Universul, mai 1906 (Anul 24, nr. 118-146)
1906-05-03 / nr. 118
A ANUL XXIV No. 118.— Miovenii 3 Maiu 1906.—6 ban! !n România.-10 ban! In strănătate A. S R- Principele Wilxilm de Hohenzollern- Sigmaringen.—(Vezi articolul de reportaj) Calendar pe anul 1006 Ortodox Marți, 2 Main.- Aducerea moaștelor Sf. Anastasie Catolic Marți, 15 Main.—Sophia Soarele răsare 4.51, apune 7.33 București, 3 Maiți. Avațtajám Rezultatele ultimului recensămint vor dovedi regularitatea creșterii totalului fiscal, care de la 39.370.000 lei în 1885—90 s'a ridicat pentru anul 1906-907 până la 70.890.000 lei;—vom avea astfel un prețios indiciu mai mult despre creșterea avuției publice. Cel mai bogat județ al țării este fără îndoială Ilfovul, care cuprinde Capitala. Pe când un județ mijlociu trebue să plătească 3.12 la sută din totalul contribuțiunilor țării, Ilfovul a plătit de la 1865 câte 14—15 și chiar 16 la sută, adică atâta cât cinci județe mijlocii. După Ilfov vine Doljul, care plătește cât două județe, apoi Prahova și Teleormanul. Din cele 32 de județe ale țării, în perioada de la 1885—86 la 1890—91, erau 10 cari împreună plăteau ceva mai mult decât jumătatea, adică mai mult decât cele l’alte 22 ; acum sunt 9 cari plătesc cât cele l’alte 23, și printre aceste județe mai bogate este unul singur din Moldova, județul Iași. In perioada de la 1885—86 la 1890—91 erau 13 județe cari plăteau mai puțin de 950.000 tei,—acum nu mai este decât unul. Muscelul. Ca un exemplu al creșterii avuției în județe, s ar putea lua județul Constanța. Acest județ plătea în 1890 un total de 567.000 lei, iar in 1905 a fost impus cu 1.918.000 lei; în tabela comparativă vedem că județul Constanța era cel din urmă și plătea mai puțin decât forcare alt județ al țării, că s’a ridicat apoi în 1890 la locul al 28-lea, în 1895 la al 22-lea, în 1905 la al 14-lea, iar în urma noului recensământ la al 12-lea. Când toate lucrările de concentrare și de comparare ce s’au făcut cu ocasiunea recensămîntului din anul trecut, vor fi terminate și publicate,—zice d. F. Robin al cărui studiu continuăm a-l resuma aci.— vom avea o dovadă mai mult de creșterea destul de repede a avuției naționale și multe elemente noul pentru a aprecia repartizarea ei. Dacă s’ar fi procedat astfel și când s’au făcut recensămintele anterioare am fi avut de mult o cunoștință mai precisă a mersului avuției țârei și a repartizării acestei avuții între județe. Mai este de observat și creșrea numărului contribuabililor raportați la întindere. In 1890- 91 erau 63 la 10 km. pătrați; în 1905—06 erau 72, iar după noul recensământ vor fi 84. Acest spor nu se datorește decât creșterii populațiunii și a avuției, și nici decum vreunor modificări ale impozitelor directe cari să fi urmărit îmulțirea numărului contribuabililor. După județe, cei mai mulți contribuabili sunt în Ilfov, 152 la 10 km. pătrați, și cei mai puțini în Tulcea, abia 30 la aceiași întindere. Pe lângă creșterea generală a avuției țării — observă d. F. Robin’ încheind — mai este de observat că în ultimii 25 de ani s’au desvoltat treptat ramure de producțiune, cari sunt foarte puțin sau deloc influențate de condițiunile climaterice cari influențează în mod așa de puternic producțiunea cerealelor, așa încât ne apropiem de scopul care este cea mai bună justificare a curentului spre industrie : scopul de a ne feri de teribilele variațiuni la cari e supus un popor care -și bazează existența numai pe cultura cerealelor, și de a avea o viață economică mai stabilă. N. B.