Universul, septembrie 1905 (Anul 23, nr. 239-268)
1905-09-01 / nr. 239
Prîneipî regal? la manevrele germane.—(Vezi explicația) gspseragai tttagaascra CRONIGÎ FEMININI lîechisâiele școlar® Acela care se gândește la timpul petrecut pe băncile școale, desigur ist va aduce aminte ce mare eveniment pentru un copil este procurarea mijloacelor de învățământ și cu ce bucurie își caută el singur cărțile și materialul de scris, și cu ce îngrijire îl aranjează. Ca ele se fiind și curate, penițele și cărțile sunt pentru el obinpte sacre, pa care te privește și cu sfială, dar și cu mândrie ca pe proprietatea sa legală. Scotocirea printre ele are un farmec deosebit și de aceea sa lăsăm pe elevi, — se înțelege că sub supraveghere — să-și facă singuri aceste tdrguelî mult dorite, fapt care de altmintrelea promovează spiritul său de inteligență și in același timp le impune datorința de a îngriji și a păstra această proprietate. Se apropie timpul, când copiii se ocupă cu îmbrăcatul cărților pentru ca scoarțele lor să iul se murdărească și să se strice, când se face schimbul de cărți intre frați și surori—timpuri in adevăr fericite. Părinții trebue să se opună la cererea copiilor, ca să-si ducă ghiozdanul cu cărți in mână, ei trebue să poarte pe spete ghiozdanul, căci in chipul acesta ținuta corpului devine mai oblă, pe când ghiozdanul din mână apleacă corpul într’o parte, ceea ce poate avea urmări nefavorabile. Rechisitele ele scoală să fie curate. In bună stare și lipsire de lux pentru a nu provoca durerosul sentiment al deosebirei claselor sociale. Școlară trebue să învețe a economisi cărțile și toate rechisitele lor, deoarece bunele deprindere in copilărie sunt pietrele fundamentale ale virtuților de mai târziu. Olimpia. Calendar pe anul 1905 Ortodox Miercuri, 31 August. — Punerea Cinstitului brav al Preasfintei Născători de Dumnezeu. Catolic Miercuri, 18 Septembrie.— Teophil. Soarele răsare 5.54; apune 6.80 București, 31 August. Galeriul nostru exterior Statistica comerciului nostru exterior pe 1904 a apărut ; din ea se poate vedea mai nainte de toate, deficitul însemnat ce a rezultat pentru exportul nostru din excepțional de slaba recoltă a anului trecut; acest deficit se cifrează la nu mai puțin de 94 de milioane lei față de anul premergător; in adevăr, pe când în 1903 am exportat mărfuri în valoare de 8557a milioane, în 1904 valoarea întregului nostru export nu s’a ridicat decât la 261% milioane. Din contra, importul, în valoare de 311.371.613 lei în 1904, a crescut cu 41 milioane față de aceia din 1903. In ce privește exportul nostru, primul loc continuă a-1 păstra Belgia, deși într’o proporție mult mai redusă ca în anii precedenți. S’au declarat, ca exportate pentru Belgia, mărfuri în valoare de 0% milioane de lei sau aproape 27 la sută din exportul total al anului 1804. In 1903 proporția exportului nostru în Belgia era de 48 la sută, în 1902 chiar de 5472 la sută ; aceasta însă, se știe, provenea din faptul că se declarau ca exportate pentru Belgia însemnate cantități de mărfuri având în realitate o altă destinație, sau că multe trimiteri își schimbau destinația în cursul transportului. In anul trecut s’a urmărit cu mai multă atenție destinația adevărată a mărfurilor de export, și astfel s’a redus proporția celor destinate anume pentru Belgia la o cifr mai apropiată de adevăr. Al douilea loc în exportul pe 1904 îl păstrează ca și în anii trecuți Austro-Ungaria, cu 52% milioane lei sau 2071 la sută din valoarea totală a exportului. Urmează: Olanda cu 34% milioane lei sau 13% la sută ; Italia cu 2173 milioane sau 87* la sută ; Germania cu 19% milioane ; Franța cu 87* milioane ; Turcia cu 673 milioane ; Rusia cu 6 milioane; Spania (excepțional) cu aproape 6 milioane; Bulgaria cu 572 milioane ; Egiptul cu 171 milion ; Grecia cu 1.456.000 lei. In ce privește importul pe 1904, locul prim îl ia Austro- Ungaria din mâinile Germaniei, vara se afla în frunte în 1903. Am importat din Austro- Ungaria mărfuri în valoare de aproape 93 milioane sau aproape 30 la sută din importul nostru total ; din Germania am importat pentru aproape 92 milioane ; din Anglia pentru 45 milioane ; din vanța 17.800.000 ; din Italia 15.200.000; din Turcia 9 milioane 200.000; din Rusia 8 milioane ; din Belgia 7 milioane. Partea cea mai mare a importului