Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)
1906-01-01 / nr. 1
JSt uloul americanilor pentru junta de argint a S«cranilor Germaniei.—(Vezi explicația). Biîendar pe anul 1905 Ortodox mbătă, 31 Decembrie.— Guzioasa Melania Romana Catolic mbătă, 13 Ianuarie 1806. — Ilariu arde răsare 7.51 ; apune 4.3 "S» ®<S»-3g8S383«a ® E București, oi Decembrie. Educația săteanului e când la început, punctatorii sătești, o aduneri intensă pentru luminarea ■ănimea, am îndemnat suitor pe preoți să se asocieze «•••«..o.•» aporă patrioticii,, >1plinindu-și astfel misiunia păstori sufletești și am d-s ca de la centru să se dea acest sens îndrumările re>are. o asemenea îndrumare,, după m am anunțat, a fost de rând dată de d. miniștri al Itelor,■ ■printr'o adresă cbre P. 8. 8. mitropoliți șil Siscopi eparhioli. Credem folositor să reprocem aici următoarele părți i această adresă : «Este grozav de dureros, zice ministru Vlâdescu, cind se aistată că membrii certurilor Rurale găsesc bisericile goale săteni, iar la conferințele pacelui veci printre fruntașii mareî și pe preotul satului. »I socotim că, în dupăla aceasta ută, rolul preotului ar trei să fie nedespărțit de acela învățătorului, și unul și alt fiind, prin excelență, apoși și luminători ai neamului, cinați să semene cuvintul averului, al Tubirai și al mintre! între oameni și să ară mângâiere și ușurare cei împovărați și obidiți. «Conduși de acest mare adelă că preotul trebue să -lorize mână în mâna cu invelarul, precum și în alte rîuri ne-am permis a solicita altul sprijin al I. P. S. Voal., așa și acum apelăm din si la buna-Voința L P. 8. V. gându-vi) respectuos să înmnațî cu tot dinadinsul la îirea ’și înfrățirea cu învățării, pe toți preoții din epava I. P. S. V. povățuindu-i ■ ■încetat să lucreze ca’ toții la lailă, la marea operă creștinască a luminării și finii țârei spulațiunei satelor. «Ar fi bine ca preotul, în zile de sărindoare, când membii Cercurilor culturale merg biserica cu elevii, să fie oigat a ține o cuvintare având legătura strânsă și nedesirțită ce există între Biserică Școală, aceste doue temelii puternice ale Societății, una din alta ajutându-se și complectindu-se spre atingerea unuia și aceluiași scop: luminarea, înfrățirea și fericirea oamenilor. «Bine ar fi iarăși, ca in aceste zile mari de serbare națională, precum se adună la un loc mai mulți învățători, tot așa și preoții să oficieze serviciul divin în număr mai mare ca de obicei, dând prin aceasta o mai deosebită pompă serviciului divin și cu toții să ia apoi parte activă la conferințele Cercului, contribuind astfel prin sfatul lor luminat și cuceritor de inimi, la clej/E;.a reușit 8. -■ întrur.fî.vr. Sătenii ar fi atunci pătrunși până în adâncul sufletului lor de povețele și luminile ce li se dau și s’ar întoarce la căminurile lor mai buni, mai îndreptați moralmente și mai plini de credință în mântuirea lor.» Roadele cooperării preoților cu învățătorii vor fi desigur din cele mai frumoase și de aceea nu ne îndouim că înalții noștri prelați vor da călduroase îndrumări preoților, priveghiând stăruitor la îndeplinirea lor. POLITICA EXTERNA Revoluția rusească. Evenimentele se precipită în Rusia. Revoluția se manifestă acum in mai toate părțile imperiului și când se potolește într’un colț o pentru ca să izbucnească cu ’mai multă putere la cel falt După bombardarea Sevastopolului și măcelurile din Odesa și din Kiev, am avut scenele îngrozitoare din provinciile Baltice și luptele înverșunate din stradele Moscovei.Răscoalele țărănești sunt aproape generale, iar grevele de lucrători nu se sfârșesc decât ca să nască sub o formă mai amenințătoare încă. Poliția e pretutindeni neputincioasă, armata singură mai ține piept revoluționarilor, dar cu ce preț ? Cu prețul a mii .de oameni ce cad pe fiecare câmp de întâlnire. In asemeni condițiuni nu mai poate să fie vorba de restabilirea ordinei , o războiul civil în toată cruzimea și in toată groaza lui. Ceea ce e mai grav, e că in această Învălmășeală toate organizațiunile puternice și sănătoase ce ar fi putut pine o stavilă rătăcire sau petrei populare au dispărut. Congresul zemstvourilor, acel congres, care la un moment dat ajunsese să fie adevăratul guvernământ al Rusiei, focarul de unde plecau toate proiectele de reformă și unde se concentrau toate forțele intelectuale și morale ale Imperiului, congresul zemstvourilor nu mai înseamnă nimic. . Sceptrul se fi a trecut in mâinile comitetelor greviste care se distrug unele pe altele cu atâta ușurință și cu atâta iuțeală in cât o adevărată ghicitoare să știi unde se află azi acest sceptru. D.Witte e încă in capul guvernului, ca acele catarguri cari mai apar la suprafața valurilor înfuriate, atunci când corabia din care făceau parte a dispărut de mult in adincimile mărci. Poate această situație să mnî dăinuiască? Este ,cu putință ca anarhia de azi să nu se sfirșească în Curind, fie prin izbînda revoluționarilor, fie prin isbinda autocraților ? După cum se înfățișează lucrurile, nu poate să fie vorba de vre-o isbindă nici pentru unii nici pentru alții. Nu poate fi vorba de o isbindă a autocraților, fiind-că ei nu mai au pe cine să se sprijine. Aristocrația e împărțită in tabere. Unii au îmbrățișat încă de la început cauza populară. Alții—nepăsători — fug in străinătate, ceil’alțî — cei mai periculoși—rămin, dar își perd vremea în intrigi de palat sau în împotriviri deșerte. Birocrația e atit de coruptă încât nu mai poate să se scape nici pe dinsa, necum să sprijine pe alții. Armata, ce e drept, are încă puterea puștilor și a tunurilor ei, dar spiritul revoluționar a început să o roadă și acestui spirit nu-i pasă nici de gloanțe nici de abuzuri. Atunci ce rămâne? Prestigiul tradițional, al Țarismului? Dar precum acest prestigiu s’a menținut numai prin lipsa de cultură in care poporul a zăcut, tot astfel el piere azi prin ignoranța masselor care nu au nici măcar conștiință că lovesc și ei distrug țarismul. Nici odată o armă nu s’a întors cu mai multă tărie inpotriva celor ce au întrebuințat-o. De isbinda forțelor revoluționare de asemenea nu poate să fie vorbă. In primul rând fiindcă propaganda revoluționară, nu se adresează unei populațiuni destul de luminată și destul de omogenă pentru a apare sub forma unui ideal comun. Abizul e atât de adânc între concepțiunile ce burghezimea și țărănimea au despre revendicările trebuincioasa imperiului, încât nu poate să fie vorba de nici o înțelegere și de nici o armonie. In al doilea rând revoluțiunea rusească nu e numai o revoluțiune de clasă, cum a fost de pildă revoluțiunea franceză, ea este în acelaș timp și o revoluțiune de rasă. Polonezi, finlandezi, germani din provinciile baltice, tătari, ruteni, armeni, circasieni și toate celelalte popoare în sufletul cărora doarme amintirea unei neatirnări naționale și licărește speranța unei reîntregiri, toate aceste naționalități ved în revoluțiune sfirșitul asuprirei lor. Revoluțiunea rusească e deci prin esența ei o mișcare separatistă. Totuși, cu toate curentele ce o străbat, cu toată repeziciunea cu care evenimentele se rostogolesc, unele peste altele, anarhia de azi va mai dăinui. Ea va dăinui atâta timp cât statul rusesc nu va fi declarat in stare de faliment, cât timp el va plăti streinătăței datoriile lui și va întreține înăuntru armata’ și lefegii. Dar când țarismul nu va putea să mai facă nici aceasta, când va ajunge la faliment—și va ajunge curind fiind-că sătenii n’au mai arat pămînturile lor—atunci revoluția va intra intr’o fază pe care nici cea mai bogată imaginație omenească nu și-o poate inchipui. Spectacolul va fi îngrozitor : 150 de milioane de oameni, cu mințile Nix va mai fi o vijelie, va fi un potop in care va dispare tot ce a mai rămas din organizațiunea seculară a împărăției Țarilor Și acest potop, care se va asemui mai mult cu un cataclism al naturii decât cu un fenomen social, va amenința Europa în interesele, nu liniștea și în viața ei. Și atunei ce va face Europa ? Va putea ea să-și păstreze neutralitatea ? Nu va fi ea silită să intervin ? Și sub ce formă? Și până unde? Iată întrebările ce încep să se pună în întunericul cancelariilor, și ce tulbură ,deja somnul stăpânitorilor lumei. i. g. ». salvarea a ajuns un incident normal al vieței parlamentare engleze. Dar de astă dată ea se produce în împrejurări excepționale. E aproape fără precedent aci ca Parlamentul să fie disolvat pe când e închis. Regele