Universul, iunie 1905 (Anul 23, nr. 147-176)

1905-06-11 / nr. 157

i Sâmbătă și Iunie 1­905 Noul greve In Cernăuți avem de un timp încoace mereu greve. De-abia au încetat grevele mari ale lu­crătorilor de cărămizi, lucrăto­rilor de la noua gară, fabrice­­lor de făină, zidari, măturători de stradă, etc. Acum avem de semnalat două greve: A tîm­­plarilor și ferarilor. Tîmplarii au înmânat un me­­moriu patronilor lor, în care cer mărirea salariilor și mic­șorarea orelor de lucru. Anul trecut, ferarii au trimis de asemenea patronilor un me­moriu în care au cerut regu­­larea orelor de lucru până in luna Iunie a. c. Cererei lor nu i s’a dat până acum nici un răspuns. Din aceste motive ei au de­cis a se pune în grevă și de a nu relua lucrul până când ce­rerile lor nu vor fi satisfă­cute. Se speră că și grevele tîm­­plarilor și ferarilor se vor a­­plana în favoarea lucrătorilor. Exportul porumbului din România Camera de comerț a Buco­vinei, punând o întrebare Ca­merei din București în privința exportului de porumb din Ro­mânia, ministrul-președinte al României, a dat următorul răs­puns : «Mai întâi e necesar de a se fixa aprovizionarea porumbu­lui în țară». In general se crede aci că exportul porumbului nu se va permite înainte de luna Sep­tembrie. Bavad, au rănit atunci pe mulți cu biciurile. Domnește panica ; revoltații au tăiat firele telefonice. Măsuri In contra hd­ersi Berlin. 9.—O telegramă din Petersburg anunță că «Duma» (consiliul comunal) de acolo a votat un credit de 100 mii ru­ble, spre a se construi laza­rete afară din oraș, față cu primejdia ca holera să se în­tindă până la capitală. Oi­oaznici tulburați la U& Berlin. 9. — Telegramă din Petersburg. Din Lodz se anunță că 70 de mii de inși, cu 25 steaguri roșii, au străbătut orașul. S’au pronunțat discursuri violente ; trupele­ au tras focuri. Sunt 17 morți și 100 de ră­niți ; panica este teribilă ; mulți au fost răniți sub copitele cai­lor. Orașul este ocupat milită­­rește. A se citi alte amănunte la Ultima Oră. domnizm« Secesia Ss de Asigurări gffiîiera în to București Consiliul de administrație prin procesul-verbal din 7/20 iunie a. c. în baza art. 54 al. c din sta­tute, dispune de a se convoca în adunare generală, extra­ordinară la sediul societăței, în București, str. Academiei No. 2, pentru ziua de 10/23 iulie 1905, orele 10 a. m. pe toți societarii cu drept de vot conform art. 8 și 12 din statute. Chestiunile la ordinea zilei sunt următoarele : 1) Raportul consiliului de admi­nistrație asupra situațiunei socie­­tăței și a afacerilor sale ; 2) Raportul censorilor ; 3) Aprobarea bilanțului și comp­­turilor societăței pe gestiunea 1 Ianuarie 1905—2/15 iunie a. c. ; 4) Descărcarea de dat consiliu­lui de administrație și directoru­lui general ; 5) Modificarea actualelor statute ale societăței ; 6)­­ Aprobarea transformărea so­cietăței actuale din mutuală cu capital de participare, in societate anonimă pe acțiuni la purtător; 7) Alegerea consiliului de admi­nistrație ; 8) Alegerea comitetului de cen­zori. Pentru ca un societar să fie ad­mis la adunarea generală trebue să fie purtător a unei cărți de in­trare specială liberală cu 10 zile înainte de ziua fixată pentru adu­nare. Aceste cărți se vor libera de di­recțiunea generală direct sau prin șefii agențiilor sale din țară. In caz când, la prima întrunire, nu vor fi prezenți numărul de so­cietari cerut de art. 70 din sta­tute, conform al. a art. 70 din statute se fixează o a doua întru­nire pentru ziua de 24 Iulie (6 Au­gust) a. c., orele 10 a. m., la ace­lași sediu, când, adunarea gene­rală se va putea ține cu orî-câți membri vor fi prezenți, fără să mai fie nevoe de altă convocare. Decisiunile adunarei generale luate în forma prescrisă de sta­tute conform art. 55 obligă pe toți societarii in genere, chiar dacă nu au luat parte la adunare cum și pe societate. Ordinea de zi fixată pentru pri­ma convocare rămâne unică și ne­­eshimbată și pentru a doua con­vocare. Direcțiunea Generală MNI ® Minerale Sărata-Monteoru — JUDEȚUL BUZĂU — Sesonul începe la 1 Iunie la 2 ore de București, la o ora de Buzau Băi, minerale calde și real. Ape iodurate. Ape Cloruro-Sodice-Sulfuroase. Ape iodate și alcalino-bicarbonate de băut. Băi de nomol.F țigăroteraphie. Conțin pe lângă o mare cantitate de iodura de Magnestil peste 180 gr. la litru de Clorură de Sodiu. La redeschiderea ședinței se dă cuvintul d­-lui Titu Frumușanu, a­­părătorul d-rului Marcu. Nu după cuvintele înduioșătoare ale părței civile trebue să se­­ mlă­die conștiința juraților, începe d. Frumușanu, ci după cum se pre­zintă faptele, după cum se des­­lănțuesc ele, e chemată să se pro­nunțe. Comisia juraților, această înaltă instituțiune, nu trebue să fie influențată de­cât de o dreaptă judecată, de o nepărtinitoare cum­pănă în care învinuirile aduse a­­cuzaților trebuesc bine cîntărite. Afirmația d-lui procuror, ur­mează apărarea, cu privire la ul­­timile cuvinte ale victimei prin care acuza pe dr. Marcu, este ne­fondată, căci această declarație nu este nici­de­cum controlată și nu pe spusele unui frate, care are tot interesul ca dr. Marcu să fie condamnat, se poate pune temei. Că dr. Marcu n’a fost nici o­­dată invectivat de defunctă, sunt depozițiile tuturor celor­l­alți mar­tori, și apoi se zice că, o oră îna­inte de a muri, Maria Cristescu ar fi adresat doctorului acele cu­vinte, când știut este că defuncta căzuse in nesimțire cu 24 de ore înainte de a muri. Trecând la raportul primei co­misii medicale, ii ataca ca fiind făcut fără cercetări serioase și sub impresia de mai ’nainte că­pătată ‘din svonurile care circulau in oraș. In acest raport, spune a­­părarea, se vorbește ele niște corpi galbeni, care sunt o probă de sarcină ; pe acești corpi gal­beni, pe care comisia i-a găsit ci­catrizați, și-a întemeiat in parte d. dr. Babeș convingerea din ra­portul prin care conchide la sar­cină. Această parte a convingerei d­ ru­­lui Babeș trebue să cază pentru că corpii cicatrizați nu formează un ind­iciu de sarcină, din potrivă ei indică tocmai neexistența sar­­cinei când sunt cicatrizați, și dat fiind după cum susținea d. dr. Babeș că una din probele ireia­Superioare apelor de la Hahl, Kreuz- labile ale convingerei sale sunt toc­u/vî1 C'/i­o­7 nD/iLi« nf a ITi £> i Q­GOC IT fftt’Di­ finoh’iToli nd­xrK. nach Saliern, les Baina, etc. La Sărata 62 jum. gr. Iod și 90 kgr. de sare. La Hall 14 kgr. Iod și 11 kgr. sare. Se întrebuințează cu mare succes contra : Siphilisului, Rheumatismului, Scrofulosei, Manifestațiunilor tuber­culozei, Symphatim­ulm, Anemiei,Boa­­lelorr de femei, Boalele de piele, etc. Sursa Bicarbonată se aplică în Boale­le de stomac, de intestin, de bășică urinară, de ficat și de rinichi. Stațiune ideală ’ pentru Siphilitici, Rheumatisanți, Copii anemici și lym­phatici. In­stabilimentul de hydroterapie se tratează : Afecțiunile nervoase, Neu­rastenie, etc. Două mari hoteluri cu peste 150 ca­mere elegant mobilate, de la 40 lei ca­mera pe lună. Băi de marmoră cu instalație mo­­dernă. Baia Dai ® î­isii 03. —■ Baia rece­a­scă Casino­ în genul celor mai mari din străinătate. Restaurantul are table d’Hote cu 5 lei pe zi sau la Carte. Muzica regimentului din Buzău este angajată pe tot timpul sezonului. Joia și Dumineca baluri în Casino. Parcul, Casinul și Hotelurile sunt iluminate cu electricitate. Camerile se pot reține înainte. Pentru militari 20 la sută reducere. Informațiuni la administrația băilor SABATA-MONTEORU (prin gara Mon­teoru). 8613 mai acești corpi cicatrizați, nevă­zuți de d-sa ci numai semnalați de prima comisia medicală, a­­ceastă probă fiind exclusă, gravi­ditatea cade de la sine. Analizează al douilea raport medico-legal, care conchide la­ ne­­existența sarcinei și trăgând con­cluzii din aceste contraziceri, crede că nu se poate pune temei pe nici unul din­ aceste rapoarte. Trece apoi la raportul d-rului Babeș pe care-l găsește ca fiind rea motivat. Așa, d­. profesor Babeș, urmează d. Frumușanu, zice că mucoza uterului intrase in putrefacție ; or, dacă această parte se descompusese, ea pe care se a­­șează colul și placenta, cum a mai putut d. dr. Babeș să constate sarcina? Pentru mine știința d-lui dr. Ba­beș prezintă tot atâta garanție cât a zis că prezintă pentru d-sa a învățaților Wirchoff, Browardel, Hepp, etc., căci dacă d. Babeș a spus" că n’are încredere in scrie­rile savanților europeni, cum aș putea eu, zice d. Frumușeanu, să am încredere în afirmațiile d-lui Babeș care ’și bazează raportul și o afirmație atât de positivă pe niște premise ale unor medici, și cari nici ele, — e vorba de corpii galbeni,— nu duc la concluzia pe care d. Babeș a tras-o. S’a zis mult atât de reprezen­tanții ministerului public cât și de partea civilă in sarcina neno­rociților de pe banca acuzărei, cari de 9 luni suferă torturi mari, în­groziți de necunoștința soartei care-î așteaptă. E destul ! acești nevinovați am indurat prea mult! E timpul cred, d-lor jurați, ca prin verdictul d-v. de achitare să puneți capăt aces­tor suferințe pe cari le indura fa­miliile acestor două victime, în­cheie d. avocat Frumușeanu în aplauzele sălei. Pledoaria d-lui V. Ncolaid Apărătorul lo­tenentului Gr. Tro­ceanu zice că nici vorbă nu poate fi de culpa clientului său, căci după lege se pedepsesc aceia cari prin daruri și­ promisiuni bănești ademenesc pe medici să provoace avorturi; dar in cazul de față, urmează apărarea, n’a fost sar­cină, deci nici avort, neexis­tând elementele constitutive ale delictului, cum poate exista el? Locotenentul Troceanu este cel mai grav lovit, asupra lui ne­norocirea a căzut cu mai multă putere , căci în poziția lui de mi­litar, chiar achitat de jurați, va fi tradus înaintea unui consiliu de reformă pentru cuvintul că a fost supus judecăței. Atacă apoi pe d. dr. Babeș, care zice că nu ține seamă de scrierile altor savanți și voește ca părerea sa să fie singura cu autoritate. Când toate probele sunt pentru neexistența sarcinei și când ute­rul chiar nu formează proba con­vingătoare, singur d. dr. Babeș mai vine și susține graviditatea ? D. Nicolaid adaugă că nici ac­țiune nu trebuia deschisă contra acuzaților de azi. Se ridică con­tra părței civile și ministerului public care a­ atacat un om îna­inte de a fi condamnat. Cere a­­chitarea. Ședința se suspendă pentru 10 minute. La redeschidere ia cuvântul d. Aurel Iliescu. Până acum s’a discutat dacă femeea Maria Cristescu a fost sau nu însărcinată, începe apărătorul d-rului Marcu, dacă a fost sau nu avort la mijloc, dar nimeni din acuzatori nu vine să spue, să dovedească, că acuzații de azi s’au făcut vinovați de provocare de a­­vort. Ipotetic admite d. Iliescu că ar fi fost și sarcină și avort; dar când nici o sirodă, nici o mărturie nu vine sa acuze pe dr. Marcu sau Troceanu de crima ce li