nostru o constituie tot materiile textile și industriile derivate : aproape 38 la sută din total, în al douilea rind vin metalele și fabricațiunile metalice : 28% la sută. Exportul, se știe, îl formează mai ales cerealele.. In timpul din urmă însă am început a exporta și oarecari fabricate și semi-fabricate intr’o măsură ceva mai considerabilă, și asupra acestui îmbucurător fenomen economic va trebui să revenim ceva mai cu dinadinsul. Einausi (CoraspandiFiță parte a ziarului „Universul“) Petersburg, 26 August. Revoluția in Caucas Cunoașteți grozavele evenimente ce se succed în Caucaz. O revoluție cum nu a mai avut încă Rusia se desfășoară acolo și autoritățile sunt neputincioase să o înfrâneze. Dar ce este acest Caucaz, care nu dă Rusiei răgaz să-și găsească liniștea de care are atâta nevoe ? Caucazul este un ținut cu o civilizație încă întârziată, în care totuși industrialismul a risipit în câțiva ani capitaluri enorme pentru exploatarea comoarei din sub-sol: petrolul. Din contrastul între condițiunile mediului și cele ale producțiunei (pe jumătate sălbatic cel dintâi, foarte modernă cea de a doua) decurge caracterul groaznic al mișcarei. Ne găsim in fața unor lucrători cari distrug isvoarele muzicei lor, puțurile, depozitele de petrol. Dar asupra acestor lucrători apasă, afară de restriștea economică, o tradiție seculară de sâlbătecie, îndîrjită de necrezutele nedreptăți ale Statului cuceritor. în Caucaz trăiesc armeni și tătarii-persiani; două civilizații de un nivel foarte diferit. Armenii, creștinii, reprezintă un tip de civilizație comerciala, calculatoare și relativ cultă ; tătarii-persiani întrupează și azi civilizația semi-feudală a islamismului, războinică și fanatică. Guvernul rusesc, ca toate guvernele ce se găsesc în fața unor rase diferite, a încercat să domineze învrăjbind, ca să mențină supusă rasa tătărească pe care cu multă greutate o subjugase în sute de insurecțiuni, guvernul i’a sprijinit pe oameni, a respectat acestora limba și credința, punîndu-i totdeauna în fața tătarilor. Tendința de rusificare însă veni să încurce situația în Caucaz. Pe negîndite, acum doui ani, guvernul din Petersburg își schimbă atitudinea, confiscă într’un act de ne mai pomenită violență averile foarte bogatei biserici autonome armenești, spre a avea în mână administrațiunile școlare, suprimă școlile naționale, etc. De atunci incoace, În Caucaz, țarismul se găsi in fața a trei factori adverși: tătarii persiani, dușmani seculari, armenii, doritori de a se răzbuna, și lucrătorii din minele de petrol. Și țarismul, simțindu-se biruit, recurse la expedientul suprem : organizarea masacrelor. Petersburgul imită Constantinopolul. După cum în provinciile limitrofe supuse Turciei se înarmează curzii contra armenilor, tot astfel în Caucazul rusesc sunt înarmați tătarii. In iulie trecut, Bakul centrul teritoriului petrolifer, era deja teatrul unor măceluri teribile ; azi vărsările de sânge se repetă și mai crude. Insă și în aceasta stă importanța politică a evenimentului) pare că jocul se întoarce în protiva celor ce l-au încercat. Pare (știrile ce sosesc din Caucaz sunt, firește, nesigure și trecute prin foarfecile cenzurei rusești), pare că tătarii și armenii, înțeleg inutilitatea de a se masacra intre dînșii și că mișcarea pierde caracterul de luptă de rasă spre a lua pe cel al unei adevărate convulsiuni sociale, devenită și mai teribilă din cauza sălbatecelor condiții ale mediului în care se desfășoară. Ajutoare oficiale Comitetul miniștrilor s’a întrunit azi și s’a ocupat de ajutoarele ce trebue să se dea provincii’' bântuite dle foamete. Guvernatorii provinciilor, reprezintanții zemstvourilor, ai Grucei-Prușii, ai societăților filantropice și mareșalii nobilimei erau de față. Raportorii au comunicat că mizeria este mai violentă în provinciile Saratoff, Riazan, Samara, Penza, Tamboff, Orel, Voronej, Tula, Viatka și mai slabă în provinciile Vitebsk, Kazan și Osoff. Se crede că aproximativ 602 milioane 250.000 kgf. de cereale vor fi necesare spre a se hrăni populația. In ceea ce privește celellalte provincii nemenționate mai sus, se zice că vor fi necesare 368 milioane kgr. pentru hrană și 57.750.000 kgr. pentru semănături. Ministerul de finanțe va avea să cheltuiască 100 milioane de franci pentru cumpărarea acestor cereale. Kumsasky. H?