Universul, decembrie 1905 (Anul 23, nr. 330-357)
1905-12-01 / nr. 330
Ätsjsiatal p®Möc din Gal®-fat.— (Vsai explicații Calendar pe «anul i 905 Ortodox ^iercarî, 30 Noembrie.— Sfintul Apostol Andrei) cel întâiu Catolic Miercarî, 13 Decembrie.— Lucia Boarele răsare 7.48; apune 4.35 București, 30 Noembrie. lYlfiifiifilie armată Opiniunea publică a îmbrățișat cu bucurie inițiativa luată de cercurile armatei, de a se introduce instrucția militară în învățămîntul public. Chestiunea aceasta, din a căreia bună rezolvare vor urma roade însemnate, face pe unul din cititorii noștri, d. Victor Munteanu, directorul școalei de băeți No. 6 din Iași, să pue pe tapet o altă chestiune nu mai puțin însemnată și în strînsă legătură cu cea dintâiu. Iată ce scria în această privință d. Munteanu: «Se știea numărul analfabeților cari intră în armată.— Ce se face cu acești analfabeți ?— De cine, cum și când sunt ei învățați a scrie și a citi ? Odată deprinși a citi și scrie, cum sunt utilizate aceste deprinderi și cunoștințe ale lor ? De cine și cum li se predau cunoștințele din diverse obiecte de învățămînt, cunoștințe ehivalente cu acele din 3 clase primare ? In ce mod se predă morala și religia ? Cum în rezumat se pregătește soldatul viitor cetățean pentru ca intrat în armată complect ignorant (în caz dacă a fost analfabet) să revie după 3 ani în satul său nu un om stricat, nărăvit cu toate vițiile, ci un român verde fizicește, un om moral și patriot, un sătean cu o cultură suficientă pentru preîntâmpinarea celor mai importante nevoi ale vieței. Oare armata ar trebui să aibă numai menirea instrucțiunei militare în obicinuitul sens al curântului pentru cazuri rari de războiu? Oare sacrificiile pe cari le face Statul nu ar putea fi răsplătite printr-o utilizare a acestei instituții într’un sens mai potrivit și folositor nevoilor națiune! ? Dara armata nu s’ar putea asocia la problema școalei prin faptul că ar complecta aceea ce școala nu a putut face cu analfabeții la vârsta copilăriei din împrejurări independente de voința ei? Școalele de adulți nu și-ar găsi locul nemerit în acele școale de cazarmă, unde sub un regim prielnic s’ar putea realiza mai bine scopul urmărit? De bună seamă că după cum s’a găsit mijlocul de a se crea un personal militar instructor pentru exercițiile militare ale elevilor școalelor rurale, tot așa s’ar putea detașa institutori pe la cazarme care să pregătească gradele inferioare pentru a înveța scrierea și citirea pe soldații analfabeți, iar ofițerii noștri atâta de’ bine pregătiți intelectualicește ar putea aduce imense servicii în predarea câtorva cursuri din obiectele de învățâmînt absolut necesare unei culturi elementare trebuitoare fiecărui cetățean. Educația națională nu se poate face numai după reglemente și cărți de strategie, iar răspândirea educației în popor numai prin corn și arme. Iată chestiuni care ar trebui studiate pentru ca odată cu reformele ce se procetează în școală, odată cu tendința ce se observă ca armata să intervie ca un factor de pregătire a tinerilor generațiuni pentru cariera ei, să se caute și mijloacele prin care, organizându-se instrucția din armată, dinsa să poată servi, pe lângă pregătirea meseriei de soldat și acea pregătire de a răspândi lumina la sate făcând ca soldatul să se întoarcă luminat în mijlocul familiei, condiție esențială fără care nu se poate vorbi de progres sub orice raport. DIN ANGLIA (Corespondență paria ziarului «Unitsrist») Londra, 26 Noembrie. Sfârșitul crizei Criza ministerială engleză care de formă durează de câteva zile, iar de fapt de câțiva ani, căci de multă vreme cabinetul Balfour nu mai avea nici un sprijin în Parlament, s-a sfârșit. Conformându-se rigidului obiceiu constituțional ce domnește în Anglia, regele Eduard, de îndată ce s-au retras conservatorii, a însărcinat cu formarea noului cabinet pe șeful opoziției, fără a se mai adresa bărbaților intermediari cum se obicinuește a se face în alte țări. Și sir Enric Campbell- Bannerman pare hotărit și dinsula căuta să dea ministerului