Universul, august 1905 (Anul 23, nr. 208-231)

1905-08-05 / nr. 212

AWöh 3CQH. No. 212.—Vinerii august i9v» Prințesa Bibescu» d-na Ferechide și însoțitorii lor (Vezi Cronica Feminină). Calendar pe anul 1905 Ortodox Joui, 4 August. — SS. 7 tineri ain Eres. Catolic Joui, 17 August. — Libertus. Soarele răsare 5.23; apune 7.17 TRIBUNA MINTARA Stézboinl ruso-Japonez Chestiunea păcei ruso-japoneze e una din cele mai arzătoare și care excită, azi, în cel mai inalt grad, atențiunea și curiozitatea tumei întregi. Plenipotențiarii celor două puteri deliberează acum asupra acestei păci, care, după sinele informațiuni, nu pare încă apropiată. După informațiunile telegrafice ale «Universului», se pare că condițiunile de pace ale japonezilor s’ar putea grupa în trei categorii: cea d’intern și care e de altminteri consacrată prin situația câștigată de victoriile armatelor japoneze e privitoare la evacuarea Manciuriei de către Rusia, și la cedarea tuturor drepturilor ce rușii își însușiseră asupra peninsulei nani Hosnama.—îns în luna mai are DISPARIȚIUNEA căpitaniiîîn jandarmilor mii se Hap, Ki 8 Sfiliă ill tal (Prin telefon de la corespondentul nostru special) Giurgiu, 3 August. Zilele trecute, în urma unor zvonuri ajunse la inspectoratul general din București al jandarmeriei, cum că s’ar fi comis niște neregularități bănești la jandarmeria rurală din Vlașca, d. maior Ciocazan, ajutorul inspectorului general al jandarmeriei, însoțit de d. sub-locotenent Ștefănescu, a venit aci și deschizînd la cazarma jandarmilor, a făcut o anchetă, constatând diverse lipsuri în valoare de 1500 lei, în sarcina căpitanului Racoviță Dumitru, comandantul companiei de Vlașca. După 2 zile, sosi un mandat de la Stat,în valoare de 2900 lei, pe numele sus-citatului căpitan. Acesta îl primi și se grăbi să ia și mandatul de la județ în valoare de 3000 lei, cari ambele constituiau solda jandarmilor rurali pe luna iulie trecut, și le încasă sub motiv că pleacă singur în județ spre a face plățile. A pornit cu trenul și la Gomana a achitat pe jandarmii acestei secții. S’a urcat’ apoi din nou la tren și a plecat. De atunci nu se mai știe nimic de el, deși au trecut 8 zile. Cum numitul n’a luat nici concediu nici permisiune, se crede că a dispărut. In curind amenunte. UN IPMOITJEIMM IPIS? XI Moarei și nevestei tot d’auna le lipsesc ceva. București, 4 August: îndeplinirea propsirii In două articole precedente am rezumat interesantul raport al d-lui ajutor de judecător al ocolului Argeșel în privința chipului defectuos cum se îndeplinește procedura astăzi și a mijloacelor de a se îndrepta râul. Un cititor al nostru, d. N. Nichita, portărel pe lângă tribunalul Dolj, ne trimete in această privință o scrisoare în care își expune părerea asupra remediului ce ar putea fi întrebuințat. Chestiunea fiind de mare interes, facem cu plăcere loc acestei comunicări. Iată ce zice d. Nichita : «In prima parte a raportului sĕu, d. judecător-ajutor deplânge starea mizerabilă de îndeplinire a procedurei, pe lângă judecătorii. Aceasta îi face onoare, căci s’a găsit un magistrat care observând răul ce se petrece, nu s’a sfiit de a-1 raporta ministrului de justiție. Insă dacă aceste observațiuni ale sale sunt juste și merită a fi luate în seamă de cei în drept, mijloacele ce d-sa propune, cred eu că nu pot fi luate în seamă, deoarece este imposibil de a se ajunge la rezultatul dorit cu astfel de mijloace. Cred că dacă d-sa ar fi cunoscut mai de aproape tot mecanismul îndeplinire! procedure!, n’ar fi anunțat în raportul său aceste mijloace. Sunt curios să știți cum va putea portărelul înființat, ca în schimbul taxei de 40 bani ce percepe, să scoată cu mâna lui o citație, să se transporte la domiciliul citatului de multe ori făcend până la 28 klm, și apoi să aducă dovadă de primire, făcută tot de el. Eu cred că s’ar prevede prea mult de la un portărel, dacă l’am obliga ca în schimbul micilor sume de 40 sau 80 bani, să scoată citații, hotărîrî și tot el să se transporte cu ele la diferite comune, aducând și dovadă de primire. Ce s’ar face bietul portărel sau agent, dacă ar avea de îndeplinit într’o zi 60 sau 70 citațiuni în diferite puncte ale ocolului, neputând instrumenta decât în asistența primarului sau sub-comisarului, pe cari cu greu îi poate găsi liberi. Dar în cazul