â se dis&sisfera O pornire de distrugere pare a fi străbătut zilele trecute pămintul. In apusul Italiei, natura in potriva oamenilor; in ținuturile Caucazului oamenii contra naturei ; în Japonia, adoratorii războiului contra edificiului păcei , sguduitura cutremurului, incendiul puțurilor petrolifere la Baku, turburările japoneze pentru sfișierea tratatului de la Portsmouth, o înlănțuire tumultoasă și dezastroasă de fapte, pentru ca de la un capăt la cel Tait pămintul să se sgudue. Trei strigăte de durere. Unul sălbatic la Baku, unde, in orbirea furioasă a revoltei în contra robiei, oamenii năvăleau să dea pradă flăcărilor puțurile bogăției lor, să contenească intr’un singur gest de delir tragic opera a sute de uzine și mișcarea economică a milioanelor ce trebuiau să se împrăștie între mii și mii de oameni. Un strigăt pătimaș de amor propriu național și de speranțe înșelate în Japonia, unde se sbăteau în fața guvernului condițiile păcei ce pareau nedemne de niște victorii zdrobitoare. Dar mai sfișietor ca toate, strigătul de teroare și de neputincioasă teamă,strigătul de ruină și de milă ce inghiață sîngele iu vine, vine din Calabria, de acolo unde natura Însăși, întruna din frământările neașteptate și fatale ale forțelor ei oculte, dădu război și oamenilor, ii trezi din somn in mijlocul năruirii locuințelor, făcu un măcel de nevinovați, ca să reintre peste un minut în lugubra ei liniște. Prevestiri de comoții telurice se observaseră de câteva zile pe pământ. Vulcanul Stromboli făcuse erupție cu o violență care dedea temerea că se va reinoi oribila prăbușire de munte din Martinica. Ca Viena și in alte orașe se observaseră oarecari colorații intense și stranii ale crepusculilor, despre cari meteorologii spun că nu se ved decât in perioadele de activitate vulcanică a pământului și cari, într'adevăr, nu mai fuseseră observate din 1902, când muntele Pelle, dincolo de ocean, îșî făptui tragedia. Globul nostru era într’o stare de supraescitare a lăuntrului lui, dar cine putea spune că și de data aceasta că erau să fie victime omenești ? și unde, un care punct al vastei scoarțe pământești, era să isbucnească furia lui de devastare ? Oamenii dovmn liniștiți de-asupra unor abise de forțe necunoscute , și visul lor se încrede in somnul elementelor și în nemărginitul lumeî, in care fiecare nu se simte decât ca un biet punct, și deci la adăpost de răscolirile soartei. A fost să fie încercat iarăși acel persecutat apus al Italiei, a cărui sculpturală frumusețe este împresurată de o înflăcărată coroană de vulcani. Acolo, în acel ținut nefericit, in care problema existenței deslănțuiește ea însăși din când in când catastrofe și amărăciuni. In chiar momentul când in suflete năștea cele mai dulci speranțe pe urma făgăduitei opere de însănătoșire economică, acolo a vrut natura să dea bătălia ei ucigătoare. Cutremurul de pămint, în patruzeci de secunde, cari în asemenea momente grozave sunt veacuri, prăbuși piatră peste piatră și pietrele peste oameni , casele se năruiră, familii întregi fură înmormîntate, trupuri pe jumătate vii gemură sub dărâmături, părinți, mame, soții, copii își cautară pe cei scumpi, oameni palizi și întemniți, înviați ca din morți, își căutară adăposturile și văzură numai ziduri dărâmate, numai ziduri ce se clatinau. Natura face războiu într-o singură clipă, dar e distrugătoarea cea mai groaznică și cea mai oarbă. Printre spăimintătoarele evenimente din ultimul timp, ea a lăsat cea mai adîncă cicatrice a flagelului; după cum oamenii redevin câte o dată sălbatici, tot astfel și natura, născătoarea și hrănitoare tuturora, ține par’că să’și reamintească uneori puterea ei nemăsurată și a tot distrugătoare.. a. Visita Suveranul la Scohoiu (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Dorohoi, 29 August. Vestea anunțată cel d’intern de «Universul» că M. S. Regele, cu ocazia marilor manevre din Botoșani, va vizita și orașul Dorohoiu pe la finele lunei viitoare, se confirmă azi oficial. Tot ce e suflare românească în orașul și județul Dorohoiu așteaptă cu nerăbdare vizita iubitului nostru Suveran. Regele a mai vizitat Dorohoiul — subt 39 ani de atunci—la 1866 când a venit ca domnitor in țară. "După cum am mai anunțat,"'Kt vederea înaltei vizite, atât prefectura cât și primăria au