se impută, ce vină li se mai poate aduce ? Primul raport medical, urmează apărarea, conchide la sarcină, dar nu se spune in el că dr. Marcu a provocat avortul, in al douilea se zice că femeea n’a fost gravidă, Í­vingă jurații de absoluta vinovă­ție a celor douî acuzați. Combate mărturisirea d-rului Puțureanu care, zice partea civilă, este nefondată, mărturisire pe care d. profesor Babeș a combătut-o cu atâta tărie, înainte de a-șî termina pledoa­ria, d. Suculescu il zugrăvește pe dr. Marcu ca pe un criminal mai josnic ca aceia cari omoară din răzbunare, din lipsă sau din dra­goste, căci dacă crima acestora e mai mult sau mai puțin motivată, a d-rului Marcu n’are altă scuză de­cât aceea de a fi fost comisă pentru bani. Și dacă pledoariile apărărei vă vor înduioșa, d-lor jurați, gândi­­ți-vă la cei trei copii rămași or­fani, la victima care acum zace sub pămînt omorită de d-torul Marcu și trimeteți pe criminal să-și ispășească păcatele și să se pocăiască, căci dacă îl veți achita va reîncepe iar să comită aseme­nea acte, iar dr. Babeș, acela înaintea că­ruia acuzarea cere să le plecăm capul și care a condu­s la sar­cină, a afirmat și d-sa aci in in­stanță, că nici un seion de sondaj, nici o leziune n’a constatat pe u­­terul victimei. Unde este dar culpa lui Marcu ? De ce se ia numai părțile cari convin spre a sdrobi pe nedrept două nevinovați ? se întreabă d. Iliescu. Arată suferințele prin care a trecut atât dr. Marcu cât­ și loc. Troceanu până să ajungă la po­ziția socială în cari se găsesc și ar fi inadmisibil ca unul pentru o meschină sumă de 600 lei,—cât se zice,—cel­ l’aht nu se știe pentru ce, să dea cu piciorul piedestalu­lui pe care cu atâta greutate și l’ah ridicat ! Nu pe bănueli, nu cu depoziții cari se contrazic în mod flagrant se condamnă două oameni: se cer probe ; alte elemente trebuesc pen­tru ca să constitue crima. Așa fiind, când nesiguranța e­­xistă, când nimic sigur nu este, un verdict de achitare este singu­rul verdict care ar împăca con­știința juraților, indice d. Aurel Iliescu." Acuzații plâng. Cei­ l’alți apărători renunțând a lua cuvintul, d. președinte C. Ma­­rinescu, care a condus cu multă competință desbaterile in acest proces, se declară închise la orele 6 luni. Rezumatul Conform legei d. președinte face rezumatul desbaterilor in ordinea in care s’ah urmat. * Rezumatul fiind terminat,d. pre­ședinte pune următoarele cestiuni comisiunei juraților : 1. Acuzatul Leopold Marcu este culpabil că, de la 6—15 August, avînd în căutare pe femeia Maria Ghristescu, cu știință i-a provocat o lepădare care­ a și avut loc ? II. Acuzatul Leopold Marcu a comis faptul mai sus specificat în calitatea sa de medic ? III. Din această lepădare provo­cată a provenit moartea femeei Maria Cristescu ? IV. Acuzatul loc. Gr. Troceanu este culpabil de faptul că prin da­ruri și promisiuni a făcut ca doc­torul Marcu, care avea în căuta­rea sa pe femeia Maria Cristescu de la 6—15 August, cu știință să-i provoace o lepădare după care a și urmat moartea ? Verdictul Jurații intră în sala de delibe­rare de unde es după 3 minute cu un verdict, de neculpabilitate, răs­­punzînd «Nu» la toate cestiunile. Achitarea. Față cu acest verdict Curtea a­­chită pe acuzații dr.Leopold Marcu și locot. Gr. Troceanu. Lnetlini. Chestia jandarmeriei macedonene Telegramele noastre ne-au anun­țat zilele trecute de probabilita­tea ca reorganizarea jandarmeriei macedonene să fie încredințată ex­clusiv Italiei Asupra acestei chestiuni găsim în ziarul «Corriere della sera», din Milan, următoarea corespondență din Salonic : Diferite sunt comentariile ce se fac asupra vizitei generalului De­­giorgis la sultanul Abdul Hamid II. Autoritățile turcești afirmă că generalul s-a dus la Constantino­­pol spre a mulțumi Sultanului de înalta distincțiune ce i-a fost ofe­rită in ultimul timp, ca răsplată a realului și prețiosului concurs dat de dinsul in greaua întreprin­dere de pacificare în aceste ținu­turi. Autoritățile consulare, insă, spun că Degiorgis a fost chemat de Sultan spre a i­ se expune cu sinceritate situația Macedoniei, progresele făcute până acum și cele trebuitoare pentru viitor. In general, afirmațiile autorită­ților turcești și consulare de aci au avut tot­deauna foarte puțină valoare pentru că au fost tot­dea­­una desmințite. Nu este bine deci să li se dea prea mult crezămint. Țin însă a vă comunica cele ce mi-a scris un prieten din Con­­stantinopol, competent, prin pozi­­țiunea lui in societatea capitalei in chestiunea macedoneană. El îmi spune că imediat după ceremonia Selamlikului, Sultanul ar fi primit pe Degiorgis, împre­ună cu ambasadorul Italiei, și că în conferință s’ar fi expus lucruri foarte interesante. Intr’adever el crede a ști că după intrevederea de la Veneția dintre Tittoni și Goluchowski s’ar fi făcut tratative între diferi­tele puteri in scopul de a’șî re­trage fie­care din ele ofițerii ata­șați la jandarmeria macedoneană afară de Italia căreia i s’ar în­credința în mod exclusiv reorga­nizarea jandarmeriei și pacifica­rea ținutului. Italia, tot după informațiile sale ar trimite în Macedonia mai mult de 200 ofițeri și 1200 carabinieri Aceștia din urmă ar fi împărțiți in cele mai importante districte ale provinciilor noastre. Ofițerii ar instrui pe jandarmii indigeni în școlile anume create și ar a­­juta pe Degiorgis în misiunea sa Ast­fel, sub o singură influență —cea italiană—ar fi mai ușor să se pacifice mai curând și pentru tot­deauna nenorocitele noastre vi­­laiete. ----».