— Datele despre care se vorbește în acest articol, ca și în cel precedent și pe cari, din eroare involuntară le-am atribuit d-lui Robin Derescu, șeful serviciului statistic din ministerul domeniilor i-au fost comunicate și d-sale. Datele complete ale recensămîntului precum și arătarea modului cum și de cine au fost culese, vor apare în curând. Mia Mamümia (Coresp particulară a ziarului «Universul») Ianina, 25 Aprilie. Svon de plecarea d-lui consul Brăileanu de la Ianina. — Reîncepere de instrucție. Elevi terorizați De câteva zile circulă cu perzistență in oraș svorni că d. consul al României in Ianina, Const. Brăileanu, este autorizat să părăsească postul său chiar înainte de 10 Maiü. Vestea aceasta, deși neconfirmată până in prezent, a mâhnit sufletele tuturor aromânilor. Ce e drept, timp de 7 luni, de când a sosit în Ianina, actualul consul a desfășurat o activitate rară. Autorul moral al execuției brutale a neuitatului Șumlea, Popa ti-nele din toate clasele sociale, și sperăm că această societate, pusă sub înalta ocrotire a mumei suferinzilor, va ajunge în curând să aducă țărei servicii incalculabile și să aline multe dureri și suferințe. Fromaides, a fost achitat de către judele de instrucție — care în înțelegere, cu poliția au distras toate dovezile compromițătoare culese de această din urmă,—condusă de o creatură venală a lui Osman pașa—iar pe cele mai palpabile, ce trebuiau culese din gurile complicilor din comuna Băiasa, le-au neglijat dinadins, până azi, cu toate ordinele formale ale Valiului. Și in consecință, ori toată lumea se aștepta la liberarea banditului, când ordine superioare au contramandat punerea in libertate și au dispus reînceperea mai serioasă a instrucției. 5 elevi ai școalei comerciale românești din localitate, fiind amenințați cu moartea atât a lor cât și a părinților lor, din com. Avdela, de către stirii teroriști ai comitetului revoluționar grec din Ianina, au părăsit Duminică în 23 curent, școala, pe ascuns și au pornit pe jos spre comuna lor natală la 10 ceasuri departe din oraș. Directorul școalei fiind înștiințat, a dat de veste poliției pe de o parte, iar pe de alta a trimes pe portarul școlii și unul din cavașii consulatului pentru a-i ajunge pe drum și a aduce îndărăt. Cavașii au întâlnit pe elevii fugari, pe drum, în comuna românească Grebnița, la 8—9 ceasuri depărtare, de unde i-au și întors aseară in Ianina. Poliția le-a luat interogatoriul asupra cauzelor evadării lor, cari se reduc la amenințări cu moartea, cum am spus mai sus, de către niște indivizi necunoscuți, cari le-au mai adus și scrisori false par’că de la părinții lor, cari asemenea ’i îndeamnă să plece. Scrisori originale, primite chiar astăzi de la părinții a 4 elevi, din cei răsvrătiți, îndeamnă din contră pe copiii lor să-și vază de lecții, să nu poarte de loc grija lor, căci ei se vor întoarce, însoțiți de armată in comuna Avdela, unde de asemenea se află o garnizoană de 70 soldați. Elevii greviști și-au revenit îndată la gânduri bune și de azi chiar si-au reînceput cursurile în mod foarte regulat. Aromânul. CRONICI FEMININE «Juvaericale moderne Brațarele sunt în anul acesta mai necesare ca oricănd pentru o toaletă complectă. Mânecile scurte și mănușile lungi impun ca condițiune fundamentală de a indica forma sveltă a încheeturei mâniei și rotunjimea frumoasă a brațului printr-un inel, care se poartă pe mănușă. Mai cu seamă sunt preferate «brațarele Chatelaine» cu verigi fin lucrate, în formă de lanț, cari de regulă sunt încheiate printr'un breloc în forma unui carnet elegant cu incrustațiuni în aur. Iminenta căsătorie a principesei Victoria Eugenia de Battenberg cu regele Spaniei Alfonso XIII, care stârnește mare interes în cercurile aristocrației engleze, n’a rămas fără oarecare influență asupra formei brățarei. Damele tinere, care voesc să-și manifeste și în chip exterior simpatiile pentru frumoasa principesă și pentru căsătoria ei cu tinerul rege spaniol, poartă brățară de aur, cari sunt o imitațiune a nodului spaniol și sunt impodobite cu drăgălașe «Nu mă uita» lucrate din mărgăritare și turcoase. «Nu mă uita» sunt o alusiune la ochii albaștrii ai miresei. Tot asemenea și cerceii desvoltă o podoabă bogată și plăsmuiri admirabile, ca mărgăritare de forma picăturilor de rouă, se întrec cu giuvaeruri delicate, cu cari un Tizian sau un Rembrandt împodobeau pe femeile frumoase de pe tablourile lor. Colanele cari se poartă acum, sunt extraordinar de lungi și ajung aproape până la genunchi. Pe ele se află un tablou în miniatură încrustat în mărgăritare sau un globuleț de piatră colorată, care închide un ciucure de pudră. Olimpia, care