votat sume pentru primirea Suveranului. Ministerul de interne a aprobat aceste sume : 12.000 lei votați de prefectură și 10.000 lei de primărie, in total 22.000 Această sumă va servi pentru preîntâmpinarea tuturor cheltuelilor ce vor necesita pentru înfrumusețarea orașului, pavarea străzilor, banchete, etc. Bri, 28 August, s’a ținut la prefectură un consiliu la care au participat reprezentanții tuturor autorităților civile și militare și s’a stabilit un program, care va mai fi completat ulterior, cu privire la primirea Suveranului. Iată in linii generale acest program : In ziua de 28 sau 29 Septembrie — în ce zi anume nu se știe incă — la orele 10 dimineața, un tren special va aduce din Botoșani pe M. S. Regele Carol, R.A. L.L. R.R. Principele Ferdinand și Principesa Maria cu micii principi, împreună cu suita regală. Dintre miniștri vor sosi d. G. G. Cantacuzino, primul ministru, d. general Cf. Manu, ministru de războiu și d. Ionel Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice. La gară, Suveranul, principii, suita și miniștrii, vor fi primiți de capii tuturor autorităților de orice grad, notabilitățile orașului, delegații de săteni, etc. După prezentările obișnuite, se va forma un cortegiu regal care va străbate stradele Carmen Sylva, I. C. Brătianu, Gr. Ghica, până la biserica-catedrală, unde se va oficia un Te-Deum. Cortegiul va porni apoi la palatul administrativ. Aci, după ce se vor face prezentările și recepțiunea, M. S. Regele va trece in revistă cortegiul compus, cum am zis, din toate autoritățile civile și militare și câte o delegație de 10 săteni și 10 sătence de fiecare comună din județ (949 de la 47 comuni). La orele 12, în marea sală de festivități a palatului administrativ, va avea loc masa. Vor lua parte toate notabilitățile orașului, șefii tuturor autorităților, reprezintanții Dorohoiului in parlament toți foștii senatori, deputați și primari. După masă, Regele, Principii și suita, însoțiți de d. prefect al județului și d. primar al orașului, vor vizita: școala primară debăeți No. 1 «Gh. Asachi», școala primară de fete No. 2 «Elisabeta», gimnaziul, școala de meserii, biserica Ștefan-cel-Mare (monument istoric), cazarma regimentului 8 Dragoș No 29, arestul preventiv și spitalul județean in ordinea mai sus arătată. Cum programul nu-i definitiv și urmează a se mai complecta e probabil că Suveranul va mai vizita și alte autorități. In asemenea caz lucrul va fi stabilit ulterior. Se vorbește că M. S. Regele va vizita și somptuosul palat al d-lui G. G. Burgheie, fost primar și deputat. La 7 ore seara, după toate probabilitățile , Regele, cu întreaga suită se va retrage in gară, ocupând trenul regal, unde va petrece noaptea. Dimineața, la orele 7, a doua zi, Suveranul va pleca pe linia nouă la București, trecând prin Iași. 1 * * * Pentru stabilirea programului definitiv, spre a supraveghia activarea lucrărilor de înfrumusețare și de împodobire a orașului, lucrări cari au început, în fine pentru aranjarea tuturor preparativelor în vederea înaltei vizite, s’a instituit o comisiune din d-nii V. V. Miclescu, prefectul județului; locot.-colonel Pr. Ionescu, comandantul regimentului; O. Gherghel, primarul orașului; G. G. Burgheie, fost primar și deputat; dr. N. Crivăț, medicul primar al orașului ; dr. Apostoleanu, medicul spitalului județean ; Ispirescu, inginerul șef al județului; Jean Pancu, inginerul comunei; M. G. Holban, președintele consiliului județean; N.N. Ciornei, polițaiul orașului și G. IV seu, directorul gimnaziului «Gr. Ghica». Această comisiune și-a început de eri activitatea. Străzile pe unde va trece cortegiul regal, vor fi splendit împodobite, casele văruite, grilajele vopsite. Vom reveni. NW SI A.T JP3E7 ZI J Budinca de gutui, Aranxf. — Mestecăm tot intr’o parte 160 gr. marmeladă de gutui, 10 gălbenușuri de oii, zeama și coaja rasă de la o lămâie, 6 linguri zahăr pisat, până se fac ca spuma timp de V ® oră; mai adăugăm spuma de la 10 albușuri de ou, ușor mestecată : această composite opunem intr’o formă de porcelan unsă cu unt și coaptă in cuptor încet ca 1/4 oră; o presarăm cu zahăr și îndată servită cu sirop de gutui. (MIMIMil II dilMIA Tristă statistică. Amănuntele asupra teribilului dezastru ce a lovit Italia meridională sunt impresionante. Dezastrul este mult mai grav de