Universul, iunie 1905 (Anul 23, nr. 147-176)
1905-06-10 / nr. 156
V V. Palatul Camerei norvegiene din Christiania.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox ieni, 9 Iunie.— Părintele Cyril al Alexandriei 1444. Catolic Jeui, 22 Iunie.— I S. Paulin. Soarele răsare 4.83^apune 8.2 București, 9 Iunie.IJLOACELE Camerilor de Comerț Intr’un articol ce am publicat acum câtva timp, datorit d-lui Moroeanu, s’a ariUut ce ipsompată misiune &. Camerele noastre de comerț. Munca acestor instituțiuni ar Contribui mult, fără îndoială, la progresul economic al țarei. Sânt ele însă în măsură de a’șî îndeplini misiunea ? Chestiunea aceasta de interes general e ridicată într’o interesantă lucrare asupra activității Camerei de comerț din Constanța în anii 1903 și 1904, lucrare datorită d-lui G. Christodorescu, secretarul acelei Camere, și asupra căreia vom mai reveni. Constatările pe cari le face d. Christodorescu sunt instructive și propunerile d-sale, pentru rezolvarea chestiunei, menită să atragă atențiunea celor în drept. Veniturile Camerelor noastre de comerț se urcă, la un loc, la suma de 145.258 lei; unele precum e Camera din București au venituri mai însemnate , altele, abia ajung la cifra de 8—12 mii lei. Camera din Constanța are cele mai mici venituri. «Dacă astăzi Camerele de comerț nu corespund în totul așteptărilor—zice d. Christodorescu—apoi aceasta se datorește în mare parte lipsei de fonduri necesare pentru a putea întreprinde lucrările de interes economic ce ar trebui să facă. Spre a se ajunge la rezultate mai satisfăcătoare, ar trebui ca veniturile Camerelor de comerț să se întocmească prin lege nu dintr’o zecime, cum este astăzi, ci cel puțin din două zecimi.» In starea de astăzi a lucrurilor, urmează da secretar al Camerei din Constanța, unele din Camerele de comerț au venituri din carie și acoper cheltuelile și mai fac și economii, iar altele au datorii. Pentru remediarea acestui rond. Christodorescu propune formarea unui singur fond anual din veniturile ordinare ale tuturor Camerelor de comerț, fond care să se distribue acestor instituțiuni în proporțiuni egale. Făcându-se aceasta și sporindu-se veniturile, fiecare Cameră de comerț ar avea un venit anual de 30.000 lei. Cu asemenea sumă, s’ar putea face, în fiecare regiune, studii și lucrări serioase. S’ar putea însă obiecta că importanța diferitelor Camere nu e egală și prin urmare nu e drept să fie egalitate de mijloace. Sunt Camere cari, în proporțiuni la sută, reprezintă 27.2 cam e Camera din București și altele cari nu reprezintă decât 5.3 la sută din interesele comerciale și industriale, cum e Camera din Constanța. La această obiecțiune, d. Christodorescu răspunde că obligațiunile sunt aceleași pentru toate Camerele și nu e nici un cuvânt ca unele regiuni ale țarei să fie mai puțin bine studiate, din punct de vedere economic, decât altele. Și mai e și altceva . Din punct de vedere al intereselor de apărat, circumscripțiunile Camerelor de comerț nu sunt astăzi destul de bine determinate și ar trebui să se indrepteze și această stare de lucruri. Chestiunea ridicată de d. secretar al Camerei Constanța fiind de mare interes, vom reveni asupra ei cum și asupra intregeî d-șase lucrări. SBSWA, (Corasp. paraîopială a zisruiaT „Universul") Belgrad, 5 Iunie. . Noul ministru român Luni a fost primit in audiență solemnă, de către regele Petru, d. Const. Nanu, noul ministru plenipotențiar al României, care i-a preferizat scrisorile sale de acreditare. D. Rami a fost primit cu un deosebit alain, care a fost introdus în protocoalele Curței de actualul rege. Astfel trăsurile de gală în care au luat loc de ministru și secretarul său, primul însoțit de un mareșal al Curței în mare ținută, iar al douilea de un ofițer de ordonanță, au fost exportate atât la ducere cât și la întoarcere de către un pluton dle jandarmi călări, din garda regală, îmbrăcați în mare ținută și care nu prezintă, arma atât la suirea cât și în coborârea din trăsură a dfiui ministru. La Curte, atât la sosirea cât și la plecarea reprezentantului regelui Carol, muzica militară a intonat marșul național iar garda palatului a, prezintă arma. D. ministru Nanu era îmbrăcat in mare ținută și pe piept purta eșarpa ordinului sârb «Sf. ScLVI.». Discursurile pronunțate cu această ocazie, afară de formulele cunoscute, despre relațiunile de tradițională prietenie dintre cele două țări, n’au conținut nimic deosebit. Moartea eroică a unei bande sârbești Din Macedonia sosesc zilnic știri despre incăerările bandelor grecești cu cele bulgărești și despre ale acestora din urmă cu cele sârbești. Se știe de altfel că de o vreme încoace, de când înțelegerea sârbo-bulgară, la care a lucrat atâta fostul cabinet, n’a izbutit, sârbii, pe de o parte ca să răzbune asasinatele comise de bandele bulgărești, pe de altă parte ca să ocrotească populațiunea de la țară de bandele bulgărești cari o sileau să se lepede de patriarhat, formează și ei bande pe cari le trimit în Macedonia. Aceste bande însă, ca să poată pătrunde acolo, sunt silite să treacă granița tocmai la Nord spre Vechia Serbie, unde nu este de loc păzită și se poate trece cu înlesnire atunci când mai ales insurgenții sunt îmbrăcați in haine locale ale albanezilor din aceste părți. Astfel zilele trecute o bandă compusă din 16 persoane, trecu frontiera și ajunse până în satul Oce. Fiind silită să înopteze acolo, banda se îndreptă spre casa primarului. Din fericire insă satul acela era locuit de albanezi, astfel încât primarul, văzind că cei cari îi cereau ospitalitatea erau niște creștini câți aveau indrăzneala să poarte arme, trimise după garnizoana care se găsea în apropiere. Armata sosind, invită pe insurgenți să se predea; aceștia însă, baricadindu-se in casă, răspunseră prin împușcături. Atunci se începu o luptă care dură până dimineața. Dimineața sosiră la fața locului și o mulțime de albanezi din împrejurimi și, vezind încăpățânarea insurgenților de a se preda, precum și imposibilitatea de a se pune mâna pe ei, casa fiind o adevărată citadelă, se hotărâră să-î dea foc. Pe când casa ardea, unii din insurgenți, ca să nu arză de vii voiră să’și facă loc prin gloata de albanezi, dar fură împușcați pe loc pe când ceilalțî preferiră să se prefacă la cenușe descărcări la gloanțe asupre armatei care-o asedia și din care omorâră vre-o zece inși, rănind tot atâtea. Vestea despre moartea eroică a acestor insurgenți a produs aci un entusiasm de nedescris. Ciocnirea dintre o bandă sârbească și una bulgărească Din Sofia vine știrea că nu departe de Egri-Palanca, în satul Petralița, a avut loc o ciocnire intr’o bandă bulgărească condusă de voivodul Gheorghe Scopianceta. După o luptă care a durat mai multe ceasuri, se afirmă că banda bulgărească, după ce a pierdut 20 de inși, s’a risipit. Dintre sârbi ar fi căzut numai șase inși. Banda sârbească după aceea s’a dus să urmărească o altă bandă bulgărească în împrejurimile Karaanovei. Astfel armonia dintre cele două națiuni surori se desemnează pe fiecare zi mai bine. Ram. CRONICI FEMININE Eticheta curților Toate țările și toate epocele șî au avut eticheta lor. Și lucru ciudat, nu totdeauna Statele europene au fost acelea cari au fixat protocolul cel mai bogat și cel mai scrupulos. Era un regat mataes Borneo care întrecea în această privință curtea Spaniei. E adevărat că monarhiile cele mai absolutiste din Europa n’ar fi îndrăznit să introducă obiceiurile autocrațiilor de pe alte continente, unde nimeni nu putea să-l privească pe suveran fără a fi indáid executat. În Franța, ceremonialul curților n’a fost introdus de coli de la Francisc I, Calorma de Medicis, după cât se spune, ar fi contribuit mai mult decât oricara altă principesă să puc la modă saluturile mari, cortegiile pompoase și să fixeze reguli de etichetă de cari nimeni nu trebuia să se îndepărteze. Dar sub Ludovic XIV eticheta era in floare. In cărțile lui Saint-Simon se vede cât de migăloase erau regulile ei si ce rol însemnat aveau maeștrii de ceremonii. Se socotea ca o cinste fără seamăn a se prezenta. Suveranulul papucii sa il scufia de noapte. Dreptul de a ajunge până la camera sa la sculare era cerul de cei mai mari nobili din Franța. In ceremoniile oficiale, sau văzut discuțiuni t violente ivindu-se între prezidenții parlamentului si ai prinților cari pretindeau s'o ia unii altora înainte. Afacerea ajungea mult mai gravă când ea provoca un conflict internațional. Mulți ani de zile ambasadorii Portugaliei si Spaniei încercară s'o ia imul inaintea altora la curtea Angliei. sursa. —--^íq^i ÍE £ SSSS3Si2^2 -<Q>-$ PARASTAS pentru L. Cazzavillan Implinindu-se un an și jumătate de la încetarea din viață a mult regretatului nostru fost director Luigi Cazzavillan, d-na Teodora L. Cazzavillan a făcut să se oficieze era la ora 10 dim. în biserica Brezoianu un parastas pentru odihna sufletului in veci neuitatului său soț. Serviciul divin s’a oficiat de P. Sf. Sa arhiereul Nifon vicarul Mitropoliei,asistat de părintele Avramescu, parohul bisericei, și de doi diaconi. Au asistat la parastas, d-na Teodora Cazzavillan, văduva defunctului, întregul personal al ziarului Universul, o delegație a soc. veteranilor «Coroana de Oțel» in frunte cu d-ni. Luțescu președintele și I. Costescu vice-președintele, precum și mulți admiratori și cunoscuți ai defunctului. La cimitir După parastas întreaga asistență s’a dus un pelerinaj la cimitirul Șerban-Vodă, unde sunt îngropate, în cavoul familiei, rămășițele pământești ale lui Cazzavillan. S’a oficiat și aci o scurtă rugăciune tot de P. S. Sa Arhiereul Nifon, după care d. Virgil Dărăscu, directorul general al ziarului nostru, a rostit următoarea cuvintare: Onorată asistență, Ziua de 8 Iunie, are o îndoită însemnătate: Astăzi este Sft. Ludovic, patronul numelui lui Luigi Cazzavillan, pe care il sărbătorea când era în viață; tot astăzi se Împlinește un an și jumătate de când am avut durerea să pierdem pe neprețuitul bărbat Luigi Cazavillan, fondatorul ziarului «Universul». In mijlocul tristeței, ne-a fost rezervata insă o bucurie : Primăria com. București, recunoscând, din toate punctele de vedere, meritele marelui bărbat Luigi Cazavillan, a admis in unanimitate, in ședința consiliului comunal de aseară, ca str. Neptun—pe care se află monumentul cu bustul lui Luigi Cazavillan — să poarte de astăzi înainte numirea de «Luigi Cazavillan». Ne putem car mângâia, deoarece această frumoasă procedare a comunei contribue mai mult ca numele aceluia pe care l-am adorat să rămână nemuritor. Eternă dar să ne fie amintirea despre îmigi Cazzavillan , iar pentru noi cari am rămas, să ascultăm sfatul poetului. Timpul trece cu iuțeală Vai! pieirea noastră vine, Să nu pierdem vreo clipeală, Zile să trăim senine. După d. Dărăscu a vorbit d. P. Macri, redactor la ziarul nostru, care a spus următoarele : Venind in pelerinagiu aci, unde se află rămășițele pământești ale aceluia care a întemeiat ziarul Universul, care ne-a fost director, care ne-a arătat calea dreptăței și a adevărului, cred că e momentul cel mai solemn să repetăm jurămintul ce l’am făcut in consciințele noastre de a urma acelaș drum, d’a nu uita niciodată, atât pilda, cât și sfaturile ce ne-a dat. Omul, care a putut să facă uriașa făclie, menită a răspândi de la un cap la altul al țării și in toate straturile societății, nu numai lumina, dar și sentimentul binelui, și sentimentul dreptăței, și sentimentul adevărului, un astfel de om rămâne nemuritor. Dar, in acelaș timp, avem și noi datoria, pentru memoria lui, ca uriașa făclie pe care a făcut-o și a aprins-o, să n’o lăsăm să se stingă. Luându-ne acest sfint angajament, să mulțumim cu toții d-nei Theodora Gazzavillan, care cu o voință de fier veghează să nu se știrbească nimic din marea operă a neuitatului d-sale soț. Silințele ce-și dă și modul uimitor cum ne îndrumează, ca și dinsul, către aceleași avânturi, către aceiași credință, e un stimulent puternic și nu ușurează mult greaua noastră sarcină. * Pe coșciug au depus frumoase mănunchiuri de flori naturale : d-na Theodora L. Cazzavillan, d. Virgil Dărăscu,societatea«Coroana de Oțel» a veteranilor», societatea «Luigi Cazzavillan» și un mănunchiu cu inscripția «Lui Luigi Cazzavillan, Vechii și credincioșii sei slujbași», etc. x. t. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Se asigură că Japonia nu va insista asupra ocupărei Port-Arthurului, dar și-ar rezerva dreptul de a-l ocupa de îndată ce o putere streină ar vroi să pună mâna pe dinsul. Se spune că Japonia va ține amanet calea ferată chineză orientală și cea manciuriană până când Rusia va plăti indemnizația de războiă. Corespondentul ziarului «Novoie Vremia» la Vladivostok constată penibila impresie produsă acolo și in armata activă de știrea despre probabilitatea unor tratative de pace. Acesta știre pare de neînțeles pentru martorii oculari ai situației actuale a armatei ruse care, e prevăzuta cu artilerie nouă cu tunuri-revolver, cu nouă fortificații perfecționate și cu cele mai iume efective de soldați de opus efectivelor acum inferioara ale japonezilor. ’ **. «Novoje Vremja» constată că diplomații ruși au ürut țara în războiu, pentru că au lucrat la întâmplare și fără prevedere în tratativele de la 1903 cu Japonia. Ziarul se întreabă angajat și sceptic dacă secțiunea va fi servit și dacă diplomații au acum programe clare și precise și, dacă ei sa vor lăsa din nou a fi tinuți de evenimente, in loc să le conducă. ___ Paiața Camerei aervegioase din Christiania — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă o vedere din față a palatului Camerei norvegiene (Storthing) din Christiania, in care s’a proclamat zilele trecute separațiunea Norvegiei de Suedia. — ....