sau un caracter cu desăvârșire liberal, evitînd până și orice tratative cu Roseberg, șeful fracțiunei moderate a partidului. Noul minister, care are o bază insuficientă în Camera actuală va trebui să o dizolve imediat și să facă noi alegeri. Din aceste alegeri el speră să iasă cu o majoritate liberală de 340—850 voturi, adică de cincisprezece ori mai mare chiar decât cea realizată de Gladstone în 1885, înainte de despărțirea lui de unioniști. Curiozitățile minsterelor Sir Campbell-Bannerman are însă mult de lucru zilele acestea, căci el nu are de ales numai miniștri, ci și pe toți ceilalți demnitari ai Curței. In Anglia, gentilomii și damele de Curte urmează soarta miniștrilor și când e la putere un ministru liberal el trebue să aleagă pe gentilomi și pe dame din câmpul liberal și vice-versa. Chestiunea aceasta devine foarte serioasă când este vorba de ales garderobiera reginei, care și ea urmează fluctuațiile politice. La 1839 a existat o «Bedchamber question» (chestia camerei de culcare) care era gata să dea naștere la o serie de discuții tot atât de serioase ca și «homeriile» sau protecționismul. Regina Victoria s’a opus atunci la schimbarea daunelor și drelor ei de onore și miniștrii au trebuit să susțină o lungă luptă cu suverana, luptă care s’a sfârșit cu un compromis. De atunci încoace reginele Angliei au avut facultatea de a ’și alege doamnele și d-șoarele de onoare, afară de.... garderobieră. Astăzi partea grea a chestiei este că marea garderobieră nu poate fi decât o ducesă și cum astăzi nu există niciun duce liberal, sir Campbell-Bannerman se află intr’o serioasă încurcătură. Probabil că noul prim-ministru va lăsa postul vacant, după cum a făcut și Gladstone, și regina va încredința în mod provizoriu și pe rînd d-șoarelor ei de onoare postul, care, deși nominal, are totuși o leafă de 12.500 coroane pe an. Forcing. ———«Jazaar TCKSa.«» ................. ... JUBXULUI. regim. 10 de cavalerie (Prin poștă de la cor ap. nostru particular) Giurgiu, 28 Noembrie. Azi s’a serbat jubileul de 25 ani de la înființarea reg. 10 de cavalerie din localitate. Frumoasa cazarmă din bulev. Aleiului era împodobită cu drapele tricolore și cu verdeață. La poarta de intrare se observa un arc de triumf cu următoarea inscripție: «Credință regelui și iubire de neam». La orele 10 jum. se anunță sosirea d-lor generali Remus Boteanu, comandantul diviziei a II de călărași și Căpitanovici, comandantul brigăzei a VII , întregul regiment, aranjat in curte, având și recruții clasei anului 1906, în cap cu d. colonel Bâjescu, prezintă sabia. Muzica intonează «Imnul generalului» D-lor, după ce trec in revistă regimentul, iau loc în jurul unei mese, unde preotul Stavrofor Marin Popescu, confesorul garnizoanei, oficiază un serviciu religios. Răspunsurile au fost date de corul de soldați pus sub dirigirea d-lui locot. Ioanid. Se mai află de față d-nnî prefect Petrescu in uniformă de căpitan de roșiori, locot.-colonel Tocilescu din infanterie, maior Mirinescu precum și intreg corpul ofițeresc cu drapelul regimentului. După aceea recruții depun jurămîntul, apoi confesorul ținu o cuvintare aratând importanța jurămîntului. Sergentul Gh. Atanasiu citi ordine de zi prin care mai mulți soldați și brigadieri sunt înaintați. Apoi d. colonel Bâjescu ținu o interesantă cuvintare. Sosirea A. S. R. Principell Ferdinand In momentul când se oficia serviciul religios, d. colonel Bâjescu primi o telegramă prin care era anunțat că la acest jubileu va asista și A. S. R. Principele Ferdinand, inspectorul cavaleriei și comandantul corpului II de armată. La orele 12 jum. A. S. R. sosi cu un automobil însoțit de d. colonel Istrate, șeful statului major al corpului II, și maiorul P. Greceanu, aghiotantul Prințului. Intrând în curtea cazarmei i se prezintă raportul trupelor de d. colonel Bujescu și apoi în sunetul imnului regal și urale trecu trupa în revistă. După aceasta A. S. R. primi defilarea. Banchetul La orele 1 jum. trecu In sala de mâncare frumos ornată. In tot timpul banchetului muzica reg. 10 intona diferite arii. A. S. R. Principele Ferdinand, la șampanie, ridică următorul toast : «întâiul pahar il beau în sănătatea șefului nostru suprem, M. S. Regele Carol. «Al douilea pahar il beau in sănătatea reg. 10 de călărași. «Cu o vie mulțumire am venit în mijlocul reg. 10 spre a participa la sărbătorirea celui de al 25-lea an al vieței sale «Deși acest regiment, în formațiunea de azi, n’a luat parte ,în războiul neatârnărei— totuși eőlementele din cari s’a format escadronul 2 din reg. 3 roșiori—a primit botezul de singe pe câmpiile Bulgariei. «In acești 25 ani de liniște de la formare, el s’a desvoltat incontinuu pentru întărirea armatei române. Acest regiment a mulțumit totdeauna pe șefii săi și chiar pe Șeful suprem al armatei. «Nu trebue iisă să ve sprijiniți pe aceste mulțumiri, căci îmi aduc aminte să fi citit pe arme vechi următoarele cuvinte în limba germană : «Rastig ist vostig» ! (odihnindu-mă, ruginesc»). Prin urmare, vă recomand o muncă continuă dimpreună cu o disciplină de fier, care să se bazeze pe dragoste, încredere de respect reciproc între superior și inferiori. Urez prosperitate acestui regiment. Să trăiască al 10-lea de călărași!» Ultimele cuvinte ale A. S. R. fură acoperite cu nesfirșite urale din partea tuturor ofițerilor. A. S. R. însoțit de toți cei prezenți, porni la manej, luând loc în loje. Aci a asistat la mai multe exerciții de «Garoussel» efectuate sub comanda d-lui căpitan Marinescu N. A făcut de asemeni o deosebită plăcere A. S. R. și între cei asistenți o hazlie cursă cu măgarii. A eșit întâiul sergentul S. Bărăscu luând premiul de 20 lei, al 2-lea soldatul Rapcea Gr. luând premiul de 10 lei, ambii din escadronul II comandat de d. căpitan Marinescu N.. De aci au trecut în dormitorul escadronului II, transformat cu această ocazie în sală de teatru. Corul regimentului intona mai multe bucăți. De aci au trecut în cazino unde s’a servit bere și unde s’a făcut cerc. La orele 5 A. S. R. porni în trăsură cu d. maior Greceanu și urmat de toți ofițerii la gară. Și aci A. S R. mulțumi d-lui colonel Băjescu de modul cum a găsit regimentul. In gară era multă lume care la punerea trenului special în mișcare, spre București, a isbucnit în vii urale. A. S. R. de la fereastra vagonului salută. La orele 7, conform programului, s-a făcut o retragere cu torțe în oraș sub comanda d-lui sublocot. . Petrescu. Goresi, — — — mam------ — Atentatul politic din Calafat Vezi ilustrația Corespondentul nostru din Calafat ne-a trimis amănunte complecte despre atentatul politic din Calafat săvirșit de tinărul Ion Toma asupra lui Papademetru, directorul sucursalei Băncei agricole din acel oraș. Ilustrația noastră de astăzi reprezintă scena acestui atentat, interview, pe care mi l-a acordat căpitanul rus Alexander Saitschis. Trebue să adaog că numitul ofițer s’a dus intr’o misiune specială in Muntenegru și că peste 2 luni va reveni la Iași, spre a trece in Rusia. Dintr’o sorginte absolut sigură am fi putut afia importanta veste că guvernul rus a trimis in Manciuria o comisiune de 14 ofițeri superiori, printre cari sunt și 8 generali pentru a face o mare și riguroasă anchetă militară. E vorba de a se stabili dacă e adevărată afirmațiunea generalului Linievicî, anume că zeci de mii de rezerviști, trimiși pe câmpul de rasboiu, au trecut cu bună voie la rândurile japonezilor, predându-se. Numai așa — susține generalul Linievicî — se poate explica enormul număr de prizonieri ruși pe care au avut japonezii. Această chestie importantă e ținută sub riguroasă taină în imperiul vecin. Micreaan StatITEXVTA în procesul școalelor grecești din Tulcea Contrară afirmațiunilor unui ziar de dimineață, că consiliul permanent de pe lângă ministerul de instrucție va judeca în curind școalele comunităților elene din Tulcea și Sulina, aceste școli au fost judecate încă de acum 2 săptămâni când am publicat și desbaterile consiliului. Am spus atunci că consiliul a rămas in deliberare și că se va pronunța mai târziu. In adever, in ultima ședință, membrii consiliului s’au