­«Toimaäatae B tr « ■ UN SFAT PE Z! Pai cu pătlăgele roșii. — Prăjim puiul năbușit; după aceea facem un sos de pătlăgele roșii și pus peste pui, mai adaogăm pă­trunjel verde tocat, înainte de- a'l servi, mai adăogâm 2 linguri smântână și garnisim cu găluști, piftele de cartofi, sparanghel etc. Sin Bracovicia (Coresp. particulară a ziarului „Universul") Cernăuți, 6 iunie. Situația de astă­zi Germanii au ținut o întru­nire, în care au votat în una­nimitate următoarea resoluție: «Germanii sunt pe deplin mulțumiți cu creerea «Băncei țârei». Salută cu bucurie și-și exprimă satisfacerea, față de ocuparea postului de preșe­dinte al băncei, și mai mult că în fruntea băncei stă un ro­mân iubit de toate păturile ger­mane. Prin denumirea ca pre­ședinte a d-rului Florea Lupu, o funcționare neinfluențată de mersul politicei pare ’asigu­rată» . Oprireaj examinare î­n limba română Un caz trist și regretabil, care ne arată din nou­ cum stăm cu drepturile noastre la Uni­versitatea din localitate, s’a în­tâmplat zilele acestea cu oca­zia unui examen la care pro­fesorul universitar, dr. Sbiera a fost oprit de a examina în limba română. Venerabilul pro­fesor a refuzat însă să asculte de acest ordin. !asa Societate Română de Asigurare Asigurarea asupra vieței omenești (A sa vedea „Universul” N­o. 156.) ASIGURAREA LA VEDE­REA MORȚII. — Cea ce nici munca, nici economia, nici băn­cile sau casele de economii nu pot da, anume înființarea capita­lului, fără ca el să se fi alcătuit, cu vremea, din toate versamintele trebuitoare creșterea lui treptate, și pe cari moartea timpurie a omu­lui le-a zădărnicit, adică capita­lul ce­­ l-ar fi putut aduna omul, dacă trăia in­deajuns, numai a­­sigurarea asupra vieței o dă cu tot temeiul. In adevăr, asigurarea asupra vie­ței omului este singura măsură de înțeleaptă prevedere, putând re­înființa—în caz de moarte timpurie —acel capital pe care omul munci­tor ’l ar fi putut strânge din munca întregei sale vieți. Deosebit asi­gurarea pune, cu înlesnire, acest capital la îndemâna urmașilor cari se foloseau de venitul mun­­cei sale, tocmai în acele grele îm­prejurări când aceștia sunt mai lipsiți. Ast­fel asigurarea asupra vieței și numai ea poate reîntregi de îndată capitalul nimicit de moarte, chiar dacă nu s’ar fi plătit de­cât o foarte mică parte din vărsă­­mintele cari ’l-ar fi alcătuit cu vremea. Acel ce se asigură în vederea mor­­ței nu face numai o bună daraveră bănească, el­­ și îndeplinește încă o îndatorire sufletească către neantul seu dovedind ast­fel atât iubirea înțeleaptă a aproapelui său cât și bărbăția de a rupe din plăcerile sale spre a ocroti de nevoi pe ur­mașii săi. VIATA OMULUI ESTE O AVERE CE TREBUE ASIGU­RATA. — Ori­ce bun producător de venit nu are azi vre-o valoare temeinică dacă nu este asigurat, căci atât casele cât și mărfurile, sau recoltele, etc. , pot fi cu totul nimicite într’o clipă din întâm­plări nefericite ca focul, grindina, etc. , pe când poliza de asigurare, a unei Societăți cu capital îndes­tulător, le întărește ființa și prețul chiar dacă li s’ar întâmpla una din acele împrejurări nefericite. Cum dar s’ar putea lăsa neasi­gurată viața omului ? care, prin munca sa rodnică, producătoare de venit, se aseamănă întocmai ună capital din material supus perdezei. Și cu atât mai trebuin­cioasă este asigurarea omului, cu cât el ne-ertat este supus unei ni­miciri sigure, prin sfârșitul lui firesc, moartea , pe când cele alte bunuri pot prea bine să nu fie atinse de acele împrejurări pro­­tivnice. TEMEI ACI­A ASIGURARE!­ ASUPRA VIEȚEI OMULUI — Societățile de asigurare asupra vieței omului, deosebit de capita­lul lor social—cea dântei- cheză­șie dată asiguranților, sunt alcă­tuite ast­fel în­cât să nu poată nici­odată pieri, de­oare­ce toate operațiunile lor sunt întemeiate pe calcule matematice sigure, spriji­nite pe îndelungate cercetări a­­supra vieței omenești și pe tabele de mortalitate, neîncetat contro­late cu datele statistice. Apoi, ori­ce asigurare cât de mare se îm­parte între puternice alte Socie­tăți de reasigurare alcătuind o a­­socia­țiune de sutimi de milioane, așa că paguba nu atinge de­cât puțin pe fie­care Societate. Pe de alta parte pentru asigurarea in vederea morții nu se primesc de­cât oameni sănătoși. Finanțe. Agricultura si comercia București, 9 Iunie. Finanțe Cota valorilor la bursa din Bucu­rești Renta de 1881-88 5 °/0 lei 1003/4­ 101— ; idem de 1892—93 5 °/0 lei 102 — 1021/­1— ; idem de 185 mii. 1903 5 °/0 lei 1021/a—103—; idem de 321/a mii. 4 °/0 lei 93 — ; idem de 50 mii. 4 °/0 lei 931/2—94— ; idem de 274 mii. 4 °/0 lei 94­2- 95— ; idem de 180 mii. 1898 4u/n lei 918/4—921/*; renta nouă 1905 4% lei Obligațiuni corn. București 4 °/n 1903, lei 877/g—88Vș-Obligațiuni Credit, jud. și corn. 5 °/n lei 10O-1OOVI-Func. rurale 5 °/n lei 103178-1037/8. idem de 4 °/0 lei 95 — 95x/3. Urb. București 5 °/n lei 081/3 — 987a j­ud. Iași 56­0 lei 9378—33?­3. Acțiuni: Banca Națională 2860- 2880. Banca Agricolă lei 369—371. Banca de Scont lei 134—136. So­cietatea de asigurare : Dacia Ro­mânia lei 534—538. Naționala lei 640- 645. Patria — Letea— —. Monede: Nanoleonul lei 20.15. Cor. germană lei 24.70. cor. aust­­rei 1.06. Rubla lei 2.68. Sconturi și avansuri: Banca Națională 5—6 °/C. Banca Agricolă 6—8 °/n Gasa de depuneri 6 °/C. Devise cek Londra 25.25— ; cek Paris 100.35 ; cek Viena 105.15— ; cek Berlin 123.45—; cek Belgia 100.10. Trei luni Londra — Paris —­ Belgia —.