■ [UNK]—■ [UNK] [UNK] [UNK] Issî ®$sfia gesasrală ronâssă Sm S90 ® Exposițiunea națională română din 1906, având caracterul general, urmează ca, ori ce lucrare făcută in ori-ce direcțiune a cunoștințelor și nevoilor omenești, să aibă dreptul de a fi expusa și să ’și găsească prin urmare locul său prevăzut. Clasificațiunile ce s’au propus, s’au cari s’au realizat cu ocasiunea diferitelor exposițiuni, sunt variate și numeroase. In ce ne privește pe noi, va trebui ca, fără a ne perele intr’o clasificațiune prea amănunțită și care să trădeze mai mult o preocupațiune de ordine științifică și teoretică, să căutăm numai a indica liniile mari fără care nu este posibil a merge mai departe, remâind ca subdivisiunile să fie cât mai numeroase, plecând nu de la o concepțiune abstractă, dar conducându-ne numai de natura, valoarea și numărul obiectelor expuse. Viitoarea exposițiune va cuprinde următoarele divisiuni: 1. Agricultura; 2. silvicultura; 3. horticultura și viticultura; 4. creșterea vitelor și zootehnia, piscicultura și pescuitul ; 5. mine și cariere; 9. industriile ; 7. geniul civil și militar, arhitectura, mecanica și electricitatea, mijloacele de transport, armata ; 8. instrucțiunea și educațiunea. Instrumentele și procedeurile generale ale literelor, științelor și artelor; 9. artele frumoase ; 10. higiena, asistența publică și economia socială; 11. cultul ; 12. trecutul (secțiunea retrospectivă). Pentru fiecare din aceste secțiuni va urma câte o circulară explicativă pentru a indica liniile mari ; iar îndată ce omisiunile speciale vor fi numite, ele vor face de îndată publicațiunile speciale cu toate explicațiunile ce se vor găsi necesarii. Jurii speciale vor fi alese de cu timp, prin înțelegere cu însuși expunetorii, astfel ca toate garanțiile să fie luate de cu vreme, in ce privește priceperea și imparțialitatea. Comisavul-goneraJ, Dr. G. I. Istrati. ..------------------------------------ îl. — Prin poștă — Intr’un hotel din Viena s’a împușcat alaltă erî colonelul baron de Reitz, comandantul reg. 7 de infanterie cu garnizoana in Graz. Motivul acestei fapte disperate este o ceartă in familie. Ziarului «Berliner Tagblatt» i se telegrafiază din New-York, că celebrul luptător pentru libertatea insulei Cuba, Gomez, a murit în urma unei operațiuni, chiar in ziua in care guvernul cuban i-a făcut cadou suma de 100.000 dolari..*. Ziarului englez «Reynolds News Paper» i se telegrafiază din Copenhaga știrea cum că sănătatea regelui Christian al Danemarcei inspiră serioase îngrijiri. Regina Angliei este gata să plece la Copenhaga. Moartea bătrânului rege se așteaptă din zi în zi. Din Berlin se telegrafiază insă ziarului «Pester Lloyd» desmințirea categorică a acestei știri. ... Ziarele maghiară anunță că în Arad a produs mare senzație dispariția misterioasă a consilierului Curței de apel, Stefan Kugler, care se pune in legătură cu inspecția unui înalt funcționar al ministerului justiției. Kugler a dispărut de Sâmbătă, luând cu sine revolverul fiului său. Alaltăerî a fost deschisă casa oficială a lui Kugler, în care s’au constatat mari neorândueli. ,*. Știri din Petersburg spun că demisiunile marelui duce Alexie și minstrului marinei Avellan vor fi urmate de reforme radicale in marina rusă. Se zice că marele duce Alexie va fi trimis pentru câtăva vreme în străinătate, pentru ca să nu poată face dificultăți imbunătățirea situației, interne și reformei armatei și marinei. Defunctel mare industriaș Statine din Hanovra a lăsat acestui oraș suma de două milioane mărci, pentru scopuri tilantronice, precum și galeria sa de tablouri in valoare de peste o jumătate milion de mărci. C. SFAT FE ZI Dulceață, de nuci verzi.— Curățim 100 nuci tinere de coaja lor verde, le punem în apă rece, apoi se serbem în S—6 ape, lăsându-le în fiecare apă să fiarbă ca L—10 minute; după aceea le spălăm în 5 ape reci, in fiecare apă stând câte 15 minute. Punem î kgr. zahăr și 1 kgr. apă deja fierbinte să se lege ; când este aproape legat, punem și nucile bine scurse de apă, mai adăogând și o jumătate tămâie tăiată in mai multe felii subțiri. Când micile sunt aproape fierte, mai adăogăm și o jumătate bastonaș vanilie tăiat în mai multe bucățele și le lăsăm să se lege bine. Se toarnă intr’un borcan curat, o lăsăm să se răcorească intr’un loc rece, și apoi deșertăm in borcane. Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Discursul prințului Truhelko- Petersburg. 8.—Agenția Telegrafică din Petersburg comunică textul discursului rostit în fața împăratului de principele Trubețkoi, în numele reprezentanților zemstvourilor, in ziua de 19 Iunie st. n. Principele a zis: «Poporul rus, care nu și-a perdut patriotismul, care are încredere în țar și e convins de nesdruncinata putere a Rusiei, nu poate înțelege înfrângerile suferite și perturbațiunile interioare. El se simte înșelat și crede că și țarul este înșelat de vreme ce se face contrariul voinței țarului. Poporul caută atunci trădători pretutindeni , printre generali, printre consilierii împăratului și printre toți diriguitorii. Unica soluțiune a calamităților interioare consistă în convocarea aleșilor poporului, dar nu trebue să fie exclusă vre-o parte a populațiunei din reprezentațiunea națională, pentru că cei excluși ar putea deveni dușmanii nouei organizațiuni. Reprezentațiunea națională nu trebuește să fie o reprezentațiune de caste, țarul nefiind țarul nobilimei, al țăranilor și al negustorilor, ci țarul întregei Rusii. Birocrația există in toate țările dar nu trebuește ca să ocupe un loc ce nu i se cuvine și să uzurpe drepturile suverane. Reprezentațiunea națională trebuește să fie independentă. Renașterea Rusiei trebuește să aibă drept bază încrederea». are Jaegrosmiup inamM [Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul'-') Asupra prisei marșiul duca Aisus la Paris Berlin. 8. — Telegramă din Petersburg. «Novoje Vremja» spune că adevăratul motiv al plecarei marelui duce Alexie care se stabilește la Paris,este dragostea lui cu cântăreața Babette de la teatrul Mihailowski. Aceasta se duce după marele duce în Paris. Bardä csiäiensasoä evrsiassă Berlin. 8. — Din Petersburg se telegrafiază că evreii din Melitopol au format o gardă cetățenească de 300 oameni, pedeștri și călări,, spre a împedica excesele antisemite. Ei sunt înarmați cu revolvere și săbii. Discursul prințului Trubețkoi către țsr Berlin, 8. — Telegramă din Petersburg. «Novoie Vremia» află că prințul Trubetzkoi în discursul său către țar, a spus : «Majestatea Voastră încă nu știe că poporul consideră pe generalii noștri ca pe niște trădători?». Țarul protestă cu un gest și Trubetzkoi continuă : «Pe fiece zi crește nedreptatea , curg condamnările la moarte ale tribunalelor de războiu, plămădind în public nemulțumirea. Numai convocarea adunărei naționale poate să libereze țara de apasarea ce o sugrumă. Sistemul polițienesc ce oprimă țara a urît-o într’un razboiu nenorocit, care a produs anarhia și a dus Rusia pe marginea prăpastie!. «Avem încredere în făgăduelile Majestăței Voastre, dar din nenorocire ați încredințat sarcina unor oameni cari vor să împiedice făptuirea intențiunilor M. Voastre. Adevărații anarhiști sunt aceștia. Noi vrem însă prosperitatea tronului. «Nu vă mai plecați urechea la acei intriganți; convocați reprezintanța națională; numai așa se va putea evita războiul civil». Impresia generală este că țarul, deși convocând adunarea națională, va vroi să mențină sistemul absolutist. * A se citi alte amănunte la Ultima Oră, AFMmMATONTAmist la viața sWashii Frondeson. Liberarea stetenW Gristea Konto După cum am anunțat d. judecător Slătineanu, de la cab. 5, a terminat instrucția in afacerea atentatului la viața d-l Manolescu, atentat ce s’ar fi comis de studentul în medicină Cristea Donic. Dosarul afacere! a fost trimis d-lui prim-procuror care prin rechizitorul ce l’a dat erî conchide la nedarsa în judecată a studentului Cristea Donic întru cât faptul comis de el nu poate fi calificat ca crimă de omor, crimă săvîrșită dar neisbutită. In urma acestui rechizitor, afacerea s’a șlasat și Cristea Donic a fost pus in libertate. s. t. PHOCSSUN D-rului Leopold Marcu și locot. Gr. Troceanu (Prin poștă de la coresp. nostru particular) Craiova, 7 Iupie. Sunt orele si jum., sala teiiței cu jurați începe să se populeze, in majoritate cu doamne. Intrarea nu este permisă decât cu bilete liberate de președinte. Avocații acuzaților își îmbărbătează clienții ce par foarte abătuți, își face intrarea d. dr. Babeș; ochii tuturor