dă deci o proclamație prin care descarcă pe membrii celor două Camere de serviciile lor , apoi se hotărăște data alegerilor. O altă proclamație convoacă in noul Parlament pe patru seculari ai Angliei, fie arhiepiscopi și episcopi cari sunt de drept membri ai Parlamentului ; iar o proclamație specială convoacă pentru o anumită zi pe pairii Scoției spre a alege 16 pairi cari trebue să-i reprezinte în Camera lorzilor. Misume englezii in Japonia Anglia a hotărât să trimeată o importantă misiune în Japonia. Ea va fi sub direcția prințului Arthur de Connaught și va fi compusă din lordul Redesdale, amiralul sir Edward Tobar Seymour, primul aghiotant al regelui, generalul sir Thomas Kelly Kenny, colonelul Arthur Davidson, căpitanul Windham, și o numeroasă suită. Prințul de Connaught a fost personal însărcinat de către Eduard VII să se ducă că predea împăratului Japoniei însemnele ordinului Jarekerei, care ordin i-a fost decernat în urma semnării noului tractat anglo-japonez. Alte misiuni particulare au fost de asemeni încredințate nepotului regelui. O fearee făcâml campania electorali In circumscripția Chichester campania electorală va fi interesantă. In ambele partide femeile recrutează voturi, iar unele țin chiar și discursuri. Intre acestea e Lady Talbot, din lagărul unionist. Acum 8 luni lordul E. Talbot se înfățișă înaintea alegătorilor sei, iar lupta contra liberalilor cu crâncenă. De astă-dată liberalii sunt și mai energici, iar lordul Talbot, a cărui prezență la tribună e trebuincioasă, e silit să stea la Londra având o rană la picior. Lady Talbot, fără să șovăiască, a luat locul bărbatului ei. Dînsa face vizitele obicinuite, hotărește pe cei cari esită și face profesii de credință, stârnind peste tot jocul entuziasmul, și isbânda bărbatului ei pare sigură. West mimäkksüla. (Cora sp. particulară a ziarului „Universul“) Londra, 26 Decembrie. Dizolvarea Pa Hămesitului într’un consiliu de miniștri ținutori la palatul Buckingham, sub președinția regelui Eduard, s-a hotărit disolvarea parlamentului englez. Faptul a fost prevăzut de la venirea la putere a cabinetului Campbel-Bannerman, iar candidații n’au așteptat deschiderea oficială a campaniei electorale. De altfel Camera comunelor nu-șî împlinește nici o dată pe deplin mandatul ei de 7 ani. Dipoată fi mai bine injectate cu creuzot. in adevăr, traversele fără inimă roșie fiind injectate, pot căpăta o derata de 20—30 ani. După un nou sistem, traversele de fag cu inimă roșie, injectate cu creuzot și rămășițe de petrol, pot căpăta o durabilitate de 12—15 ani. Acesta este sistemul adoptat și la noi acum. Injectarea costă 1.05 leü de traversă. Licitațiunile făcute în baza acui Jor condițiuni, asigură direcțiunea de o cantitate de cel puțin 250000 Inverse de fag cu inimă roșie și vr-o 50000 fără inimă roșie. Cele dintîi vor fi injectate cu amestecu de creuzot și rămășițe de petril, iar celelalte numai cu creuzt. Cheltuelile sunt prevăzute cu un pis de 110.821 lei față de anul curent. Exploatarea jocurilor firma prevăzută cu venituri din eploatarea docurilor, pe exercițil viitor, este de 1.470.000 lei, *92.000 lei mai mare decât cea 1 budgetul anului curent. S’au redus chiriile locurilor de dispozit, deoarece depozitul s’a mutat la Constanța; s’a redus cu •lCtOOO lei venitul pentru manipulația mărfurilor din intrepozite (magazinagră), deoarece antrepozizarea mârfurilor e în strânsă legătură cu importul, care după prevederile direcției, va fi în desen stere anul acesta. venitul pentru manipulația cerealelor s’a sporit cu 30.000 Iei în speranța că vom avea un trafic important de cereale. S’a scăzut cu 10.000 lei venitul ehicului plutitor, in urma înființirei docului din Odesa. S’a sporit cu 40.000 lei venitul provenit de la transportul lemnelor destinate exportului. Cheltuelile sunt cifrate la 80.788 lei, cu 41.983 lei mari ca în anul curent. Mirin CADOUL AMERICANILOR pastru Bonta de argint a suveranilor Germanisi — Vezi ilustrația Reuniunea veteranilor germani din America a hotărât să facă un frumos cadou cu ocazia nunții de argint a Suveranilor Germaniei, litre multele modele s’a ales un splendid bowle lucrat din aur argint, bronz, pietre și lemn. Acest obiect artistic, lucrat se află așezat pe un piedestal de un metri și jumătate. Rasa se compune din iemne împreunate, cari au fost adunate din toate Statele un unei. Această bază rotundă este încoronată de o stâncă de asemenă rotundă lucrată din argint, în care sunt gravate hieroglife și simboliuri vechi mexicane pentru „Jt1' «oril,) o coloană în trei colțuri, lucrată din onyx prețios. De fiecare colț este rezemat un indian în armătură festivă, și sprijinit pe un mare cap de bivol. Aceste figuri sunt împodobite cu aur, argint, bronz, pietre scumpe, fildeș, etc. De-asupra se află marele vas pentru bowle, lucrat din argint, in forma unei bărci indiene. O CVGI&TA.RE JPIE XI Timpul este un dascăl mare; nenorocirea este că el ucide pe elevii sfft. thint, profesând o politică șovinistă. j*. Din Londra se anunță in mod oficios că regele și regina Angliei vor asista la încoronarea regelui Haakon al Norvegiei. Guvernul turcesc are de gînd să lege Constantinopolul cu Asia Mică prin telegrafia fără fir. El a trimes deja la Berlin doar inalți funcționari ai poștelor și telegrafelor ca să studieze funcționarea radiotelegrafiei. Ziarul «Berliner Tageblatt» anunță că pentru jocurile florale din anul acesta, care se vor ține la Colonia (Germania) regele Alfons al Spaniei a decernat un premiu extraordinar (un crin de argint aurit) pentru cea mai bună poezie de amor. .*. Din Colonia se anunță că într una din zilele trecute un tinăr și o tinără, țflându-se de mână au sărit în Rhin și s’au înecat. .*. In anul 1907 se va deschide la Mannheim o expoziție publică de artă și horticultura sub protectoratul marelui duce de Baden. Ultimul raport al guvernatorului Woronzow-Daschkow, spune că situația în Caucaz e de nesusținut. Guvernatorul ar fi împresurat de trădători, cari ii referă fiecare frază revoluționarilor.Câțiva din subalternii lui ar avea o atitudine foarte suspectă Budgetul C. F. N. Veniturile Continuăm a ne ocupa cu procesul de budget al C.. N. pentru exercițiul viitor. Lungimea totală a liniilor ce se vor exploata în anul 1900- 907 va fi tot de 8149 klm. pentru călători, si 8178 klm. pentru mărfuri. Suma înscrisă la venituri este de 58.475.903 lei, sporită cu lei 3.552.603 față de prevederile budgetare ale anului curent și cu 4.159.653 față de veniturile realizate în 904—905. Aceste venituri se compun din 19.800.000 lei la traficul de călători, 590.000 la traficul de bagaje, 1.550.000 lei la mărfurile de mare iuțeală, 35.090.000 la mărfurile de mică iuțeală și 2.035.903 lei la diverse. De la 1893 -1904 cele mai mari venituri realizate de G. F. R. din traficul de călători și mărfuri au fost în anul 1898. Din acest an veniturile au scăzut până la 1901, când au atins cifra cea mai joasă, apoi au început din nou să se urce. Cheltuelile Suma înscrisă la cheltueli este 37.374.418 lei, cu un spor de 1.225.818 lei față de anul curent. Din acest spor, 106.272 lei sunt destinați pentru apuntamentele personalului definitiv și provizoriu și pentru plata a 55 n pui funcționari.Sporul de funcționari este justificat‘prin sporirea lucrărilor în serviciul central, prin înființări de controlori de trenuri, prin sporirea personalului tehnic și prin sporirea mecanicilor necesitați de o sporire a numărului mașinelor. Cifra funcționarilor inferiori române redusă’lot ca. a actualului budget, deși s’a dovedit că este insuficient și că nu poate corespunde cerințelor serviciului, din causa muncei peste puteri ce li se cere. S'a prevăzut la cheltueli suma de 100.000 lei în plus, pentru plată salariilor lucrătorilor din ateliere. In vederea că se va putea lucra mai mult în atelierele noul, în cari instalațiunile vor fi în parte terminate. Uzina. Je injectat traverse In anul 1903—904 s’au injectat 183.837 traverse de stejar și 6040 traverse de fag; în anul curent, până acum, s’au injectat 117.133 traverse de stejar și 51.937 traverse de fag, ceea ce reprezintă un număr mic. Aceasta provine din cauză că în condițiunile de furnitură a traverselor de fag s’a prescris ca ele să fie predate fără sau cu puțină inimă roșie, ca să ȘTIM DIX STOIRTATE — Prin poștă — Câte 5 batalioane de marinari ruși, cari luaseră parte la răscoala de la Gronstadt, au fost trimise să restabilească ordinea în Finlanda. Bineînțeles, că șefii revoltei sunt tot în temniță la Gronstadt. Odesa a fost trei zile cu totul izolată de restul imperiului în urma unei groaznice furtuni care a stricat telegraful și a împiedicat circulația căilor ferate. Comitetul electoral însărcinat cu organizarea alegerilor pentru Duma rusă, se ocupă cu activitate de pregătirea opiniei publice. El a pus să se lipească la Moscova și Petersburg o proclamație prin care îndeamnă pe alegători și se înscrie fără întârziere in listele electorale și făcând apel la unirea tuturor, care singură mai poate scăpa Rusia. La Petersburg s’a și înscris 80 mii de alegători. Guvernul rus vrea să pună biruri noul pe hârtie, praful de pușcă și țigări. La bursa din Paris s’a anunțat zilele trecute că băncile pariziene ar fi consimțit să avanseze 500 de milioane asupra viitorului împrumut rusesc. La Biaritz a murit, în urma unui atac de apoplexie, lordul Hitelné, fost ministru de interne în cabinetul englez Balfour. Partidul poporal slovac din Szelna (Ungaria) a publicat un manifest, îndreptat în contra partidului clerical maghiar, în care se impută acestuia că a atras naționalitățile prin fugădueli și acum s'au aliat cu partidul Kossu D Bani Iesiréssaulate Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Zi E 0 ACTIV ȘI ADMINISTRAȚIA 11. Strada Brezoianu 11. București AL DOILEA COMES AL SWATITOiii LOS [Prin poștă de la corcsp. nostru particular) Galați, 29 Decembrie, ZIUA A DOUA A doua zi a congresului învățătorilor din țară s’a deschis prin cetirea de către președinte a telegrame trimisă de mareșalul Palatului, în numele M. S., congresiștilor. După ce s’au mai cetit și alte telegrame de aderare din țară, se dă cuvîntul d-lui învățător Prodănescu, asupra chestiunei îmbunătățirei soartei materiale a învățătorului. D-sa examinează articolul 28 din legea pensiilor ai arată cum acel articol dă puține avantagii muncea depusă de învățători, pentru luminarea poporului. D-sa arată nevoile de cari sufăr învățătorii și propune ca numitul articol să fie modificat in sensul de a se da și asigura o mai bună soartă învățătorilor. După d. Prodănescu, ia cuvîntul dl Marinescu, care arată cum după atâta muncă încordată, un învățător după 20 de ani de serviciu, abia ajunge la un salariu, anual,"ce nu poate face față multelor nevoi indurate. Arată cum în Norvegia, Anglia, Germania, până și Bulgaria învățăt Oi,i sui,l mul 5.-i plutiți pentru munca lor. Causa, spune d-sa, e datorită faptului că acolo învățătorii lucrează uniți, iar nu ca aci, desbinați, fiecare lucrând aparte și făcând politică de partid. . Sunt unii chiar, cari se erijează în conducători și spre a putea parveni, luptă chiar contra intereselor dăscălești. Zice că, chiar dacă s’ar aplica legea actuală, în ce privește sorta învățătorilor, așa cum e ea, încă n’ar fi de ajuns. Toate sumele prevăzute pentru școlile de adulți luminat, încălzit, nu se dau. Face o comparație intre preot și învățător și arată avantagiile pe care se bucură cel de intern. Vorbind de casa de credit și economie a învățătorilor, crede că împrumuturile lor să se poată amortiza in doui ani. Amintește de legea pensiilor și cere să se dea învățătorilor economiile depuse cu procentele de 5 la sută, pe tot timpul. Termină enumerând câteva desiderate în favoarea îmbunătățirei soartei învățătorilor și propune să i_ dea și învățătorilor dreptul de a avea un representant în Parlament. D. Dumitrașcu vorbește și d-sa de păsurile învățătorilor, spunând că întotdeauna s’a lăudat munca lor, dar despre soarta lor nimeni nu s'a ocupat. Compară în ceeace privește salariul, pe învățător cu factorul rural, arată superioritatea soartei preoților față cu aceea a învățătorilor: copiii lor ajung până la universitate, pe când ai învățătorilor, din causa nevoilor părinților, au limită în progresare. Compară învățătorii noștri cu cei streini care sunt mult mai bine plătiți, afară de Rusia. Propune ca desiderate : fixarea salariilor învățătorilor la 120 lei lunar, să li se reducă taxa de 5 la sută din salar, să se admită retragerea la pensie după 80 ani de serviciu fără să se știrbească dreptul femeei învețatoare, să ii se acorde dreptul de a căpăta pământuri, dreptul de a fi aleși în comună și parlament. Termină îndemnând pe învățători la luptă cu tragere de inimă. D. Timuș amintește de primul congres al învățătorilor și de succesele dobîndite. Se ridică contra deosebirei ce există in denumirea intre aceiași apostoli, învățător și institutor și cere unificare de numire. Vorbind despre îmbunătățirea soartei învățătorului, arată rolul său in societate și neajunsurile de cari el suferă. Face o comparație între veniturile învățătorilor și celorlalți funcționari, constată cât de tristă e starea celor întâi. Arată în culori foarte vii starea mizerabilă a învățătorilor și se ridică contra limbagiului unor revizori cari amarase mai mult viața lor, învățătorii, dacă, cuprinși de o prea mare melancolie, nu mai pot lucra cu dor, nu o fac din cauza lipsei de patriotism ci din cauza lipsei de compensare a forțelor cheltuite pentru patrie. Citează mai multe pasagii din articolele publicate de mai mulți învățători și din care reese trista stare a învățătorului, a inimei școalelor. Face o statistică a diferențierea salariilor învățătorilor din timpul ministrului V. A. Urechiă, și arată că învățătorii sunt astăzi martirizați. Prezintă o tabelă comparativă a salariilor primite de învățătorii din alte state și a numărului analfabeților, dovedind inferioritatea ce există în țara noastră. D. Timuș spune că învățătorii nu sunt pretențioși, ci din contra caracteristica lor este modestia. Nădăjduește că cu ocazia jubileului, învățătorii vor fi luați și ei ia seamă și li se va ameliora soarta— această clasă de oameni care alături cu presa, a muncit cel mai mult pentru Înflorirea și propagarea simțimentului național. D-sa depune ca desiderate , generalisarea denumirea membrilor corpului didactic al invățămintului primar, să se facă controlul școalelor rurale de învățătorii rurali, să se ridice salariul inițial al învățătorilor de la sate la 120 lei lunar ; acordarea dreptului de a căpăta pământuri , desființarea școalelor de cătun, obligația pentru învățători de a se retrage la pensie la 30 ani, dacă vor fi servit măcar 10 ani la țară, cu dispensa de etate și cu ultimul salar ; și în fine, suplinitorii titularilor să fie plătiți de minister, in caz de boala titularilor. * După terminarea cuvîntărei d-lui Timuș, ședința se ridică, iar la 2 p. m. congresiștii s'au dus spre a vizita darurile. La ora 5 s’a deschis ședința de după amiaza când în urma propunere! preotului Diaconescu, congresiștii aprobă ca conferința d-lui Timuș să fie tipărită și împărțită tuturor demnitarilor. Apoi s’a început ședința intimă la care au luat parte numai la VégU l^m-v - Cioresc. Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Budgetul rusesc Petersburg, 30. — Budgetul pe 1900 prevede la veniturile ordinare 2.027.858.774 ruble ; la cheltueli 2.018.076.550 ; la veniturile extraordinare 483 mii. 114.001 iar la cheltuelile extraordinare 492.896.225 ruble. Liniște în Eston în Petersburg, SD. Generalul Sollohub telegrafiază că mișcarea revoluționară în Estonia a fost reprimată în urma acțiunei energice a trupelor și în special a trupelor de marină. Generalul Orlov comunică cum că în Livonia liniștea a fost cu totul restabilită la Walk, Fellin, Pernau. Arestări la Noworosisk Varșovia, 30.—Orașul Noworosiak a fost ocupat de tru■ pe noaptea trecută. Toate casele au fost perchiziționate, armele confiscate. S’au făcut mai multe arestări. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Temeri de excese în Basarabia Cernăuți. 30.— O telegramă din Noua Suliță anunță că în Basarabia agenți politici agită țărănimea cont» bogătașilor. Există temere ca se vor petrece excese de Bobotează. Armata din provincie până la care n’a ajuns încă propaganda revoluționară este trimisă la Petersburg. Nouă grevă cu pregătire Berlin. 30.— Telegramă din Petersburg. Proletariatul se pregătește la o nouă grevă politică la care vor fi chemați din nou funcționarii poștali și telegrafici, ilidicarea cenzurei pentru ziarele străine Berlin, 30.—Telegramă din Petersburg. Din Kiev se anunță că cu începere de azi ziarele streine sunt scutite de cenzură. Se confiscă numai caricaturile ce se referă la persoana împăratului. Descoperirea unei mine subterane. — Un nou comandant Berlin, 30.