care este programul în care se pot concretiza, pentru astăzi, binecuvîntatele aspirațiunî ale poporului rus, pentru ca mersul lui încet și pacinic început la 9 ianuarie spre nouile sale destine politice, sa nu se sfirșească cu o săritură în gol. Beincdetlo de Luca. Rézéiül roso-japonéz — Prin poștă — La Petersburg circulă zvonul că se va forma un al patrulea corp de armată rusească pentru Manciuria și va fi pus ’ sub comanda generalului Grippenberg care va avea Vladivoatocul ca centru de operațiune. Se confirmă știrea că un șantier american construește vase submarine pentru Rusia. Aceste vase sunt aduse demontate in Anglia, sub denumirea de instrumente agricole, iar o casă engleză de expediția le trimite la Vladivostok. Guvernul japonez a protestat la guvernul chinez contra evadărei unui ofițer și a șapte soldați ruși, cari erau prizonieri pe cuvînt la Gifu. Amiralitatea japoneză a deschis oficial Portul Arthur pentru navigație. Orașul chinez Shangai e plin de refugiați ruși, dintre cari mulți sunt siliți să doarmă în stradă, fiindu-le cu neputință să găsească un adăpost, împărăteasa Japoniei a dat cinci mii de yeni armatei și marinei pentru cumpărare de vin și pesmeți cu ocasia serbării naționale japoneze. Ziarul rus „Novoia Vremja“ publică un articol iscălit de Suvorin și prin care au fac imnutari generalului Stoessel că a capitulat inainte de a termina complect toate mijloacele de rezistența și că n’a putut, să dea dovadă de cât de curagiu civil pe când generalul Kondratenko avea și curagiu-militar, și înalte aptitudini.. .Savoritl mai face apoi imputări contelul Lamsdorff, ‘ministru de externe, Baronului Rosen, ambasador la Tokio, și amiralului Alekcloff, că au adus asupra Rusiei un resboiu dezastruos prin adinca lor ignoranță a stării de lucruri din Extremul Orient. DIN ANGLIA (Corsspondență part. a ziarului “Universal») Londra, 26 Ianuarie. Discordia anglo-germanist D. A. H. Lee, lordul civil al Amiralitatei, a expus din nou zilele trecute — după cum au fost anunțați prin telegrame— ideile maritime cari îi sunt scumpe și cari de câteva zile am năpustit asupra sa toată presa germană. Revenind asupra precedentelor sale declarații, a. Lee a repetat aceea ce o notă oficioasă’indicase deja, adică cum că nu avusese intențiunea să amenințe Germania, ci numai pur și simplu să constate un fapt deja Cunoscut. Acest fapt, este că Anglia ..așteaptă neliniștită un conflict care ar avea drept teatru marea Nordului, că are insă consolația de a constata că dacă acest fapt s’ar produce în curând ea ar fi în măsură să dea primele lovituri“. Poate că aceste explicații vor constitui, față cu guvernul german, retractarea pe care ziarele engleze i spune a fi că el este hotărât să ceară. Se poate. Și aceasta nu are de -altfel nici o importanță, ceea ce spunie de Lee, nu va exercita desigur în nici un caz o influență determinată asupra relațiilor anglo-germane. Din contra, faptele, acele fapte pe cari lordul civil al amiralității se mărginește a le constata,ori o importanță capitală. In «țpește fapte, mult mai mult decât in recursuri, trebue căutată da cronica medicală Influența stiiicl dinților asupra sănătatei și ftre mușețel Intr’un articol precedent, din „Universul“, am vorbit despre necesitatea cultivărea dinților in genere, atrăgând atențiunea asupra bolelor de stomac și imbolnăvirea consecutive a organismului din cauza dinților stricați. Dacă am insistat asupra îngrijirea dinților incă din frageda copilărie, este tocmai pentru a-i putea menține și la bătrânețe. De câte ori nu am auzit zicânduse : ., eu sunt bătrân, ce nevoie mai am de dinți“. Tocmai din cauza bătrâneței, am răspuns, aveți nevoie de dinți, pentru a ușura prin sfărâmarea și mestecarea alimentelor, funcțiunile stomacului deja lenevit, pentru a repara forțele și a vă feri de cortegiul infirmităților ce așteaptă pe acela