se îndreaptă către savantul bacteriolog. La orele 12 și 10 minute se deschide ședința. Fotoliul președințial fe ocupă d. consilier C. Marinescu, care este asistat de d- nii judecători C. Bărbulescu și Jak Strâmbeanu. Ministerul public este reprezentat prin d. prim-procuror P. Neatzu și d. procuror Gesar Partheniu. Prin îngrijirea d-lui președinte, pentru reprezentanții presei s’a așezat o masă în față. Se introduc acuzații cari iau loc pe banca neagră. D. președintele pune legiuitele întrebări și se dă permisiunea ca atunci când se vor simți obosiți să șcadă. Se procedează la formarea comisiunea juraților. Ei la sorți : Pascu Andrei, Guțană Atanase, Marinescu D tru, Constantinescu M. Noe, Constantinescu Ion Ion, Gregorian I., Cotărescu Nicolae, Bărbătescul D-tru, Căpitănescu D-tru, Iliescu B. Vasile, Moscuna Ozon și Ionescu Gy. Se mai trag la sorți doui jurați suplimentari și ei d-nii Dobrescu Teodor și Nenovici S. Vancu. Apărarea D-rul Mareu declară că-1 apără d-niî avocați Titu Frumușanu, Nicu’ Economu, Aurel Iliescu, P. Chițu, N. Goandă, Virgil Nicolaid și Corneliu Gârleșteanu. Locot. Troceanu este apărat de d-nii Al. Nicolaid și N. Murgășanu. Partea civilă este reprezintată prin d-niî avocați D. Luculescu și P. Georgescu. D. președinte declară ședința deschisă. Se face apelul martorilor; lipsesc trei la cari renunță atât apărarea cât și acuzarea. Medicii cari au format ambele comisiuni se găsesc toți prezenți. D. grefier dă citire apoi actului de acuzare, din care reese cele arătate de noi la timp. Interogatorul acuzaților Pr.— Ești trimis in judecată că in calitate de medic, voind să provoci un avort femeei Maria Cristescu, i-am cauzat moartea; ce ai de zis ? Dr. Marcu.—La 4 August 1904, pe când mă duceam să vizitez un client, în’am întâlnit cu d. locot. Troceanu care m’a rugat să trec să văz ne o prietenă a d-sale, anume Maria Cristescu, despre care zicea că nu știe ce are. A doua zi m’am dus să văz pe d-na Maria Cristescu, pe care examinând-o, am găsit-o în adever râu, i-am prescris ceva medicamente și i-am recomandat liniște. Nu pot să precizez dacă era sau nu însărcinată. Ziua următoare am vizitat-o iarăși când am găsit-o și mai rea, stare care cred că se datora marei pierderi de singe ce avea. Această stare a persistat 11 zile, iar in a 12 a sucombat. Preș.—De ce, credeți dv., Maria Cristescu pierdea atâta singe ? Dr. Marcu.—Poate să fi fost, și un avort, provocat de însăși decedata , eu am voit să-l deschid uterul cu o sondă să ved ce este, dar acest organ n’a cedat din cauză că era inflamat. Preș.—Când ai vezut că starea bolnavei se agrava, de ce n’ai dat alarma ? De ce n’am mai chemat și alt medic ? In datoria d-tale de medic nu se prevede și acest lucru ? Dr. Marcu.—Noi suntem ținuți să spunem bolnavilor că mai e nevoie și de alt doctor, și dacă nu vor să aducă, datoria ne este făcută. I-ași fi spus d-lui loc. Troceanu, dar nu l’am mai întâlnit. Pr.—Cine te-a plătit pe d-ta ? Dr. Marcu.—Femeia. Pr.—Nu locotenentul? Dr Mareu.—Nu. Pr.—Cu ce cuvinte te-a întâmpinat femeia în ziua morții; nu ți-a zis : «Câine, m’ai mâncat, dă-mi ceva să scap !» ? Dr. Mareu.—Nu, nu mi-a adresat niciodată asemenea cuvinte. Proc. — Când ai vizitat pe Maria Cristescu pentru prima oară ? Dr. Mareu.— La 5 August. Procurorul.—Și ce i-ai prescris? Dr. Mareu.— Spălaturi de creolină și un purgativ. Proc.—La femei gravide la preserii purgative ? ele nu pot provoca un avort ? Dr. Mareu.—Nu. D. procuror general arată d-rumul Mareu câteva instrumente și-l întreabă de uzul lor în provocare de avorturi. După aceea pune mai multe întrebări acuzatului cu privire la mersul boalei și-l întreabă ca și d. președinte dacă Maria Cristescu in ultimele momente au i-a zis: «Câine, m’ai mâncat», la care d-rul răspunde negativ. Proc. In actul medical pentru inmormintare, de ce boală ai arătat c’a suferit Maria Cristescu? Dr. Marcu.— De «peritonită infecțioasă». Proc.— Această maladia nu era următoare unui avort? Dr. Marcu—Dr. Proc.—De ce n’ai acris acest lucru în certificat ? Dr. Marcu.—Pentru că putea s ă fie datorită și altor cauze. Partea civilă pune și dinar câteva întrebări, intre care cea mai importantă este aceea, dacă locot. Troceanu când a angajat pe dr. Marcu i-a spus că femeea era gravidă, la care acuzatul răspunde negativ. Se procedează la interogatorul locotenentului Gr. Troceanu. Președ.—Este adevărat că prin daruri și promisiuni ai provocat pe dr. Marcu să comită faptul pentru care sunteți aduși aci ? Locot. Troceanu spune cum plângându-i-se femeia Maria Cristescu, cu care avea relații, că e bolnavă, s’a dus să aducă pe dr. Puțureanu și negăsindu-l, fia trimis pe dr. Marcu pe care din întâmplare l’a întâlnit intr’o berărie. Arată că apoi fiind reținut de afaceri departe de oraș, nu mai știe nimic din cele întâmplate până în ziua de 16 August când a auzit ca murit. Preș.—Cine a dat d-rumui Marcu suta de lei? Socot. Troceanu.—Nu știu, ® ü nu i-am dat. Preș.—Spui că nici nu știai că femeia era însărcinată, cu toate acestea d. dr. Puțureanu, e categoric, d-sa arată că t-am dus la dinsul și i-ai cerut să provoace un avort femeei cu care trăiai. Lt. Troceanu.—Este inexact ; l’am întrebat numai dacă o femee la care menstruația a întârziat cu 3—4 zile poate fi adusă la starea normală , atât și nimic mai mult. Procurorul.—Ce te-a făcut să te adresezi d-rumui Marcu, pe care zici că nu-l cunoștea de mai înainte , nu cumva faima ce i s’a dus un oraș de provocator de avorturi ? Lt. Troceanu.—Nu știam de această specialitate, m’am adresat d-rului Marcu după recomandația unor camarazi. Odată terminat interogatorul acuzaților, d. președinte invită pe d. Iorgu Veleanu, frate cu victima și tutore, al celor 3 copii rămași orfani, să povestească tot ce știe în această afacere. D. Veleanu vorbește mai întâi de legăturile pe care sora sa le avea cu lt. Troceanu, legături pe care nu le vedea cu ochi buni, din care cauză nici nu vorbeau. Când a auzit însă că î bolnavă, s’a dus s’o vază și părându-i-se suspectă boala, a stăruit să-i spue de ce e bolnavă. După multe stăruințe și efect al unei amenințări chiar, Maria Cristescu spuse tot și adăogă că a avortat in urma sfaturilor lui Troceanu. Ca indicere d. Veleanu adaogă că sora sa a mai zis înainte de a termina: «M’ați mâncat friptă, hoțul de Marcu și cu Troceanu !» iar in ultima zi când am văzut’o, soru-mea mi-a spus că i-a zis și d-rului Mareu «M’ai mâncat friptă, câine, dă-mî ceva să scap !» Președ, adresându-se d-lui Veleanu.— Sora d-tale ți-a spus că d-rul Mareu a sondat’o ? Veleanu.—Da. Procurorul, d-lul Veleanu. Ți-a spus d-rul Mareu că și-a desinfectat sonda înainte de a face sondajele ? Veleanu. — Da ; la observațiile mele că mi-a omorit sora prin infecție cu ocazia sondajului, d-rul Marcu a zis că aceasta nu se poate deoarece sonda a desinfectat-o prin ardere, și mi-a arătat și lampa la care a făcut această operație. Procurorul. — Ce angajamente și-a luat d-rul Mareu fața de d-ta dacă nu divulgi afacerea ? Veleanu.—Să dea asistență medicală orfanilor in mod gratuit, toată viața. D. Titu Frumușanu pune și d-sa câteva întrebări a lui Veleanu. Ședința se suspendă pentru 10 minute, lochioziția martorilor La redeschidere se procedează la ascultarea martorilor. Gel d’intéiü martor este d-na Arici ia loan in. Martora, după ce depune jurămintul, spune că se găsea la Maria Cristescu în ziua când a venit dr. Marcu, in timpul cât doctorul a examinat-o martora n’a fost față, insă când a plecat doctorul, intrând in casă, prietena ei i-a comunicat spusele doctorului, care a zis că e însărcinată in două luni. După câteva zile, găsind-o rea bolnavă, a intrebat-o cărei cauze atribue această înrăutățire, la care Maria Cristescu a răspuns: «M’a înțepat doctorul». Gând și cum te-a înțepat și pentru ce ? a întrebat martora pe victimă. «La el acasă pentru că acolo avea instrumentele necesare, și m’a înțepat ca să avortez !» După aceea d-na Ioaniu spune că a fost față in preziua morței, când. victima a zis doctorului Marcu «M’ai mâncat friptă, doctore». Martora spune cum Maria Cristescu a fost sfătuită de locotenentul Troceanu "»SIșU pur și vost pe avortul, cum el a irș&ua acest lucru și cum elitar. Sfigura Măriei Cristescu a auzit că doctorul a fost angajat să provoace avortul pentru suma de 600 lei din care i se numărase prin anticipație 100. Martora mai adaogă fiind, întrebată că apărare, că victima s-a declarat inainte de moartoră și dinsa ar fi căutat prin niște rații pe abdomen să-și provoace avortul. Preș.