când portărelul ar fi dus la vre-o executare, și agentul este ocupat în plasă cu citații cine va primi taxele de procedură la sediul judecătoriei ? Eu cred că nici dacă ar fi câte 5 portărei sau agenți pe lângă fiecare judecătorie și tot nu s’ar putea îndeplini la timp procedura. Acum când tot aparatul administrativ este pus la dispoziția părților interesate și tot nu se îndeplinesc la timp, dar când totul va fi în sarcina unui portărel, sau și a unui agent! Nu este oare iluzoriu să-și închipuiască cine-va că în schimbul micilor taxe prevăzute de d-sa, să se poată susține toate cheltuelile de transport în ocol, de cancelarie (căci cred că portărelul treime să aibă și cancelarie separată) și în plus leafa lui și a agentului dacă are ? In cazul când s’ar admite că are și toate aceste cheltueli, atunci sunt sigur că judecătoria este foarte mult încărcată de procese, și crearea unui portărel și agent pe lângă astfel de judecătorii nu va fi de natură a schimba starea actuală de lucruri. Persoanele în drept sunt mai competente de a rezolva chestiunea aceasta ; îmi voi permite, totuși, să arăt o soluțiune foarte simplă și foarte economică pentru părți. Noi știm cât bine și cât de repede ’se îndeplinește procedura în materie penală. De ce nu s’ar aplica acelaș procedeu și în materie civilă ? Nimic mai lesne decât părțile să dea timbrele necesare, la grefa judecătoriei (pe lângă care se poate înființa câte un copist) pentru scoaterea citațiilor, iar grefa să le trimeată oficial primarilor și comisarilor, care la rîndul lor ar înapoia dovezile de primire tot oficial. Cu modul acesta ar înceta șicanele și întârzierile, iar la caz de abateri din partea autorităților, judecata ar putea aplica cu strictețe dispozițiunile art. 82 din legea judecătoriilor de pace. In ceea ce privește executarea cărților de judecată, se va face de corpul portăreilor plătind taxa pe jumătate, conform art.179 din regulamentul aplicarea legei portăreilor, întinzând această dispozițiune la toate executările, iar taxa fiind în sarcina părții ce se execută, căci singură provoacă acele cheltueli nevoind a executa de voe cărțile de judecată date contra lor. Aceasta este soluțiunea ce cred că, cu oarecare modificări, ar fi acceptabilă de toți». Mesomalia (Corespondenți parte a ziarului „Universul“) Berlin, 31 iulie. O statistică interesantă! Oficiul statistic imperial, publică în fascicola a IV a statisticei imperiului german o lucrare asupra germanilor, cari locuesc în străinătate precum și a streinilor, cari locuesc în Germania. După această statistică în străinătate locuesc mai mult decât 3 milioane germani, născuți în Germania ; pe lângă aceștia vin 450.000 persoane, cari nu s’au născut în Germania, cari însă sunt cetățeni germani și 700.000 persoane, despre cari nu s’a putut dovedi, că sunt născuți în imperiu, cari însă sunt supuși germani. Cei mai mulți germani sunt în Statele Unite din America (născuți în imperiu) 267 milioane, în Elveția (născuți în imperiu) 135.000, în Elveția (supuși germani) 168.000, în Rusia fără Finlanda (supuși germani) 151 mii ; în Austria (supuși germani) 106.000 ; în Franța (supuși germani) 91.000; în Anglia (născuți germani) 53.000 ; Australia 41.000; Belgia 53.000; Danemarca 35.000 ; Olanda 32.000 ; Canada 27.000 (născuți germani) și 6500 (supuși germani) ; Italia 10.745 (supuși germani), etc. Dintre străinii cari locuesc în Germania, au fost, după recensămintul de la 1 Decembrie 1900, st. n. 824.000 streini, dintre cari 95.8 la sută din Europa, 4.2 din celelalte continente, între cari 25.000 din Statele Unite ale Americei, cei mai mulți sunt din Austria, născuți 839.000, supuși 371.000; din Olanda, născuți 94.000, supuși 88.000 ; din Italia, născuți 62.000, supuși 70.000 ; din Elveția, născuți 58.000, supuși 55.000 ; din Rusia, născuți 89.200, supuși 47.000 etc. Dramă amoroasă. In familia unui funcționar de la primăria orașului, s-a petrecut zilele trecute o emoționantă dramă amoroasă. Acea familie fiind săracă închiriă o cameră mobilată unui tînăr student în medicină. Acesta intră în relațiuni de dragoste cu fiica gazdei sale. Tatăl ei aflând despre aceasta soma pe tinerul student ca să iscălească o hârtie prin care să declare că după terminarea studiilor sale va lua în căsătorie pe iubita sa. Tinerul se învoi și semnă acea declarațiune. Părinții săi, cari fură încunoștiințațîe de acest legământ, amenințară pe fiul lor că-l vor desmoșteni, dacă va lua în căsătorie pe acea fată săracă. Nenorocitul tiner, comunică aceasta iubitei sale. In urma aceasta amendoul se hotărîră să moară împreună. Alaltăieri dimineață tinerul plecă într’o pădure din apropiere, unde după o jumătate de oră se întâlni cu iubita sa. .Tinerul, după ce scrise mai multe scrisori, împușcă pe iubita sa și apoi se sinucise, trăgându-și un glonț de revolver în tâmpla dreaptă, își poate închipui oricine desperarea sărmanilor părinți. Meyer. CRONICI FEMININE Dom. românce în Teheran Două tinere române, de 19 și 22 ani, prințesa G. V. Bibescu și verișoara six, d-na M. Se. Fer’ekride, obicinuite cu tot confortul Apusului, au plecat — se știe — cu bărbații lor, în automobile, la Ispahan în Persia, în deșerturile căreia săptămâni de zile aau avut decât paturi de câmp, și 6 zile, cu o hrană nesuficientă, au îndurat chinurile diligenței persane. înaintea lor o singură europeană a fost la Ispahan, e d-na Dieulafoy, care pentru aceasta a trebuit să se îmbrace bărbătește. Iată câteva amănunte asupra călătoriei lor : La Ispahan nu există hotel, nici casă de închiriat. ZUes Sultan, fratele Șahului și guvernatorul ispahanului, se oferi a găzdui pe călători. Dar ei primiseră ospitatalitatea consulului Rusiei și descinseră la consulat. Vreți să știți ce î Paradisul? Paradisul e un palat închis, având patru corpuri de clădiri mărginind o grădină fermecătoare, unde înfloresc toate rozele din Ispahan. A fi un Paradis, însemnează ca, — după ce ai fost sguduit șase zile prin deșert într’o diligență fără resorturi și fără perne, ’ ca după ce ai suferit de foame și de frig, de nesomn și alternativ de căldură și de frig, — plin de praf încă să sosești in această grădină închisă, să te așezi într’un fotoliu mare la umbra unui platan, și, repetându-ți «Sunt la Ispahan, printre ruine și trandafiri», în orașul regal al Șahului Abbas - cel - Mare să mănânci, încet, o înghețată de lămâe. Bucuria de a fi sosit in acest Ispahan îndepărtat, în care câteodată disperaseră de a ajunge, de a se simți în centrul Iranului, și de a avea acolo o cameră și o grădină frumoasă, umplută de o nespusă bucurie pe călătoarele noastre. Timpul era minunat de frumos, nopțile reci încă, — Ispahan se afla la o altitudine de 1.’00 metri, — serile și diminețile delicioase in umbra parfumată a gradinei consulatului. Mâine sfirșitul silvic, Liaotung, cu porturile Dalny și Port-Artur, prin diferite contracte încheiate cu China. Această cerere nu poate face obiectul nici unei opuneri din partea rușilor, cari n au avut nici o dată vren drept asupra acestei regiuni, pe care au răpit-o chinezilor cu sila de la 1895 încoace. Cea de a doua cerere japoneză se referă la protectoratul japonez asupra Coreei. Atâta timp cât Rusia era vecină cu Coreea prin ținutul Manciuriei, pe care-l ocupa, situația acestei țări nu putea să-i fie indiferentă. Astăzi insă, când, in urma victoriilor japoneze, Rusia, de voie, de nevoi, e forțată să părăsească Manciuria și prin urmare să piardă contactul cu Coreea, soarta acestui imperiu nu mai poate influența întru nimic politica rusească din Asia și prin urmare să o împiedice de a consimți la protectoratul cerut de japonezi. Partea cea mai dificilă a cerințelor japoneze și care îngreunează mult chiar disoluțiunile de principiui ale păcii, se raportă la indemnitatea de răsboiu și la cedarea insulei Sakalin, reclamată de japonezi. Pentru a se opune acestor cerințe, Rușii raționează în modul următor : E adevărat că armatele rusești au fost bătute în mai multe bătălii succesive, insă prin aceasta Rusia nu a fost învinsă și ca probă-i că chiar astăzi, în urma atâtor înfrângeri, generalul Linievicî poate opune mareșalului Oyama, 400.000 de luptători bine încordați, bine comandați și pregăti cu toate cele necesare. Aceste forțe, e bine să se știe că nu reprezintă decât 11 sau cel mult 11% din armata de la linie, ce rușii mai pot opune la nevoe japonezilor. Cedarea insulei Sakalin e judecată de ruși ca foarte dăunătoare intereselor și demnităței lor. Insula Sakalin face parte din teritoriul rusesc propriu zis, așa că cedarea ei are o mult mai mare importanță, decât aceea a intregei Manciurii , afară de aceasta din punctul de vedere politic și militar, posesiunea Sahalinului înseamnă pentru ruși menținerea unei influențe oarecare asupra mărilor din răsăritul Asiei, de care e legată existența și viitorul tuturor posesiunilor rusești din Extremul Orient asiatic. Rezistența Rusiei nu e numai o chestiune de omor propriu, ci e legată de proiectele ulterioare, ce Rusia, chiar învinsă, continuă de a hrăni asupra acestei preponderențe și supremații asiatice, ce a urmărit cu atâta tenacitate de un secol și mai bine. Rușii au fost bătuți și forțați să cedeze prada ce apucaseră ; ei speră insă, ca într’un viitor apropiat, mulțumită resurselor lor co-‘ îosare, să-și reia revanșa și să cucerească din nou posesiunile și prestigiul lor asiatic. Pentru a întreprinde un nou războiu, cu probabilitate de succes, rușii au nevoe, nu numai să poseadă Sahalin, dar să aibă și o situație strategică convenabilă. Contra acestui vis sau perspective rusești luptă acum japonezii. Toate victoriile armatelor lor, toate beneficiile materiale ce și-ar însuși, sunt expuse să fie perdute, dacă situația nu va fi stabilită astfel in Estul Asiei, încât rușii să nu mai poată spera într-un războiu fericit în viitor. E drept că rușii dispun de forțe mari în Manciuria și de reserve colosale in Europa. Menținerea pe picior de războiu a acestor efective colosale nu se face decât prin o consumare însemnată de forțe vii ale țării și prin o cheltuială ce ruinează țara pe fiecare zi mai mult. Totul se reduce acum la cumpănirea acestui prejudiciu în raport cu câștigul moral ce rușii cred că păstrează continuând războiul. Rușii sunt cei mai buni judecători ai acestei dileme și numai ei se pot pronunța asupra soluțiunei de adoptat. * u. o cum istame: x*x: zx Fiecare e rând pe rând,, mic și mare, și fiecare uită rar sa nu facă pe inferiorii săi să înghită disprețul pe care l-au făcut superiorii săi să ’l înghită. Situația politică in Ungaria Măsuri ie contra comitatelor resistente In consiliul de miniștri, care s’a ținut alaltă ori s’a hotărit să se ia măsuri energice în contra acelor comitate și municipii cari se opun dispozițiilor guvernului. La propunerea ministrului de justiție s’a hotărit ca toți acei funcționari, cari s’au supus hotărârilor comitatelor și n’au luat la cunoștință decretele de anulare ale guvernului, să fie suspendați din posturile lor. Mai mulți membri ai cabinetului Fejervary au declarat că aceste măsuri vor avea consecințe Oneste. Cu toate acestea majoritatea miniștrilor a hotărit ca chiar zilele acestea să se pună in aplicare aceste măsuri extraordinare. Tot în acest consiliu s’a discutat și chestia raliării partizanilor, cari stau pe baza pactului de la 1867, precum și chestia convențiunilor comerciale. Declarațiunile contentî Andrassy Contele Iuliu Andrassy publică un articol în ziarul «Budapesti Hírlap», în care scrie între altele: «Noi putem să cerem pe bază legală, ca să fim guvernați după sistemul parlamentar. Cele mai sacre interese ale națiunei cer, însă ca această lege să fie executată. Lucrul cel mai bun pe care-l poate face coaliția este resistența pasivă. Contele Andrassy arată că acest sistem a fost practicat și în Anglia. Comentarii asupra decisiva fimilor tîihistrului de înterne Ziarele române de peste munți continuă a se ocupa cu declarațiunile făcute de ministrul de interne Kristoffy in chestia votului universal. Ziarul «Telegraful Român», organul Metropoliei greco-orientale din Sibiu, zice între altele: «Mai notăm, că un ziar bine informat de la Viena, scriem de mult că legea votului universal va fi octrvată prin rescript regal, și proximele alegeri vor fi făcute pe baza ei, în speranța că noua dietă, compusă din elemente cu totul nouă, o va vota și îi va da putere de lege constituțională după întrunire și constituire. Mai știi dacă nu așa se va întâmpla ? ! In care caz’apoi ne vine a presupune, că ideea cu introducerea votului universal nu e a guvernului, ci e venită de la loc cu mult mai înalt. Fapt e, că o lege electorală, compusă pe baza sufragiului universal, fie și ocuroată, schimbă cu desăvârșire situația politică in țară. Și scopul acesta ar trebui să fie ! Ziarul naționalist «Tribuna» din Arad, scrie următoarele : Ministrul de interne Kristoffy la intervievul acordat ziaristului român din Budapesta a accentuat din nou — adeverat, in formă și mai evasivă — că dânsul vrea un fel de sufragiu universal cu sens intelectual. Fraza e cât se poate de confuză dar d. Kristoffy se pare că confuziune vrea. Căci sufragiu universal și cens, e un nonsens. Sufragiul universal n’are cens, iar acolo unde e cens, fie intelectual, fie neintelectual, nu e sufragiu universal. Ce vrea deci de Kristoffy ? Censul lui intelectual ar fi hotărit o provocare la revoluție. Nu sufragiul universal ar fi aceasta ci cea mai grozavă spociațiune de drepturi. Pe lângă cens intelectual ni s’a decima până și numărul alegătorilor de azi. E absurd să vorbești la noi de cens intelectual. Toată agitația s’o facem numai pe chestiunea aceasta. Arta succesului zace tocmai în concentrarea tuturor forțelor asupra unui singur punct, al celui mai principal, în anumită vreme și la anumit loc. Lozinca dată e sufragiu universal absolut și necondiționat. Ne raliera tuturor acelora, cari vreau asemenea cu noi aceasta și împotriva tuturora cari n’o vreau întocmai. Fruntași români—la popor I» CARNETUL MEU Și fiiarea... Uite-acuma, nea Vasile, încântat nevoe mare, Mi se duse la Constanța Ca să facă, băi de mare Și cu el plecă nevasta Ș’a lui... soacră mult iubită, Care 'ntotdeauna este Din... excursii nelipsită.... Intr'o zi, o zi cu soare, — Care-o fi, o știe sfântul, — Pe-o căldura îngrozitoare De crăpase chiar pământul,— Numai iată c'un prieten Alergând, cu gura seacă, De departe țipă, strigă : —Hai, că soacra ta se ’neacă!... Nea Vasile nu clintește Nici n'arată in grijar’e Cum că soacra se îneacă, Afundându-se in mare!... Din potrivă el groește : — N’avea grijă, n'o să piară, «O cunosc destul de bine «Chiar și marea o dă afară !... Marion. (Corespondență parte a ziarului «Universul») Cernăuți, 2 August. Schtul de pe muntele Rarcu De mult timp s’a simțit necesitatea creărei unui schit pe muntele Rareu, care să servească drept adăpost pentru turiștii care vizitează vederile romantice din aceste împrejurimi. Secțiunea turiștilor pentru Bucovina a luat anul trecut, sub protectoratul mitropolitului de Repota, inițiativa de a se înființa pe muntele Rareu un schit, a cărui inaugurare se va face în decursul acestei luni. La înființarea acestui schit au contribuit benevol mitropolitul de Repta, ministerul agriculturei, al căilor ferate, etc. Comitetul turiștilor plănuește pe la sfirșitul l’unei Auguste a sărbători pe vîrful acestui munte inaugurarea acestui schit. Spre paza lui de foc sau alte incidente, locuește acolo un pădurar al fondului religionar. Cât a cheltuit de Dueiul pentru luminarea poporului Intr’un apel al partidului național român în care se proclamă d-rul Aurel Onciul candidat pentru mandatul de deputat în Cameră, al districtelor Cernăuțului, Siretului și Storojinețului, și în care se roagă a veni cu toții în ajutor pentru reușita conducătorului poporului, dr. Aurel Onciul, se poate vedea că în trei ani d-sa a jertfit suma de 80.000 coroane pentru luminarea țărănime, fără deosebire de confesiune. D-rului Aurel Onciul i se datorește faptul că azi toate păturile poporului se interesează de soarta țăranului. Monede falsificat. De câtva timp se observă în capitala Austriei și împrejurimi precum și în Bucovina, că circulă monede falsificate de câte 1, 2 și 5 coroane. Monedele sunt foarte bine imitate, încât sunt foarte greu de recunoscut. Monedele falsificate sunt datate în general, cele de 2 coroane cu anul 1879, 1888 și piesele de 1 și 5 coroane cu anul 1900. Autoritățile promit acelora, cari vor putea pune mâna pe falsificatorii recompensă de 1000 coroane. Dieta Bucovinei După cum se afirmă, dieta Bucovinei se va deschide în luna Septembrie. Călărețul Miron Costin Căpitanul Miron Costin, care a parcurs călare drumul de la București—Metz, a sosit zilele acestea in Cernăuți. D. Costin a parcurs drumul București-Cernăuți prin Ardeal, o distanță de 700 km. in răstimp de 10 zile. Elinâ. «ITA Pili PACE Breî"Sînî lucr&jrilor Până Marfă, conferința da la Portsmouth pare a fi statuat asupra trei din coridițumile în cari cele doue puteri beligerante ar fi dispus eie să încheie pacea, chestia Coreei, a Manciuriei a căei ferate sud-manciuriene. Telegramele noastre particulare au amănunțit înțelegerea ruso-japoneză asupra acestor trei