pronunțat asupra pedepselor ce trebuesc aplicate școalelor comunităților eline din Tulcea, hotărând închiderea școalei de băeți de sub direcțiunea d-lui Evanghelos Cadri și aplicarea pedepsei avertismentului public, școalei de fete de sub conducerea d-nei Aspasia Nicolaidis. Ambele aceste școale au mai fost date in judecata consiliului permanent, acum câțiva ani, tot pentru abateri de la regulamentele școlare, și atunci au fost pedepsite cu avertismentul secret. Asupra școalelor din Sulina, consiliul se va pronunța în curând. Fină acum, după cum am arătat la timp, și cei dintâiü, consiliul permanent a mai hotărât închiderea institutului Panaitopol din Brăila, a școalelor comunităților elene din Constanța și aplicarea pedepsei avertismentului public institutului Pilarinos din Galați. Consiliul mai are a se pronunța asupra școalelor comunităților eliji<f iin Brăila si Galați cari au fost judecate in ședința de Luni, 28 lunia c. Crima ce a săvîrșit este rezultatul dorinței ce avea de a răzbuna pe frații lui de sânge și pe rudele sale, atât de persecutați de Papademetru. De la persoane sigure am aflat că în ziua când d. procuror Garianopol se ducea la Calafat in anchetă, câțiva greci din localitate i-au eșit înainte la jumătatea drumului, și in gara Băilești, urcându-se la același compartiment cu reprezentantul ministerului public, au angajat o conversație, facându-se că nu știu pe cine au alături, conversație în care lăudau sentimentele românești ale victimei, arătând că omorul nu poate avea drept cauză biogrecismul lui Papademetru, el fiind tocmai dimpotrivă grecofob. Asemenea mijloc a fost întrebuințat și de alții la birtul unde mânca de procuror în zilele cât a fost reținut în orașul Calafat. In dorința de a face deplină lumină, energicul procuror a căutat, să se convingă, pe când se găsea în anchetă, de la diferite persoane despre antecedentele victimei și ce poate fi adevărat, din afirmările lui Toma Ion care spunea că fapta a comis-o spre a răzbuna pe frații lui așa de persecutați de Papademetru. Peste totue procuror a intilnit un mutism absolut. Nimeni n’a răspuns la aceste întrebări. Și atunci născându-se îndoială, reprezentantul ministerului public a procedat la percheziția, despre care am vorbit era, și al cărei rezultat atât de compromițător se cunoaște. Incuias Toma Ion SITUAȚIA DIN RUSIA Pagubela din Gălărași — Anarhia fon InsprelmtațiG OdeseL—Sonvorbirea la căpitanul SaiteMs.. Anchata militară din Manciuria Iași, 29 Noembrie. Pagubele pricinuite de huligani numai în orașul Călărași (Basarabia) cu ocazia recentelor masacre antisemite, întrec suma de 4 milioane ruble. Au fost distruse prin foc 148 de clădiri, 36 magazii, 26 cârciume și 42 mici ateliere, toate proprietatea evreilor. Numărul celor uciși e necunoscut. Se crede însă că întrece 250 de persoane, dintre care 200 evrei și 50 creștini.* * * Refugiații din Basarabia, sosiți azi la Iași, anunță că toate satele și târgușoarele din împrejurimile Odesei sunt prada celei mai îngrozitoare anarhii, provocate de săteni și huligani. Multe localități au fost complectamente distruse prin foc. Sute de evrei, bărbați, femei și copii, au fost măcelăriți fără mila. Tot acești călători mai afirmă că mișcarea agrară e puternică și sângeroasă numai în 7 gubernii din Rusia. In restul țarei, sătenii sunt liniștiți. Am publicat era un important Situația in Ungaria (Telegramele particulare ale ziarului „Universul“) Socialiștii în contra Kossuthiștilor.—Demisia unui membru al coaliției.— înființarea clubului naționalităților în Biserica Albă » Budapesta, 29. — Socialiștii anunță că vor duce cea mai crâncenă luptă în contra partidului independent, deoarece acesta vo ește să dea poporului votul universal numai după împlinirea celorlalte postulate naționale. — Baronul Kaas Ivor, membru al partidului poporal, și-a dat demisia din comitetul diriguitor al coalițiunei, din cauza hotărîrei luată de acesta ieri. Baronul Kaas a eșit și din rîndurile coalițiunei. După o adunare, in care a vorbit și deputatul român dr. Novac, s-a constituit în Biserica Albă, un nou partid al naționalităților. La întrunirea aceasta au luat parte și sârbii; germanii însă s'au abținut. POLITIC DIN CALAFAT — Alte amănunte — (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 28 Noembrie. Erî fiind Duminecă, instrucția afacerei asasinatului politic din Calafat a fost suspendată. Azi însă d. procuror I. Carianopol a chemat la parchet pe Toma Ion și l-a supus unui lung interogator. Se știe că omonitorul lui Papademetru este ținut până acum in arestul poliției. Și acum ca și înainte, Toma Ion a făcut aceleași declarații. Dânsul spune că numai atitudinea antiromânească a victimei l’a făcut să săvirșească faptul. Toma Ion a declarat categoric că absolut nimeni nu i-a sugerat ideia asasinatului. Arestarea «rai tasefi»nștsi Ssisi ȘȘcaior Erî s’a prezentat la ministerul de finanțe un domn spre a i se achita un mandat emis de ministerul instrucțiunei publice. Funcționarul însărcinat cu achitarea observă că mandatul ce i s’a prezentat era poartă un număr identic cu al unui alt mandat emis de același minister pe numele unui domn I. Marinescu și pe care-l achitase încă de Sâmătă. S’a încunoștiințat îndată ministerul de instrucție publică și din cercetările făcute s’a dovedit că mandatul în sumă de 3400 lei achitat Sâmbătă e fals și că autorul falsului e M. G. Stoicescu, copist în acel minister. Cum a omis falsul ? In azilul Elena-Doamna făcându-se oarecare lucrări și cum Stoicescu avea cunoștință de aceasta, a plăsmuit un mandat de plata acestor lucrări pe numele lui I. Marinescu. Pe mandat a contrafăcut semnaturile secretarului general și a șefului de biuton Frunzescu, ’’-a dat număr de ordine și s’a dus în persoană de l’a încasat. Arestarea Ministerul instrucțiunei descoperind falsul, a încunoștiințat îndată pe d. prim-procuror Ciuflea, care a dispus indată arestarea lui Stoicescu. El a fost găsit de agenții poliției într-un restaurant din strada Academiei. După ce a fost măsurat la serviciul antropometric, a fost depus la Văcărești. Stoicescu, înainte de a fi la minister, fusese funcționar la portăreți trib. Ilfov și la Regia monopolurilor Statului de unde fusese îndepărtat tot pentru fapte incorecte. Tațtasiu. ȘTIUM STRIMTA!! — Prin poștă — ,…» Ziarele spaniole spun că guvernul din Madrid are de gând să denunțe tratatul comercial cu Italia, în caz când Camera italiană va impune o revizuire în actualul «modus vivendi» italospaniol. .*. Camera reprezentanților din Washington a votat un credit de 55 milioane pentru continuarea construire! canalului Panama. Locotenentul Schmidt, șeful ’vl<i »1f’.' 'yy marinarilor revoltați din Sevastopol, a fost transferat, împreună cu fiul m, elev in școala de marină, la fortăreața Ociakoff. Publicarea iradelor turcești, privitoare la acceptarea controlului financiar macedonean este așteptată pe mâine Jouî. Se crede că respectivul regulament va fi semnat azi de Sultan și de ambasadorii streini. Se zice că vice-amiralul Ciuknin a anunțat că întreaga flotă a mărei Negre va fi licențiată pentru 6 luni. Incrucișătorul rus «Saratoff», din flota voluntară, care luase pe bord 1.600 răsculați din Sevastopol și pornise spre Kercî, s’a oprit de teamă ca această măsură să nu provoace nouă tulburări. ... Ziarele engleze spun că noul guvern nu va propune bilul pentru autonomia Irlandei. Chestiunea irlandeză nici nu va figura în programul guvernului pentru alegerile generale, cari vor fi făcute pe platforma chestiunei fiscale. ,*, Soldații ruși rebeli din Manciuria omoară numeroși ofițeri. Autoritățile au oprit pe ofițerii de rezervă să plece acasă. Printre soldați se împart numeroase broșuri revoluționare sosite din Moscova, ele au o influență considerabilă asupra lor. Contele Iuliu Andrassy a ținut un discurs, la o întrunire publică din Saharia, in care a zis între altele : Fiecare simte că absolutismul primejduește existența Statului,din care cauză chiar și elementele cele mai conservatoare se dau de partea opoziției. Partidul constituțional, trebue să caute descurcarea, astfel că nici Suveranul, nici națiunea să nu fie umilită. Marcarea .Mostator ú ® aur și artist Am anunțat, era că bijutierii și argintarii din Capitală pregătesc un memoriu pe care-l vor înainta Corpurilor legiuitoare, spre a cere modificarea unora din articolele proiectului pentru marcarea obiectelor de aur și argint, întâlnind erî pe d. Th. Radivon, cunoscutul bijutier din Capitală, l’am întrebat cum ar fi dispozițiile de modificat după părerea d-sale. Noi, mi-a resspuns d. Radivon, nu suntem fu contra principiului legei și e folositor atât pentru comercianți cat și pentru cumpărători ca prețuirea obiectelor de aur și argint să fie legiferată. Totuși dacă proiectul s’ar vota fără modificările ce le cerem noi, comerțul de bijuterii ar suferi cele mai mari prejudicii. — Cari sunt modificările ce le propuneți? — Proiectul prevede o taxă de 85 lei suta de grame de obiecte de aur și de 2 lei pentru cele de argint. Această taxă e enormă și nu numai că ar scumpi bijuteriile în mod colosal, dar ar da loc la numeroase contrabande. E deci o taxă prejudițioasă atât pentru comercianți și cumpărători, cât și pentru Stat. Noi cerem ridicarea acestei taxe la 100 lei de kilogram pentru aur și 1 leu pentru argint, adică o taxă egală cu taxă vamală. Apoi formalitățile de marcare sunt, foarte complicate. Ar trebui ca să fim scutiți de aceste formalități atât la depunerea mărfurilor cât și la restituirea lor. Prin proiect se prevede un termen de 15 zile ; ar trebui ca acest termen să se reducă la 24 ore. Pe lângă aceasta, in interesul comerțului, ar fi bine ca să se recunoască controlul mărfurilor din alte țări, cu condiție de a se plăti taxa de 100 lei de kgr, și ca ceasornicăria să fie socotită pe bucată, nu pe greutate de grame, căci in cazul acesta s’ar deteriora mașinăriile. Cu aceste modificări, noua lege ar aduce reale foloase comerțului nostru. ..................... Mo» tut și rânîF grav de către adversarul seu. Faliment.”"Tribunalul a declarat astăzi în stare de faliment pe comercianții Iancu Gheorghi și, din piața Legumelor, și pe Nicu Sonoica din str. M. Kogălniceanu Consiliul comunal a fost convocat pentru Vineri, 2 Decembrie. Escrocherie.—Poliția a arestat pe țiganul Nicolae Badea, din str. Mihnea-Vodă, dovedit că a escrocat o mulțime de naivi prin metodul «dintr’un leu, dour». SLOfîCIZIA. — Primar depus. — Ghiță C. Curelea, primarul comunei Andrășești, fiind dovedit că a comis fals in acte psihice, a fost depus. TÂRGOVIȘTE.împușcare.Marin Marinescu, din Valea Caselor, găsind pe consăteanul său Gheorghe Tănase tăind lemne din pădurea sa, a tras cu pușca, rănindu-l la mâini și picioare. Victima a fost adusă la spitalul din Târgoviște, iar atentatorul arestat Bal. — Societatea economică «Vulturul» va da în sala cu acelaș nume, în seara de 10 Decembrie, un bal în folosul săracii din oraș. Diverse.—Cu începere de la 1 Decembrie se va inființa un pool de medic veterinar ajutor la județ, care va avea reședința în Titu,—in locul a cinci revizori de vite, cari de la acea dată se vor suprima, județul va fi împărțit în două zone, așa că controlul și inspecțiunile veterinare se vor face mai des și mai cu folos,—mai cu seamă în timp când există epizootii. IOTA 210V25 ȘI JB 1P37 ZI Te’nving relele, când dai îndărăt față cu ele. ---- ii—«tura » » iu—bw—mi, mm ! PE CĂILE FERATI Furturile in trenuri Desele furturi săvârșite în ultimul timp pe căile ferate, pusesem pe gânduri autoritățile noastre. Zilnic se comiteau furturi, fără ca autorii să poată fi prinși. Printre pungașii cunoscuți de siguranță sunt mulți cari operează prin trenuri. Cea mai mare parte din ei erau știuți, dar totuși nu li se putea face nimic, deoarece nu erau prinși asupra faptului-D. Romulus Voinescu, neobositul inspector-șef al siguranței dimpreună cu d. Willy Georgescu, sub șeful siguranței, s’au gândit să întindă razziile ce au dat atât de bune rezultate in Capitală și pe căile ferate. D. prefect al poliției D.Morusai a intervenit la ministerul de interne si in urma unei autorizațiuni speciale a ministerului, poliția noastră de siguranță a făcut în noaptea de Sâmbătă și Duminecă toată ziua până Luni dimineața o razzie pe căile ferate. Cu această razzie au fost însărcinate 4 brigăzi, care să cerceteze liniile : București-Titu-T.-Severin cu toate ramificațiile: Ploești-Buzeț-Făurei-Brăila-Galați; Buzea- Mărășești-Tecuci-Galați și București-Fetești-Giulnița-Constanța cu ramificațiile spre Călărași și Ciulnița. Brigada I.—Linia Bremești —Vita —T .Severin, cu ramifie și juîe, spre T.Mugurel«» și Corabia Brigada I, compusă dintr-un ofițer de poliție și 4 agenți, a plecat din gara de Nord la orele 1* și 30 Sâmbătă noaptea. Ea a inspectat toate vagoanele, iar în toate stațiile de oprire genții au cercetat ambele laturi ale trenurilor, precum și trenurile întâlnite pe drum. La Pitești a fost lăsat un agent, ia Costești un altul care să plece spre T.Măgurele și în Piatra-Olt două agenți, dintre care unul a plecat spre Corabia. Șeful echipei, însoțit de un agent, a plecat spre T.-Severin. Sărirea unui pungaș din tren.Un fals profesor Intrem București-Ciocănești, a fost sosit pungașul de trenuri Sava Stănescu, care prinzând însă de veste, a sărit din tren mai înainte de a putea fi prins. In Costești a fost arestat escrocul Ion Gheorghiu, care se dădea față de călători drept profesor și împărțea cărți de vizită cu acest titlu. Isteții noștrii agenți l’au recunoscut imediat și l’au arestat, deoarece era urmărit de poliția din Pitești pentru mai multe escrocherii comise acolo. Escrocul a fost predat poliției din Costești. Vestitul pungaș de trenuri Petre Constantinescu, zis Pitișteanu, care trebuia să fie găsit la Piatra- Olt, plecase la Galați, unde se dusese la nunta unui prieten tot un pungaș de trenuri anume Mohor. Brigada II.— Linia Ploești- Buznîi-FĂmeî-Brătila - Galați Brigada aceasta, compusă din un ofițer de poliție și 3 agenți, a plecat din gara de Nord la orele 11 și 20 noaptea. „Universul“ în pevisie (De la coresp. noștri pari.) Marți, 29 Noembrie. BACAU. — dass-sumatul recvistelor. — Luni, 28 Noembrie c., In reg. local, de infanterie, în prezența d-lui colonel M. Aslan și a corpului ofițeresc, recruții au depus jurămintul. Anchetă. — Produce senzație ancheta ce s’a deschis la serviciul îmbrăcămintei al reg. Bacau 27. Serviciul intendenței a sigilat deja toate magaziile corpului și ale companiilor, punând sub supraveghere pe cei însărcinați cu magazia corpului. Motivele se țin încă sub cel mai strict secret. PLOEȘTI.—Furt.Astă-noapte niște necunocuți au furat cutia bisericei Sf. Voevozî, în care se afla peste 40 lei. Rănire gravă.—Era, în piața oborului, samsarii Iancu Dumitrescu și Tănase Cristescu luându-se la ceartă. Cristea a fost bă TAROLINA INVERNIZIO 163 îngropată de vie PARTEA A ȘEASEA latine. — Pedepsirea unei fierari.—©rama finală ¥ 0 Din când în când i-se părea că o mână de schelet înlătură perdelele patului și doui ochi feroci se fixau asupra ei. Erau ochii Rusaliei ! Și să nu se poată ridica pentru ca să țipe, să răcnească! Era cu putință ca și servitorii s-o părăsească ? în orice casă, cât de săracă, morții sunt respectați. Când o persoană scumpă închide ochii de veci, toți ai casei încep să plângă, se grămădesc în jurul mortului, îi închid ochii, îi sărută feustea, îi așează mâinile pe piept și ii aprind luminări la cap și la picioare. Ei, nimic, nimic ! Nici un preot lângă dinsa, nici o lacrimă sinceră! Ahhada, fiica sa, sirmana persecutată, plânsese. Auzind că e moartă, exclamase că și-ar da viața pentru a ei. Merita oare din ea așa sacrificii? Ce făcuse ea cu acea fiică nobilă și virtoasă ? Nu se mulțumise că îi sfâșiase inima, că o chinuisem tot felul, voise s-o facă a fi luată drept o ucigașă. Insă izeu nu permisese o nouă crimă. Era prea mult. Și totuși Maria o plângea și suferia pentru dinsa. Pentru prima oară se deșteptă în inima acestei mame egoiste, crude, nesimțitoare, ca un fel de remușcare și de căință pentru zeul ce făcuse fiicei sale. Pentru prima oară simți trebuința d’aî cere iertare, d’a se umili înaintea ei. Insă era prea tîrziu. D-zeu nu-î mai permitea aceasta. Orele treceau și nimic, absolut nimic! Contesa simția cum i se întorcea inima, însă era sigură că mișcarea aceasta nu se observa din afară, își amintea că pusese odinioară urechea Măriei pe pieptul ei și nu simțise nici o bătae. Auzia sgomote înăbușite, țiuituri, plesnituri și nu pricepea de unde vin, însă teroarea îi sporea până la frenesie. Dacă sensația aceasta ar fi durat mult, nenorocita ar fi murit cu adeverat. Ea dorea aceasta, căci de o mie de ori era mai bună moartea decât așa stare. Ușa salonului, care era în dreptul patului, se deschise și intrară Maria și Lisa aducând niște haine pe cari le puseră pe divan. Apoi tinerele femei se apropiară de pat. Fața drăgălașă, copilărească a Lisei era foarte palidă. Maria plângea. —"N’ar crede cineva că ea doarme, zise Maria. Eu nu voiam să cred că e moartă, însă Luigi și bărbatul tău au liberat permisia de înmormîntare. Julia, in spaima sa, nu se gindi că așa permisie nu se putea da decât de medicul oficial. Pentru ea era lămurit că d-rul Carlo voia să-și răsbune asupră-i. Orice speranță de scăpare îi dispăru. — Crezi ca a murit de durere? murmură Lisa. — Da, sunt sigură că sărmana mamă a fost trăsnită în inimă de plecarea contelui cu Guelfo. «Ah. ! dacă ar fi avut mai multă încredere în bărbatul său și în mine, dacă nu s’ar fi unit cu acea ticăloasă femee care a perdut’o, mama mea ar fi încă în viață și ar putea să fie fericită ! Maria plângea cu lacrămi fierbinți. Lisa o îmbrățișa. — Liniștește-te, îi zise, mama ta nu merită s’o plângi atât de mult. — Toți ’mi spun așa, și cu toate astea mă jur, Lisa, că dacă aș putea să înviez pe mama cu viața mea, mi-aș jertfi-o îndată fără să stau la îndoială. «Da, ea a fost crudă cu mine; nici o mamă poate n’a tratat pe fiica sa, așa cum m’a tratat ea pe mine, și totuși n’aș avea curajul d’a o blestema. «Sufer, gândindu-me că a murit fără să se pocăiască și că o să rămână damnată centra toată eternitatea. Ah! dacă ar fi avut cel puțin un singur moment de căință!... Și când me gândesc că putea să fie femeea cea mai fericită din lume și că ea însăși și-a pricinuit toate nenorocirile !... Cuvintele Măriei găseau un ecou profund in inima mamei sale. Contesei i se păru că se rupe d’odată un vél care ’i acoperea creerul și că lumina adevărului îi pătrunde în minte. Ea vezu cât fusese de infamă, de mizerabilă și simți pentru prima oară o nespusă înduioșare pentru fiica sa. Ah ! dacă Dumnezeu ar fi voit să se îndure de dinsa măcar pentru un singur moment spre a cere iertare Mariei ! Moartea nu i-ar fi mai făcut în urmă nici o impresie. Nu merita dinsa moartea de o sută de ori ? Insă dacă gândurile se agitau în creerul ei, corpul îi era nemișcat. — Tu o aperi încă pentru că ai un suflet mare, sufletul tatălui tău, care s’a sacrificat pentru soția lui. Insă mergi prea departe cu generositatea ta pentru această femee. «Când me gândesc că voia să otrăvească pe fratele meu și să te acuze apoi pe tine de această crimă, mă simt aproape mulțumită că o văd moartă. Dumnezeu a făcut dreptate și cadavrul mamei tale nu-mi deșteaptă nici un sentiment de milă. — Nu vorbi așa, Lisa , ceeace spui tu e un blestem. Nu știi că ura noastră ar fi pentru dinsa o condamnare eternă pe ceal altă lume ? Morții se iartă și eu me jur că o iert din toată inima și rog pe Dumnezeu să-i fie milă de sufletul ei. Zicând așa, Maria își lipi buzele de fruntea rece a mamei sale. Insă sărutarea aceasta nu avu puterea d’o scoate pe contesă din amorțeală. Aceasta simțise că se înăbușă, ar fi voit să strige, să ceară iertare fiicei sale, să’î spună că s’a căit de tot ce-a făcut, fără să’i pese în urmă dacă o să se nimicească, sau chiar o să fie îngropată de vie. Insă nu isbutia să’și scoată glasul prin corpu’î împotrit, nu putea să arate iu nici un mod că nu era moartă, că auzea tot Era ceva așa oribil, că nu se poate exprima în cuvinte. In vremea asta, Maria și Lisa se apucaseră să peptene, să îmbrace pe moartă pentru ca să o așeze apoi pe patul mortuar. (Va urai«)