cum reeșea din primele depeșe. După ultimele știri sosite numai din districtul Monteleone, pagubele produse de cutremur, pot fi rezumate astfel : Stefanaconi : distrus tot satul, descoperiți 100 morți. Piscopio : distrus tot satul: 50 morți. Triparni (fracțiune din Monteleone) : distrus in întregime, peste 60 de morți. S. Gregorio : 65 morți, fracțiunea din San Maro cu desăvârșire distrusă. Milcto, 11 morți și 300 răniți grav. Zungli, distrus aproape complect, cu un număr de morți nebotârit încă. Drappia, un mort și câțiva răniți.Francica, un mort și câțiva răniții Cessaniti, aproape întreg distrus cu un număr neprecizat de morți și răniți. Pe fracțiunile S. Leo, Costantino și Conidolii sunt cu totul distruse. S’au descoperit până acum 50 morți. Spilinga, un mort, Santo Onofrio, foarte multe victime. Și, in sfirșit, orașul Monteleone, cu multe case dărâmate și șoapte morți. In’ închisori răniții sunt 49: 40 deținuți, un șef gardian și 8 gardieni. Noapte de teroare în Ezzo Pizzo este complect dărâmat și numărul morților și răniților este enorm. Panica a fost groaznică, în tăcerea nopței se ridicară deodată țipete de durere, de groază, de teamă, țipete urmate imediat de o detunătură teribilă produsă de clădirile ce se prăbușau. Stradele orașului fură năpădite de o mulțime nebună de groază, întunericul, praful asfixiant ce se ridica din dărâmături, strigătele ce cereau ajutor, urletele de disperare produceau o impresie spăimântătoare. Pizzo este un orășel mic, situat pe un mall și pitoresc promotoriu, care se oglindește în golful S. Eufemia, la mică depărtare de Monteleone. Orășelul acesta, azi aproaus distrus, este celebru in istoria Italiei, prin tragicul sfirșit al lui Joachim Murat. Când detronatul rege încercă, cu o lovitură Îndrăzneață, să recucerească regatul Neapolelui, fu arestat și împușcat la Pizzo, pe țărmul mărei. Nu vru apărare și refuză procesul militar, spunând că un rege nu putea fi judecat decât de un consiliu de regi înfruntă moartea cu eroism și corpul lui fu înmormintat in subteranele unei biserici din Pizzo. La Catanzaro și Parghelia Doui lucrători din Catanzaro, scăpați ca prin minune și sosiți la Neapole, spun că orășelul este complect distrus și numai câteva case au rămas în picioare. Ei spun că toată noaptea cutremurului țipetele și vietele au umplut văzduhul sfâșiind inimile; nu s’au mai văzut niciodată scene atât de grozave; numărul victimelor, neprecizat încă, e colosal. Parghelia este de asemenea cu desăvirșire distrus ; au rămas in picioare numai două-trei case; si socotește că numărul morților trece acolo de 800, aproape numai femei și copii, căci mai toți bărbații se afîân la câmp, păzind viile! Cei cari supraviețiesc sunt flămânzi și îngroziți ; unii au nebunit ; ei cutreeză dărâmăturile plângând și deminfiu-și copiii și nevestele. De sub dărîmături se auzeau gemete și a doua zi după cutremur. Episodele îngrozitoare sunt nenumărate. Lângă biserica dărimată, în virful dărimăturilor unei case, o femei de vre-o 50 de ani, pe jumătate goală, își plângea cei cinci copii inmormintațî de vii, și bărbatul ședea lângă dînsa, cu privirea rătăcită, fără să spună vre-o vorbă, nesimțitor la durerea nevestei lui. Un tinăr lucrător, Însurat numai de cinci zile, încercă să fugă de cum simți cutremurul, ca nevasta , dar, pe când fugea, acoperișul casei se dărîmă și femeia rămase îngropată. Bărbatul, nebun de durere, se puse să răscolească dărimăturile, dar nu putu smulge decât două coade negre, neisbutind să dea in lături o birnă ce căzuse pe piepul nenorocitei femei. Ziarele italiene spun că numărul total al celor rămași fără adăpost, de pe urma teribilului dezastru, se urcă la 20.000, iar pagubele până acum socotite trec de mai multe milioane. CONGRESUL SIONIST Initerview cu df. dr. șî rabin I. Memtärwwei. Aflând despre întoarcerea din străinătate a d-lui dr. Niemirower, (rabinul comunităței israelitelsi știind că fusese la congresul d. Basel, ca membru al comisiunei permanente, care prepară lucrările pentru congres și ca membru al comisiunei de propagandă sionistă, fil’am adresat d-sale, pentru a afla opinia ca nutrește cu privire la lucrările congresului și la mersul mișcărei sioniste. D-sa m’a primit cu obicinuita-i amabilitate și la întrebările mele, mi-a răspuns următoarele : Ce impresie