—Credința d-r este că victima a fost sau nu Însărcinată ? start. —Cred că a fost însărcinată dar că n’a putut să avorteze. Martorul C. Ioanin, soțul d-nei Ioanin, a cărei depoziție se vede mai sus, arată că în virtutea legăturilor de prietenie ce avea cm Maria Cristescu sa ducea dus pe acolo. Știe că «ora 4 lui Veleanu a fost bolnavă și că era b»cură cu firul Marcu, mai știe de asemenea de la victimă că dinsa a fost Însărcinată, iar amănuntele pe care le-a comunicat soția lui le știe da la ea. întrebat de d. procuror, martorul spune că victima i-a spus că a fost intr’prea din zile la d-rul Marcu spus a’i face sondaj- Măi adaugă că a auzit pe Maria Cristescu când a zis doctorului Marciu «M’aî mâncat friptă, doctore» sau așa ceva, au’șî aduc« hin« aminte. Ana Popescu, al 8-l«» martor, e mătușa Măriei Cristescu. Spun« că nu vorbea cu victima din causă că nu aproba relațiile ea avea cu locotenentul Troceanu, dar fiind, chemată in dimineața marței, a auzit pe defuncta cum a zis doctorului Marcu când a venit să o vază: «Me mânca șî friptă, d-r«, ce mi-ai făcut !» la care d-rul a răspuns : «Am făcut ce am putut!» întrebată de d. prim-procuror, martora declara că victima i-a comunicat că d-rul Marcu i-a făcut sondaje. Martora întrebată dacă știe «să nepoata sa a mai avut vrun &varf, spune că a auzit de așa ceva dar asta după moartea victimei. Moașa Ana Dădulascu, de 35 ani, e aceea care a dat îngrijire bolnavei tot timpul de la 4 — 16 August. Spune că la ziua de 4 August a fost chemată de d-rul Marcu spre a da ajutoare unei bolnave care are un început de avort. S’a dus, a făsut bolnavei »Înlături și după prescripțiile medicului a introdus tampoane în vagin ; în uter nu știe că se afla deoarece n’a putut să-l deschidă nici cu instrumentul nici cu mâna, căci victima acuza dureri grozave la cea mai mică atingere. Martora spune că a fost chemată prea târziu, starea maladivă a victimei fiind prea înaintată, așa că moașa nu se poate pronunța dacă a fost avort sau nu, întrebată de partea civilă da cine a fost plătită, d-sa spune că n’a fost plătită de nimeni. D. avocat Chițu întreabă martora : Petele de sânge de pe așternut sau cantitatea de sânge constatată în pat puteau proveni de la un avort ? Mart. Nu e imposibil chiar. Dacă avort va fi fost, el a trebuit să fi avut loc cu mult înainte. D. T. Frumușeanu. — A tins martora pe bolnavă rostind cuvinte injurioase la adresa d-rului ? Mart.—Nu, niciodată. D. proc.general crede că s’ar putea renunța la unii din martori cari nu prezintă importanță. Trecând apoi la d-rii chemați să depue ca experți, d. procurorgeneral crede că conform jurisprudențelor stabilite și pentru a nu da motiv de casare, e necesar, crede d-sa, ca și experții © să li se ia jurămint. Curtea deliberând asupra acestui incident decide ca medicii experți să depue jurămintea și martorii. . D. dr. I. Puțureanu, după ce depune jurămintul, spune că prin August a fost chemat de d. Ioanin la o rudă a sa care se găsea bolnavă. Pe drum ii declară d. Ioanin că e vorba de o femee care se bănuește a fi fost însărcinată și care din cauză că a încercat să avorteze se află rev. Ajunși acasă, d. dr. Puțureanu pune mai multe întrebări d-lui Veleanu, și apoi trece la bolnavă. O întreabă ce are, iar dilua nu răspunde nimic. Inițiat fiind însă de fratele ei asupra boalei, o întreabă dacă a avut emoragie, dinsa spune nu, adăugând că numai câteva picături, examinând-o găsește o peritonită in ultimul grad și nici urmă de sarcină și adresându-i si i-a zis : «D-ta nu ești însărcinată», la care bolnava a răspuns: «Nu cred doctore, eu simt că sunt, și dacă nu puteți altfel, faceți-mi operație». Am părăsit pe bolnavă și i-așa spus fratelui său că până a doua zi femeia se pierde. .După aceea martorul face considerațiuni științifice pentru susținerea neexistenței sarcinei. Moartea Mariei Cristescu, indice d. dr. Puțureanu, se datorește unei pelitone infecțioase, efect al unei înțepături făcute in f mitră. In ce scop s’a făcut această înțepătură, martorul nu știe; crede ca pentru a se provoca un avort de cineva care a crezut ca o sarcină. Președintele întreabă pe d. dr. Puțureanu dacă a cunoscut pe Nt. Troceanu înainte de a vizita pe Maria Cristescu. Mart.—Da. Preș.—A venit într’o zi la dv. l. Troceanu de v’a propus să înlesniți un avort ? Mart.—Iată cum stă această parte: Intr’o zi a venit la mina d. Troceanu și mi-a spus că «a dat de belea», deoarece unei prietene a lui nu i-a venit menstruația și nu știe cum ar face să- provoace menstruația, i’a Întrebat de nu știe ceva de făcut, la care d-rul a răspuns : a readuce menstruația înseamnă a provoca un avort și provocarea unui avort este o crimă pedepsită de legi, deci ferește-te. Preș.—Deci o propunere fățișă pentru un avort nu v’a făcut fie. Troceanu ? .1 Circulare i