Universul, iulie 1905 (Anul 23, nr. 183-207)
1905-07-07 / nr. 183
XXIV No. 183.—Vineri 7 InHe IWM* LUIGI CAZZAVILLAN )epaițiiî remuânî naționaliști din Cambra maghiară (Vezi explicația) CARNETUL MEU I>in C.I.ung Cai trenul de persoane Sosii în C.Livir/... Ce tren!... Așa de leneș Ca nu credeam s’ajung... Aceeași fâțâială Pe bulevard «Pardon», Aceeași «sfranțuzească» Pe lumea de... «bonton» Aceeași curteneala . Pe junii «sfranțuziți» In parcul Kretzulescu Cu băi și... «duși» vestiți... Aceeași bere... «rece» La nostimul Matei Ce, sprinten și segalnic, Te face ca sa bei... Aceeași plimbăciune Prin praf la Nâmâești S'apói claci Ia Rucar Prin frumuseți cerești... Aceeași chefuială E dincolo de rău. Aceeași țărănime Cu... cărți de joc.. în brâu.. Aceeași... țuică... rece La CÎnrca ’, «cap de schei» Pe care pe-o«pârtie» De «tableonet» o bei... S'apoi în «șantru» seara Același balamuc. Cinci muzici cânt’ deodată!.. Și d’aia plec, me duc... Marlon, ialei,dar pe anul 1906 Ortodox pui, 6 Iulie. —Cuviosul Sisoe cel mare Catolic pui, 18 Iulie.—Vincent de Paul Soarele răsare 4.50; apune 7.53 București, 6 Iulie Cn flistul gPK0-«ma» Intr’o polemică cu «Săptănâna» scrisă de d. George Banu, asupra taxelor pe stranii cu ale căror țări nu avem convenții comercuile, ziarul oicios«Conservatorul» face niște declarațiuni importante, ce creem necesar a se reproduce ici. După ce arată legitimitatea axelor și rostul lor, organul lâcios adaogă: 4%în anamentul de față și ceia ce ne preocup este de a iii pe greci ca să înceteze poitica lor banditească în Macedonia, iar cei cari tolerează această politică să înțeleagă că tot nu glumim. Cu timp condițiunile foarte moderate ale cabinetului din Bicurești nu vor fi primite, ei vorbă nu poate fi de o îndoire a situației grecilor în omânia. Dar ,’s’au mai făcut alte obiecțiuni, s’a mai spus grecii la moira supirmouii s’a artată ce fost voia seasă. a acțiuia band a dornit mneloasă; adevei urmă plămân, întreins o c termitre, că ță nici iar pe i linia soară . Aceste îspunim noi,mână 1 va pi lea câ-va sut gloanțe și similor, ii că dhi ar vor sări eroii neaCeea-' istăzi te spre neaul ronțeli în ptă si iar delbatecii le azi. Dar pi ma ast ceas ioi roânii^dii ne tarn datorbă, acă să ta î sub T» YMi_ ița de * tara lastră, la armanul Di s uului De cele de mai sus, guvernul e ferm hotirit ,să aplice riguros măsurile de represalii. MM FRANȚA (Goresp. particulară a ziarului «Universul») Paris, 2 Iulie Cronica afacere! Dreyfus Acum când faimoasa afacere s’a sfârșit pentru totdeauna, nu va fi fără interes o cronică a mersului ei. Tată-o : 14 Octombre 1894.—Maiorul Forzinetti, comandantul închisoarei militare din Paris, a înștiințat prin prim ordin secret al generalului Mercier că a doua zi dimineață un ofițer superior îi va induce o gravă comunicație secretă. 15 Oct. — Locot.-colonel d’Aboville transmite lui Forzinetti știrea iminentei arestări a lui.. Dreyfus. — La amiază, Dreyfus e Arestat de colonelul Henry și de un ofițer de poliție. . .19 Decembre. —Se judecă procesul lui Dreyfus, cant'tf Apărat da Dremange. Căpitanii • contra pariat la degradare și deportare pe viață la Caiena. 22 Decembre.—Dreyfus semnează recursul în casație, care e respins. 4 Ianuarie 1895.—Dreyfus e degradat. 5 Ianuarie.—Ziarele publică relațiunea pretinselor mărturisiri ale lui Dreyfus către căpitanul Lebrun-Renault.desmințite apoi de acelaș căpitan. 17 Ianuarie.r- Dreyfus e transportat la La Rochelle, fie unde e pornit la Saint-Martin de Ré. 21 Februarie .—»Dreyfus e transportat la insula Dracului. Octombre 1897.—Scheurer-Kestner, vice-președinte al Senatului francez, declară că are dovezi de nevinovăția lui Dreyfus. Picquart bănuește intrigile statului-major. 11 Noembre.— Apare cartea lui Bernard Lazare care arată ce procedură s’a urmat la trib de războiu. 16 Noembre.—Matheiu Dreyfus publică o scrisoare către ministrul de justiție, acuzând pe Walsin-Esterhazy de a fi scris borderou 1.4 Decembre. — Generalul Saussier, guvernatorul Parisului, ordonă să se facă proces lui Esterhazy. 8 Decembre.— Meline răspunde in Senat la interpelarea lui Scheurer-Kestner , vorbește despre onoarea armatei și de «res judicata». 13 Decemb.— «L’Intransigeant» spune că statul-major posedă scrisoarea lui Wilhelm II către Dreyfus. 11—12 Ianuarie 1898.—Procesul lui Esterhazy și achitarea. 13 Ianuarie.—Zola publică celebra scrisoare către prezidentul rervn TilîupT. 7 nino Ac.r în/la^ofzsV 7—24 Februarie.—Procesul Zola. Romancierul e condamnat la 1 an închisoare și 3000 de flamendă. Curtea de casație anulează apoi sentința. 8 iulie. — Gavaignac, ministru de război, declară în Cameră că Dreyfus și-a mărturisit vinovăția către căpitanul Lebrun-Renault și citește trei acte cari ar trebui să dovedească trădarea. 10 iulie.—Picquart declară că 3 acte sunt false. Colonelul e acuzat și arestat. Sunt arestați apoi Esterhazy, maiorul Paty du Clam și soția lui, cari trimiseseră telegrame false lui Picquart. 18 iulie. — Scrisoarea lui Zola către Brisson., 19 iulie.— Al douileas prodes al lui Kolai. Romancierul pleacă dup Franța in Belgia. 39 August.--Arestarea lui Henry apoi sinuciderea colonelului. Octombrie 1898.—Curtea de casație procedează la revizuirea procesului lui Dreyfus; conchide la anularea primei sentințe, trimițând pe căpitan în judecata tribunalul de războiu din Rennes. 7 August-10 Septembrie 1899.— Procesul la Rennes. Dreyfus e apărat de Labori, contra căruia se comite un atentat. Condamnarea lui Dreyfus la zece ani închisoare. Tulburări în Franța. 21 Septembrie.—Prezidentul republicei* grațiază pe Dreyfus. Venit la putere guvernul Combes, ministrul de justiție Vallé ordonă revizuirea procesului. 15 iunie 1906.—Curtea de casație începe revizuirea. 12 iulie.—Dreyfus e achitat definitiv. Condamnarea unui soldat truddtor După cum au fost informați telegrafic, consiliul de räzboiu al corpului al 15-lea din Marsilia, după un violent rechizitoriu al ministerului public reprezentat prin maiorul Lassalle, și după apărarea avocatului Pianella, a condamnat pe soldatul Pelissier la 20 de ani o muncă silnică și cinci ani interdicție de reședință. Pelissier fugise în Elveția luând cu dânsul toate, planurile apărărei militare a portului militar Tulon, și le vinduse unei puteri străine. Elveția a acordat extrădarea, nu insă pentru crima de trădare numai pentru înșelătorie și fajs, de care se făcuse vinovat Pelissier. Pentru această crimă consiliul de războiu din Marsilia l'a condamnat acum, muiustFEl tuturor iubitorilor de aproapele Motto : ,,Ceea ce ați făcut unuia dintre cei mai mici din frații* 1 mei, mie mi-ațî făcut-o". Starea socială actuală a lumei noastre a îngrămădit în mod disproporționat proprietățile și avuțiile intra parte, lăsând in altă parte să se casce un adevărat abis de mizerie și de suferință ! Ca consecință fatală a acestei, lipse de armonie, găsim aproape înfierare nemeie al ziarelor noastre, zilnice câte un strigăt de ajutor către caritatea publică. Marele număr și föodafitațile acestor strigăte șiapeluri adresate »iile primei son a ne’, éi silit și eu drept cuvînt, pe mult din iubitorii de aproapele, să examineze cu atențiune fiercarei din aceste rugăminte, din punctul de vedere al adevărului, al seriosităței și al demnitatei acelora cari cer, pentru a mi-și deschide inima și mâna, decât aceluia care merită în mod cert și nediscutabil binefacerea implorată. Nu tot așa stă chestia când rugămintea vine de la o persoană a cărei demnitate și ale cărei scopuri urmărite sunt dinainte mai presus de orice bănuială, când rugămintea vine de la o persoana cunoscută, ba chiar celebră nu numai în România dar și în lumea întreagă, ca personificarea bine-facerea, când rugămintea vine de la o persoană de la care chiar noi, sau cei mai mulți dintre noi au primit și vor primi nenumărate binefaceri, o persoană a cărei bunătate și iubire lucește ca un soare luminând și înfrumusețând existența noastră. Este chiar prea iubita și mult prețuita mamă a țarei, care se apropie de noi, rugătoare, este prea slăvită noastră Regină, providența săracilor și obidiților , bine-făcătoarea totdeauna- gata' să vie într’ajutor, a cărei inimă și mână' sunt pururea deschise ori de câte ori e necesitate să se aline suferințele și nevoile. Ea ne dă prilejul să’i dovedim odată, că după ce ne-a fă_1 _ X » X - 1_ 1 _ _ J ‘.lî . * V. LA O IUIU ttX/lliV/I X IXXLIL iJX X ti” cunoștința noastră, venindu-i în ajutor, pentru a spori și asigura existența unei opere în care dânsa și-a pus tot sufletul și care trebue, precum însăși a spus-o, să formeze coroana operelor sale: «Vatra luminoasă, Regina Elisabeta. Credem că nu mai e nevoe să arătăm cu prea multe amănunte cititorilor noștri utilitatea și necesitatea unei asemenea instituțiuni, mai cu seamă în România, unde se găsește un orb la 200 locuitori. Dacă considerăm că în România sunt 30000 orbi (jumătate din ei înserați din 5000000 locuitori, adică 30000 de suflete, cari, victime neputincioase ale urlei foarte nemiloase, nu pot găsi nicieri vr'o îngrijire trupească sau sufletească și sunt condamnați să-și agonisească mizerabila lor existență, aproape numai prin cerșetorie, atunci pricepem indată necesitatea imperioasă a unei asemenea instituțiuni și interesul intensiv ce aduce acestei opere Regina noastră iubitoare și mărinimoasă. Nu există Stat cultural în lume, care să nu posede azi aziluri pentru orbi. Statele Balcanice singure, care tocmai au numărul cel mai mai mare de orbi, n’au luat Încă nici o dispozițiune pentru îngrijirea acestor infirmi ! N’ar fi oare1 momentul, mai cu seamă în vederea jubileului de 40 ani de domnie a mult iubitei perechi regale,pretura și în vederea măreței disposițiuni jubiliare, ce documentează atât de bine - propășirea și progresul țarei noastre, ca această operă să dovedească, să proclame în fața himei civilizațiunea noastră, să arate că România stă în fruntea Statelor din sud-estul european, nu numai din punctul de" vedere politic, economic și militar, dar și din punctul de vedere cultural și că ocupă cu drept cuvînt locul de onoare, bine meritat, în concertul națiunilor culte ? N’ar fi deci, și din acest punct de vedere, o datorie pentru orice patriot cu inimă caldă care ține la prestigiul patriei sale, să sprijiniească această operă care nu e numai menită să formeze cel mai luminos mărgăritar din coroana strălucitoare de opere de binefacere a Reginei sale, dar care să contribue la mărirea patriei sale în fața lumei întregi*? încă de mult există în toate țările obiceiul ca, în mnire ori jubilarea unei domuri; să înființeze tot felul de rnstituțiunî de caritate, și tocmai noi. Românii, al căror sentiment patriotic., și iubiri către tron, a cîtror. inimă cantabili e atât de desvoltată, ai câror spirit cavaleresc , și a căror participare la suferințele tuturor.", e in deobște cunoscută, tocmai noi să rămânem acum îndărăt.... Nu! Cu toții să ne întrecem, fiecare în măsura posibilului — ofranda cea mai mică e binevenită—ca să aducem iubitei noastre Regine cel mai frumos dar jubilar ce I s’ar putea oferi, pentru a ’I cauza astfel cea mai mare bucurie jubilară! După o jumătate veac de activitate rodnică, de neîncetate bine-faceri ‘pe toate tărâmurile, pentru prima oară se apropie măreața Mamă a țarei, «e poporul ei cu rugămintea să-i vie și ei într’ajutor, pentru binele celor mai nenorociți dintre nenorociți ! Cine ar putea să refuze pe «Mama Regina», cu atât mai mult că cere în mod atât de umil și atât de modest : «O para pentru cea vatră luminoasă, cu mulțumirile orbilor». «Elisaveta». Regina noastră ne cere o para de la fiecare, pentru opera ei, rugăminte mai modesta s’ar putea concepe ? Nici atât încă n’ar fi cenlt, dacă s’ar fi găsit posibilitatea să termine opera măreață începută. In bunătatea ei nemărginită, a dăruit mii și mii de lei din caseta ei particulară pentru această operă... dar mii de alți săraci, de la Carpațî până la mare, așteaptă zilnic ajutorul ei. (o. uomu. vn numărul unul VTI 1) Această rugăminte este scrisă de însăși M. S. Regina pe prima pagină a condicei de colecte, depusă în pavilionul vetrei luminoase din Expoziție: șani, C. Ține, Galați, L. Vorel, P.Neamț. In sală mai sunt expuse niște hrisoave domnești pentru deschidere de farmacii. Unul din aceste hrisoave datează de la 1798. Intr’un număr viitor ne vom ocupa de unele din lucrările științifice cari figurează la expoziție Neufugean ului. Expoziția Națională Societatea farmaciștilor . Pavilionul societăței farmaciștilor din țară, construit cu mult gust, in stil egiptian, e situat pet deal în partea stângă a palatului artelor. • Acest pavilion oglindește în primul fina activitatea științifică a societăței farmaciștilor, instituție care își va serba in curând jubileul de douăzeci și cinci de ani de existență. Intr’o bibliotecă situată in hifidul pavilionului sunt expuse 200 de lucrări științifice originale ale farmaciștilor români. Tot aci se vede și o colecție a «Revistei farmaceutice» pe 18 ani. Mai departe se află un alt raft cu o colecție foaie bogată de farmacopee. Această colecție conține volume vechi cu începere de la 1684, în care se arată modul de preparare a unor medicamente cu grăsime de om, care se vindea pe vremuri cu prețul de 16 duceri o ju.matate dorință. Tot in această secțiune se află și prima farmacopee română scrisă de dr. Hspites, tatăl directorului instituturii de meteortilogie, înainte de apariția acestoi lucrări, farmaciștii din țară se serveau de farmacopfea austriacă. O ■ altă îndrare veche importantă e medicina populară scrisâM de marhimandrițul docter Dionisie Tesăleanu și tradusă in limba română de postelnicul Cornea. * . Nu mai puțin importantă e și colecția cu cele 3000 de acte relative in comisiunea doctoricească, care era consiliul sanitar superior de pe vremuri și actele rămase de la premiul medicilor,corporație care funcționa prin anul 1885. D. Dim. Sturdza, secretarul general al Academiei Române, văzând intr’o zi toate actele acestea, a rămas atât de satisfăcut incât și-a exprimat dorința ca ele să fie date in păstrare Academiei. Din celelalte colecții expuse de societate sunt importante o bogată colecție de 140 spețe de alcaloizi, adică de diferite substanțe extrase din plante chimice și o altă colecție de drage, pentru învățământul farmaceutic și care conține 350 spețe. •Dintre colecțiile expuse de farmaciști prezintă o deosebită importanță , aceea a d-lui Dimitriu din C.Lung, colecție care conține două mii de spețe de plante, adică întreaga listă a Muscelului. E important de văzut preparatele microscopice ale d-lui, d-r Ludwig (Ploești) precum și secțiunea d lui d-r Urbeanu unde se văd încercări de culori alimentare foarte bine reușite precum și o cultură de Ananas. E de notat că uleiul de ananas extras din această cultură nu și-a perdut procentul de ulei și se prezintă întocmai ca în țările de origină. Celelalte părți ale pavilionului sunt ocupate de diferite secțiuni ale farmaciștilor din țară, in care sunt expuse specialități farmaceutice și producțiunile industriei si au unirii diy b<ut; ti iUtil UI stuipii din urmă un însemnat avânt. Aceste secțiuni sunt ale d-lor farmaciști: G. Vasiliu, Hențiescu, D. Nicolau, T. D. Vasiliu, L. Berland, W. Thüringer, M. Stoenescu București; Steanu, R.Sărat, dar Konya, Verner, Iași, Gaiescu, Foc Deputații români naționaliști lifta Gfcaara taaaRbisrik — Veti ilustrația—‘ Dăm astăzi ca ilustrație portrit«19 altor »ateu deputați românii naționaliști din Camera maghiară și adecă la stânga sus este dl.Vasile Goldiș, deputatul cercului Radiia, născut, la 1862, ca fi de preot. Studiile universitare le-a făcut la Budapesta și Viena. La 1888 a fost numit profesor la școala de pedagogie din Caransebeș unde a stat trei ani și apoi 12 ani a funcționat ca profesor la liceul român din Brașov. La 1901 a fost numit secretar al consistorului eparhiei Aradului. Deputatul Goldiș s’a distins și in literatură. El a tradus in limba maghiară mai multe scrieri de Ioan Slavici și Carmen Sylva. La dreapta sus este dr. G. Propovicî, deputat in cercul Lugloș (Garaș-Severin). S’a născut la 1862. Este drin teologie de la universitatea din Cernăuți. La 1886 a fost numit profesor de teologie la institutul diecesan din Caransebeș. După un an fu ales protopop al Lugojului, fiind in verstă numai de 25 ani. Deputatul Popovici a publicat, și mai multe scrieri istorice bisericești.Schs la stânga este dr. Iuliu Marin, deputat al cercului Vințul de jos. S’a născut la 1873. Studiile universitare le-a făcut la Cluj, Viena și Budapesta. Este dr. in drept, avoiafc in 1 Blaj și profesor de teologie din acel oraș. La dreapta jos este deputatul Alexandru de Vaida-Voevod. S’a născut la 1872, din aceleași vechi familii nobile din cari s’au născut și episcopii Bob și Lemeny. Studiile secundare le-a făcut la Brașov, după aceea a urmat cursurile facultății de medicină obținând diploma de doctor. Portretele celorl’alți deputați români, le-am publicat acum câteva luni, pe când făceau parte din Parlamentul trecut. Ofițeri da remă che.mați la concentrarea > Laref. I artilerie «Regele Carol» (Craiova), sub-locotenenții : Iconoma Gr. Sc. și Caletzeanu Gh. din Craiova , Vlădescu D. Marin, din Constanța, Ionescu D. Amedeu, din Brăila. Acești ofițeri vor fi prezenți la regimani, în ziua de 9 August a..c.,, orele 8 dim., avind elte patrufiziîi regulamentar. Tot la aceal regimenit va trebui sa se prezinte, insă in ziua de 14 Tretoreb fie, smb locot. Ghica I. Atex. reg.. L roșiori. .. ,* La reg. 10 artilerie, in ziua de Ő0 August, sub locot. Ion Barbătescu. La reg. Vâlcea No. 3 //?.- Vâlcea, in ziua de 9 August, sublocot.: Simionescu N., Zota C., Ionescu Gh., Dan M. Em.,Mihăilescu N., Nicolau D. AL, Gârboviceanu Titu, Dragu Toma, Constantinescu Eliodor, Rădulescu C., Protopopescu D., Balotescu N., toți din reg. Vâlcea, iar Lăzărescu Șt. sublocot. reg. Calafat No. 21. Ofițerii de rezervă notați mai jos inlocuindu-se cu alții, nu vor mai lua parte la această concen-Popescu Șt., Trifu V., și Crețeanuî D. La reg. RSiboeni. No. 1 d (Piatra-N.), in ziua de 8 August, sublocot.; Michel L. Daniel, Iași, saflat in Franța,Courbevoie, rue Varchois ; Cotov Vasile, Hârșova; Bălteanu Al., București, str. Popa- Nan ; Coțcaru V., Piatra-N. ; Ștefănescu I. C., Tg.-Jiu ; Rădulescu I., Budești, (R.Sărat) ; Ganciovici Gh., Clejani, (Vlașca) ; Mihăilescu M., Pitești (D. Bălașa 37); Bordea N., Piatra ; Bălan Leonida, Focșani, (Sf. Gheorghe, 16) ; Anghelescu D., Ploești, (bul. Independenței 24); Mețianu Traian, Policiori, (Buzefi) ; Grosu Andrei, Iași, (Păcurari 47).; Mironescu,Onoriu, Iași, (Toma Cozma 6) și Slătineanu A. I., de la reg. 14 Roman. Im. reg. Gorj No. II, in ziua de 9 August; Massim I. Lenș, sublocot. la reg. Argeș No. 4, la Pitești ; Rogogeanu C, sublt. la reg. Olt No. 3, la Slatina. » Evenimentele cu lusta (Telegramele Agenției Române) .nuiiiic si citire Mit>r Petersburg. 5. Duma a sfârșit discuțiunea în primă citire a raportului comisiunei agrare și a fixat pe Joi a doua citire. Reputatul Lednitzky a propus să se adreseze un mani - bani In Ilomania.~~ÎO bani Instrenatal REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI — ii, Strada Brezoianu îl, București’a fost poporului, căci Duma nu trebue să aștepte până ce satele și orașele fărei întregi vor arde sub d’omnia anarhiei. (Ovațiuni la extrema stângă. Semne de mirare la centru și dreapta). D. Lednitzsky spune că această propunere emană de la dânsul, iar nu de la un grup oarecare. (Noi aplause). Procewii todiniarilor nezvrâițil fimă Sebastopol 5.— «Agenția Westnik» află că s’a încetnit, înaintea tribunalului maritim, procesul intentat celor fie marinari, cari au luat parte la dezordinele militare de la Sebastopol în Noembrie 1905. Lucrătorii amiralităței s’au pus în grevă, spre a-și arăta simpatia pentru acuzați. Trcpov va. demisiona Petersburg. 5 . — Ziarul «Rietsch» anunță că generalul T"pow a fost invitat a-și da..emisiunea. I Moșieri uciși Bobrov, guv. Voronej, 5.— Tulburări țărănești au isbucnit în guvernămîntul Voronej. Câțiva proprietari au fost uciși, alții răniți , alții fug.o • Iou comandant Petersburg, 5. — Amiralul Skrydlow a fost numit comandant al flotei Mărei Negre. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Consuli streini amenințați cu moartea Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg. La Varșovia se zvonește că guvernatorul a primit scrisori amenințătoare în care se spune că, desex, vor produce masacre, evreești, consulii Germaniei, Austro-Ungariei, Angliei și Americei vor fi condamnați la moarte. Din această cauză consulatele sunt păzite militărește. •MARȘUL instructorilor militari școlari Se știe că soldații cari sunt destinați să fie numiți instructori militari școlari la comunele rurale, au foști concentrați pe câmpul Cotroceni. pe timp de 40 de zile, spre a fi pregătiți de către cei 40 căpitani și 130 sub-ofițeri plutonieri instructori, cari au fost înmiiți in corpul instructorilor militari școlari. In vederea desconcentrarei lor, a început de vra.o 3—4 zile-examinstiul acestor ^okrațțî, de ,căîra d. maior Griifițescu, inspectorul militar giberal școlar iar erî de dimineață, sub comanda sa, »a făcut jin marș militar pini la Băîieii și ș.: ■ ’ > Ajunsî,la Bacebști, acești instructori, in număr de 3.1&», au este cutabserviciul în campanie până la ora 1 d. a., când s’a luat dejunul." •La ora 4 jum. au pornit înapoi la București. Pe calea Victoriei, muzica și corul de soldați au intonat • marșul «Viitorul țărei», scris într’adins pentru micii dorobanți, de către d. C., S. Justin, directorul cancelariei instructorilor militari școlari. Peste trei-patru zile, instructorii vor fi desconcentrațî. ----BHKSÎ.94» « I ■ Moștenitorii! tronai»! bavarez asupra politicei germanismului Cu ocazia banchetului festiv dat la München de congresul societăților germane de dare la semn, din imperiu și din Austria viitorul rege al Bavariei, principele Ludovic, a ținut un interesant discurs asupra politicei germanismului, zicând intre altele : «De patruzeci de ani Austria nu mai este în legătură strânsă cu ceal’altă Germanie. Slavă Domnului există însă o strânsă relațiune de amiciție intre imperiul german și vecina monarhie austro-ungara și prima oară când s’a probat această amiciție într’un caz serios,a fost la conferința de la Algesiras. Acolo Austro- Ungaria a stat cu credință alături de imperiul german. Chiar împăratul german a recunoscut aceasta intr’o scrisoare adresată ministrului de externe al Austro-Ungariei, contele Goluchowsky. Dv. știți, că in vecina noastră monarhie aveți să purtați multe lupte grele cu celelalte națiuni. Ve strig: Rămâneți uniți; uitați divergințele și deosebine ne paruri in propria voastră națiune. Fiți uniți și rămâneți inainte de toate austriaca. Luați ca pildă pe germanii din Elveția. Ei s’au despărțit de 350 ani de la vechiul imperiu german. Ei si-au păstrat germanismul , dar ei au înțeles să trăiască în pace cu celelalte popoare de limbă îrar italiană și romarricii, yși, ci împreună se simteÄ Setvc Asta" o doresc s’o facă și gini austriaci». Vorbind despre relațiunile fitice din imperiul german, cipele Ludovic zise : «Cea mai grea și mai insetă problemă va fi de aur. interesele Statelor singurare trag atențiunea in deosebi a intereselor de comunicațiunid ea «grele, ale acestor State trebue să se aducă foloasei in paguba altuia, căci în cai trar vom da înapoi cu zi, după cum eram în vechiul riff. Un exemplu strălucit trebue să se facă, acesta arată A. S. R. principelor care de două-zeci de ani j nează Bavaria. El nu uită dator imperiului și imperi dar nu uită nici aceea ce estor propriei sale țări, iar altă parte M. S. împăratul man, care este și rege al P nici el nu uită, ce este dat de Prusia, dar ca împărat mai mult decât oricare alt imperiu, îndatorat,— și pe aceasta,—de a îngriji pentru Descoperirea nani ÜQ 4.0 © 1.5 De câtva timp poliția Ca fu informată că douî tineriin gazdă la hotel Nemțoaie cheltueli prea mari. Cei douî tineri sunt,: Ionescu, in vârstă de 17 an comuna Slănic, jud. Prala Gheorghe Ionescu, de 24 archelner la hotel Gabroveni Amândoi fură chemați la ! Făcându-li-se percheziție asupra lor suma de 60 lei și multe obiecte de lux, precum șuri scumpe, inele, etc., o proveniență nu puteau să clifice.** Situația tinerilor fiind sus, un comisar se transportă i michiul lor spre a le perchez bagajele. Intr’un cufăr comisarul suma de peste 3000 lei, in 20 a 100 lei, 3 a 20 lei, 4 pies aur turcești, 5 lire una, o engleză tot de 5 lire, doue , 2 lire jumătate, o piesă rus de 5 ruble, o piesă de 5 lire lire, alta de 2 lire steri mărci germane, un naport piesă austriacă de aur și alte monede.* * V Fiind luați în cercetare Ionescu mărturisi că a furat o săptămână de la stăpâni frații Petrescu, comerciali Ploești, str. Gâmpinei, sui 3.600 lei, din casa de bani. Apoi, iară ca stăpâniiă observe ceva, ci plecă la iești, unde nu tovărășia, freseu,făcură multe chefuri și parară lucrurî de câteva de lei." Banii au fost evaiscați doi prinși au fost’inchuși Metili pe Hiteî. ’In același timp fii înștiri Ploești și jpăgubașul, spre £ să-și ia banii. ȘTIR!ML STIML Prin poștă Depeșî • din Scandinav registrează svonul că Norazi independentă, ar fi oferi torul ei militar Suediei, când aceasta ar fi atacată amenințată de Rusia. Teama unui atac al R vine de acolo că Țarul a stabi însemnat post militar în principală a arhipelagului d m golful Botnic, dintre Isin și Suedia. ,*. D. Barthou, ministrul li rilor publice al Franței, cu lejal primirea ofițerilor din ret, a făcut următoarea anu, desnodămntul afacerei Dreț «Dintro mare zi care va t istorică (aceea a rostirei streî), sunt întâiul membru al »vernului, care se află in ca cu reprezentanții armatei ționale. Republica a făcut pentru armată, pe care o fi, cu pasiune, ca apărătoarea Pot să vă spun că ea nu a, nicîodată insuita de a o și riza , cu greșelile și chiar ci mese comise in cursul unei ceri deplorabile, dar ceasul țieî a sunat în sfârșit. Hora Curței de Casație e in acelaș reparația unor erori și făgăci unei erei de liniștire. ’ Sunt înințat că întreaga armată V mi cu entuziasm, ca o cinste tru ea, pe colonelul de erî, jneralul de azi, care s’a cont cu ardoare cântării adevăruli Biarul ceh «Narodni », spune că Parlamentul austru fi închis la 20 sau 21 Iulie, fi convocat la 11 Septembrie Ex-împărăteasa Eugeni ocazia vizitei pe care a făcu Ischl, a predat împăratului ]cisc Iosif originalul acelei seri, pe care Suveranul anumaRE ZACCONE ARTEA A DOUA via 86 Drake continuă să se îmace. — In vremea aceea, adaose nu mă supusesem decât turei mele nedisciplinate și roape sălbatică. Mă născăm în mizerie cu aspirații la găție și la lux și nu mă puim obicinui cu gândul de ai în ticăloșie o existență o cinstea nu era decât un cuvînt eftin ; mă rostogolii din prăpastie, în prăpastie, pe calea, aceasta sângeroasă care se sfîrșește fatal în crimă. — Nenorocire ! — Da... e așa, dar o știam eix ? Când plecai căutând o țară în care mâna justiției să’ nu mă poată ajunge, nu aveam de loc cunoștința degradarei mele; numai instinctul conservării, neastâmpărata dorință de plăceri vorbeau in sufletul meu și întindeam buzele spre a bea din paharul voluptăților, cu oriși ce preț te-^și a fi cumpărat. Am trăit așa, uitând de greșelile trecutului, nevrînd Biata Berta! A t o iubiaî și nu și diavolul, care deja mă urmărea, a vrut ca dânsa să mă prefere pe mine. — Taci! taci! exclamă Ralph, devenind deodată palid ca un cadavru. — Da, ai dreptate, să nu trezim sîngeroasa amintire a nenorocitei victime și să nu ne mai gândim decât la îngerul adorat căreia i-a dat viață. Draga Marta ! Poate că nu m’am gândit la dinsa în înfrigurarea existenței mele. Plecasem la San Francisco și de acolo spre noul plăceri! Amară dez iluzie, norocul părea că mă favorizează, pe tot ce puneam să fiTi^£<> schimbat mi răspundea decât cu câștiguri nebunești. Dar această prosperitate încăpățânată provocase gelozii. De zeci de ori auzisem în jurul meu amenințări de moarte. Seara întorcându-me la palatul meu, vedeam fantome în jurul porților. Atunci îmi fu frică. Revenii în fire, înțelesei vanitatea tuturor acestor plăceri nesănătoase, și într’o noapte, după un aspru examen de conștiință, îmi amintii! Ochii mei până atunci uscați se întoarseră plini de lacrimi pe drumul unde îmi petrecusem copilăria. P:e șrfe ’familia - sfântă ambuia să nu o mai văd niciodată ! Atunci îmi veni o idee, inspirată desigur de biata mamă care de sus veghia asupra copilei adorate. Eram bogat, lăzile -mi erau pline de aur, luai un milion și plecai la New York. Am stătut multă vreme, dar când mă întorsei la San Francisco, depusesem în manile celei mai bune companii de asigurare milionul ce luasem cu arine. Era zestrea Martei. Puteam muri...asigurasem soarta scumpei copile. Iată, sir Ralph, singura faptă hunii umpluta d frmana manestace ei dînsa călăului. Drake își șterse o lacrimă care se prelingea pe obrazullui bronzat. Vorbind sfârșite de îmbrăcat, își rase barba și mustățile și când se prezintă lui sir Ralph era de necrezut. — Foarte bine, zise acesta, și ai desigur, încingătoare de piele, titlurile cari stabilesc drepturile Martei față de compania de asigurare. — O ! nu m’ați părăsit niciodată, răspunse Drake.... și dacă vrei să le vezi... Se pregătea deja să’și desfacă cingătoarea, când mâna lui sir Ralph îi strânse brațul? — Geeste? întrebă Drake. — N’am auzit ? răspunse sir Ralph. ! — Desigur e vintul, trebue să se fi bătut poarta... Sir Ralphoux răspunse și se duse la ușa pe care o deschise. Apoi aruncă o privire afară. Timpul era liniștit; luna se ridica ușor pe orizontul foarte curat și nici o suflare nu turbura aerul, încruntă sprincenele. — încă odată, obiectă Drake, ce bănuială că la ora asta, chiar în ziua sosirei mele..? — Ai dreptate. Probabil mă speria degeaba. Să reintrăm și să luăm ultimele dispoziții. Sir Ralph reintră în casa IX . — Plec, zise el atunci. — Deja L zise Drake. — Tu singur, în zori, te vei duce în portul St. Nazaire și vei lua primul tren ce pleacă spre Nantes; eu te vom aștepta la gara acelui oraș. — De ce nu călătorim Împreună ? •— Nu se poate, pentru că lucrul ar fi primejdios. — Nu mai ai să ’mi nimic ? — Nimic, ia’ți bine precauțiunile. Nu cred să descoperit sosirea ta, dar tuși trebue prevăzut totul. Și dacă ași fi reținut, vreun incident nepner m’ar împiedica d ® a coli Nantes ? — Nu vom pleca fără a fi văzut eu însumi urcenii în tren. — Atunci pe disca ețt. — Pe diseară. De data aceasta sară deschise hotărît ușa. — Rámai, ad, zise el , vezénd că Drake se pregăt sa î urmeze: plec singur e mai bine ca tu să nu fi zut. In același timp întunne r lui Drake. GBft nrro