—. Cota valorilor române în străinătate Frankfurt.—Renta de 5 °/0 101.50, idem 4 °/o —• Paris.—Renta de 5 °/0 102.40, i­­dem 4 °/C —­ Berlin.—Renta de 1892—93 5°/o 101.60, idem de, 1890 4°/0 93.25, idem de 1894 4°/n 91.70, idem de 1896 4°/n 91.70, idem de 1898 4% 91.70. Comunale București 88.30. Cota valorilor străine Consolid. engleze 90 °/16. Renta franceză 98.82—­­ renta italiană 106.—. Banca otomană 610. Loturi otomane. 133.25. Cereale Știrile ce ne sosesc din toate țările din străinătate în privința recoltelor continuă a fi satisfăcă­toare. Timpul e favorabil în cea mai mare parte a continentului european, iar în America căldu­rile au favorizat coacerea recol­telor așa că seceratul grâului de toamnă e azi general in regiunile mai meridionale ale Statelor­ U­­nite. Depeșile burselor americane au sosit azi cu scădere. In Europa tendința e calmă. La noi nici o afacere de sem­nalat. Ultime depeși (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Budapesta, 8 Iunie. Grâd de Oct. cot. 15.48 urc. 10 h. Secară,, Ovăz „ Porumb Colza 12.58 urc. 4 h. 11.04 urc. 2 h. 13.84­ scă. 6 h. 23.60 scă. 20 h. Berlin, 8 Iunie. Grâd de Iulie măr. 172.75 urc. 75 c. Secară . 152.— urc.U/am Paris, 8 Iunie. Grâd de Iul. cent. 23.15 scă. 5 c. Făină „ 30.20 invariabl Ulei de colta „ 49.75 invariabl New-York, 8 Iunie. Grâh disp.­ct. 1051/* scă. 11/* c. Grâd de Iulie. 941/8 invariabil. Grâd de Sept. ct. 887s scă. s/8 c. Porumb dispon. 613Ț urc. 0Ț c. Porumb de Iulie 60— invariabil. Porumb de Sept. 587/3 urc. s/8 c. Chicago, 8 Iunie. Grâu de Ius. cent. 88T/g scă. 1Ț c. Grâu de Sept. 841li scă. s/4 c. Porumb de Iulie 54c/8 scă. 11s c. Porumb de Sept. 530o urc. VI c. INFOMAIIUM VINERI ♦ MM. LL. Regele și Re­gina vor sosi la Predeal azi Vineri, la 7.15 dimineața și la Sinaia la 7.40. ♦ In locurile vacante din co­mitetul corporației brutarilor din București, au fost aleși d-nii : Ion Manea, Adam Du­­mitrescu, Ioan C. Nicolae și Nic. V. Cotescu. ♦ In urma inițiativei luate de principalii comercianți de pânzărie, lingerie,manufactură, mode, pielărie, încălțăminte, etc., cu începere de eri până la 1 Septembrie a. c. toate maga­zinele de această branșe din București vor fi închise­­ la o­­rele 8 seara precis. ♦ In «Monitorul Oficial» de eri s’a publicat noul regula­ment al taxelor militare. ♦ D. V. Haristad, actual re­vizor de vite la cercuri comu­nale din jud. Constanța, a fost transferat ca secretar al servi­ciului veterinar al județului Mehedinți. ♦ Din inițiativa d-lui M. Cantacuzino, primarul Capita­lei, se va face mâine dimineață o vizită oficială la instalațiu­­nile de la Bâcu și Arenda. 1 D. Cantacuzino va fi însoțit de întreg consiliul comunal a Capitalei și de reprezentanții presei, special invitați. Escursiunea se va face în 10 automobile, puse la dispoziția invitaților municipalităței. La 12 se va servi, la locul de excursiune, un dejun, la care vor lua parte primarul, consilierii comunali și trimișii ziarelor din Capitală. „ Am anunțat că pe linia Chitila-Mogoșo­aia au fost gă­site, în dreptul com­. Roșu, 3 degete de la mâna unui om. Din cercetările făcute s’a constatat că ele erau ale sol­datului Dumitru Tudor, din reg. 21, care și-a pus mâna să i-o tae trenul, socotind că ast­fel va putea fi dispensat de armată. ♦ Vestea despre hotărirea consiliului comunal al orașu­lui București, de a da actualei strade Neptun numele de«Luigi Cazzavillan», ajungând la Ar­­zignano (Italia), locul nașterei mult regretatului nostru Luigi Cazzavillan, primarul de Arzi­­gnano, D. Veronese, a trimes doamnei Theodora Cazzavillan următoarea telegramă: Arzignano. 9.—«Consiliul co­­munal al acestui oraș aplaudă în unanimitate și cu adâncă recunoștință distinsul omagiu adus de consiliul comunal al orașului București, memoriei venerate a ilustrului nostru concetățean Luigi Cazzavillan». «Veronese». ♦ S. S. preotul Popescu,pro­­toereul jud. Prahova, și-a îna­intat demisia din postul său pe ziua de 15­­. ♦ Astă-seară, la orele 5, Co­mitetul «Asociației generale, a studenților», se va întruni în ședință extra­ordinară, fiind la ordinea zilei chestiuni urgente. ♦ Eri fiind «Joia Verde», s’a oficiat un serviciu divin so­lemn la catedrala catolică «Sf. Iosif», din str. Fântânei. Serviciul divin s’a început la orele 10 dimineața, și a fost oficiat de preotul Baud. După serviciul divin s’a făcut o pro­cesiune in jurul bisericei. ♦ S’a acordat un concediu de zece zile d-lui dr. Clinceanu, prefecul județului Gorj. ♦ Eri dimineață s’a ținut un consiliu de miniștri la ’d. Can­tacuzino acasă. ♦ Zilele trecute s’a­ ținut în localul școalei din Br­ătulești adunarea generală a soc. eco­nomice-culturale «P. Mavro­­gheni» de pe Domeniul Coroa­nei Cocioc (Ilfov). In ce privește situația finan­ciară, societatea, deși transfor­mată de curînd în economică­­culturală, în loc de curat cul­turală cum era înainte, număra 130 membri cu un capital de lei 13.888.80 bani. ♦ Eri lângă R.-Sărat a că­­zut din trenul de Moldova un călător dintr-un vagon de clasa 3-a. Oprindu-se trenul, neferici­tul a fost luat și adus în sta­ția R.