a exercitat congresul asupra d-voastre, în urma ședințelor furtunoasa ce au avut loc ? — In adevăr, unii delegați au arătat că sunt apți a fi membri in parlamentul unguresc, ba unele ședințe aminteau chiar scene de operetă, cu toate astea trebue sa mărturisesc că congresul mi-a produs multă bucurie. Zgomotul a fost un semn de viața. Palestinianii au arătat că au o adevărată iubire pentru Palestina și că sunt in stare a jertfi niște interese trecătoare ale evreilor, spre a ajunge la idealul vecinic. Pe de altă parte și teritorialiștii, au arătat o adevărată iubire pentru poporul evreesc, așa că sunt în stare de a jertfi idealul lor Palestinian pentru trebuința cauzei. — Părerile cărui partid ați împărtășit ? — Pentru mine sionismul este o mixtură de idealuri. Intern idealul Chowewe-sioniștilor adică colonizarea Palestinei cu evrei, al douilea, idealul sioniștilor culturali, adică desvoltarea spiritului evreesc in toate ramurile, in sensul modern. Meritul lui Herzl este că a dat iubirei către Palestina, și fidelităței către cultura evreiască, un caracter solemn și public, că a făcut din o chestie internă doctrinară, religioasă, o chestiune universală, generală, politică. Că a făcut programul Baselian și a fondat instituțiunile «Șekel», «Fondul Național», «Banca Colonială» și «Congresul». Se înțelege de la sine că sionismul teritorialist, care e neistoric și necultural, ci numai pur politic și național, n’are nici un farmec pentru mine. — Dar rezolvarea chestiunei evreiești ? — O rezolvire radicală, nu există individul sau poporul cât trăește, este o vecinică chestiune; după moarte face parte din domeniul chestiilor teologice. Dar aceasta este filosofie, căci în sensul politico-social așteptăm o rasolvire, însă nu într’o formă unică, cum cred sioniștii sau asimiliștii fanatici. Resolvirea va avea loc in Europa, prin progresul omenirei și evoluția econonomico-socială. Iar in celelalte părți prin emigrarea chibzuită și sistematică a evreilor, dat —last not least—prin un «Altneuland», in Palestina, prin colonii evreești in țara strămoșească, cari să fie nu numai colonii economice ci și așezăminte culturale, centre intelectuale. — Puteți lua parte dv. și la organizarea teritorialistă a lui Fangwill 2 — Pentru ce nu ? Cum sunt pentru I. G. A. Bnei Brith, Alianța Israelită, care dă ajutoare materiale și morale, ași putea lua parte și la organizația ce se ocupă cu chestiunea evreiască în prezent. Se înțelege cât timp traista in luptă cu sionismul oficial și cu instituțiile sus-numite. — Ce e cu șefia ? — Fără Herzl, suntem fără șef. Sunt 7 oameni serioși și capabili, in frunte cu d. Wolfsohn, cari conduc mișcarea sionistă. Când o țară n’are un rege, nu e nevoie de președinte, după cum spune scriitorul scandinav. Cu toate aceste avem speranța că d. Wolfsohn, va fi un excelent executor al testamentului lui Herzl, ca autor a numeroase broșuri de scandal, politice și sociale. El a fost condamnat de mai multe ori pentru delicte de presă, și a stat doui ani în pușcărie pentru defraudările de la poșta din Fiume. Acum câtva timp printr’un roman de scandal aduse în așa mare disperare pe cântăreața Etelka Schip, de la opera din Budapesta, încât se sinucise. Bufepta contra ViiiI Budapesta. 30.—Mai mulți cetățeni din Budapesta cerură printr’o petiție adresată consiliului comunal, ca să se schimbe numele «stradei Vienese (Wienergasse)», deoarece în Viena nu se află nici o stradă cu numele «Budapesta» Capitala ungurească Budapesta n’are nevoe de nimic vienez. Audienta SiaroniM Fejsrvary Budapesta, 30.—Generalul Fejervary a avut în Viena o audiență de o oră. După aceea mai rămase două ore în Hofburg, unde înainte și după el a fost primit în audiență baronul Gautsch și în sfirșit contele Goluchowski, împăratul și-a rezervat soluțiunea. Generalul Fejervary rămâne la Viena așteptând a fi chemat din nou de Împărat. Ifîsswam psi’tssM Brăila — Pe ziua de 20 August — (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Tendința pieței noastre se menține, în general, neschimbată. Cu toate acestea astăzi s’a observat pe piață o activitate foarte mare. Buletinul oficial al bursei Brăila, apărut astă-seară în patru pagini și cu supliment,înregistrează peste 350 de operațiuni din vagoane și vr’o 18 din magazii, șlepuri, și docuri. Activitatea