a colaborat defunctul, membrii familiei și alții, fiind primiți la gară de d.prefect Miclescu, d. Burghele, președinte al Ateneului, asistat de ceilalți ateneiști, primarul orașului, etc. Delegații au adus numeroase coroane , intre ele e una a ziarului «Universul», cu inscripția : «Nemuritorului V. A. Urechiă — ziarul «Universul». Desvelirea bustului Solemnitatea a început la 10 dimineața prin serviciul religios oficiat la catedrală. Pe când se oficia serviciul divin pentru odihna sufletului lui V. A. Urechiă, au fost înșirați pe trotuarele din fața catedralei elevii școalelor din oraș. Slujba terminându-se la orele 11, lumea ieși din biserică și formă un cortegiu care parcurse pe jos str. Alex. I. Cuza până la bust. După ce protoereul județului, Petrovici, asistat de cler, intona o rugăciune, d. G. G. Burghele, președintele activ al ateneului, se sui pe o tribună improvizată ținând în numele Ateneului de aci o cuvîntare mișcătoare. Cuvîntările d-Ior Tocilescu, A. iVaum, etc. Reprezintantul ministerului instrucțiunei publice, al Universtaței și al Ateneului român din Capitală, instituțiuni din care a făcut parte regretatul defunct, suindu-se pe tribună, prin cuvinte bine simțite, descrie viața bogată în fapte vrednice a lui V. A. Urechiă. Arată marile merite ale defunctului ca ministru al cultelor, spunând că a lucrat mult in această calitate pentru cauza macedoneană. Au vorbit apoi d-nii A. Naum, din partea Academiei, aducând elogii lui Urechiă; d. prefect V. V. Miclescu, care a primit în numele jud. Dorohoiu, în păstrare acest bust ; d. ajutor de primar Foca, din partea comunei Dorohoiu ; d. Calmuțchi, profesor la liceul «Alexandri» din Galați, și reprezentantul orașului Galați si județului Covurlui, care a trims de multe ori în parlament pe urechiă. Doamna Gheorghiu, delegata din partea ziarului «Universul ținu o cuvîntare, arătând că zisul nostru a găsit de a sa datrie să se asocieze la solemnitatea de astăzi, fiind că V. A. Urechiă a fost colaborator al ziarului «Universul». In numele acelui ziar, care nu cruță nici un sacrificiu spre a răspândi cultura în popor și la care Urechiă a colaborat cu drag atâta vreme, lângă prietenul său Luigi Cazzavillan, o altă inimă mare, indemnându-ne ambii la muncă și trezindu-ne la datorie, vin, zice d-sa, ca delegată a ziarului «Universul», să depun la picioarele acestui monument o coroană de lauri ; iar din partea acelora, cari au prețuit pe marele Urechiă și-l urmează, zic spiritului său : «Fii pururea pentru noi, veghietor, de acolo, românul e mare; nu ne uita !» Au mai vorbit apoi d. Rachițanu, din partea corpului didactic primar, și preotul C. Ciocoiu, directorul gimnaziului «Gr. Ghica». Conferința de la Ateneu a d-lui Gr. G. Tocilescu, cu subiectul «România și frații de peste hotare», cum și restul solemnităței, le voiu comunica mâine. Bruno. Vice-președintele Grădescul și alți oratori s’au opus la urgență, care ar putea înăspri prea mult situația. Reprezintantul lucrătorilor din Moscova, Siveliev, susține urgența, spunând că altfel sunt iminente conflicte sîngeroase cari ar putea începe chiar mâine. Duma a respins urgența și a ales o comisiune de treizeci de deputați, care să elaboreze Adresa de răspuns către Coroană. Lucrările Dumei Berlin, Main.—Telegramă din Petersburg. Duma a aprobat propunerea lui Winawer, constituționaldemocrat, prin care se însărcinează comisiunea de respuns la discursul tronului să prezinte Dumei până la 2 Maii, la orele 2 d. a., adresa de răspuns; până atunci Duma se amână. Duma a aprobat propunerea polonezului Karussevici, în numele a 27 deputați polonezi, ca comisia să expună in adresă și situația Poloniei. Impresia Dumei la Curte Berlin, Main.—Telegramă din Petersburg. La Peterhof se notează o bună dispoziție față de Dumă, deoarece ședința inaugurală a trecut fără incidente. Muromzew, președintele Dumei, a făcut țarului cea mai bună impresie, ceea ce face că zvonurile apropiatei amnistii încep să aibă crezămînt. Probabila demisie a lui Goremykin Berlin, Main.