al cărui stomac nu funcționează bine. Afecțiunile nervoase datorite indigestei din cauza relei stări a dinților, sunt foarte dese, și nu arare ori am văzut dispărând aceste afecțiuni și nevralgiile cele mai dureroase in urma unei intervențiuni în gura suferindului. Adeseori se văd tulburări serioase a vederei și auzului din cauza dinților stricați sau a rădăcinilor. într’o lucrare asupra afecțiunilor oculare grave, ca orbirea, doctorul Galezovvski, celebrul oculist, a citat multe cazuri care n’au avut altă cauză decât dinți stricați sau rădăcini cari au produs ravagii în maxilar. Am arătat un alt rând cât de necesar este de a se îngriji dinții de lapte sau a primi dentițiunî și a nu-î neglija pe cuvântul că ,’,tot o să-i schimbe copilul“. îngrijirea dinților de’lapte este poate și mai necesară ca a celor permanenți. Mai întâi, copilul ca și ovada adult are nevoie de dinți pentru mestecat.Dacă dinții vor fi stricați sau dureros, copilul nu se va nutri bine și va suferi întregul șeii corp. . Pe de altă parte prezența dinților de lapte, favorizează, desvoltarea normală a oaselor maxilare sau a fălcilor, pe când perderea lor prematură face ca aceste oase să remână îndărăt în dezvoltarea lor, dinții permanenți sau de a doua dentițiune să răsară mai din vreme și negăsind dinții de lapte obstacol pus de natură, nu se vor desvolta .la locul lor, vor devia și se vor naște diformități și suferințe pentru restul vieței. Putem compara dinții copilului cu arborele tiner. Frumusețea,darerea și direcțiunea lor depinde de Îngrijirile date din tinerețe. Neregl.laritatea in aranjarea dinților permanenți este frecventă și acea a dinților din față, cu deosebire, produce desordiu în armonia trasaturilor. Perderea unui singur dinte trebue să fie semnalul de alarmă, căci acestuia" vor "urmări sigur alți dinți. Adesea căderea unui singur dinte deplasează întreaga arcadă dentară și dinții renanși slăbesc, se clatină, — cad, bolta palatului gurei solățește și — iată desfigurarea feței. Acum locul sa repetăm ,,că fără dinți nu există frumusețe“. După perderea sau stricarea unui dinte chiar, să lăsăm a ni se examina gura de către un dentist instruit că să vadă ce e de făcut pentru menținerea celor inalt.1. Perderea unui dinte să fie un avertisment pentru o mai bună întreținere a gurei. Dinții găunoși vor fi plombați într’un mod abil, piatra depusă să se ridice până sub gingie. In fine, să ne pătrundem de acel adevăr, că dacă e necesar să îngrijim dinții cât sunt sănătoși, este indispensabil de a-i căuta când sunt bolnavi. Dr. Ilonig. întrunirea se sfîrșește la orele 5.35. —~««BB3 ca an5as £»-o J» —— S PROVERB PE ZI In orice ceas trebue să te aștepți la moarte. Craiova Eimmmm OP OilflI-Uflifl (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru particular) Iași, 30 Ianuarie. . In vederea apropiatelor alegeri generale, a fost anunțată pentru ast zi, Duminecă, o a treia întrunire publică în Iași, de astă-dată din partea Opoziției Unite, formata din partidul liberal și partidul conservatorilor-carpiști Locul de întrunire e sala Pastia edituată în curtea fostului otel România. In vederea acestei întruniri se observă o mișcare mai deosebită pe piața Unirii. Pe la ceasurile 1 jum. u. a., sala începe a se popula de lume. Observ cetățeni din toate straturile sociale și în special pe acei cari fac parte din clubul liberal și acel carpist din localitate. Mai sunt de față numeroși membrii ai grupărei independente înființate de d. dr. Zosim. Pe la ceasurile 2 sosesc fruntașii liberali și conservatoricarpiști din orașul nostru, cari sunt primiți cu aplauze. Asistenții. In sală și pe scenă, printre alții zăresc pe d-nii P. Poni, Matei Cantacuzino, G. Cumescu, N. Gane, Teohari Antonescu, dr. Botez, G. Stere, Atanase Gheorghiu, Theodor Vasilici, Gr. Buicliu, căpitan Gostandache, Gh. A. Scorțescu, dr. Gosmovici, P. Făntănariu, C. Lepădațu, P. Negulescu, C. B. Penescu, Gh. Sandulescu, dr.Stroicî, Ștefan Șendrea, P. Sion/ Toma Stolian, D. Zărij si Stoicii II ^ X »MV-* St.l.to O Vv Lî-ț Vii*i Ciliano, Sf. Longinescu, Gh Mârzescu, E. Melik, E. Manoliu, Efr. Mazlam, Paladi, Volenti, Pandele Zamfirescu, etc. Deschidic’ea ședinței Prezidează d. Petru Poni, președintele clubului liberal. Gel dintea ia cuvîntul carpistul Teohar Antonescu, care explică înțelegerea dintre liberali și carpiști prin gravitatea situațiunei create țarei prin venirea guvernului Cantacuzino. Critică aspru campania dusă de cantacuziniști în opoziție, susținând că aceștia am ajuns la putere în urma campaniei ostile regelui. Atacă programul guvernului care nu se ocupă de soarta meseriașilor. Combate procedeurile fruntașilor cantacuziniști, numindu-le imorale, necinstite. Spune că aceștia conrup politicește conștiința minorilor. Arată diferitele faze prin cari a trecut țara, relevând marile merite ale acelora cari azi lipsesc dintre guvernamentali. Atacă pe Badârari pe tema moralității politice. Apelează la cetățeni să voteze pentru opoziție. Gheorghe Șendrea arată, într-o lungă expunere, că ultimul guvern liberal a mântuit țara de falimentul sigur provocat de incapacitatea conservatorilor; enumăra lăudând faptele guvernului Sturdza. Oratorul inzistă asupra secretului desăvirșit al actualului sistem de vot, apelând la cetățeni să voteze în conștiință, fără nici o frică de administrație. Atacă programul guvernului, numindu-l reclamă americană. Spune că guvernul actual e efemer. Susține că inteligența conservatoare este grupată în jurul lui Carp. Laudă pe carpiști spunând că lupta lor cu cantacuziniști este lupta dintre lumină și întuneric. . Gheorghe Baltă, carpist, atacă violent pe ministrul Badaraü, ridiculizând ultima întrunire a cantacuziniștilor. Dr. Leon Gózmovici critică obiceiul frazelor pompoase șiind trebuințat de cantacuziniști atuunci când le lipslsc faptele bune. Laudă entuziast opera politică a d-lui Sturdza, blamând violent pe adversarii cari o atacă. Face apel la alegători ca conștiință cetățenească șămiralitatea, primejdia cantacuzinistă. Toma Stelian,dând exemple, arată că partidul liberal chiar în opoziție a lucrat mereu pentru salvarea țării, pe când cantacuziniștii mereu au creat primejdii. Face o lungă apologie a sistemului economiilor introduse de d. Sturdza, care a oprit catastrofa apropiată ce amenința țara. Spune că incapacitatea guvernului actual și programul pe care acesta l-a anunțat, vor compromite opera de salvare țarei realizată de liberali. Oratorul prevede că actualul guvern va pune impozite noi și va face împrumuturi oneroase în străinătate. Vorbind de cartelul cu carpiștii, oratorul explică aceasta prin nevoia de a păzi siguranța regimului constituțional și respectarea legilor țarei amenințate de actualul guvern. Atacă în mod violent teoria asupra partidelor politice făcută de d. Take Ionescu în întrunirea de la Iași și ridiculizează programul guvernului precum și concepția fruntașilor cantacuziniști asupra programelor politice. Critică în mod violent prigonirea slujbașilor Statului și a magistraților întreprinsă de guvern. Atacă guvernul care a preconizat alegerea d-lui Greceanu ca președinte al Camerei, înainte, chiar ca sa se fi făcut alegerile. Exprimă în cele dorința ca Iașul să din urmă fie întâiul care să sdrobească guvernul. D. Matei Cantacuzino, junimist, blamează cuvântarea d-lui pădurăn de la ultima întrunire din Iași. Face apologia adevăratului democratism, care nu poate fi apanagiul unui partid ci al întregei țări. Critică actualul guvern care susține concepția că partidele să fie alcătuite din pături sociale deosebite, combate și ridiculizează apoi afirmația d-lui Take Ionescu, că junimismul a fost distrus. D. Cantacuzino arată enorma înrîurire salvatoare adusă de junimiști asupra țarei și vieței politice, arată că adevăratul partid conservator democrat este sub șefia d-lui Carp și atacă pe Gan tacmsiniști cari, prin faptele lor, au amenințat existența idoarii conservatoare democrate, care a fost salvată numai de d. Carp și adevărații conservatori din jurul seu. D-sa numește insolentă afirmația cantacuziniștilor că partidul conservator este cu dîn și îi demonstrează moralitatea cartelului cu liberalii pentru îndepărtarea guvernului imoral. D. G. Stere, descrie în culori negre situația din Rusia, Ungaria și Macedonia unde se găsesc milioane de români. Demonstrează că momentul de față este istoric ; evenimente ■ mari sunt iminente și România trebue să fie gata pentru toate evenimentele; zugrăvește starea actuală a țăranului din România ca disperată, iar țara nepregătită arată că pământurile sunt înstreinate, mica proprietate dispărută, iar cea mare amenințată. D-sa critică actualul guvern și laudă programul liberal care prin Casa rurală asigura pământuri pentru țărani, deci asigura baza existenței naționale , demonstrează nevoia chemare la viața politică a țăranului, prin votul obștesc și sfîrșește apelând la alegători să îndepărteze guvernul acesta, în interesul primejdioasei situații din afară și din lăuntrul României maghiare, ceea ce păgubi propria lor industrie. Din Budapesta se anunță că partidul kossuthist este de părere, că prin audiența lui Kossuth, la împăratul Francisc Iosif s-au înlăturat dificultățile principale ale situațiunii politice. Disidenții cred din contră că situațiunea nu este deloc limpezită și se tem că va dura încă mult până se va găsi o soluție. Lucrările pentru deschiderea canalului Panama, progresează atât de in cât după raportul ministrului plenipotențiar american din Panama, ele se vor termina cu siguranță cel mult până la finea anului 1914. De atunci încolo se va deschide pentru America de Nord o oră de prosperitate extraordinară. Regina-văduvă a Italiei a plecat de la Bordighera un automobil, s’a dus la Beaulieu, pe teritoriul francez, a descins la otel sub numele de contesa Stupinigi, s’a dus a doua zi la Nizza, unde a dejunat la un restaurant, a vizitat împrejurimile orașului și întors seara la Beaulieu. Prefectul Alpilor-Maritimi i-a trimis un frumos buchet de flori. Principele de coroană al Germaniei a facut, după cum se anunță din Florența, o vizită contelui de Turin. Din Berlin se anunță că vaporul imperial „Plohenzollern“ va pleca din Portul Kiel, la 23 Februarie st. n. cu ünpăratul și vii- ■ pe răteasa Germaniei. STSRI MISÍEINITATE — Prin poștă — .*. Ziarul „Berliner Lokaianzeiger“ anunță că împăriatul Wilhelm al Germaniei se va întâlni cu principele de coroană și cu logodnica sa la Livorno, in Italia, unde va sosi in luna Martie, împreună cu al treilea fiu al sen Estei și cu familia imperială. . .Zilele trecute s’a celebrat la'." Paris căsătoria contelui de Rochefoucault, cu principesa Odite de Richelieu, unica fiică a principesei Nice, născută Heine,—care s-a divorțat acum câțiva ani de al douilea soț al ei, principele Albert de Monaco,—din căsătoria cu ducele Armand de Richelieu. S-a anunțat că drumul de fer siberian a fost stricat in două puncte, lângă Irkutsk și între Charbin și Mukden. S’ar fi constatat că stricăciunile au fost făcute de greviști ajutați de rezerviștii resvrătiți. ’*. Se anunță din Paris că, cu toate cercetările poliției, nu s’a putut da în acel oraș, de urma lui Agapen. După o știre din Petersburg, Agapen s’ar afla acum in sudul Rusiei, între populațiunile Dukober și Stundiste,secte disidente cari contestă țarului titlul de reprezentant al lui Dumnezeu, cari nu recunosc biserica ortodoxă și reclamă proprietatea pământului pentru țărani. .*, Ca și Kossuthiștii maghiari așa și croații cer teritoriu vamal croat independent. Croații nu voesc ca in urma unei separațiuni vamale intre Austria și Ungaria, Croația să devina o piață a iscas 'Arestarea unei spioase la jertfa ȚarîîM . Vezi ilustrația — Acum câteva săptemâni doar înalți funcționari ai poliției rusești au escortat până la granița germană o damă voalată. Aceasta era d-șoara Elisabeta Kressling, fosta guvernantă a fiicelor Țarului Nicolae timp de opt ani de zile, care a fost demascată ca spioană. Această feroce a fost prinsă pe când voia să fure niște hârtii importante din cabinetul de lucru al Țarului Nicolae, și prinsă într-un mod foarte ingenios. Țarul care avea o bănuială întemeiată, a pus lângă bluxpuisöu o întreagă armatură de fier, a unui cavaler medieval în care a intrat un abil agent de poliție. Pe când d-șoara Kressling se apropia într’o noapte de biuroul Țarului, pentru ca să fure niște documente foarte importante, deodată scoase un țipet îngrozitor. Omul de fier de lângă biurou ’și ridicase mâna dreaptă și o apucă de per. In același timp cavalerul medieval, dădu un semnal de alarmă și după câteva momente cabinetul de lucru al inspăratului fn plin de soldați. Ilustrația noastră de astăzi reprezintă scena descrisă mai sus. în Universul“ in provincie (De la coresp: noștri part.) Duminecă, 30 Ianuarie. CARACAL.Mișcarea electorală».—Sunt în măsură de a da complect listele definitive de candidați in ambele partide. Lista conservatorilor cantacuziniști , formată astfel: Camera, coleg. I Țache lonescu și Paul P. Brătășanu; coleg. II loan Th. Oroveanu; col. III Ștefan Gh. I’opp. Senatul, coleg. I, Iancu Cezianu și Const. Gioroceanu, coleg. II, Marcu Celăreanu și Velizari-Leontofeolo. Lista liberalilor definitiva e formată astfel: Camera, coleg. I, Mihail Demetrian și Mihail Chintescu; coleg. II, Demetru Suculescu; coleg. III, Const. Cezianu (junimist) această candidatură s’a fixat in urma cartelului făcut de partidul liberal cu carpiștii. Senat, col. I, Corist. Poroieneanu și Haralambie Fundățeanu, coleg. II, Th. Popescu și Iancu Dobruneanu; ca candidat al țărănimei, la col. al III figurează preotul Pretorian din Găvânești (independent). CĂLĂRAȘI. — întruniri. — Luni seara, orele 3 și jum. partidul conservator cMtaCUZinist va ține o mare întrunire .rpublică în sala Curții cu juri, uinde vor lua cuvîntul d-nii general Lahovari, M. G. Cantacuzino, I. Nenițescu, D. Dimitrescu, G. Demetrescu și Pascal Toncescu. Opoziția unită a ținut aseară o întrunire publică in sala Mănescu, unde au vorbit d-nii Al. Marghiloman, I. G. Poenaru-Borodea, At. Stoenescu, N. Filiti, N. Mănescu-Călărași, N. Alexiu, V. Vines și A. Săulescu, solicitând cu toții voturile alegătorilor. D. Petre Grădișteanu, chemat de public, a declarat că d-sa ’și-a pus candidatura la colegiul I Senat ca independent, iar nu ca liberal. ( F.R.VA YOD )-Imparțirea porumbîiîuî. — Astăzi s’a împărțit, porumbul în gara locală la gre DAIOO de oameni din Hârșova, Tbipalu șî: Boasciei Distribuirea s’a făcut sub îngrijirea d-lui Christescu sub prefectul plășeî Hârșova. Spargere.- Necunoscuți, spărgând prăvălia d-lui Dumitrache ViVja din Seimeni, i-au furat mai multă marfă, bani și un revolver. Geandarmii urmăresc. DOBOROIU—Moartea judecătorului de instrucție IV fi. lurghele. — Astăzi dimineață, la orele 9 și jum. s’a stins din viață, la locuința fratelui său, d. avocat G. G. Burghele, judecătorul nostru instructor, Nicolae G. Burghele. Defunctul era in virstă de 411 ani, având o constituție puțin desvoltată. Azi o săptămână a lucrat la cab. de instrucție,lnstruind teatativ și de asasinat privitoare palaioáriul '7.FdÎ0șneni.'dîn: Buda. A' dobriViv 'râcirid ț'îmi mai ieși dirict<: Chiitoac târid o pneumonie căzu la pat; boala progresă cu pași repezi, — toate ajutoarele medicale ce i s’au dat au fost zadarnice. In ultimele 24 ore d-nil medici Crivetz și Krftmer au stat în permanență la căpătâiul bolinavului muribund. . . Azi dimineață sucombii.