—Din Moscova se telegrafiază că în timpul unei perchisițiuni ce se făcea la fabrica Prochorov, s'a găsit o mină subterană foarte mare, vechi așezată acolo spre a se arunca fabrica în aer. A sosit la Moscova din Petersburg generalul Moeller Zakomolsky spre a lua comanda trupelor însărcinate să mențină ordinea în Moscova, acehipagii de vapoare revrătite Viena. 30.—Din Sevastopol se anunță că echipagiul vaporului «Marea Ducesă Xenia» a refuzat să transporte la Teodosia o companie de soldați cu mitraliere. A sosit imediat pe bordul vaporului amiralul Ciudinin cu soldați de marină, și a arestat întreg echipagiul. Un cas la fel s’a petrecut și la Odesa pe vaporul «Țarul» Stare de asediu în Urali Berlin, 30.—O telegramă din Petersburg spune că pe tot teritorul guvernământului Ural s’a proclamat mica stare de asediu:«an=S3*EELES$-05’ % «►- 1Lresta^ea naos? ladrissell © scress Am publicat că sucursala casei Clayton-Sehuttie vorzl din Craiova a fost victima unei indrăsnețe escrocherii. Primind o scrisoare de comandă ca din partea administrației domeniilor principelui B. Stirbey, casa Clayton - Sehutleworth a trimis în gara Mogoșoaia mașini în valoare de peste 30 mii lei, pe adresa unui d. M. Rădulescu, astfel după cum se arăta în scrisoarea de comandă. La câtva timp după expedierea mașinelor, casa Graytonet Schutleyforth cerând administrației domeniilor principelui B. Știrbey odata, i se răspunde că acea administrație n’a comandat și nici n’a ridicat din gara Mogoșoaia vre-o mașină agricolă. „Casa Grayton-Schutleworth reclamând parchetului de Ilfov, acesta a însărcinat pe d. judecător al cat. 4 cu anchetarea cazului, D-sa, după multe cercetări, a reușit să stabilească că scrisoarea adresată casei Glayton-Schutleworth n’a fost trimisă de administrația domeniilor principelui Știrbey, ci de un anume Al. Dumitrescu, iar mașinile au fost ridicate de un Al. Dima, funcționar poștal la oficiul Grâușor de lângă Câmpina, care se înțelesese mai dinainte cu Dumitrescu spre a comite escrocheria. In urma acestor constatări de judecător a dispus ori arestarea atât a lui Dumitrescu cât și a lui Alexe Dima. Eî vor fi aduși în Capitală probabil azi. Tama’siu 11 Universul“ în provincie (I)e la coresp. voștri part.) Vineri, 30 Decembrie. GIURGIU. — Efectele alcoolismului. — Ioniță Stoica Paraschiv, de fel din Căscioarele, înapoindu-se de la București, unde vânduse niște lemne, a fost apucat de viscol pe drum și cum era intr'o complectă istare de beție, și-a părăsit carul în sosea și s’a dus în pădurea din apropiere să se culce. Dimineața el fu găsit înghețat la rădăcina unui nuc. Crimă din imprudență. — Tudor Tirnoveanu,din Drăghnești, a fost împușcat la vânătoare din imprudență, de către Badea lila Pârvan din Cucuruz. MEDGIDIA.—Suferințele înnoi români în Argentina.— Locuitorii Nițu Șerban, D. N. Ionescu, Ion Bas’oi, Gh. Târlungeanu, N. Ionescu, Ion N. lonescu din cătuna Corogea (com. Calfa, plasa Nârșova),’și Ilie Petcu din cătuna Saragea (com. Tașpunar, plasa Medgidia) cari acum câtva timp, plecaseră la Argentina, s’au inapoiat aseară cu trenul accelerat. Presentându-se d-lui M. Bucureanu, sub prefectul plășei locale, topodideau lacrimile ascultând suferințele ce au îndurat prin America și decepția peste care au dat la sosirea lor acolo. Fiind îndemnați la emigrare de unui anume Ratehi, de loc din Cogealac (Tulcea), care a venit în satul lor unde le-a predat biletele de drum in schimbul unor accepturi ce a primit de la ei,— bieții locuitori și-au vindut tot avutul și apoi au fost duși de ROBIA PRIMILOR Mars roman di Faci Renger partea Alteta î EVCnSTA. și 320O >-Trt-TX. I Prima fiî"sș»este De o dată o lovitură năbulâ 4»ci un sgomot ingroz ’’t de o clipă de ic > tăcere de io Iri opri,, ța îi ascuns^ nes leșinase. Cam. > ii in fire, se găsi în cer ...ai fnc întuneric. Era întinsă pe lapca. Nu’sî putea ridica ca- i peste care căzuseră sfârâituri de lemn. A’1?' "n "°d năbușit, apoi tare, strigăte de groază, de ajutor. In noapte se organiza salvarea. Minute groaznice se scurseră până ce impiegații și călătorii ne răniți putură scoate pe tinica creolii, ca prin minune apărată de peretele compartimentului care se naruise peste dînsa. Fu scos apoi Darmont, însingerat, fară suflare. Fu dus în casa unui cantonier unde loja alți răniți gemeau pe saltelele întinse în grabă pe jos. ... Priveliște de groază în lumina galbenă și pilpîitoare a miuife îinar pus pe un scaun. la es, cu picioarele moi, cu buzele strînse, cu privirea fixă, urmase pe cei ce duceau pe Darmont. Rămase lângă dînsul, în pif.‘. ...« ..... TM ~~ ------1---- -groaznic de galben, zăcea Roger, tot leșinat. Un medic, fi-rul Richardot din Bordeaux, care se afla în tren și care deja dădea ajutoare’acolo, pe linia de-alungul căreia se înșirau cadavrele, sosi de o dală. Examina repede pe răniți... spre a-și da socoteală de pansamentele provizorii ce puteau fi făcute. In fața lui Roger, căruia îi atinse fața și gîtul negru de sânge, ii el îl auzi spunînd : — Fractura de craniu... coma semnificativă. «Intr’adevĕr, nimic de făcut... Chestie de câteva ceasuri. Tinera femee tresărise, l’ăru că se deșteaptă din acel sold de catalepsie în care căzuse. — Va să zică, moartea ? întrebă ea. U T . I!.' . . 1 • * * VI 1 KM — Aproape sigură, vai, da ! doamnă... Ar fi trebuit să se facă trepanația imediat și atunci... Dar operația nu se va putea face decât la Paris... Și până acolo... Si’h'și prin a’șî traduce cugetarea cu un gest semnificativ din umeri... Apoi se Întoarse la cei l’alți răniți și le dădu îngrijiri. lues căzu în genunchi. — Fu luată drept nevasta... sau sora nenorocitului... Fu lăsată acolo. Nu plingea. Se gîndea. — E pedeapsa... E ispășirea... E răzbunarea. Apoi, intr'un fior, încet... în taina sufletului ei . — Răzbunarea... nu... căci încă îi ador, îi ador mereu... pe el... Mă iubea... m'ar fi iubit dacă ceal altă nu i-ar fi Pe linie lucrările de salvare se sfîrșiseră... cinci morți... șapte răniți grav... vre-o douăzeci de călători mai mult sau mai puțin răniți, acesta era teribilul bilanț al catastrofei. Se stabilea identitatea victimelor. Doui funcționari se prezintu c ă. Unul avea în mină o foae de hîrtie și un creion. Luă nuitele primilor răniți. Ines dădu pe acel al lui Roger. Apoi, cum funcționarul întreba : — Profesiunea ? — Nu știu, răspunse ea. Funcționarul păru surprins. Ta să zică femeea aceasta nu era nevasta rănitului ? Atunci de ce durerea aceea mută care părea a fi groaznică... de ce aula disperare pe chipul acela frumos ? Cantonierul rămase singur cu răniții și cu Ines. Roger făcu de o dată o mișcare ușoară... Una din mîini se ridică. Tinăra femee dădu un țipăt. Alergă la scaun, luă felinarul, îl aduse. Buzele lui Darmont, care avea în tîmplă o rană grozavă și acarul față era pe jumătate acoperită cu sînge închegat, se mișcară... dar ochii rămaseră închiși. — Roger.... Roger.... murmură ea. Auzise oare pronunțîndu-i-se numele? Poate, căci o nouă tresăritură i se văzu pe față. Ea se aplecă spre ei . — Roger... sunt aci, lingă tine... Dar el bolborosea un nume... se place mai mult. — Chris... Chris... ti... ana... ... Christiana... Ghici... Numele celeilalte !.. Sprîncenele lui Ines se încruntară, fruntea i se întunecă. Nenorocitul aiuta de sigur, se credea în fața celei al cărei nume îl murmurase. Căci iată că urmează : — Christiana... pe tine te iubesc... numai pe tine... s’o știi... geloasa mea... și fi fericită... Buzele rănitului se încinseseră iarăși. Creola se ridicase. Fața ei, un moment îmblînzită, devenea aspră și rea. Se duse de puse felinarul pe scaun... — Christiana... Numele acesta Îl răsună în urechi. Christiana, era cealaltă... rivala fericită care avusese toate bucuriile, toate unul gînd al muribundului. Cunoscuse toate bucuriile... dînsa ! Avea să fie lovita.... așa e... în fericirea ei prin sfîrșitul acesta fulgerător... Dar consolarea trecutului i-ar r fibine... infimă... adîncă... suverana voluptate de a-și spune că fusese iubită... ca singurii... pînă la moarte. Va trăi din amintirea aceasta... cu dînsa... pentru dinsa... Și va fi tot fericire. Frazele pronunțate de Roger reveneau în auzul creolei și imediat un gînd îi străbătu mintea... un gînd care o făcu să se înfioare. In ochii ei trecu un nou fulger de ură... de cruzime... Se gândea acum la ce spusese medicul, adineauri. — E chestie de câteva masuri... IV* urmai