de astăzi se explică prin faptul că în port au sosit mai multe vapoare cari trebuesc încărcate. In afară de aceasta, unii exportatori au de făcut față angajamentelor cu străinătatea, așa că sunt siliți să cumpere cu toată urcarea excesivă a navlurilor. In asemenea condițiuni era natural să se producă și o nouă urcare a prețului grâului, care s-a vândut azi cu SO-SO lei la vagon mai mult decât Sâmbăta trecută. Din buletinul bursei reese că grâul de 81/400 kgr. greutate s’a vîndut cu minimum lei 14.90 suta de kgr. Oarzele sunt foarte neglijate și s’au tratat azi cu prețuri cari au variat între 9.75—10.45 pe suta de kgr. Secara e căutată. Acest articol a obținut azi pe piață până la lei 12.15 suta de kgr. marfa de calitate superioară. Orzoaica de asemenea neglijeată. Cumpărători sunt puțini; de acea prețurile scad. Azi s’a tratat cu lei 13.30 suta de kgr. Grâul, vindut din șlep a obținut maximum lei 15.50 suta de kgr. marfă de 82/800 kgr. greutate, având 1% corpuri străine. Secara s’a negociat cu lei 12.30 suta de kgr. din șlep bordo Suiina. * Svonurile despre iminenta prohibițiune a exportului de grâu în Rusia persistă. Totuși optimismul comercianților noștri de cereale, față de această prohibițiune care ar fi favorizat mult grânele noastre, a descrescut mult, în urma știrilor despre splendida și abundenta recoltă de grâu din Argentina și din unele țări europene. Evident, că grânele noastre vor avea de luptat cu concurența produselor americane pe piețele de consum cari se aprovizionau până acum din Rusia. Ramon. o cxjazzTA.ifji: jpa? zz Ca să ai un bărbat foarte politicos, nu observa decât pe jumătate curtea pe care o face prietenelor sale. ■ wWKgaawww Acum în urmă fusese numit practicant în serviciul maritim român de la Constanța. Demisionând de acolo, a venit in București și a cerut să fie numit institutor în Macedonia. Ieșindu-i decretul de isgonire, Tache Sebe a preferat mai bine să moară aci, în sinul țării sale. D. Furcă termină cu următoarele cuvinte : «M’am rugat, iubite coleg, e o limbă de moarte, când te-am văzut la spital, zicându-mi: — Du-te la «Voința Națională» și spune că Papamihalopulo...» «Această datorie mi-o îndeplinesc acum, la mormintul meu, în fața reprezintanților presei. Acei cari te-au luat ne suflet, să-și primească pedeapsa». Această cuvîntare a d-lui Furcă a stors lacrimi întregei asistențe. înmormîntarea s’a terminat la orele 5 seara. A se citi alte naaăstrate la Ultima Ora taleinde di Hasig (Telegramele particulare ale ziarului „Universul**) TuMrile este ton Berlin, 30.— Telegramă la Petersburg. Din Baku se anunță că, în timpul incendiilor și masacrelor, bogatul negustor armean Adamoff și-a apărat casa ucizând cu focuri de pușcă de 1* ferestre 47 tătari, dar năvălitorii au dat foc casei, care s-a prăbușit înmormântând pe Adamoff cu întreaga familie sub dărâmăturile aprinse. Numărul tătarilor uciși tot Baku se ridică la 2000. Orașul Baku este împresurat cu un cerc de tunuri, spre a se împedica un nou asalt al tătarilor. Toate satele de prin prejur sunt reduse mormane de ruine. Broîușii Berlin, 30.— Telegramă din Petersburg. Lângă Smolensk, cazacii au atacat un grup de bărbați și femei, au târât cu dînșii pe aceste din urmă, le-au biciuit și după ce le-au violentat, le-au tîrît în carcere unde le-au părăsit biciuirilor și infamiilor gardienilor. Intre vinovați sunt doar înalți funcționari ai guvernatoratului. S’a deschis o anchetă. O sinagogă Esipsa tio trupa.—Evrei ger Berlin, 30.—Se telegrafiase din Varșovia că sinagoga din strada Gnoma a fost ocupată de trupe. Evreii cari se aflau acolo au fost perchiziționați. S’au făcut multe arestări.’ Srreiss aAüiti« fîesprs massgi’gig Is la Baku. Poliția unită o» tătară osniia armenilor Viena, 30. Fugarii de la Baku, sosiți in Viena, povestesc amănunte oribile asupra masacrelor. Poliția ajută pe tătari contra armenilor. Bogatul armean Lateffe, asediat în palatul său, a chemat în zadar poliția. Tătarii au năvălit în palat și au ucis cu lovituri de topoare întreaga familie și pe toți servitorii, facându-ii bucăți." * * *• Principi regali la manevrele germane — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretele a două principi regali din străinătate, cari asistă ca oaspeți ai împăratului Wilhelm la manevrele armatei germane și adică la stânga este portretul principelui Arthur de Connaught, un nepot al regelui Angliei, iar la dreapta acela al principelui Harald al Danemarcei, un fiu al principelui Cristian Frideric, moștenitorul tronului danez. ________ Situația din Ungaria (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») ar fiîarsa autorului tircșol «Profesării!!!! Zolssig» Budapesta. 