-Sărat și de acolo trans­portat la spitalul din oraș. El era într’o stare disperată, fiind zdrobit îngrozitor. ♦ Frânarul Iliași care face serviciul în stația Constanța, plecând de la gară în oraș,’ a murit pe druma. Cadavrul a fost transportat la morgă. ♦ D. Anibal Teodorescu ’și-a susținut la Paris teza de doc­torat în drept și a fost primit cu elogii, adică cu cea mai înaltă distincțiune posibilă. ♦ D. avocat Grigore Vizulea a fost numit șef de cabinet al d-lui Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov, în locul d-lui Ștefănescu-Justin. ♦ A. S. R. Prințul Carol a făcut eri o plimbare cu auto­mobilul la Oltenița. ♦ Toți miniștrii au plecat ori d. a. la Sinaia, iar azi se vor afla la Predeal spre a intîm­­pina pe Suverani. ______ ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Ion Mateescu a fost numit pedagog șef la școala de meserii din Capitală, în locul d-lui Silva Mureșeanu, demisionat. ♦ D. Gh. Dumitrescu a fost nu­mit maestru vopsitor ambulant la școlile de meserii din țară, in lo­cul d-lui Adolf Dietrich. n*avMcm5m!& is-­vmamm ȘTIRI MILITARE • D. căp. Stănescu C., din reg. Ialomița No. 23, detașat la con­siliul de revizie al armatei, a fost retrimes la corp pe ziua de 15 Iunie. *7D. general Hiotu, comandan­tul brigăzei a 8-a de infanterie, a inspectat er. reg. 4 Ilfov No. 21 aflat in tabăra Cotroceni. După inspecțiune, d. colonel Gărdescu, comandantul regimen­tului, a ținut o conferință in fața d-lui general Hiotu și a ofițerilor. * Consiliul de războiu al cor­pului II de armată, sub preșiden­­tu­l -lui col. N. Constantinescu, a judecat mai multe procese de mică importanță. ♦ D. general Manu, ministru de războiu, a inspectat eri d. a. ar­senalul armatei, fiind însoțit de d-nii generali Gulcev și Coandă. La arsenal a fost întâmpinat de d. locot.-colonel N. Ghenea, care l-a condus in toate atelierele și i-a dat explicațiile necesare. Mâine d. ministru de războiu va inspecta pirotehnia. ♦ Descon­centrarea­ trupelor de infanterie se va face anul acesta în ziua de 28 Iunie­­. De la această dată soldații și gradații vor fi trimeși in con­cedii in serii, până la 15 August c. ♦ Copistul cl. II Nicolae Tănă­­sescu, din ministerul de război­, direcția 4 geniu, a fost destituit din acel post, pentru neglijență în serviciu. ȘTIRI JUDICIARE ♦ D-nii membri ai tribunalului Prahova, întruniți in secțiuni u­­nite, au convenit ca serviciul pe timpul vacanței mari din anul cu­rent, la acel tribunal, să se facă în modul următor : Ca președinți . Pe timpul de la 1 Iulie până la 1 August 1905, d. judecător de șe­dință al secțiunei­ II. I. Beștelei, pe timpul de la 1 August până la 1 Septembrie 1905, d. judecător de ședință al secțiunei I, Cesar Vâr­­golici. Ca supleanți: Pe timpul de la 1 Iulie până la 1 August 1905, d. supleant al secțiunei NI. N. Hari­­ton și pe timpul de la 1 August până la 1 Septembrie 1905, d. su­­pleant al secțiunei I. C. Vasilescu. ȘTIRI FINANCIARE SI. ♦ De la 1 Iulie st. n. încep a se plăti cupoanele de Iulie 1905 și scrisurile eșite la sorți în semes­trul I, 1905 ale Creditului urban din Iași. Plata se va face Lunea, Mier­curea și Vinerea in Iași, la sediul societăței și in București la Banca Națională. ♦ Plata pensiunilor pe luna Iu­nie se va face cu începere de la 14 ale acestei luni. In Capitală, bonurile de pensi­uni, se vor libera și plăti în toate zilele, de la orele 7 jum.—10 di­mineața, afară de Lunea și a doua zi după sărbători, când se vor li­bera și plăti de la orele 2—4 d. a. ȘTIII ARTISTICE — Mâine seară. Sâmbătă 11 Iunie la orele 8 luni. seara, în sala circului Sidoli se va da o mare reprezentație de gală . Se va juca piesa „Hoții“, cu concur­sul d-nei și d­lul I. Montaureanu. — Astă­ seară sa va representa la Parcul Oteteleșanu pentru prima oară frumoasa operetă, „Cutreeră lume“ (Bruder Straubinger) de Ed. Eysler in care vor juca cel mai de frunte artiști. BIBLIOGRAFII A apărut: „Conferințe și discursuri“ de d-na Smara. Un frumos și interesant vo­lum de 385 pagini. Prețul 4 lei. De vînzare la librării._____ E € CIV­R­I ♦ Atragem deosebita atenție a onor. public asupra produ­selor fabricei E. Lessel din Bu­curești și în special asupra mo­bilelor confecționate, care sunt de o frumusețe și eleganță, re­cunoscută. .... «aa Baasgn BgMBH»­ ■" Buletinul atmosferic al in­stitaton­st motioralogic Iată Buletinul atmosferic al in­stitutului meteorologic din Bucu­rești pe ziua de Jo­i, 8 Iunie, o­­rel­e 8 dimineața , înălțimea barometrului la 0 ° 754.2 Temperatura aerului 20 °.9. Vântul calm. Starea cerului foarte frumos. Temperatura maximă de or­ 28 °. Temperatura minimă de azi 14 °. In ultimele 24 ore a plouat pu­țin mai în toată țara; astă­zi continuă încă a ploua in multe părți din Moldova, în restul țărei cerul posomorit. La Drăgușeni (Covurlui), Hrănești (Ilfov), Băl­tești (Vâlcea) și Obedeni (Vlașca), s’au obținut peste 10 mil. de apa. Vânt tăricel d­e la N și NE bate in multe localități. Temperatura cea mai ridicată de peste­ zi, -­- 29 ° la Calafat și cea mai coborîtă din cursul nopței -|- 11 ° la Sinaia. Barometrul s’a coborât în Mol­dova cu 3 la 4 mm., iar în restul țărei mai puțin. ----——«exaga­ p­e-o aameTO—­­........ REZSOIUL RUSO-JAM17 (Telegramele Agenției Române) Tokio, 9 Iunie. O depeșă oficială de pe cîm­­pul de războiü spune: unul din detașamentele noastre de la nordul Coreei a ocupat în ziua de 20 Iunie st. n., loca­litatea Kangsong. Câte­va mii de ruși, cu artilerie, s’au re­tras spre Lionsong, la 12 mile spre nord, de prima localitate. ♦ Alaltă­ eri a fost la Târgo­­viște un duel cu sabia intre d-nii locotenent Bozianu și sub­locotenent Poltzer. Martorii d-lui locot. Bozianu au­ fost d-nii căp. Solacolu și loc. Candiani, iar ai d-lui sub­­locot Poltzer d-nii sub­ locote­­nenți Ghica și Gogulescu. Maestrul, care a condus re­prizele, a fost d. Nicolau, pro­­fesor d­e scrimă la societ. de arme și gimnastică din Bucu­rești. D. sub-locot. Poltzer a fost rănit la regiunea intercostală in partea dreaptă. ♦ D. Oscar Kiriacescu, di­rectorul contribuțiunilor directe va pleca la 19 iunie în con­cediu pentru o lună de zile. In timpul concediului îi va ține locul d. Chr. Grecescu, ins­pector financiar. ♦ Expoziția de lucru manual de la azilul «Elena-Doamna», care urma să se deschidă azi, nefiind încă complect aranjată, deschiderea s’a amânat pentru o altă zi pe care o vom anunța la timp. ♦ Societatea «Țesăt­oarea» și-a propus ca din producțiunea gogo­șilor făcute pe la școlile din jude­țele Dolj și Ilfov, unde s’au între­prins creșteri model, să pregă­tească semințe de viermi de mă­tase pentru campania anului vi­itor. Lucrările de selecționare a seminței se vor face la monasti­­rea Văratic (Neamțu), unde o parte dintre călugărițe sunt deja instru­ite în lucrările de sericicultură pri­vitoare la pregătirea seminței. Ministerul de instrucție a in­tervenit pe lângă superioara mo­­nastirei, spre a da societăței tot concursul pentru alegerea călugă­rițelor cari urmează a lucra cu plată. In vedere că la mânăstirea Vă­­ratec nu există alt local mai în­căpător pentru depozitarea pun­gilor cu fluturi cum și pentru fa­cerea lucrărilor de microscopie, ministerul a permis să se folo­sească localul școalei pe tot tim­pul vacanței, rămânând ca mobi­lierul să se mute în localul de la primăria Filiora, unde a funcțio­nat înainte școala. D. inspector Druțu a fost În­sărcinat să supravegheze Întreaga operație. ♦ Consiliul de igienă al Ca­pitalei, în urma propunere­ d-lui dr. Olteanu, medicul-șef al comunei, a hotărît reglemen­tarea atelierelor de spălătorie. Prin noul regulament se va dispune ca rufele, înainte de a fi spălate, să fie desinfectate și ast­fel manipulate în­cât să fie absolut exclusă pe viitor, contaminarea publicului și a lucrătorilor din spălătorie. ♦ In urma cererei ministe­rului de rebeiii, direcția gene­rală a serviciului sanitar a in­vitat pe medicii veterinari să ia parte, când li se va cere, ca membrii, în caz de mobilizare a armatei în comisia de pri­mire a rechizițiilor. ♦ In ziua de 29 cor. se va deschide marele tîrg anual de vite in Cărbunești (Gorj). ♦ In direcția generală a poș­telor și telegrafelor a devenit vacant un post de oficiantă in­ferioară de gradul al III. Pentru ocuparea lui s’au pre­zentat la concurs 5 candidate din 10 câte se înscriseseră. Comisia examinatoare se com­pune din d-nii Cotescu, Petro­­vici și Mircescu. Rezultatul se va da în pri­mele zile ale săptămânei vii­toare. ♦ De­oare­ce în afară de desin­­fecțiile obligatorii prevăzute de regulamentul pentru transporta­rea animalelor și materiilor brute pe calea ferată, se întâlnesc în mod­ excepțional cazuri când u­­nele vagoane necesită a fi desin­fectate, direcția generală a servi­ciului sanitar a pus în vedere me­dicilor veterinari de cale ferată ca în atari circumstanțe să procedeze in înțelegere cu șefii de stații la desinfectarea acestor vagoane, pu­nând la dispoziție în mod gratuit materialul desinfectant, iar sta­țiile personalul trebuincios pentru operație, fără ca să se perceapă vre-o taxă de desinfectare. ♦ încasările din taxele va­male pe lunile Aprilie și Main a. c., au fost de 4.137.510 lei și 15 bani, cu un minus de 578.576 lei și 65 bani față de încasările din perioada cores­punzătoare a anului trecut. Din taxele de d­esagiu și ju­mătate la sută s’au încasat 388.110 lei și 90 bani, cu un minus de 82.890 lei și 10 bani față de epoca corespunzătoare din anul trecut.. ♦ Totalul încasărilor fondu­lui comunal pe lunile Aprilie și Maiü a fost de lei 4.387.242 lei și 10 bani, cu un un minus de 747.922 lei și 58 bani față de preverile bugetare. _ ’i' Direcția generală a servi­ciului sanitar a cerut medici­lor veterinari de puncte de ob­servație ca, pentru ușurarea comerțului și înlesnirea celor cari importă animale, să co­munice serviciului preparării vaccinurilor pentru boalele con­tagioase la animale, care este aproximativ numărul de ani­male ce se importă și care tre­buesc supuse operațiilor de marvinizare și tuberculinizare spre a li se trimite să aibă un depozit maleină și tuberculină pe 3 ani cel puțin, cât timp a­­ceste substanțe se pot bine păstra diluate. ♦ D. N. Protopopescu, d-rand în medicină, a fost numit in­tern la spitalul Boldescu din Ploești. ♦ Comisiile însărcinate de consiliul de igienă al Capitalei, a inspecta farmaciile din Bu­curești, și-au terminat inspec­țiile. Raportul general a și fost înaintat d-lui director-general al serviciului sanitar. Toate farmaciile au fost găsite in bună regulă, afară de două. La una din aceste din firmă, s-a constatat că personalul în­sărcinat a prepara medicamen­tele, nu era recrutat conform legei, ci, cu prepararea medi­camentelor, chiar a celor otră­vitoare, erau însărcinați 1 elev și 2 eleve. La cea­l’altă farmacie s’au constatat abateri de la regula­­mentele de igienă, kt ceea­ ce Ședința se suspendă. Apărarea MaicatulBEALELORI­S»ia agenți naturali phy­sical! Boalele rheumatice, guita, «e­­­vralgiele, ischiatiia, lumbago, [ exsudatele, metr­ițele și parame­­­­tritele cu aparate speciale cu­ aer supra-încălzit, parțiale și­ generale (Șist Prof. Reitler). ’ Băi de nisip cald Aplicațiuni de nămol și­­ de Fruigo. BĂI DE SOME ț»j de aer (instalațiune specială după Winternitz-Lahmann). Suveran contra neurastheniei, boalelor nervoase de stomac și anemiei, debilităței copiilor. Cura lui Kneipp, masaj și electricitate.— SA n » m Str. Mircea-Voini Bl ®. 73 Consultații: 8—9, 2—4, 6—7 (Tramway la poartă) 8655 i>­i­m T­1 Extracțiunea dinților fără durere Doctor in chirurgie dentara Ștefan Medic Chirurg-Dentist București — Gmea Victoriei No. 87 (Vis­ a-vis de Biserica Albă) Consulta fiunsa-------------------------Ld 1 Fie­care pansament ---------------------| Scoaterea unui dinte fără durere _ „2 Plumbulrea (Obturațiunea) unui dinte cu ciment email) —-------— — — 4 Plumbu­rea (Obturațiunea) unui dinte cu­­ 4 platină (amalg . —_---------------- 4 Plumbulrea (Obtur­) unui dinte cu cupru ,, 4 Plumbulrea unui dinte cu porcelan — „10 Plumbulrea (Aurificațiune) 1 dinte cu aur „ 10 Curățitul dințlor----------------------------------5 BSHIl ȘI DANTURI ARTIFICIALE. 1 dinte fără placă fixat prin șimip de la sda 15 Dinți cu placi­ de cauciuc fie­care — Le 4 Dantura complectă de sus eaS do jee— „ 50 Dantura complectă de sus si jos — ,, 80 D­ENTIST Porțelan-plombe adorabile, dinți fără plăci, nici cârlige, co­roane de aur și reconstituțiuni dentare artistice. Tratament aten­­tif, sincer in condițiuni conve­nabile. Nicolae Mainescu Dentist de la Facultatea din Paris 11 BIS, STR. REGALA 11 BIS 12 Pogoane Vie StegraMa Bucurescu­w Informațiuni : Strada Viito­rului No. 40, d-na Lâzarescu. 3698 «K­TMf.—m«i Mrnnr­'­.i WTZflKa (Telegramele particulare ale ziarului ,, Universul *) Nouă mobilizări rusești Berlin. 9.—Telegramă din Moscova : Căpitanul orașului anunță că mobilizarea­­ în circum­scripția militară a Moscovei va începe la 23 curent. Că­pitanul îndeamnă populația să fie liniștită. A se citi alte amănunte la Ultima Oră. ( Va urma.­ Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Președintele consiliului apă­­rstfel țarei Petersburg. 9.—Marele duce Nicolae Nicolaevici a fost nu­mit președintele consiliului pen­tru apărarea țarei. Suprimarea­ unui comitet Petersburg, 9. — Agenția te­legrafică din Petersburg comu­nică că o ordonanță imperială din 21 iunie sț. n. ordonă su­primarea comitetului special pentru Extremul­­ Orient, de­oare­ce este necesar a se su­pune chestiunile principale re­lative la evenimentele din Ex­­tremul­ Orient la examinarea administrațiunei superioare a imperiului. (Telegramele particulare ale ziarului ,, Universul‘ ‘­ Noul turbur’ăil Berlin, 9. — Telegramă din Petersburg. In orașul industrial Ivanovo din Vosenensk s’au produs vio­lente demonstrații ale lucrăto­rilor. Cazacii au tras focuri, ucizând 28 persoane, printre cari o fată și un copil. Lucrătorii au dat foc fabri­­cei Gandurin, împiedicând apoi­­ lucrările de stingere. Cazacii IMN­ IN TOATA LUMEA O amintire de ră­zboiö.­Din Weimar (Germania), se anunță : Moșierul Albert Kürzten din But­telstadt, care a luat parte la răz­boiul franco-german de la 1870/71 și a fost rănit in sângeroasa bă­tălie de la Wörth,simțea de câtă­va vreme o presiune in locul unde a fost rana. Pentru ca să se con­vingă ce este cl a dus la clinica Weimar, pentru ca să fie examinat. Aici se constată prin razele Roentgen, că in mușchiul de la gât se află un corp strein. La sfa­tul medicilor el se supuse opera­­rațiuni prin care i se scoase un glonte d­e pușcă, in greutate de 25 grame. Moșierul Ki­rsten, care a scăpat teafăr, a purtat această amintire de războiu timp de 35 de ani. Numere fatale de ani.­ U­niunea suedo-norvegiană a existat de la 1914, adică 91 ani,și acest nu­măr de ani este divisibil prin fa­tala cifră 13. Popoarele din nor­dul Europei sunt foarte supersti­țioase și mai cu seamă suedezii, fapt care este destul de explica­bil, având în vedere istoria țarei lor atât de bogată în schimbări. Sunt acum mulți cari se referă la acest nenorocit număr de ani. De remarcat este în ori­ce caz faptul, că uniunea Dalmanică me­reu Întreruptă de războaie interne, de la 1397—1524 arată o durată de 127, însă de la 1524 și până acum au trecut 381 ani, cifră care face de trei 127. HAZ O soacră vorbăreață. Bărbatul.—Zici ca am vorbit în somn noaptea trecută ? Mă sur­prinde. Nevasta.—De ce ? Bărbatul.—Pentru­ că visam pe mama ta, și e ciudat ca ea să m­ă lase să zic o vorbă. Ultime informațiuni VINERI ♦ Consiliul comunal al Ca­pitalei se întrunește azi la 3 și jum. d. a. ♦ D. N. Cosăcescu, secretar­­general al ministerului de do­menii, a plecat aseară să in­specteze pepinierele Statului Pietroasa, Istrița și Vintileanca. D-sa e însoțit de d-nii Nico­­leanu și Brezeanu. ♦ O delegație a locuitorilor din culoarea de Albastru din Capitală, in frunte cu d. dr. Eracli Sterian, s’a prezentat eri d-lui primar M. Cantacuzino și i-a mulțumit pentru că s’a fi­les câmpul Filaretului pentru deschiderea expoziției. ♦ Mișcarea în corpul didac­tic secundar se va face în cursul lunei iulie. Actualmente se lucrează la întocmirea tablourilor de mu­tări. ♦ D-nii Gr. Bărbulescu, de la vama Predeal, și G. Paion, de la vama Verciorova, agenți auxiliari cl. 2-a, au fost mu­tați unul în loocul altuia.

Next