condițiuni, înțelegere după cum se crede ușoară, intrucât desbaterile nu au ajuns încă la ,punctele esențiale ale pretențiilor, japoneze. Sunt mari sau moderate aceste pretenții, nimic nu ap știe positiv. Nici unul din plenipotențiari nu spuzi vre-un cuvint asupra lor. Aceea ce scapă secretarilor sau mștobrilor misiunilor, poate fi foarte ușor considerat ca abilități diplomatice, în dosul cărora însă să nu se ascundă decât adevăruri relative. Conjecturile presei streine, bazate pe declarații șoptite sau pe impresii personale, nu au altă valoare decât a unor manifestări de desiderate, interesat sau nu făcute. Așa, două știri de senzație au fost aduse de telegraf zilele acestea de la Portsmouth în Europa. Una spune că d. Witte, dorind să nu prelungească o situație echivocă, va cere discutarea imediată a tuturor bazelor de înțelegere propuse. Alta aduce o pretinsă declarație a d-lui Julo Matsumato, membru al parlamentului japonez, atașat la misiune ca trimis financiar : «Rușii se înșeală grozav dacă cred că Japonia nu va insista asupra celor două puncte principale, adică cedarea insulei Sahalin și indemnitatea de războiu», și d. Matsumoto ar fi adăugat «căci sentimentul popular este atât de pronunțat in Japonia încât dacă d. Komura ar ceda asupra acestor două puncte, ar fi asasinat la întoarcerea în patrie». Grave, foarte grave știri... dar cari nu pot fi primite decât sub beneficiu de inventar. Conferința își urmează dezbaterile fără ca d. Witte să fi forțat cursul lor și d. Komura nu pare tocmai îngrijat de amenințarea unui asasinat... cu scadență. Nu este mai puțin adevărat că marea majoritate a știrilor sosite din Portsmouth sunt pesimiste asupra rezultatului definitiv al conferinței. Acestora însă li se poate opune un fapt unanim constatat: toată presa—fără cea rusă și japoneză — își exprimă desăvîrșita convingere, că oricât de aprinse și lungi ar putea fi discuțiunile, ele se vor sfirși în modul pe care il doresc și prietenii Rusiei și prietenii Japoniei, prin pace, o pace pe care concesiunile și tinara și celorlalți vor contribui a o face onorabilă, serioasă și trainică. Impresisraea Sa Petersburg Era de așteptat și ar fi fost cu neputință să ne altfel, condițiunile de pace indicate de japonezi au fost primite la Petersburg absolut nefavorabil. Pretutindeni, în sferele inalte, în burghezie, ca și în popor, nimeni nu-șî ascunde sentimentul că ele nu pot fi primite , și nu numai atât, dar sunt considerate ca o injurie gratuită la adresa Rusiei, în acest moment mai cu seamă în care armata lui Linievici, după ce timp de 5 luni a paralizat pe învingătorii de la Mukden, se pregătește, odihnită, întărită și mai entuziastă ca nici o dată, să ia o revanșă strălucită. Iată ce se spune in cercurile politice și în publicul din Petersburg, și ziarele reflectează perfect opinia generală. Cea mai mai mare parte dintre ele, mai cu seamă «Russ» și Slowo» spun că nu înțeleg cum Japonia a putut crede un singur moment că asemenea condiții vor fi acceptate de o putere care are pe câmpul de resboiu o armată de peste 500 mii oameni. Dacă Japonia își menține pretențiile, adaugă ziarele, nu la Portsmouth, ci pe câmpiile Manciuriei se va hotărî pacea, și războiul, din oficial și birocratic cum e acum, va deveni național. Rusia întreagă uitându-șî neînțelegerile interne, se va ridica intr’un singur și minunat elan spre a’șî răzbuna onoarea și a’și apăra existența amenințată. «Russ» spune că dacă japonezii se arată intratabili, plenipotențiarii ruși n’au decât să plece din Portsmouth. Unui ziar, «Razsviet», i se pare curios chiar că d. Witte n’a rupt tratativele de îndată ce japonezii și-au prezintat condițiunile insultătoare. De altfel, «Razsviet», e sigur de părerea lui. Aproape unanimitate celorl alte ziare își exprimă părerea că japonezii vor sfirși prin a se inspira de sentimente de înțelepciune și de prudență cari le vor dicta concesii largi, singurul mijloc de a se permite continuarea negocierilor și de a se nădăjdui într’o soluție favorabilă. Părerea unui ziar japonez Presa japoneză pare insă a da dovadă de mai multă circumspecție. Ziarul «Nippon» scrie : «Știrile din isvor rusesc după cam d. de Witte ar fi însărcinat să respingă ori ce cesiune de teritoriu și ori ce indemnitate constituesc numai un bluff. Diplomația rusă a făcut totdeauna așa și așa a făcut și în perioada care a precedat imediat ostilitățile. Orice ar face Rusia, este lămurit că insula Sahalin e în puterea japonezilor, că Kamciatca este la îndemâna lor și că ar fi ușor japonezilor să pună piciorul în celelalte provincii maritime rusești. Un om de Stat cu experiența d-lui de Witte ar trebui, de sigur, să constate faptul acesta. Un om cu experiența lui financiară trebue să-și dea socoteală că banii cheltuiți pentru continuarea ostilităților ar putea fi întrebuințați in mod exial avantagios pentru Rusia. Plenipotențiarii pot să nu fie de acord asupra entităței indemnităței și asupra întinderea teritoriului decedat, dar nu pot respinge principiul acestei indemnități și acestei cesiuni». MobilÍi MIMIa Un redactor al ziarului «Echo qie Paris» a intervievat o persoană pe care nu o numește, dar de care spune că e un eminent diplomat. Redactorul l-a întrebat dacă crede că situația internațională se apropie de o îmbunătățire. Diplomatul a răspuns : «Este foarte greu să mai dați părerea în această privință, cea ce pot spune e că ne aflăm intr’un periorîl de transiție. De toate părțile privirile sunt ațintite asupra Germaniei, ți se așteaptă; politica mondială e in suspensie, pentru că totul depinde de ce va hotărî conferința de la Portsmouth ."NSc în perfect logic , războiul actual este intr’adever o rană a organizmuilui. Câtă vreme această rană nu va fi vindecată, vom fi expuși la boli secundare ca incidentul Marocului. Dacă deci războiul, in loc să se termine, este reluat cu nouă vigoare trebue să ne așteptăm la o sporire a complicațiunilor internaționale. In concluziune liniștea e momentană, dar est poate fi definitivă dacă se închee pacea». Ziaristul a întrebat câ dificultăți pot fi prevăzute, dacă această ultimă eventualitate atu se produce, și diplomatul a răspuns : «Este una mai mare decât toate, anume probabila sosire a unei flote japoneze in apele europene, cu scopul de a bloca și bombarda porturile rusești din Baltica.Până acum s-a păstrat cel mai absolut secret asupra acestui grozav plan al japonezilor, dar aceasta nu împiedică faptul ca diplomația să fie adinc impresionată. Fiți încredințați că acest armament posibil al flotei japoneze în marea Baltică a fost una din cauzele determinante ale întrevederei de la Bierkoe. împăratul Wilhelm vede în aceasta un indiciu excepțional capabil să -i favorizeze proiectul de închiderea Balticei, convins cum era de a avea întreg asentimentul Rusiei. In sfârșit suveranul german nu poate să nu se alarmeze de venirea unei flote de războiul japoneze in apropierea apelor germane. Gindiți-vă : pericolul galben care nu apropie de porțile Kiel-ului! Nu se știe ce a răspuns Țarul propunerilor împăratului, dar se cunoaște hotărirea irevocabilă a Angliei de a nu lăsa ca Baltica să fie închisă. Părerea mea este că dacă pacea nu se închee, executarea foarte probabilă a planului japonezilor poate pricinui cele mai nenorocite complicații. Mimiria Marilor Eri, la orele 9 dim., s-a ținut la clubul meseriașilor adunarea generală extraordinară a corporației brutarilor, franzelaților și simigiilor. D. Gh. Lazaroiu, președintele corporației, comunică Celor prezenți că în ziua de 15 August curent se va sfinți drapelul corporației in biserica Sf. Gheorghe. Cu această ocaziune, a spus d-sa, comitetul a intervenit pe lângă prefectura poliției și pe lângă patroni ca să admită ca în acea zi sa nu se lucreze în brutării. Adunarea aprobă demersurile făcute. După aceasta lucrătorii brutari Ștefan Filoti, Iosif Damian și Cristea Popa Dumitru aduc la cunoștința adunărei că comisiunea examinatoare liberează cu foarte mare ușurință carnete și brevete. Așa s’at e liberat carnete și brevete unor oameni cari nu cunosc meseria. D. Toma Ionescu propune să se dea vot de blam membrilor din comisiunea examinatoare și să se intervină pe lângă camera de meserii să anuleze carnetele și brevetele liberate în atari condițiuni. Adunarea aprobă și alege o nouă compissiune examinatoare \ mmmimmm & (TRIBUNALELE CIVILE) Condamama ssassS gardhsv hoț' Sunt trei luni de când a iscet? subit din viața fămeea Elena Mariei, din strada Ignatiu, din Capitală. A doua zi după inmormîntarel s’a aplicat sigiliu pe uși, tu,■ nu sa introducă nimeni în ... până la facerea inventarialfcî, portându-se tot d’odată ca păzitor sergentul de stradă Alecu Marinache. Acesta însă în înțelegere ca un anume Nicolae Gheorghe au găsit de cuviință să rupă sigiliile și să fure diferite lucruri din casă. Fiind descoperiți, ei au fost arestați și dați judecăței. Tribunalul Ilfov judecându-i era % condamnat pe Alecu Marinache la un an jumătate închisoare, iar pe Nicolae Gheorghe la un an. Arestarea uiauî incendiator Constantin Dumitru zis Ștefănescu stătea de mai mult timp cu ghîrie într’o casa din str. Cărămidari-Grozăvești, proprietatea feoseei Zamfira D. Ștefan. Acum câteva zile femeea somează să evacueze casa mai ales că nu-i plătea regulat chiria. Constantin Dumitru, pentru ca să-și răsbune, a dat foc casei scu în câteva Mie. El a fost af^atat și înaintat parchetului. Cu instrucția afacere! « însărcinat <3. .judecător al cab. 4. . La interogatorul ce i s’a luat srf, el a negat faptul. amt. i ■ [UNK]i^il«Bi>diH>INF[fmil.U IM» 1B iflt MFIRIȚI PITO ( Telegramele Agenției Române) Portsmouth. 3.—Conferința a terminat discursiunea asupra art. 4, afară de chestiunile privitoare la Portul Arthur și Dalny cari nu asigură offir fi discutate intr’un alt articol. Asupra art. 5, care se referă la insula Sahalin, plenipotențiarii nu s’au putut înțelege și au hotărît să ia act de acest diferend și să treacă la discuția lit. 8. Paris. 3.—Ziarul «Le Matin» vilă din Portsmouth că articoul 6 al condițiunilor japoneze a fost adoptat era; el se referă și articolul 4 la cesiunea Denvisului Liao-Tung. Portsmouth. 3.Agenția Reiter află că în cursul ședinței le era conferința a fost de acord asupra articolului 6. Se asigură că Japonia stătue acum pentru ocuparea portului Arthur și a portului Dalny Articolul 3 se referă la cesiunea insulei, Sahalin. Articolul 8 numit "mF íifcmi" compusă din d-i Dumitru Costescu și Costache Muță. Se ales apoi ca membrii în comitetul consultativ al corporației franzelarilor : Johan Martel, Frantz Zagner, Adolf Kliens și Rudolf Fige, iar din partea simigiilor d-nii Nicole Stevin și Leonte, întrunirea s’a sfârșit li ®rele 12. w. T_ ȘTIU MN WMIATI — Prin poștă — Șahul Persiei a sorșit Duminecă la Liège, spre a vizita expoziția. Călătoria regelui Mimì al Spaniei la Berlin a fost afaiiată pentru Noembrie. Presa spaniolă atribue această amînare unei răceli », împrejmuiitî Wilhelm față de rege, din cauza atitudinei guvernlui spaniol in chestia Marocului. „*» Ziarele franceze anunță cu un industriaș american ar fi găsit mijlocul de a transforma oul in pulbere hrănitoare, pe care bucătarii ar putea-o întrebuința Întocmai ca pe ouăle proaspeți». .*. Celebrul profesor german de dermatologie, Lascar, a sosit la Carlsbad,, venind călare din Berlin, și străbătând astfel o distanță de 260 kilometri. .*. Condițiunile impuse de Japonia pentru inedeerea păceî și. .' considerate în Germania ca ari fac excepție ziar și niște cari reîncep trii, pericolului galben.n ' Guvernul ruser posibilitățea pacei, a her»paniilor de navigație să umeze de numărul vaselor disponibile pentru transporpelor și materialului de în Extremul Orient. La intrarea portului mouth, devenit acum celebr întrunirea conferinței păcii scos de curând o stâncă est. de o mărime de pesta JSOO.OOt p., cu ajutorul unei mine. e., conținea 50.000 kgr. de dinamite. In cursul anului 1904 meducțiunea aurului în insula Madagascar a atins cifra de 22.380.66f franci. Primăria din Lipsca a cumpărat de la sculptorul-primcipe Trubetzkoi statua de bronz, in mărime naturală, a lui Leon Tolstoi, care va fi așezată in Âaâhl civil. „*» Femeile ialiane vor «feri vasului-amiral italian al Mediteranei un bust de argint și reginei văduve Margareta, vrând să exprime în simbolica poezie a acestui dar mărimea iubirei de patrie. S’au adunat până acum la Roma 158.075 adesiuni. .. Din Varșovia se adupp, că celebrul scriitor Henric Lidukievitz și câțțîva aristocrați polonezi au fost internați la locuințele lor, deoarece subscriseseră o protestare contra guvernului. WJM SW’A.T JP!M EX C&xs.îs@»viito» prunoicr coajsia. — Culegem prune empte și sănătoase, le punem ln borcane de sticlă cu cotoarele lor, punem pânză d’asupra borcanelor și hârtie de pergament peste șa, apoi le legăm bine Infășurănd gâtul boretnnului de mai multe ori și le punem la păstrare Intr’un loc umed dar nu rece.