30.—Poliția în urma unui interogator de mai multe ore după miezul naptei, aresta pe colaboratorul ziarului «Pesti Iiirlap», organul baronului Banffy, anume Arpad Zigany, ca fiind autorul a celei mai mari părți a broșurei politice .Criza ungară și dinastia Hohensollern. Zigany a fost arestat pentru crima de înaltă trădare. El a mărturisit că este complice și recunoaște că mai are și alți complici, dar refuză să le spună numele. Pe baza unei corespondențe sechestrate, poliția luă interogatoriul funcționarului de la gară Iosef Beenes, secretarul particular al baronului Banffy. Zigany este cunoscută swhsafa- Eri, la orele 2 și jumătate, s’a făcut înmormîntarea studentului Tache Wehe, despre a cărui sinucidere am vorbit. Corpul nefericitului sinucis a fost ridicat de la morga orașului și dus pe un dric cu două cai până la cimitirul Ghencea, unde s’a făcut înmormântarea. Carul funebru a fost urmat de o mulțime de prieteni și membrii ai coloniei macedonene. Pe sicriű erau depuse numeroase coroane, între cari : din partea d-lui Teodor Apostolescu, din partea societăței macedo-române, din partea sec. Nijopolea, etc. Mitropolia a oprit ca să oficieze vre un preot, în vedere că canoanele nu dau voie preoților să oficieze la sinucigași, decât când s’ar stabili că sinucisul era nebun. Colonia macedo-română nu s’a învoit a se libera un asemenea certificat pentru Tache Șebe. La cimitir a vorbit d. Niculae Furcă, redactor la «Românul de la Pind». D-sa a spus că Șebe s’a născut în com. Nicopole, că frecventat școala primară română din satul său natal și că in urmă s’a înscris la liceul român din Bitolia. In tot timpul studiilor sale Tacherebe trecea drept un băiat liniștit și silitor. Terminând liceul, fu numit institutor in comunele Băiasa și Teleș, unde a lăsat cele mai bune impresii. In toamna anului 1801 a demisionat și a venit in România. El intră în administrația ziarului «Țara», apoi fu corector la ziare« «Vremea» și «Epoca». Itorile filBurî și transferări la îîiYefăffircîful profesional Pe ziua de 1 Septembrie s’au făcut următoarele numiri și transferări in învățămintul profesional pentru fete. Am anunțat că cele trei catedre de limba germană, franceză și română se transformă intr’o singură catedră de studii. In aceste locuri au fost numite : La Roman, d-na Alexandrina C. Ion, Buzău, Eufrosina Pravuț, Giurgiu, Alexandrina loanid, P.Neamțu, Maria Paladi, Slatina, I. Vasilescu, transferată aci de la T.-Severin, T.-Severin, M. Pârâianu. Iași, Cleopatra Gheorghiu, Ploești, Maria Guriță, Galați, Emilia Marcian. Constanța, Valentina Georgescu. Caracal, El. Puricescu. Pitești, Sofia Piperescu transferată aci de la Focșani, Bacău, Hortensia Morțun, Vasluiu, Economul I. Grigoriu. Ixași, Clemența Bălășescu, transferată aei de la Vasluiu. Bucureșt: Școala No. I : D-na Lupașcu , Școala No. II: Ecaterina Ghenovici ; Școala No. II: Maria Ghirghiu, transferată de la No. I. In afară de aceste numiri, s’au mai făcut următoarele transferări: D-ra Elena Ionescu, ajutoare de maestră la școala profesională No. 1 din Capitală, trece la No. 3, iar în locul d-sale se transferă d-ra Ec. Ionescu. D-na Natalia Vincler, profesoară titulară la școala profesională de fete No. 3 din Capitală se transferă la școala centrală de fete (str. Icoanei) ca profesoară de limba română. D-na Aurelia Constantinescu, profesoară de 1. română la școala profesională No. 1 din Capitală trece la externatul No. 2 de fete din București. D-na M. Nicolau, profesoară de 1. română la școala profesională din Ploești, se transferă în aceiași calitate la externatul de fete din aceiași localitate. D-na Ana Ghermănescu, profesoară de 1. română la școala profesională din Constanța, se numește în aceiași calitate la externatul de fete din Botoșani. La atelierul profesional din C.Lung, a fost transferată in calitate de ajutoare de maestră d-ra Elena Armeana, de la Slatina. D-ra Margareta Dime, a fost na- M ‘S’asSi®