Universul, februarie 1906 (Anul 24, nr. 30-57)
1906-02-01 / nr. 30
> AmiL XXIV m. 30.-3ftierem4 fFebnaarle 2 5 himt fat a-10 beáS fei stfáfía&tato Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA LURI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA^^ îi. Strada Brezoianu II, BucurieijCJ —A ncamsental pentru Luisa Michel.—(Vezi explicația.) Calendar pe anul 1906 Ortodox Marți, 81 Ianuarie. — S-ții doctori Ciru și Ioan Catolic Marți, 13 Februarie.—Benignus Soarele răsare 7.22; apune 5.88 predicați, prin presiuni, de a-și face această datorie cetățenească. Ar fi aceasta un început de punere în practică a votului obligatoriu, idee mult desbătută și în alte țări constituționale. Dar, asupra Întregului proiect de modificare a procedurii electorale vom reveni când el va fi depus, poate chiar in sesiunea aceasta, pe biurourile Corpurilor legiuitoare, anul trecut, pe proprietarul Ludovic Ragaly, în vîrstă de 14 ani, și apoi l’au sugrumat în patul seu. După ce-i omorîră, tâlharii scotociră prin casă, dar nu găsiră , decât 20 bani, un ceasornic de aur, și două inele de aur, pe cari le luară. Criminalii au fost prinși chiar in aceiași noapte de către geandarmi. Eli s’a judecat de către Curtea cu jurați procesul celor două asasini. Aceștia mărturisiră furtul, dar tăgăduiră că ar fi voit să omoare pe bătrânul Ragaly. Jurații dădură un verdict afirmativ și curtea î t condamnă pe amândouă la moarte prin spânzurătoare. Condamnații primiră cu apatie sentința. Apărătorii au făcut recurs. Crișan, București, o 1 ianuarie. Prefera electorsi. Ziarele oficioase au anunțat ca e vorba să se aducă iar unele modificări legii de procedura electorală, pe de o parte pentru simplificarea unor formalități, iar pe de altă parte pentru o și mai deplină asigurare a secretului votului. Dintre modificările propuse, ziarele opoziției au relevat cu deosebire una, împotriva căreia se ridică, și anume aceea ca în viitor ,orice candidatură, pentru a fi admisă, să fie sprijinită, în scris, de un număr oarecare — un număr mic de altfel de alegători. Scopul ce se urmărește cu această modificare este ca să se înlăture candidaturile neserioase prin care s-ar putea zădărnici uneori o alegere, prin complicarea formalităților până peste putința omenească de a fi împlinite într'o singură zi. Ziarele opoziției obiectează însă că o asemenea dispozițiune ar fi contrară constituțiunii, care precizează anume patru și nu mai multe condițiuni pentru ca cineva să poată fi ales în Cameră (la Senat cerându-se altă etate și in plus censul) și adică : 1) să fie român sau naturalisat ; 2) etatea de 25 de ani; 3) exercițiul drepturilor civile și politice și 4) domiciliul în România. O lege ordinară n'ar putea să mai adauge la acestea — zic ziarele opoziției—și o a cincea condițiune ", aceea ca o candidatură să fie sprijinită de un număr mare sau mic, nu importă, de alegători. „ . Alte câte-va modificări ar : ca la socotirea majorității să se țină seamă și de voturile anulate, aceasta pentru ca să se zădărnicească cu totul manopera de a se impune unor alegători să-și anuleze votul prin anemie semne de recunoaștere, apoi ca să se permită candidațiler a depune în cabinele de votare cârti de vizită identice cu buletinul de vot, spre a se zădărnici controlul negativ cu hârtia de cabchiat,—și pe lângă acestea câteva măsuri noui spre a se înlesni operațiunile electorale și spre a se da o mai mare putință de supraveghiare și menținere a ordinei, președinților, secțiunilor de votare. O importantă inovație ar fi iarăși ca funcționarii să fie obligați, sub pedeapsă de amendă, a lua parte la vot, pentru ca să nu mai poată fi îmDIN UNGARIA (Corespondență parte a ziarului «Vaimsal») Budapesta, 29 ianuarie. Situația politicii In unele cercuri politice se afirmă cu siguranță că guvernul nu mai este dispus a intra in tratative cu coaliția și că el face toate pregătirile pentru disolvarea Parlamentului. Atât coroana cât și guvernul văd bine că in situația actuală nu se pot face noui alegeri, deoarece comitatele vor continua cu rezistența pasivă. Este lucru sigur că țara va rămâne multă vreme fără parlament. După cum se știe alegerile se fixează in comitate comisia permanentă sub președenția fișpanului. Va trece insă multă vreme până când guvernul va putea să aibă fi spații in toate comitatele și aceștia să poată raporta că au speranța a putea lucra cu acele comitete permanente. In orice caz guvernul va face noui alegeri, numai după ce va restabili ordinea în comitate, și până atunci va trece un an sau poate chiar doar. In acest interval vor avea un mare rol comisarii regali sau ai guvernului,, precum și poliția, jandarmeria și armata. Între Coroană și guvern se tratează acum chestiunea cum să se resolve afacerile militare, comerciale externe și financiare. De ale statistice. Din anuarul statistic oficial, extragem următoarele asupra mișcărei populațiunei in luna Decembrie, anul trecut : In Ungaria întreagă s’au născut vii in această lună 52.183 copii; au murit 39.688 indivizi. Escedentul nașterilor a fost 12.497, dintre cari 6.413 în Croația. _ In anul trecut 1905 s’au născut în Ungaria 705.040 copii și au murit 150.970 indivizi. Numărul emigranților a fost in cursul anului trecut de 148.631. In luna Decembrie s'au încheiat 5883 căsătorii, cu 700 mai puțin ca in epoca corespunzătoare a anului premergător. Dintre aceste căsătorii, 1069 au fost mixte și adică 41 între evrei și creștini. In luna Decembrie 1905 s’au eliberat 15,637 pașapoarte, și adică 6490 pentru America, 498 pentru România și 196 pentru Germania. In aceiași lună s’au reîntors in patrie 1412 emigranți din America, 93 din România și 24 din Germania. In anul 1905 s’au reîntors 12.676 emigranți, dintre cari 10.763 din America. Condamnați la moarte Din Miskolca se anunță următoarele : Țăranii Gheorghe Molnár și Ion Tusrola, din comuna Mezőcsath, au atacat in ziua de 2 Octombrie, TRIBUNA ATENEULUI Gr Ștefs Giescu. Fapte geologice, explicate de popor prin legenda Unul din membrii fondatori ai Ateneului este și d. Gr. Ștefănescu, profesor universitar și senator, care acum 40 de ani a ținut de pe aceiași tribună prima conferință publică de geologie. In astă seară d. Ștefănescu a arătat publicului numeros modul cum își explică poporul diferite fapte geologice. în Dobrogea, drumul care duce de la Mahmudia la Dunavi și este peste tot accidentat în formă de valuri, așa că e aproape imposibil de mers cu vre-o căruță, atât sunt de grozave sguduiturile. In mintea poporului aceste neregularități ale solului, cari provin numai din cauza dislocarea diferitelor straie, au cu totul altă explicație. Locuitorii de prin partea locului susțin că acum îndelungată vreme, pe când păgânizmul era în floare, a venit prin aceste părți Sf. Andronic spre a propovădui religiunea creștină. Oamenii insă nu dădeau crezământ preceptelor lui și au căutat six-l alunge nedându-l de mâncatei Atunci Sfintul a plecat blatté'' mând ca precum I au lăsat ■’ne-.' mâncat, tot așa și ei să nu polrifile face bucate și unde o pune plugul, brazda să se prefacă in piatră. •. A doua legendă se raporta la ceeace e cunoscut în jud. Neamțu sub numele de «piatra Teiul». Această stincă mare de 5 metri, se află intr’o poiană închisă, în valea Bistriței, și se deosibește cu totul prin compoziție de celelalte stinci de prin prejur. In schimb se aseamănă cu totul cu stincile din virful munților Ciahlău. In popor aflarea acestei pietre intr’un loc cu totul strein se explică în modul următor : Doui draci ce se aflau pe vîrful Ciahlăului le veni gust să mănânce pește din Bistrița. In acest scop rupseră o stincă mare din munte spre a o pune de-a curmezișul Jiului și in modul acesta să reverse apa spre a putea apoi culege peștele. Mergând cu stânga spre Bistrița cocoșii Începură să cânte și de frica zilei dracii aruncară piatra acolo unde se află și e luară la goană. Ultima legendă e relativă la stânca «piatra fetei» din Dobrogea. La o depărtare de 2 km. de muntele lacobdeal se află o stincă mare in mijlocul câmpiei, iar la 10 km. o altă stincă din aceiași compoziție. Poporul explică aceste două stinci răslețe de aceiași natură în modul următor : Intrun sat de la poalele muntelui lacobdeal se afla o fată frumoasă, de care eraîi îndrăgostiți două flăcăi. Aceștia făcură un rămășag ca să se urce pe vîrful muntelui de unde fiecare vor arunca câte o piatră și care din ei o va arunca mai departe acela va lua de soție pe frumoasa fată. Unul din ei aruncă piatra la distanță de 2 km., iar protivnicul la 10 klm. și astfel această din urmă piatră luă numele de «piatra fetei». Fără îndoială că cu totul astfel se explică geologicește faptele. Trecerea de timp a făcut că d intre straturi de aceiași natură să se întreptie straturi deosebite cari să le distanțeze. * * * D-lui Gr. Ștefăneanu i s’au făcut mari ovațmî. D. Gr. Tocilescu i-a ținut câteva cuvinte de admirațiune pentru munca îndelungată, bunească cu partidul liberal național, care, prin mijlocirea biuroului central, a declarat deja că primește cererile germanilor. Programul fracțiune, germane cere: libertatea lmbei, religiei și culturei și descentralizarea administrației, fară a admite totuși diviziunea imperiului prin acordarea autonomiei țărilor de la graniță. Cadavre de-ale revoluționarilor pe Vistula ’ Berlin. 30.— Telegramă din Varșovia. Niște pescari au prins pe Vistula douăsprezece cadav legate unele de altele, în apropiere de citadelă. Cadavrelerau groaznic mutilate; unele erau fără picioare și fără mâini, iar fețele le erau unse o smoală, din care cauză nu îi s'a putut stabili identitatea. Deoarece poliția,amenințându-i cu pedepse aspre, a interzis pescarilor să vorbească cuiva despre descoperirea făcută, se crede că este vorba de cadavrele revoluționarilor care au fost asasinați in mod barbar din ordinul tribunalului de război din citadelă. Tolstoi contra guvernului și contra revoluționarilor Berlin. 30.—Depeșă din Petersburg, Tolstoi, în articolul său întitulat: «Guvernul, Revoluționarii și Poporul» ,pe care il publică în străinătate, zice: «Guvernul rusesc nu avut până acum nici un ideal. Nu trecutul ei viitorul poate să formeze idealul. Scăparea voastră nu stă în Duma sau în alegeri, precum nici în mitraliere, nici în cazaci, ci în a ști stă oferiți poporului idealuri mai înalte, mai realizabile ca acelea ale adversarilor voștri. «Acest ideal este d’a se da poporului dreptul său natural, dreptul asupra pământului. «Vouă,oamenilor din guvern, vă rămân acum două singure căi deschise : masacrele fratricide cu toate ororile revoluțiunei, cari duc la o ruină rușinoasă, sau realizarea pacinică a sacrelor drepturi ale poporului. • «Voi trebue să vă intrebuințați puterea nu pentru a spori răul ce ați făcut, ura ce ați semănat între oameni, ci pentru a ve face datoria nu ar nas către poporul vostru ci către toată omenirea». Tot așa de aspru atacă Tolstoi și pe revoluționari: «Scopul vostru, după ce nu afirmați, ar fi îmbunătățirea condițiunilor de viață a oamenilor. Insă pentru ca aceste condițiuni să fie mai bune, trebuesc mai intern îmbunătățiți oamenii. «Poporul nu trebue să recunoască nici vechiul guvern care nu’i ușurează trebuințele ci din contră i le îngreuiază, nici guvernul revoluționar, ci trebue să se curățe de fiecare din aceste guverne». 624 de delegați cari, la rîndul lor, vor alege 24 de deputați in Duma imperiului. Autoritățile maghiare din orașul Semjin au împiedicat o delegație de studenți maghiari și croați să se ducă la Belgrad pentru a cimenta acolo o înfrățire angrocroată-sârbă. Studenții sârbi și croați au trimis o telegramă de protestare ministrului de interne. ,*. In cercurile oficiale din Roma se asigură că d. și d-na Ioubet vor face o călătorie in Italia pe la începutul lui Aprilie, și că vor veni și in capitala Italiei. Din cauza marilor zăpezi căzute la Pisa, Livorno, Florența și Bologna în Italia, liniile telegrafice și telefonice inter-comunale nu mai funcționează. Din Madrid se anunță că s’a hotărât in mod definitiv data vizitei împăratului Wilhelm la Curtea Spaniei; împăratul va sosi la Madrid in ziua de 15 Maiu viitor. .*. Reuniunile femenine din Olanda și Danemarca au invitat Liga internațională,pentru dreptul electoral al femeilor să țină congres in luna August sau Septembrie in Copenhaga sau Anvers, deoarece in cele două țări este iminentă legiferarea drepturilor politice ale femeilor. Vorbind despre noul ministru de externe al Italiei, «Neue Freie Presse» spune : Guidaro Iini, ca și San Giuliano, a vizitat Albania ; fără a fi partizan al politicei coloniale, el crede că supraabundenta populație a Italiei, precum și crescânda ei industrie, au nevoi de unor debușeuri. Cu privire la Albania, Guidiardini și-a exprimat părerea că Durazzo și Va’llona nu pot fi ocupate de o putere străină fără ca din aceasta să nu derive o mare pagubă pentru Italia. .*, După raportul presintat de comisiunea însărcinată cu reconstruirea turnului San Marc din Veneția, raport aprobat de consiliul comunal local, lucrările de reconstruire vor costa 1.800.000 franci. Ziarele din Roma fac mare haz de următoarea întâmplare: Un comerciant a primit cu poșta zilnică obicinuită nouă cărți poștale, din diferite orașe ale Italiei, cari fuseseră expediate intre lunile Martie—August, anul 1904, adică acum doui ani. Ziarele observă că acele cărți poștale au pus tot atâta timp să sosească la Roma, ca și dacă ar fi fost expediate din Peking printr-un curier care ar fi făcut drumul pe jos. Evenimentele din Rusia (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Federația alegatorilor germani Berlin, 30.— Telegramă din Petersburg. La Moscova s’a ținut ieri adunarea constitutivă a alegătorilor germani, cari s’au unit într’o federație spre a apăra interesele naționale ale supușilor ruși de naționalitate germana. Federația a hotărât să se uzbti mov muss jpx? 7x Prietenii când se întâlnesc rar, se iubesc mai mult. — Prin poștă — A pornit din New-York statuia lui Benjamin Franklin oferită orașului Paris de către d. Harges,asociatul lui Pierpont Morgan la Paris. Statuia are o înălțime de 8 picioare, va fi așezată pe un soclu de bronz și inaugurata in Aprilie. ,*, Prinții moștenitori ai Angliei au sosit la Ilaiderabad in cursul călătoriei lor în India. ,*» Fluviul Parahyba, după cum a anunțat o telegramă de zilele trecute, s'a revărsat, inundând partea din valea Orașului Campos (Brasilia). Situația e îngrozitoare ; numeroase case s’au prăbușit; apele au o inălțime de 4 metri ; in unele părți umblă pe strade vapoare. Orice comunicație e întreruptă. Populația fuge inspăimintată. Pagubele sunt enorme ; ploi torențiale sporesc dezastrul. .*. Un cunoscut chimist din Palermo (Italia), Rosario Strazzer, pe când prepara oxigen a fost victima unei explozii care i-a sfărâmat cu totul capul. Doui laboranți cari lucrai cu el s'au ales cu răni mai ușoare. După ultimele calcule făcute numărul total al alegătorilor din Petersburg este de 150.000. Lucrătorii cu drept de vot, din aceștia, sunt în mime de 54 de mii. Acești alegători vor alege în total Monumestul pentru Luisa Michel — Vezi ilustrația — Un comitet socialist din Paris a luat inițiativa sa ridice un monument pe mormintul celebrei revoluționare Louise Michel. Monumentul, lucrat de sculptorul Derré, reprezenta pe Luise Michel cu o fetiță. Caracterul celebrei revoluționare șovăește în istorie. Ea nutrea tendințe anarhiste, dar inima ei era capabilă de cele mai nobile porniri și plină de însuflețire pentru tinerime și pentru cei asupriți. Ea era fiica nelegitimă a unui aristocrat din departamentul Haute Marne. Ea avu o educațiune aleasă și după ce trecu examenul de profesoară, înființa o școală la Paris. Din cauză că a luat parte la răscoala comunistă din Paris fu deportată la Numea. După ce fu grațiată intră din nou in conflict cu legile și fu condamnată la mai mulți ani închisoare. MM Macedonia (Soresa- particulară 3 ziarului „Unirarraf“) Monastir (Bitolia) 23 Ianuarie. Situația politică în Vilaetul Monastir Ostilitățile intre beligeranții bulgari și greci s’au suspendat de câtva timp, având nevoie fie care de a se pregăti pentru operațiunile din anul curgător, care, fără îndoială, vor fi bogate in isprăvi războinice. Cei doui antagonist, cari ’și dispută preponderența politică și etnică pe pământul Macedoniei ,și-au dat întâlnire la primăvara, când se vor măsura cu toate forțele de care sunt capabili. Sârbii, cari revendica și ei drepturi de succesiune la Vechia Serbie în pericol de a fi uzurpată de bulgari, au desfășurat o acțiune demnă de relevat, mai ales în partea nord-vestică a Macedoniei, unde elementul sârbesc predomină, opunând violență la violență. E probabil insă ca interese comune să impună bulgarilor și sârbilor nevoia de-a se înțelege între dânșii, stabilind zona influentei lor in Macedonia, după cum s’au înțeles și in chestiunile economice care interesează ambele State balcanice. In cazul acesta acțiunea bulgarilor va putea fi îndreptată numai contra grecilor. Românii macedoneni, cari sunt mai vechi pe pământul Macedo nii Si riei decât sârbii și bulgarii, au și ei aspirațiuni analoge, insă aceștia s’au abținut de la orice act rezbonic, chiar atunci când dușmanii limbei lor au năvălit acasă la dânșii și i-au măcelărit fără cruțare. Așa au fost sfătuiți românii să se poarte cu dușmanii lor seculari, și așa s’au purtat, urmând sfaturile acelora cari duc grija intereselor lor de neam. Probabil ca aceste sfaturi ar fi avut de scop să supună pe armeni la o probă de obligațiune și devotament față de aceia cari conduc azi destinele latinității din Peninsula balcanică , probabil să fi fost la mijloc și lipsă de prevedere sau greșeală de calcul cum se întâmplă când cineva e nevoit să se bizue pe intervenția diplomației europene intr'o țară zbuciumată de inamicii din năuntru. Oricare ar fi motivul acestei atitudini pasive a românilor, nu se poate făgădui faptul că ei s’au ales cu înfingeri colosale și cu impresiunea lăsată asupra străinătății că elementul românesc din Macedonia e lipsit de vigoare și de vitalitate, așa că menirea lui e de a deveni prada elementelor antagoniste. Credem că nu exagerăm de loc afirmând că în cercurile naționaliste armânești domnește o mare descurajare și că convingerea și celor mai optimiști intr’un viitor oarecare e clătinată adânc. Dată fiind această stare de lucruri, se impune o întrebare : Armânii lăsați la discreția bandelor grecești, continua vor și mai departe sa pășească pe căile nesigure și pline de pericole, in care s’au angajat până acum, sau vor dezerta căutând adăpost și mântuire in cetatea întărită a dușmanului, unde sunt așteptați cu brațele deschise ? Deja multe defecțiuni s’au produs in rândurile armânești, mai ales în Epir, unde situațiunea a devenit extrem de critică. In Macedonia nu mai puțin se produc manifestațiuni in diferite cercuri naționaliste, urmate de declarațiunea că, dacă se va urma mai departe cu sistemul și sfaturile de până acum «fiecare va face cum il taie capul». Și au dreptul acești partizani ai românizmului să despere. Intr'o țară unde legile sunt suspendate, unde vorbește iataganul, unde forța brutală hotărăște, nu au trecere îndemnurile la răbdare și recomandările cum că românii trebue să reprezinte civilizația. Un asemenea limbaj a ajuns banal in Împrejurările de față și nu poate servi la altceva decât ca să irite și mai mult spiritele celor greu încercați. După informațiuni pozitive sosite pe căi particulare, se fac mari pregătiri in Grecia pentru operațiunile de primăvara. Deja se lucrează cu activitate pentru angajarea de elemente, dintre cari multe au trecut in Grecia. Grecii sunt hotăriți să sfârșească cu românii, suprimând mișcarea românească prin toate mijloacele posibile. Românilor nu se remâne de cât puțin timp ca să se gândească la măsurile ce se impun pentru a para pericolul grecesc. E adâncă prăpastia ce o sapă grecii cauzei armânești, și ireparabilă va fi catastrofa’ce i-o pregătesc, daca strigatul de alarmă ce se dă din toate părțile Macedoniei locuite de români nu va găsi un ecou favorabil in inimile patrioților români. O idee slabă despre ceea ce pregătesc grecii contra românilor și a bulgarilor e distrugerea prin foc a comunei românești Lelia și măcelărirea a 16 bulgari țărani din satul Iveni, la patru ceasuri de Bitolia. Aceste isprăvi săvârșite de câteva zile, nu sunt decât preludiul cu care inaugurează isprăvile lor din anul 1906. Parm. UI* ÜWAT ZI HXo Mfshoțure» mex-slor .și<»©ralor.—Merele și perele inghetate se pot dezgheța, și reduce în starea normală, dacă se toarnă apă rece peste ele, într'un vas până ce le acoperă bine. Când apa va începe să prindă coaja de ghiața pe de-asupra, se vor scoate merile și după ce se vor șterge bine, se vor usca in casă sau la vr’un loc călduros. mmm luaseapreai Erî fiind hramul seminariilor grecești (Sf. Vasile Grigore și Ioan) urmau să fie mare slujbă la biserica grecească din Capitală. Românii macedoneni știind aceasta, își dăduseră intilnire dimineața la cafeneaua Macedonia și la d. Tascu Ducerea acasă, ințelegându-se încă de cu seară. La biserica grecească, Grupuri-grupuri, pe la orele 8 dimineața, studenții macedoneni se duseră la biserica grecească de pe bulevardul Pache-Protopopescu. In câteva minute biserica se umplu de macedoneni, pe lângă grecii aflați deja înăuntru. Macedonenii se prefăceau că nu se cunosc între ei. Când începu letargia, o parte din macedoneni au ocupat strana dreaptă, iar cealaltă parte strana stingă. Grecii cari se aflau în biserică, văzând că macedonenii au început să cânte românește, de teamă să nu se întâmple vr’un incident cu urmări mai grave, n’au îndrăznit să protesteze. Când veni timpul să se citească un capitol din «Apostol»,—citire pe care in bisericele ortodoxe o face totdeauna un laic — d. farmacist Pucerea înainta la locul cuvenit, ceru voie și începu a citi pe românește. Preotul grec ’și urma slujba’, dând răspunsurile in grecește'. Atunci d. Pacerea se opri din citit și spuse : — «In românește, părinte, în românește!» După ce se sfârși citirea apostolului, ca de obiceiu urmă cetirea evangheliei. Foarte emoționat, preotul grec păși înaintea altarului și începu citirea evangheliei in grecește. — In românește, fn rmnârtisle răsunară deodată vocile macedonenilor. Destul am ascultat slujbe grecești in bisericile noastre din Macedonia. Să se slujească odată românește și intr'o biserică grecească. Dumnezeu primește rugăcuunile în orice fel de limbă ar fi făcute ele». Se făcu din nou liniște, preotul reveni în fața altarului și începu citirea tot în grecește. In timpul acesta mai toți grecii părăsiseră biserica. Unul din macedonenii asistenți, in mijlocul tăcerei generale, zise: — Părinte, noi suntem aci numai români, citește, te rog, în românește. — «E păcat» răspunse preotul. La vorbele «e păcat», macedonenii se înfuriară. E păcat! strigau ei, să se citească in românește și nu e păcat să se omoare frații noștri de mâinile grecești. — Nu știu românește, ripostă preotul. — Nu e adevărat, răspundeau macedonenii. Văzând în sfirșit că nu poate citi in grecește, preotul se retrase în altar, iar macedonenii se liniștiră. Se trimise imediat după un preot român, care să le facă slujbă. Intervenția poliției Circumscripția 39 fu înștiințată și d. comisar N. Ștefănescu, sosi la fața locului. Aproape in acelaș timp sosi și d. Romulus Voinescu, șeful siguranței. D-sa fu primit In aplauze și în strigătele macedonenilor de trăiască guvernul ! trăiască poliția ! trăiască d. Moruzzi ! trăiască d Voinescu ! D. Voinescu spune d-lui Tașcă Pucerea ca studenții să părăsească biserica, lucru ce aceștia făcură imediat. La «Universul» Iasă înainte de a părăsi biserica, toți strigară intr’un singur glas : — Trăiască Regele Carol, al cărui nume a fost pângărit de greci !. «Trăiască guvernul ! «Trăiască d. prefect Moruzi și d. inspector Voinescu! cari au dat pe față uneltirile grecilor. «Jos grecii! jos grecii! »și în strigătele acestea se retraseră din biserică, iar în curtea bisericei intonară : Deșteaptă-te, Române. Pornind pe bulevard, numeralmanifestanților sporia mereu. Ei apucară pe strada Sărindar, și de acolo în strada Brezoianu, unde făcură o călduroasă manifestație de simpatie pentru atitudinea hotărîtă și românească a Universului in chestia uneltirilor grecilor din țară. După ce manifestară și pe la alte ziare, manifestanții se duseră La poliție Era un cortegiu impozant, un cap cu d. Pucerea. Cântând «Deșteaptă-te Române», cu pălăriile în mână, ei strigară : Trăiască poliția ! Trăiască d. prefect Moruzzi! La «Colas*»» Be la poliție, studenții macedoneni se duseră in corpore la cafeneaua «Cosaro» și la mese, cerură să li se serveaseră cafele. Clienții cafenelei, in majoritate greci, speriați de această sosire a macedonenilor, fugiră din cafenea. Pucerea spuse : «Fraților am venit aci unde grecii au pus la cale toate comploturile contra noastră, aci unde s’au adunat bană cu cari s’au cumpărat iataganele și revolverele ce au vărsat sângele fraților noștri. Am venit, însă să fim liniștiți, să spunem celor pe cari îi vedem fugind, să nu aibă teamă de noi. Noi venim ca, față cu descoperirile făcute, să strigăm eci «Jos grecii», aci unde ei au strigat totdauna»,Jos românii». In timpul când beau cafelele ce le fuseseră servite, a sosit «in nou d. Voinescu, care i-a rugat să se retragă și să se împrăștie în liniște. După se Mură și plătiră cafelele, macedonenii s’au dus la cafeneaua Bursei, unde a vorbit din nou d. Pucerea,, indemnânu-i să aibă o atitudine liniștită și demnă și să aibă încredere in guvernul, care le va face dreptate. Studenții se împrăștieră in liniște. Consiliul do saiffiSisM Imediat după terminarea ședinței de la Cameră, miniștrii s-au întrunit la orele 4 un consiliu la ministerul de interne. Au luat parte toți miniștri, sub președinția d-lui prim-ministru G. Gr. Cantacuzino. Ca și la trecutul consiliu da Sâmbătă, a asistat și «1. Dimitrie Moruzzi, prefectul poliției Capitalei. Expulzarea pe asta-față lucrurile au mers repede, «femei praducându-se tiscuțiuxine » in trecutul consiliu. Toți miniștrii n'a fost de acont asuspria eximîxÂirea tuturor grecilor dovediți câ fac parte din comitetel secțiunei București a speratstfel Elevin Helenismos, în frunte cu bancherul N. Crissovetopis, președintele lor. Noua dovadă găsită contra acestuia, emu că el e supus grec și se servește de pașaport grecesc,—dovadă adusă în cunoștința consiliului de către d. prefect Boruzsii,—a făcut să nici nu se mai discute chestiunea lui. Consiliul, în unanimitate, a decis expulzarea întregului comitet grecesc, seraisând jurnalul cu No. 84 din 23 ianuarie 191, prin care sunt expulzați «ii»» țara . Bancherul N. Crissevellessis. Cristos Ath. Zavppas. Panaitis Haitas. Petre Spondicoidis. Anton Valssamilistl*. Constantin Chichippulos. în r. Milîaresis. Dr. I. Cecikas și Cîrjeleanus, cari erau și ei cuprinși în raport, dar cari nu faceau parte din comitetul Eleriei, au rămas să fie expulzați odată cu cel Pald, contra cărora se face o nouă anchetă la poliția de siguranța. Acest jurnal al consiliului de miniștri a fost trimis spre executare chiar aseară prefecturei poliției Capitalei. Astăzi dimineață se va notifica celor expulzați deciziunea consiliului de miniștri și, conform legei, după 24 de ore de la această notificare ei vor trebui să părăsească țara, conduși fiind până la graniță de agenți ai siguranței publice. Trebue să spunem aci că prin expulzările acestora cestiunea grecească nu e închisă. Sunt inca mulți alții asupra cărora se fac anchete și cari de asemenea vor fi expulzați in curând. Vestea, semnării jurnalului de expulzare a fruntașilor greci s-a răspândit ca fulgerul aseară în Capitală. Peste tot ea era primită cu bucurie și pretutindeni nu se discuta decât asupra ei. Toți erau unanimi în a recunoaște că trebuia dată o lecție acelora cari și-au bătut joc de prea marea ospitalitate și bună voință pe care le-am acordat-o în țara noastră. Toți grecii expulzați—afară «te Grisovellonis care este la Monte- Carlo,—se aflau până aseară in Capitală. Știrea dată de ziarele de aseară cum că Cristos Zappas ar fi plecat din Capitală, este absolut neexacta. Aseară m’am întâlnit cu dina»! tocmai când eșea din gangul de lângă cofetăria Emile Frederic. Se vorbea aseară ca decizia expulzarea lui Crissoveronis să-i fie trimeasă cu un agent al poli %r: AIS Ms eS’Eîse âo M. fgt ® îe ® sea Un nou fals s’a descoperit în sarcina lui M. Stoicescu, fost funcționar la ministerul instrucțiuniei publice. De data aceasta el a sustras mandatul de plata leiel d-lui profesor Georgian, de la liceul Sf. Sava, a contrafăcut semnătura acestuia și apoi l-a încasat de la casieria centrală. Cu instrucția acestei afaceri e însărcinat de judecător Nicolau, de la cab. 2. D-sa a interogat era pe Stoicescu, care, după cum se știe, e arestat. 1. ROBIA PATÎNILOR Mare roman de Pasi Evogel PARTEA ANTEJA Ba&’CrifesT Ä. si SXaOStIT D.A. IX Kama mere Prinzul pregătit de biata bătrîna, fa trist... cu toată prezența copiilor, cari, neștiutori, sunt pururea veseli._ Cristiana ’și explică planurile... Povesti cum, prin prietena ei, spera să găsească ceea ce’x trebuia. O înțelegere intervenise cu câteva zile mai nainte între ea și compania drumurilor de fier. Cu cele trei mii de franci ce i se dedeau pe an — cu rezerva de a nu i se mai plăti decât o parte, dacă Roger își recapăta inteligența—ar fi putut trăi modestru:$>ie, fără sâ facă nmic... Dar Christiana nu vroia. Vroia să lucreze, să pună de-o parte în fiecare an, dacă se putea, cele trei mii de franci, cari să slujască mai târziu pentru instrucția, pentru educația copiilor ei.... Odaia de lungă bucătărie fu ocupată de Roger, Christiana vrând să păstreze pe Marc lângă dînsa, în cea de sus. A doua zi se va așeza un pat provizoriu în aceasta din urmă, în care se va instala toată familia. Hotărârea aceasta a Christianei păru că surprinde puțin pe bătrână. Cum de se învoia tinera femee să se despartă de bărbatul ei bolnav “ Ea se explică, mai mult ca să se scuze. — Roger doarme foarte bine, nu se va deștepta decât mâine admiiiilă. Maneta nu făcu totuși nici o colecțiune. A doua zi, după cum hotărâse Christiana, un om din sat instala în odaia de sus un pat care era jos. Iar ningea. Fu o bucurie pentru cei doui copii, o plăcere și pentru Roger care stătu multă vreme, vesel, să privească fulgii mari ce se cerneau... Fu însă o mai mare întristare pentru Christiana și pentru Maneta. Vezendu-și băiatul în starea aceasta, Maneta suferea îngrozitor. Și apoi... iată... a se silea să alunge ideea aceasta absurdă... iată că credea... că se gândea că Christiana nu’șî mai iubea bărbatul ca altădată... iată că i se părea că între ei este un mister. Un mister... $scars ea îl presimțea... pe care il ghicea din mii de nimicuri... Căci, în definitiv, Christiana nu înceta de a îngriji de Roger. In ochii ei prinși, încă era drăgălășie. Totuși, da, totuși... Maneta își zicea—și ideea aceasta i se înfigea în minte din zi in zi,— sa petrecut ceva... își iubea în mod sincer nora, a cărei natură bună, blîndă, generoasă, o recunoscuse de multă vreme.... Știa că Roger se însurase din dragoste... că era adorat de nevasta lui, pe cât aceasta il adora... Chiar fusese puțin geloasă la început... Dar își spusese că destinul tuturor mamelor era de a’șî crește copiii, spre a’i vedea mai târziu ducându-și aiurea gândurile și mângâierile. Azi însăj, da, Maneta se neliniștea, căci era— și-o repeta mereu—ceva schimbat in dragostea pe care o arătase totdeauna Christiana pentru bărbatul ei. Ea își observă nora în tăcere. Și a doua zi se întări în ea convingerea d’întîi.... Și suferi. ’Mai întiî viu să’șî întrebe nora... Nu îndrăzni. Câteodată o surprindea în odaia de sus plingênd... așezată într’un colț, pe când Roger visa lângă foc... Lacrămile, desigur, puteau fi înțelese. Dar ceea ce nu se înțelegea, era distanța a ceea ce despărțea pe Christiana <’ ■ Roger... răceala aceea vizibilă... sigură... Ce însemna misterul acesta ? Trecură alte cinci zile. Plecarea, deja amânată, fu definitiv hotărîtă pentru a treia zi. Din nou cuierele fură făcute. Bucuria copiilor — pururea veseli când e vorba pentru ei de căletărie— nu putu împrăștia tristeța ce umplea, in ajunul acelei plecări, căsuța cea mică.... care strângea dureros inima Manetei și a Christianei. Mama mare își zicea: — Simt eu, cu toate cele ce spune d. Vincent, că sfârșitul se apropie... E ultima oară când sunt la un loc cu copiii... ultima oară când te văd. Când se vor întoarce aci va fi ca să-mi închidă pleoapele... și ca să mă ducă la brazii de la cimitir. Se gândea astfel—și aceasta îi sporea mâhnirea. — Cine știe ce se va întâmpla acolo ?... Cine știe dacă Christiana va iubi mereu pe Roger al meu... pe bietul meu Roger, care... mi se pare câteodată, e pentru dânsa acum ca o sarcină ! încerca în zadar să alunge gîndul acesta care revenea persistent, obsedant, dureros... Christiana, ea, era vecinie cu ochii roșii, cu buzele albe... cu fața tristă în toate zilele. Spre seară, Roger se încălzea la foc... Visul nenorocitului părea atins de întristarea de prin prejur. Copiii se jucau, dar el... cu ochii pironiți pe flacără, nu o vedea, nu o auzea. Deodată, Crocheta, care se apropiase de vatră, se isbi de genunchii tatălui ei... Sguduitura neprevăzută făcu pe acesta să treiasă... Se ridică atât de repede—ca înfricoșat— încât fetița căzu, dând un țipăt. Christiana, vara vorbea pe Maneta lângă ușe, văziic tot ce se petrecuse... Dădu fuga la fetiță pe care o ridică... și în neliniștea ei, un cuvînt îi scăpă, un cuvînt la adresa lui Roger, un cuvînt spus aproape pe un ton supărat: — Zăpăcitule ! Cuvîntul acesta, mama mare îl auzise. Văzuse și fulgerătura repede ce trecuse prin cehii tinerei femei. Și murmurase, ca răspuns la o bănuială pe care o avea deja și care acum se preciza : A ! Doamne ! Doamne ! Clocheta, din fericire, nu își făcuse nici un rău. Peste un moment se juca din nou. Roger îșî reluase locul lingă foc. (Va urma) ! )