— Telegramă din Petersburg. Din Moscova se anunță că în cercurile competente ’ se afirmă cum că fostul ministru Trepoff este promotorul și chiar autorul nouilor legi fundamentale. Goremykin ar fi foarte plictisit că publicarea legilor fundamentale s’a făcut fără știrea lui și contra opiniilor lui exprimate în conferințele de la Peterhof. Goremykin ar avea de gând să demisioneze și pentru că nimeni nu s’a gândit să-l consulte la compilarea discursului tronului. Greve de 1 Main Berlin. Main.—Telegramă din Petersburg. Din Riga se anunță că azi, 1 Main, s'a proclamat greva generală a tuturor federațiilor de lucrători din provinciile baltice. Anul viitor, ziua de 1 Main va fi sărbătorită în acelaș timp cu restul lumei, adică la 1 Main stil nou. Nouă agitații revoluționare Berlin, Main.—Telegramă din Petersburg. Cu toată deschiderea Dumei, au isbucnit acum grave revolte agrare, chiar și în guvernămîntul Volgei in ultimul timp a crescut in mod considerabil agitația partidelor revoluționare. Agitatorii cutreeră satele împrăștiind pretutindeni proclamații subversive. Poliția nu este în stare să se opună acestei agitații; țăranii, încredințați că guvernul va face cea mai mare opoziție reformelor agrare voite de majoritatea Dumei, se arată accesibili agitațiilor revoluționarilor. Ministerul de interne se mărginește a ordona înăsprirea represiunilor în loc să caute a rezolva chestiunea agrară. ședințele societății «Gutenberg», ținu un discurs, descriind geniul poetic al lui Bolintineanu, calitățile lui de adevărat patriot care a luat parte în modul cel mai desinteresat la cele două mari opere săvârșite în țara noastră : secularizarea veniturilor mănăstirești și împroprietărirea clăcașilor. După d-sa a vorbit d. Dim. C. Ionescu, președintele grupării «Solidaritatea», arătând scopul venitei noi a membrilor acestei grupări, depunând in numele lor, o frumoasă coroană de stejar cu o panglică neagră având inscripția: membrii grupării tipografice «Solidaritatea», lui Dimitrie Bolintineanu, Aprilie 30 1906.După terminarea ceremoniei, micii militari, elevi ai școalei, au făcut câteva exerciții militare care au fost executate într-un mod admirabil, ca și cum ar fi fost niște adevărați militari. Când exercițiile încetază, președintele grupării începu a le distribui cărți literare de diferiți autori. La înapoere, ajungând la Ciorogârla, elevii militari în haine curate, așezați în ordine militară, executară mai multe cântece naționale. întreaga grupare a fost fotografiată in diferite poziții ale încântătoarelor împrejurimi ale Bolintinului-din-Vale. ___________ UN PROVESE JPJS ZI Nebunia de ori poate să fie înțelepciunea de astăzi. _______ SOSIREA fratele prințului Ferdinand Aseară, la orele 7 și 25, a sosit in Capitală, A. S. R. Principele Wilhelm de Hohenzolern, fratele A. S. R. Principelui Ferdinand al României. Pe peronul gării de Nord se afla o companie din regimentul 4 Ilfov No. 21, cu drapel și muzică, precum și un numeros public. In afară de toți miniștrii, în cap cu primul ministru Cantacuzino, se mai aflau pe peronul gărei d. Dim. Sturdza, d-nii generali Hiotu, Coandă, Robescu, etc. precum și toți ofițerii superiori din garnizoană. D. prefect Moruzzi, d. inspector șef al siguranței Romulus Voinesc’, și inspector Micșunescu se aflau de asemenea de față. £»AA. U. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, dimpreună cu micul Principe Carol, au sosit la gară in trăsură deschisă, trasă de 4 cai. La scoborîrea din vagon, A. S. R. Principele Wilhelm a fost Intimpinat de AA. N. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, de Prințul Carol, precum și de toți miniștrii, generalii și ofițerii superiori. In sunetul muzicei, care canta imnul regal, A. S. R. Principele Wilhelm, îmbrăcat in uniformă de colonel de infanterie română, a trecut în revistă compania înșiruită pe peron. In salonul gărei s’au făcut apoi prezintările, cari au durat o jumătate de oră. La orele 9, A. S. R. Principele Wilhelm a plecat în trăsura princiară, dimpreună cu AA. S. RR. Principii Ferdinand, Maria și Carol, direct la palatul Cotroceni. Numerosul public aflat in gară și pe tot parcursul au făcut ovațiune iubitului oaspete. Astăzi de dimineață, la orele 8, Alteța Sa Regală Principele Wilhelm, dimpreună cu Principele Ferdinand se vor duce cu automobilul la vinătoare în com. Mânăstirea, din jud. Ilfov, de unde se vor întoarce mâine, Mercure, între orele 6 și 8, tot cu automobilul. ______ propun. CARNETUL MEU Nu probează... Mama soacră e bolnavă, — A răcit, văi, sărmanica,— Geme într’una toată ziua Și cât ține nopticica... Ocărăște ca țiganii Nimeni, nimeni nu-i mai place Vai și vai, din moara-gură Nici’o clipă nu mai tace... Bietul ginere,—săracu ! — Zăpăcit, ieșit din fire După doctor, vai, aleargă Și-l aduce cu grăbire. După ce îi cară pulsul Cu o mare politețe : — Scoate limba, d-nă, o zice. Ea o scoate schimbând fețe. D-un doctor o privește. Apoi zice ’ncet, agale . —Huni! grozav. E rea cucoană, «Limbulița d-tale...» Al ei ghiere aude Și c’o voce foarte gravă Zice : —«Asta nu probează Că e soacra mea bolnavă !» Sîarioninai Sisusuria bustului lui Urechiă (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Dorohoiu, 30 Aprilie. Ateneul român din Dorohoiu, în semn de recunoștință către V. A. Urechiă, fost președinte de onoare al acestui ateneu, s-a ridicat pe piața palatului administrativ, un bust în bronz, lucrat de sculptorul Ercolli Cadorin ; bustul e înalt de vre o 2 luni, metri, așezat pe un soclu de piatră și înconjurat de un grilaj de fier. Au sosit cri aci pentru această solemnitate d-nii Gr. Tocilescu, delegat al ministerului instrucțiunei publice, al Ateneului și al Universităței din Capitală ; A. Naum, delegatul Academiei ; d. prof. Calmuțchi și o delegație de 4 elevi ai liceului «Alexandri» din Galați, biblioteca populară a acestui liceu fiind donată de către Urechiă ; d-na Gheorghiu, delegată a ziarului «Universul», la Evenimentele din Moșia (Telegramele Agenției Române) Programul Dumei Petersburg, I Main.—In ultima ședință a Dumei, deputatul Chlesei, profesorul universitar Stchepkin, într’un discurs, a spus : «Cerem amnistia deținuților politici nu pentru a serba deschiderea Dumei, nici ca o simplă grațiere, ci din principiu, pentru că nu putem vedea niște criminali în campionii cari au luptat contra regimului care astăzi nu mai este. Și cum nu am cere noi amnistia pentru niște oameni a căror răspundere o împărtășim, pentru că și noi am luat parte la luptele lor contra acelui regim? «Răspunsul nostru la Mesagiul imperial nu va fi un simplu răspuns personal pentru țar», ci un program, adresat eventual întregului minister». (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Duma și amnistia Berlin, 1 Maiü.— In ședința Dumei de eri s’au prezintat două propuneri de a se ruga telegrafic țarul să acorde amnistia, Duma neputându-și astfel începe activitatea. S’a cerut urgența. Felerinagiul la mormntul lui Dimitrie Bolintineanuu Un număr de peste 100 lucrători tipografi, membri ai societăței «Solidaritatea», au mers în pelerinagia Duminică, 30 Aprilie, la mormintul poetului și fost ministru, Dimitrie Bolintineanu, în comuna Bolintinul-din-Vale. La sosirea in Bolintin, membrii acestei societăți au fost primiți de o numeroasă delegație de săteni, in frunte cu d. primar al comunei formând apoi cu toții un lung cortegiu. La biserică, unde e mormintul poetului, preoții Niculae Oprescu și Marin Anastasescu, au oficiat im Te-Deum, după săvârșirea căruia mulțimea a înconjurat mormântul. Aici, d. Ion S. Rădulescu, pre SOCIETATEA «MOȘII a d-nelor române Am anunțat că pe lângă Crucea Roșie din România, s’a luat de către d-na Irina Câmpineanu, soția defunctului fost ministru I. Câmpineanu, și de alte d-ne din Societate, inițiativa înființărei «Grucei Roșii» a d-nelor din România, pe care au pus-o sub înaltul patronagiu al M u S. Reginei. Statutele s-au alăcătuit pe bazele statutelor din alte State europene, unde există asemenea societăți. Membrele fondatoare, spre a asigura existența și bunul mers al societății, vor interveni ca ea să fie recunoscută ca persoană morală. Pe lângă scopul general de ajutor răniților din război, Societatea își propune ca în limita puterilor sale să vie în ajutorul populațiunei rurale in boalele ei care e bântuită, cum e pelagra, și altele. In fine d-nele tind ca din societate sa se formeze persoane, care să învețe cum să se îngrijească bolnavii. Nu putem decât să lăudăm asemenea patriotică inițiativă, care a găsit un ecou bine-voitor la Greva Umplorilor din București Lucrătorii fabricilor și atelierelor Lessel, Dürer, Em. Prager, Schmidingher, Bost, Șaim și Polh au cerut patronilor sus-numiți, printr-un memoriu : Desființarea lucrului cu bucata, scăderea zilei de muncă la 9 ore în loc de 10, mărirea salariului cu 20 la sută și stabilirea minimului de salar la 4 lei. Patronii neconsimțind, s’a declarat ori greva în aceste ateliere și lucrătorii sindicați sunt hotăriți a duce greva până când patronii vor accepta cerințelor lor. S’au avizat telegrafic pentru ajutor sindicatele din Viena, Budapesta, Sofia, și Paris. Ușa saclista in grădina S’alatalal Ü@ga. Ieri noapte un individ necunoscut a intrat in grădina Palatului regal, sărind ulucile. Individul a înaintat până la o fereastră dosnică, prin care a voit să pătrundă in palat. Nebunul și santinela Santinela care păzea în apropiere l’a zorit și i-a făcut somațiunile reglementare. Nenorocitul s’a oprit și a început să parlamenteze cu santinela. Din răspunsurile fără șir ale necunoscutului, omul de gardă s’a convins că are a face cu un nebun. Soldatul a chemat pe șeful de post, care a arestat pe individul în chestiune. Cine e nebunul ? Nebunul a fost înaintat circumscripției a 6-a, care a început cercetările. S’a constatat că el se numește Dumitru Eremia, e de fel din Transilvania, unde are mamă și frați și că e venit in țară numai de trei ani. El are aci o vară, Maria Singeorzan, domiciliată în str. Precupeții-Noua No. 15, unde a stat câtva timp în gazdă. Nebunul a fost sufragiu la școala de meserii unde a stat un an. Apoi a fost cuprins de nebunie și a plecat. Vindecându-se, a intrat în serviciul hidraulic unde a stat șase luni, intrând apoi la ministerul de lucrări publice. A eșit acum câtva timp de la minister și a plecat fără ca vara lui să-î mai știe de rost. Acum câteva zile a venit acasă la vara lui, adus de un gardist. El fusese trimis in București de poliția din Ploești, care îl găsise rătăcind prin acel oraș. Nebunul acesta a mai fost închis la poliție, fiind găsit în grădina cimitirului israelit. Cum e supus strein, Dumitru Eremia va fi expulzat in Transilvania, la familia lui, care-l va interna într’o casă de sănătate. ____Poppia pentru victimele cutremurului din San-Francisco, împăratul Francisc Iosif va numi pe contele Aurel Deseofîy președinte al Camerei magnaților. Starea sănătății amiralului Dubassoff, guvernatorul Moscovei, rănit în atentatul de zilele trecute, se îmbunătățește repede. Nu s-a isbutit încă a se stabili personalitatea atentatorului. .*. Primăria orașului Hamburg a trimis 10.000 mărci pentru victimele erupțiunea Vezuviului. Din Petersburg se anunță că secretarul ministerial Pozze a fost găsit ucis în locuința lui. Totul face să se creadă că e victimă a teroriștilor. Pozze era considerat ca brațul drept al lui Durnowo. Primăria din Berlin a trimis 10.000 mărci comitetului pentru ajutorarea Germanilor săraci din Rusia. ,*, Se desminte știrea că ambasadorul rus de la Paris, Neudoff, ar urma să fie rechemat și înlocuit cu contele Witte. Fostul prim-ministru rus a anunțat că nu va primi acest post, chiar dacă i-ar fi oferit. _ Sâmbătă s’a deschis la Turin congresul comunelor italiene. Sunt înscrise in asociație 1425 de comune. ... Tribunalul din Lipsca a osândit respectiv la 4 și 3 ani de muncă silnică, la pierderea drepturilor civile și la 5 ani de supraveghiere pe fostul secretar de guvern Sanstleben și pe ajustorul Konrad, pentru înaltă trădare, comisă prin predarea de planuri ale unor mine submarine Americii, Rusiei și Franței. Un al treilea acuzat a fost achitat. «London County Council» a dat o ordonanță prin care pedepsește cu 50 franci amendă ori-ce persoană care aruncă pe stradă coji de portocale, de banane și alte fructe ce ar putea cauza căderea trecătorilor. .*. S’a hotărât înființarea unei ligi a femeilor germane în vederea adunărei de fonduri destinate construirei unui vapor de războiu. Comitete compuse mai ales din văduve și fiice de ofițeri au fost formate la Hanovra și la Berlin ; ele au scos un apel care desvoltă cuvintul de ordine ale împăratului : «Viitorul nostru e pe mare!». ZTWSFA.TJP237 ZZ Contra otrăvirei cu rugină de fer. — In caz de otrăvire cu rugină de fer sau de zinc, provocați vărsături cu albumina sau cu soluție de magnezie. După ce bolnavul varsă dați-i un purgativ puternic, Berițiva, însă, de a da suferindului purgative cleioase, es untul de vecină și altele. întrunirea meseriașilor din Constanța (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) In sala clubului meseriașilor din localitate s’a ținut o întrunire de protestare contra instalărei biuroului de percepere pe lângă Camerele de meserii. Sala clubului era prea mică pentru numerar de meseriași ce a luat parte la această întrunire. Se proclamă președinte Aristache Panaitescu, care arată scopul întrunirea. Dumitru Georgescu, arată că legea meseriașilor a fost cerută și a fost dată nu cu scop ca după trei ani să trimeată Statui perceptori spre a administra finanțele corporațiilor, dovedind astfel că meseriașii nu sunt capabili de a se administra. Mecanicul Madel, după ce face istoricul înființărei legei meseriașilor și toate sforțările făcute de conducătorii lor, spre a căpăta o lege, care să îngrădească zeul vede că astăzi acea lege a fost aplicată numai spre a adăposti pe toți acei ce nu găsesc slujbe in alte părți, corporațiile devenind astfel un biutou de plasare. D-nii Filip și Rădulescu, ambii comisari ai guvernului pe lângă corporațiile din localitate, arată că pozițiunea lor față de meseriași și guvern e foarte delicată , dă citire decisiei ministeriale prin care se instalează perceptorii și găsesc că soluția e bună. D. Mănescu, tipograf, e contra perceptorilor. D. Cantuniare, tâmplar, propune să se numească o comisiune care să meargă la București spre a se consfătui cu cei de la centru, și în urmă cu toții să protesteze. D. C. Panaitescu, spune că perceptorii pot fi buni încasatori ai contribuabililor, dar ei sunt primejdioși în păstrarea banilor. După decisia ministerială, controlul trebue făcut la două luni odată dacă perceptorii Statului cărora li se fac control aproape în fiecare săptămână și totuși se găsesc lipsuri, dar la corporații, unde nu sunt controlori exersați, lipsurile și fraudele vor fi mai mari și de unde se va despăgubi meseriașii de la acești perceptori cari nu depun nici o garanție. Arată ca inspectorii secretari, sunt bine veniți, numai dacă își ȘTIRI BIN STRĂNATATE Prin poștă „*. Iminenta vizită a împăratului Wilhelm la familia Krupp, la Essen, ar fi în legătură cu logodna d-șoarei Berta Krupp, fiica mai mare a defunctului consilier intim, Krupp. Averea d-rei Krupp, la moartea tatălui ei, care o instituise moștenitoare universală, se urca la 120 milioane de mărci și de atunci încoace ea a sporit in mod considerabil. .*, Secretarul de stat pentru războiu, din Washington, a primit, ca președinte al Crucei roșii americane, cei 50.000 de dolari adunați de crucea roșie japoneză 28 Paradisn! negrii Roman de PIERRE ZAGGONE Prolog Partea întâia I — Amabil tînărul acesta, zise sir Ralph de cum se închise ușa. Are tot ce-i trebue ca să se urce : instrucție, acivitate, cunoștință de limbile moderne, etc. Numai că e amorezat ! și aceasta poate să strice totul ! Apoi se întoarse repede spre Lucian. — Tocmai ca și d-ta, scumpul meu domn, zise el cu un ton care displăcu întru câtva tînărului; și d-ta ești amorezat !... cu toate cele ce ți s’au întâmplat... încă visezi. Iată o săptămână de când ești la New York; ei bine, mă prind că încă nu ai făcut nimic. — Dar, domnule... —- Ei știu eu !... Ești încă sub influența sentimentelor pe cari le-ai adus din Europa, și n’ai luat încă nici o hotărîre. — Te înșeli. — Atât mai bine. — Am luat hotărirea de a răspunde la apelul d-tale, și, dacă poți să’mî oferi vreo pozițiune care să’mi convină, sunt gata să o primesc. Sir Ralph făcut o mișcare și adaose: — Așada ! Iată un cuvînt frumos, și sunt satisfăcut de dispozițiunile d-tale , ne vom putea înțelege : — îmi puteți găsi o ocupație ? — Fără îndoială. Se găsește totdeauna de lucru pentru cei ce vor să lucreze, și chiar de mâine, dacă vrei, pot să te introduc in biroul companiei de asigurări a Pensilvaniei, al cărei sediu principal e la New- York ; salariul d-tale, pentru început, va fi modest : cinci sute de dolari, sau două mii cinci sute franci, cum vrei s’o iei. Desigur că nu e destul ca să poată fi întreținută o baletistă de la operă, dar totuși poate trăi... și aștepta. — Aștepta... ce lucru ? întrebă Lucian. — Nu se poate ști... Eu am intenții in privința d-tale,... dacă ești omul pe care mi l-am închipuit. Mai cu seamă dacă vei deveni aceea ce doresc eu, înainte de sfîrșitul anului, vom vorbi și despre multe alte lucruri...’ Primești, deci, postul pe care ți’l ofer ? — Gu recunoștință, d-le, și în toate acestea nu e decât un singur lucru care me surprinde. — Și care? .Xiloton** * ... — Interesul ce porți unui om pe care debaia îl cunoști. — Profila deci, fără a cerceta mai departe... Totuși dacă vrei să fi asigurat în această privință, nu e nici un motiv de a-ți ascunde că nu numai simpatia mă împinge... orice acțiune omenească își are mijloacele și scopul ei ; vei afla aceasta mai târziu. De acum până atunci lasă-mă să lucrez, și numai dacă nu ’ți propun lucruri de moralitate bănuitoare, nu te prea ocupa să ’mi cauți intențiile și acordă-mî încrederea d-tale pînă în ziua în care va trebui să ne explicăm. Iți convine ? — Numai dacă d-ta singur îmi vei indica mijlocul de eșire atunci când voi avea vreun motiv de nedumirire. — Ne-am înțeles. — Ce va trebui să fac ? Sir Ralph scoase dintr’o scoarță ce avea lingă dînsul o scrisoare plină de peceți, și zise. — Iată o scrisoare pe care am pregătit-o chiar din ziua sosirei noastre; e adresată directorul companiei de asigurări de care ți-am vorbit. Am vorbit cu dînsul în privința d-tale ; el e dispus să facă aceia ce i-am cerut și nu ai altceva de făcut decât să te prezinți la locuința lui. — Mâine ? — Mâine, dacă vrei. .. . — Dar te voi revedea ? — Nu cred. — Va să zică pleci ? — Ași fi fost de mult departe dacă nu m’ar fi reținut speranța visitei d-tale pe care o așteptam. — Și când te vei întoarce ? — Nici eu nu știu. — Vom avea cel puțin știri de la d-ta? Sir Ralph Meredith scrută pe convorbitorul lui cu o lungă privire și rămase tăcut un moment. — Poate, răspunse el în cele din urmă... Dar în orice parte a Americei m’ași duce, voi veghea asupra d-tale, și voi ști tot ce faci. Și acum, înainte de a pleca, am nevoe să aflu de la d-ta un ultim lucru. — Spune: — De când ești la New York, nu ai mai revăzut pe d-șoara Sarah Berlin ? La această întrebare, Lucian se ridică deodată în picioare, și mâinile i se apăsară pe piept. — Sarah ! strigă el ca scos din minți, Sarah ! ea e la New York !.. — Va să zică nu ai văzut-o?, insistă rece americanul. — Doamne !... ce spui?... Vezi bine... Sir Ralph dete încet din cap. — Văd, răspunse el, că numai la numele acestei femei, inima d-tale vibrează încă odatăl... Va să zică tot o mai iubești ? — Eu?.... spune mai bine că o urăsc... spune că ași vrea să am în mâini pe mizerabilul care a perdut-o, chiar dacă n’ar fi decât spre a’i înapoia tot ce m’a făcut să sufer..... Sarah !.. Sarah !.. Ea era aci!.. — Nu mai este. — A ! — Lui Morton i-a fost frică să nu ’i caute poliția franceză și aci, și a plecat’ din New York...’ — De mult ? — De ieri. — Și... unde s’a dus? Sir Ralph apucă cu autoritate brațul lui Lucian și ’1 strânse cu putere. — E tocmai ceea ce prevedeam, zise el ca ton hotârît. Domnule d’Argentre, ești un om de onoare... am crezut totdeauna aceasta... și cu un asemenea om vreau să am desface, și nu cu un altul ! Raspunde-mî fără șovăire, fără cotituri... Venind în America aveai de gând să regăsești pe d-șoara Sarah Bertin ? — Dar... murmură Lucian.. .— