Universul, august 1905 (Anul 23, nr. 208-231)
1905-08-01 / nr. 208
ÄffiSMä Mill. Wo. îdS.’-liUni % august 1905-~*r Cadoul ofițerilor reg. 6 austro-ungar pentru M. S. Regele Carol.— (Vezi explicația) București, 31 Iulie, îndeplinirea prossirei I Intr’un număr trecut am arătat, după raportul adresat ministerului justiției de către d. ajutor de judecător al ocolului Argeș, starea actuală de lucruri în ce privește îndeplinirea procedurei la judecătoriile de ocoale , stare deplorabilă, cu adevărat de nesuferit. Vom arăta astăzi leacul propus de autorul raportului, asupra căruia atragem toată atențiunea. «După o experiență făcută intr’un interval de aproape 8 ani în funcțiunea de judecător de ocol (ajutor), am ajuns la convingerea că starea mai sus descrisă nu se va putea îndrepta decât înființându-se și pe lângă judecătoriile de ocoale niște agenți speciali, anume însărcinați cu aducerea la îndeplinire a actelor de procedură și a celor de executare, care s’ar lua astfel din mâinile primarilor și comisarilor». Pentru remunerarea acestor agenți, autorul raportului propune să se înființeze taxe cari să fie în sarcina împricinaților, și anume: 80 bani pentru copii de acțiuni, 40 bani pentru citații de dat în primire, 1 lei pentru copii de pe hotăriri și de pe orice alte acte scoase și atestate de agenți și contrasemnate de judecător, 80 bani pentru copii de hotăriri de dat în primire, 2 lei pentru sechestre, popriri, proteste de cambii, 4 lei pentru puneri în posesie (executări asupra imobilelor), 6 lei pentru urmăriri mobiliare în executarea cărților de judecată, 6 lei pentru urmăriri mobiliare în executarea actelor de creanță autentică. Făcând socoteala, pe un număr mijlociu de asemenea acte, autorul raportului ajunge la concluziunea că sumele ce s’ar încasa ar fi îndestulătoare spre a se plăti cum te cade portăreii judecătoriilor cari, acolo unde sunt prea multe afaceri, ar putea avea fi câte un agent ajutor, împricinații vor suporta bucuros aceste taxe. Raportul expune in această privință următoarele serioase consideration : «Mai mulțumit va fi cmert, ca intentând o acțiune, să plătească optzeci de bani pentru ca copia ei să fie dată în regulă în primirea adversarului, ori patru-zeci bani pentru ca o citație să fie și scoasă regulat și dată în primire, fără ca el să aibă vre-o grije, decât să alerge, ca azi, zile întregi, pe la judecătorie și primărie și să facă cheltueli de cari nu-i mai despăgubește nimeni, ca la urmă totuși, procesul să i se amâe, pentru că procedura n’a fost îndeplinită. «Mai mulțumit va fi să plătească șease lei ca să i se execute o hotărîre, văzindu-se intrat în timpul cel mai scurt în drepturile sale, decât să piardă timpul zadarnic, să facă cheltueli cât de multe, să reclame și în dreapta și în stânga și’ la urma urmei tot nimic să n’aleagă. «Apoi toate aceste cheltuelî, făcute în mod legal, i s’ar rambursa de către adversar și ele fiind foarte mici ar asigura celui îndreptățit o legitimă satisfacțiune prin intrarea neîntârziată în drepturile sale, fără ca, în acelaș timp, să împovăreze prea mult pe cel condamnat, toate taxele ce s’ar plăti intr’un proces, în care ar figura un singur pârât, ridicându-se cel mult la suma de opt lei, cuprinzându-se aci și executarea. «S’ar putea obiecta că și suma de opt lei, cheltuită cu actele de procedură și executare, va fi prea mare în procesele de mică importanță. Așa e. Insă, cine e de vină, acela care pentru o afacere de nimic e silit sa cheltuiască atâta, ori acela care l’a împins să facă cheltuiala ? Vinovatul fiind cel din urmă, el trebue să plătească nu numai ceea ce e dator, dar și cheltuiala făcută de cel dintâia din cauza sa, lucru ce el ar fi putut să evite, dacă ar fi voit, dându-i satisfacția cuvenită. Teama de plata cheltuelilor ar face pe mulți să fie cât mai corecți în dar averile lor și ar împuțina procesele de minimă importanță, ceea ce nu ar fi decât un bine. «Portăreii la judecătorii s’ar putea înființa printr’un regulament, făcut în baza unui simplu text de lege, ce s’ar vota de Corpurile legiuitoare și prin care abrogându-se art. 80, 82, 95 din legea jud. de pace, 197 al. 4 din legea pentru organizarea comunelor rurale, 12 din legea Băncilor populare sătești, 326 al. 2 din codul comercial și 8, 36, 179, ISO, 181 din regulamentul legii pentru organizarea portăreilor la tribunale, ar fi autorizat ministerul justiției a-l întocmi. «Pentru prima dată s’ar înființa la toate judecătoriile câte un portărel și câte un agent, afară de cele prea puțin împovărate, la cari s’ar înființa numai un singur portărel. Treptat cu cerințele s’ar mai adăoga fie câte unul ori mai mulți agenți, fie câte unul ori mai mulți copiști, iar la judecătoriile mai împovărate chiar și câte unul ori mai mulți portărei. «Portăreii s’ar putea recruta dintre foștii portărei netitrați de la tribunale, dintre foștii sub-prefecțî, ajutori de sub-prefecți și revizori comunali, dintre foștii magistrați netitrați și chiar dintre licențiați în drept (sau în științe de Stat), cari ar face o bună practică in această funcțiune, pregătindu-se pentru cariera de magistrat. «De asemenea s’ar mai putea recruta și dintre funcționarii merituoși ai grefelor judecătoriilor și tribunalelor, cari ar găsi în această funcțiune un mijloc de avansare, perspectiva lor de a ajunge, nefiind azi mai sus decât gradul de ajutor de grefier în tribunal. «Portăreii vor lucra sub controlul și supraveghierea directă a judecătorului, având dreptul a instrumenta în toată circumscripțiunea judecătoriei de care aparțin, în afară de cei din orașele unde sunt mai multe judecătorii, cari vor putea lucra în tot cuprinsul orașului, pentru afacerile ce depind de judecătoria lor». Noi socotim că chestiunea e foarte importantă și că cei in drept ar face un servicii țării studiind-o și deslegând-o. s Bani In Stomânfa*—io Bani a strămulaio ftttawmfloTna&aapgaaflați V , V .1 's Calendar pe anul 1905 Ortodox Dumineci,, 31 Iulie. — Sfîntul și dreptul Eudochim. CatoHo Duminecă, 13 August.— Ipolit Soarele răsare 5.18, apune 7.33 TRIBUNA LIBERĂ Asupra imbunătățireii vitelor îmbunătățirea agriculturei e preconizată de toți ca fiind singurul mijloc de propășire și de asigurare a unui frumos viitor economic al țarei. Fără indouială, că zicând îmbunătățirea agriculturei, nu putem, și nu treime să Azi după amiazi, însoțit de judecătorul de instrucție Rădulescu, atentatorul a fost condus la spitalul «Central» și confruntat cu victima. O mulțime de martori au fost citați pentru mâine la instrucție. Senzația în oraș e mare. ’ Coresp. copifum pod pici (Telegramele Agenției Române) Portsmouth, 30. — «Agenția Reuter» spune că răspunsul Rusiei la condițiunile Japoniei va fi remis baronului Komura azi. După acest răspuns d. Witte ar primi condițiunile Japoniei afară de cedarea insulei Sahalin și indemnizarea de războiu ca bază a negocierilor. Japonezii vor formula atunci minimul pretențiunilor lor și nu vor continua negocierile până ce cererile lor nu vor fi acceptate în principiu.Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Iniest visw cu Witte Berlin, 30.— Corespondentul din Newcastele, al ziarului «Localanzeige.ro a intervievat pe Witte, care a confirmat că tratativele vor fi continuate pe baza propunerilor japoneze. Sâmbătă vor fi reluate ședințele delegaților pentru ■ pace. Pesimismul In Petersburg.—Ordinul Taratul Berlin, 30. — Din Petersburg se telegrafiază că acolo domnește cel mai desăvârșit pesimism. Se crede că războiul va continua, deoarece pretențiunile japonezilor sunt din cale afară de exorbitante. In cursul ultimei săptămâni masse mari de trupe au plecat pentru extremul orient. Țarul a ordonat lui Witte să refuze plata indemnizației de războiu și cedarea Sahalinului. Insernsw cu ministrul de finanța și Mm] Londra, 30.—Corespondent al agenției «Laiian» intervie. . . __.TkiS vând pe ministrulatrManțe rus, acesta a spus că dacă actualele propuneri japoneze nu vor fi schimbate, conferința de pace va fi suspendată. Declarațiile lui Wills Berlin, 30. — Witte a declarat corespondentului lui «Berliner Tageblatt» că propunerile japonezilor lasă deschisă calea tratativelor, interviusi cu im ministru am Viena. ..«Politische Corresponded publică un interview cu ministrul chinez la Paris, Sumayati. Acesta a spus că după anumite simptome pe cari le-a constatat în timpul șederei sale la Petersburg, crede că Rusia dorește cu seriozitate pacea. El are încredere că Japonia va restitui Manciuria Călinei. la EurU Londra, 30.—Ziarul «Standard» primește din New-York știrea că Rusia e gata a primi condițiunile japoneze, afară de acele ce jignesc demnitatea imperiului, precum : indemnizarea de razboiu, cesiunea Sahalinului, limitarea forțelor navale rusești în extremul onient. Mari duc carim Rprea tratativelor la țimn Berlin. 30. — Depeșă din Petersburg : La Peterhoff s’a ținut un consiliu al familiei imperiale. Marii duci Vladimir și Nicolae au cerut să se rupă imediat tratativele de pace cu Japonia deoarece pretențiile Japoniei sunt prea mari. Țarul și înalții demnitari sunt foarte deprimați. * Economisește gologanii, și galbenii se fac singuri. 8T111 DIN ST11MTAT1 Se socotește că d-nele bogate din New-York cheltuesc pentru rociile lor peste un milion pe an. .*» Se anunță din Tananariva (Madagascar) că în împrejurimile acelui oraș s’au descoperit alte terene aurifere. **, La Lotz un băețaș a aruncat cu vitriol in fața ofițerului polițienesc Lopata. Acesta, groaznic ars, a perdut vederea.Vinovatul n’a fost arestat. Rezerviștii din orașul Bender (Rusia) comit grave dezordine ; ei maltratează și rănesc pe locuitori și pradă casele de toleranță. In comuna Margerin din Germania s’a îmbolnăvit o familie de lucrători, compusă din șase membrii, din cauza mâncării de ciuperci veninoase. Mai înainte de a sosi ajutorul medical, au murit 5 persoane, și adică : soțul, soția, bunicul și trei copii. Numai copilul cel mai mic, care a mâncat puține ciuperci, a scăpat cu viața. Regele Eduard al VII-lea va pleca mâine. Luni, la Marienbad. Din Cracovia se scrie că întruna din zilele trecute s'au făcut manevre pe o căldură de 40 °. La aceste maneve a fost de față și arhiducele Frederic. Pe tot parcursul drumului până la baro# — Prin poștă — “ialîi Sâu (Goresp. particulară a ziarului „Universal") Budapesta, 29 iulie. Situația politicii Fostul prim-ministru baron Banffy, desminte svonul că ar fi avut o întrevedere politică cu secretarul de Stat Tarcovici. Această întrevedere a fost pentru a discuta numai chestiuni bisericești. Ziarul «Pesti Hirlap» publică un articol sub titlul «Pregătiri», în care -și exprimă speranța că Suveranul va acorda in sfirșit limba de comandă maghiară, căci se va convinge că resistența națiunei crește din ce în ce tot mai mult. Astăzi s'a ținut un consiliu de miniștri, sub președenția ministrului de honvezi generalul Bihari, ca cel mai in vârstă membru al cabinetului. In acest consiliu s’au resolvat afacerile curente. Chestiuni politice nu s’au discutat din causa absenței primului ministru Fejérvary. Zilele ‘trecute s’a ținut la moșia contelui Apponyi, de la Eberhard o conferință la care au luat parte numeroși membri ai partidului independent. Se zice că la această conferință s’au luat decisiuni importante în ceea ce privește atitudinea coalițiunei. Consiliul județean al Pestei a ținut ieri o ședință în care a respins cu unanimitate disposiția guvernului prin care se anulează cele două hotăriri ale consiliului privitoare la resistența pasivă. Francisc Kossuth publică în ziarul «Budapest» un articol în care se ocupă cu viitorul partidului liberal, zicând între altele că partidul independent nu provoacă pe membri partidului liberal ca să intre în artid. Kossuth nu crede că tronul Banffy și contele Andrassy vor putea așeza partidul liberal pe noul baze. «Convingerea mea este, zice Kossuth, că acela care voește să vie la noi, numai atunci vine, când credința și convingerea sa îl aduce în rândurile luptătorilor pentru cauza națională. Dacă a venit odată în mijlocul nostru poate să se alăture la ori-ce partid». Studenții de la Universitatea din Cluj Zilele trecute a apărut anuarul universităței din Cluj, din care se vede că numărul studenților ordinari înscriși la această universitate în cursul semestrului trecut a fost 1983. Cei mai mulți — 1449 — au fost la facultatea de drept, la facultatea de filosofie au fost 387, la medicină 133, iar la științele matematice și naturale 131. Studenți extraordinari au fost 163. Români au fost cu totul 328. După confesiune au fost romano-catolici 760, grecocatolici 137, greco-orientali 91, luterani 179, reformați 513, unitari 80, evrei 373 și’ fără nici o confesiune 3. Jandarmi îs desarmați Zilele trecute o patrulă de jandarmi s’a luat la ceartă cu niște feciori români din Ticudul de Câmpie, pentru jocul horn, pe care voiau să-i aranjeze. Feciorii au împresurat pe jandarmi și înainte de a putea face uz de arme — după cum este obiceiul lor — i-au dezarmat. Autoritățile au luat măsuri pentru eliberarea jandarmilor, iar sub-locotenentul de jandarmi Schönherr Carol s-a dus la fața locului pentru a face o anchetă. Brasmă de amor In comuna Siklas, de lângă Timișoara, s’a petrecut ieri o dramă sângeroasă de amor. Tânăra soție a țăranului Ștefan Ursu, întreținea de mai multe luni relațiuni nepermise cu flăcăul Roman Pascala. Când soțul înșelat află aceasta, goni din casă pe soția sa și jură că se va răsbuna asupra rivalului său. Ieri după amiazi Pascula se afla într’o cârciumă și se lăuda cu victoria repurtată asupra lui Ursu, deoarece soția acesttui trăește în concubinagiu cu el. Intr’aceea intră în cârciumă și Ursu, fără să fie observat de rivalul seu. „ Când văzu el pe Pascula acolo și auzi ce spunea se infimă grozav, pune mâna pe un scaun și dădu lui Pascala o lovitură atât de puternică în cap, încât acesta căzu jos amețit.Mai înainte de a putea fi împedicat de cârciumar, Ursu se repezi asupra rivalului său și-î împlântă de mai multe ori cuțitul în corp. O lovitură nemerindu-l în inimă, Pascala încetă imediat din viață. Asasinul a fost arestat. ’ csisan. CEGII OI FEMININI Femeile în astronomie Intre savantă care voesc să studieze științificeste întunecimea totală de soare de la 30 August și. n., se află și Mrs Mabel Lovnns Todd, fiica directorului observatorului astronomic al Statelor Unite și soția profesorului de astronomie la colegiul Amherst, dr. David Todd. Mrs. Todd a scris o carte populară științifică asupra întunecimilor loiale de soare, observate de ea și de soțul ei. Deoarece soțul ei este ocupat cu așezarea unui nou telescop la observatorul Amherst, soția sa va face singură observații mnile asupra întunecimei totale de soare din ziua de 30 August. Și regina-mamă Margareta a Italiei va întreprinde o călătorie, cu vaporul pentru ca să poată observa științificește această întunecime de soare. Ea va vizita cu aceasta ocaziune apele Triesice și coastele insulelor Baleare, luând fotografii a tuturor raselor întunecimei de soare. Ziarele americane anunță că Mrs. Hubbard, văduva exploratorului cu acelaș nume, va întreprinde în curând o călătorie de explorațiune la Gilisfort, în Labrador,pentru ca să continue opera topografică a soțului ei, care a perit de foame și frig in aceste regiuni, olimpii, excludem Îmbunătățirea rase vitelor, deoarece de la imbunătățirea acestora atârnă până la un punct progresul cel d’intern. Vitele noastre sunt cât se poate de degenerate și la ameliorarea lor de și se depune oarecare muncă, insă aceasta merge încet și fără spor. Inițiativa Statului e singură mai de seamă care dă un imbold creștere sistematice și îmbunătățirea vitelor, dar încolo totul lâncezește, și cei câțiva proprietari care dau importanță acestei probleme sunt prea puțini pentru ca activitatea lor să poată lua înțelesul unei îndrumări serioase in această direcție. Ceea ce însă, să poate constata cu certitudine, e absolut lipsa de vederi comune, în materie de ameliorarea vitelor și aceasta din cauză că chestiunea, așa cum se prezintă, pare a suferi mai multe soluțiuni decât una. Așa chiar de la început, simțim că pentru îmbunătățirea rasei vitelor, nu s’ar fi făcut studii serioase bazate pe practică și experiențe îndelungate și metodice, că nu s’ar cunoaște în de ajuns calitățile vitelor și cusururile ce voim a le îndrepta, că in fine nu am ști la ce mijloace să recurgem, pentru ca să căpătăm resultate sigure și apropiate. Nu mai departe să luăm chestiunea imbunătățirei vitelor bovine. Până’n present, am recurs la o mulțime de mijloace fără rezultate practice hotărite. Am introdus în acest scop rase streine, le-am înlăturat apoi cu sau fără motive binecuvîntate, pentru a introduce altele și de multe ori nici n’am luat în seamă rasele de vite autohtone. Abea de curând ne-am deslușit in această privință și am recurs la îmbunătățirea raselor bovine printr’o selecțiune minuțioasă (alegerea reproducătorilor) și prin ameliorarea cu vitele moldovenești, din cari se mai găsesc exemplare curate și frumoase. Dar de la găsirea mijloacelor până la practicarea faptului mai e mult. Intâiți de toate se impune chestiunea creșterei mai sistematice a vitelor și apoi cultura nutrețurilor, chestiuni foarte însemnate de la cari atârnă jumătate din succesul spre care tindem, dar cari sunt totuși greu de resolvat din causa multelor piedici ce ni se pun înainte. Când insă convinși de necesitatea îmbunătățirii rasei vitelor ne vom lupta pentru satisfacerea a două condițiuni principale și anume selecțiunea și nutrițiunea abundentă, atunci celelalte piedici „vor dispare una câte una și vot sî putea zice că am lucrat cu folos. De altfel aceste soluțiuni sunt date și prin valorosul studiu «Creșterea și îmbunătățirea rasei vitelor noastre in raport cu agricultura» al cărui autor e d-l C. I. Băicoianu și pe cari le credem cele mai eficace. Nu pot să existe vite bune, fără hrană bună și abundentă. Țara noastră a avut cândva vite frumoase și comerțul trecutului era alimentat cu un mare număr din aceste vite mici și mari. Atunci insă agricultura propriu zisă era pe al doilea plan,întinderea de pămint supusă acțiunii plugului era mult mai restrinsă, iar islazurile și pășunile naturale existente. Astăzi, din potrivă întinderea terenului arat a sporit foarte mult in detrimentul islazurilor și pășunilor, nutrețuri artificiale nu se cultivă, sau prea puțin, și lipsa unei nutrițiuni îndestulătoare motivează degenerarea vitelor noastre. Dar cum putem face să înceteze cauza, ca odată cu ea să înceteze și efectele ei"? E greu de zis așa sau așa. Totul depinde de la o bună chibzuire. In această privință Statul își are rolul său. Nu mai avem islazurile și pășunele naturale de odinioară, sau le avem cu mult micșorate , ei bine, lipsa lor să căutăm a o complecta. Să căutăm a introduce deci in agricultură, cultura plantelor de nutreț pe o scară cât se poate de întinsă. Și pentru că, din propria pornire, poporul nu face sau nu știe să facă ceea ce trebue, de aceea Statul trebue să premeargă cu exemplele și chiar până la un punct cu impunerea. Răspândirea în popor a semințelor de plante furagere și a broșurilor scrise pe ton popular, de modul cum să se cultive și păstreze aceste nutrețuri, impunerea arendașilor de pe proprietățile Statului mari și mici de a cultiva plante de nutreț și a obliga în același timp și pe țăranii ce muncesc’acele moșii prin învoele sau in dijmă, să cultive și ei in porțiuni mici aceste plante, impunerea apoi in școli sau instituțiuni agricole cu ființă de Stat, a da o mai mare desvoltare culturei plantelor furagere spre a da pilde și modul cum să se cultive, proprietarilor mari și mici învecinați și mai ales spre a produce sămința pe care apoi să o poată vinde celor amatori, toate aceste sunt mijloace sigure de vulgarisarea culturei nutrețurilor. Dar pentru aceste trebuesc sacrificii mari și noi pare că ne arătăm tocmai dispuși să cheltuim mult când e vorba de o îndreptare radicală. Plantele ce ar trebui introduse in cultură ar fi : lucerna, trifoiul, sparceta, sfeclele de nutreț, porumbul de nutreț, borceagul, diferite semințe de ierburi graminee, etc. Deprinzindu-se plugarii cu cultura lor, progresul agriculturei va veni ca o consecință a muncei rodnice. Dar cu o hrană bună la vite facem treaba numai pe jumătate. Trebue să mai avem și reproducători buni. Adică să căutăm să ne corijăm și rasele de vite ce avem. In acest scop am putea lucra sau aducând reproducători de alte rase străine și curcindu-i cu rasele autohtone, sau și mai bine alegând din rasele vitelor noastre exemplare frumoase, chipoase, vrednice de a-și transmite caracterele la descendenți. Mai găsim și astăzi pe ici, pe caieatauri frumoși de munte, moldovenești sau bucaani, de asemenea și vaci frumoase și cari prin o bună îngrijire ar putea deveni și mai frumoase. Dar când zicem îmbunătățirea vitelor, înțelegem asta în masă, în popor și aceasta, ori cât, nu se poate împărtăși de la fructele unui pom scump ce crește in pepinierele bogaților. Deci țăranilor nu le dă mâna să își cumpere reproducători (măcar tauri) și neapărat au nevoe de ajutorul cinva. Inițiativa particulară e slabă, pe ea nu se poate sprijini țăranul. Deci iar Statul cu intervenția lui, și cum ? Prin înființare de tamaslâcuri de vite frumoase cu forme tipice corecte și cu caracterele etnice ale rasei, bine distincte. Aceste tamaslâcuri în număr larg, și alte mai mici înființate pe lângă toate instituțiunile agricole, vor da prilej țăranului să înbunătățească vitele. Dar pentru ajungerea acestui scop trebue mână mai largă, căci fără sacrificii nimic nu se poate face. O bună treabă s’ar face și prin înființarea de ferme mici țărănești (gospodării țărănești), cari să fie obligate a avea vite frumoase de prăsilă, de reînviat o frumoasă și pașnică ocupație câmpeneascăromânească, și tot de aci ar lua naștere un comerț prosper de carne și o și mai frumoasa industrie mult desvoltată in apus—industria lăptăriilor de tot felul. Dar asupra acestui punct vom reveni. C. Filipescu. Burdujan!. O CUGL3TA.MZ: JPJE ZX Glorie, avere, artă și științe nu dau fericirea pe care o dă amorul. Cadoul din S © dlor reg. 6 ausîp © mng.tE* pentru M. S. Reg ©!© Carul — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă o vedere a plachetei de * argint pe care ofițerii reg. 6 de infanterie austro-ungar au făcut-o cadou M. S. Regelui Carol, cu ocazia împlinirei a 25 de ani de când este colonel-proprietar al acestui regiment. Această plachetă cuprinde in efigie chipul Augustului nostru Suveran lucrată de artistul vienez Waschmann. Acest cadou a fost predat M. S. Regelui în castelul Peleș de la Sinaia, de către delegația de ofițeri a acelui regiment compusă din colonelul comandant, dintr-un căpitan și un sub-locotenent. Cam a devenit Mm Pentru că Scandinavia e acum de actualitate, nu e fără de interes cunoașterea modului cura Bernadotte, fiul unui avocat din Pau, inrolându-se voluntar și fiind înaintat sergent, numai după opt ani de serviciu a reușit să poarte coroana lui Gustav Adolf. O mică cauză a produs un efect mare și generalul Marbot, în interesantele sale «memorii» a povestit anecdota. Fără revoluțiune, Bernadotte ar fi vegetat in gradele inferioare ale armatei, dar un serviciu adus colonelului său îl înainta ca ofițer ; la 30 de ani era general de divizie, și în 1806 era mareșal al Franței în timpul bătăliei de la Jena. Se știe că această celebră bătălie, care a luat numele orașului saxon, a fost dată în același timp la Jena și la Auertaedt, unde regele Prusiei întrunise 80 de mii de oameni, sub comanda principelui Brunswick. Napoleon avea în contra lor în acest punct, pe care el il credea cu mult mai slab de cum era in realitate, numai corpurile de armată ale lui Bernadotte și ale lui Davoust, compuse din 44 mii de oameni. Neegalitatea forțelor respective impuse generalilor francezi să lucreze în comun și Davoust, pentru ca să evite de la început orice dificultate, oferi colegului său să se pună sub ordinele sale. Dar,—spune Marbot,—acesta nevoind să sacrifice nimic în interesele supreme ale țarei sale proprii, voi să lucreze singur și sub pretextul că împăratul ii ordonase să se afle la 13 la Domburg, voi să se ducă la 14 (Octombrie), cu toate că Napoleon ii scrisese in timpul nopței că dacă se afla încă la Domburg, trebue să rămână acolo spre a susține pe Davoust. Bernadotte, după cum făcu și în 1870 la Bazaine către Frossarde Forbach, lăsă pe Davoust cu cei 25 de mii de oameni ai săi să se lupte cu forțe întreite și cu toate protestările generalilor săi, se duse la Domburg, unde, bineînțeles, nu găsi nici un picior de dușman. . E cunoscut cum Davoust știa să reziste forțelor superioare celor ale sale. După victorie un ordin de zi făcu cunoscut armatei frumoasa purtare a celor trei diviziuni puse sub ordinele sale și el căpătă titlul de duce de Auerstaedt. Cât despre Bernadotte, el scăpă cu ușurință. Sa căsătorise cu cumnata lui Iosef Bonaparte (aceea a cărui tată nu voise să o dea lui Napoleon, zicând că avea destui Bonaparte în familia sa) și aceasta fu cauza pentru care el putu să scape de a nu fi supus consiliului de războiu, după cum ar fi meritat-o cu purtarea sa. Cu toate că era superat pe el, Napoleon îl însărcina să urmărească pe inamicul demoralizat, cu corpul său de armată care era complect odihnit, căci nu luase parte de loc la luptă. Generozitate riispln titft întâmplarea voi ca pe când Bernadotti își îndeplinea misiunea și ataca cetatea Lubecca, o divizie trimeasă de Regele Suediei in ajutorul prusienilor devorcase în acel moment. Atacată de francezi, părăsită de prusieni, această diviziune trebui să se predea lui Bernadotte, care trată pe învinși cu bună-voință, consimți la o capitulare onorabilă și împinse bunăvoință până la a oferi ospitalitate comandantului sol, contele Moerner și ofițerilor săi superiori, cari reintorșî apoi in Suedia, nu lipsiră să aducă laude generozităței mareșalului Bernadotte. Câtiva ani mai in urmă, Gustav IV, regele Suediei, fiind detronat de o revoluție, fu înlocuit printr-un unchiu al său, ducele de Sudermania, care era prea vîrstnic pentru ca să mai poată avea un moștenitor și căruia Statele îl desemnară ca succesor pe ducele de Holstein-Augustenburg. Dar acesta nu domni, căci muri la 1811, se spune, otrăvit, întrunite din nou, Statele ezitau să aleagă intre diferiții prinți germani. Atunci contele Moener, care făcea parte din adunare, își aduce aminte de strălucita conduită a lui Bernadotte in 1806. El îl propuse pe acesta, ii lăudă talentele sale militare, rudenia cu Napoleon, și serviciile ce o asemenea rudenie ar fi putut să aducă Suediei. Astfel fu ales Bernadotte cu o mare majoritate, moștenitor al tronului Suediei. Bernadotte nu putea să primească fără aprobarea lui Napoleon, el o ceru și o obținu cu ușurință. — Nu vreau, — îi spuse Napoleon,—să fiu un obstacol la fericirea d-tale. Du-te și în Suedia, dacă acolo te cheamă destinul. In fond, lui Napoleon îi părea bine că scapă de Bernadotte, pe care nici nu-l iubea, nici nu-l stima. El nu putea să uite purtarea lui Bernadotte. După dezastroasa campanie din Rusia, Bernadotte nu ezită să indice, in 1812, tratatul din Airp, prin care se angaja a lupta contra Franței și să întrunească sub comanda sa un corp de armată rusă. Astfel el contribui la înfrângerea lui Napoleon la Lipsea, participă în 1814 la invasiunea Franței, al cărui premiu la cucerirea Norvegiei, reunită la Suedia în urma tratatelor din 1815. Apoi, murind in 1818 Carol al XIII, Bernadotte îi succedă pe tron, dând astfel naștere actualei dinastii a «Suveranilor Suediei și Norvegiei»,—astăzi numai ai Suediei. __ ppp. AMENINȚE la afacerea stafuialui confra d-n ei Daduleanu (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 29 Iulie. Pentru a fi cronicar conștiincios, am căutat să aflu care este declarația avocatului Popescu și ce motiv invoacă spre a-și scuza crima comisă. In seara crimei Popescu se găsea la ospătăria din str. Justiției, când un nepot al d-nei Duduteanu s’a prezintat înaintea sa, spunem du-l că aceasta îl chema la dînsa spre a-i da lucrurile ca-i mai rămăsese acolo. Popescu, departe de a bănui în ce cursă este atras, cedează insistențelor puse de Pârvănescu, așa se numește nepotul d-nei Duduleanu,și pleacă însoțit de acesta până la casa numitei doamne Acolo este primit la scară de d-na Duduleanu, care după ce-l caută, —spre a se convinge că nu are asupră-i nici o armă, — îi face liber accesul în casă, unde încep să-și reguleze niște acte de moștenire rămase în depozit la Popescu. La un moment dat, eroul acestei senzaționale afaceri, este atacat de 4 indivizi, printre cari era și victima Marin Pașalega. După ce este bătut cum se cade, i se face vina pe ușe afară. Fugind spre oraș, Popescu este ajuns în dreptul caselor d-lui judecător Bărbulescu de vizitiul d-nei Duduleanu și luat din nou la bătae. In urma acestora,—și aci nu poate explica cum, — s’a reîntors la jocul crimei și a comis atentatul. Acestea sunt, în scurt declarațiile lui Popescu. * A se citi «.Nie amănunte la Ultima Oră. DRAMA DIN BUHUȘI NOUI AMĂNUNTE [Prin poștă de la corespondentul «Centru particular) Buinisî, 20 iulie. Amăs»t detalii relativ la mișcătoarea dramă petrecută aci și ai cărei eroi sunt Roza Solomon, evreică de 15 ani, și Ion Berciu, de 17 ani, lucrător frizer. Vom mai adăoga câteva amănunte importante . Tînărul care și-a ucis iubita și apoi s’a împușcat, este de loc din T.Măgurele, unde are mamă. In Buhuși se afla de 10 luni, când a făcut cunoștința Rozei Solomon. Natură extraordinar de nervoasă, nu trecu mult și grație faptului că era foarte vorbăreț, deștept și simpatii reuși să câștige dragostea Rozei. Din cercetările făcute, cauza care l-a împins să scurteze firul vieței sărmanei copile și să se sinucidă, ar fi groaznicei suferinți ce se îndura văzând în cele din urmă că ar fi imposibil să-și lege viața de aceea pe care o adora. Obstacolul care îl despărțea de dînsa era religiunea și aceasta, după toate probabilitățile, l’a făcut să comită fapta. ’ împrejurările dramei sunt cunoscute. El a ținut-o de păr și într’o clipă a scos revolverul din buzunar, descărcând in capul ei un glonte. Ea a căzut imediat moartă cu floarea la piept și cu 15 bani în mână, căci se dusese să cumpere niște ață. Ion Berciu a făcut cățiva pași și, la o distanță de 10 metri, și-a tras de asemenea un glonte în cap, rămâind mort. D-nii d-rn Apostolide și Moar au făcut autopsia cadavrelor stabilindu-se cauzele morții. Ion Berciu nu a lăsat nici o scrisoare, afară de câteva poezii dedicate nefericitei sale iubite. UN .PSOVSHS ZI doile regele Suediei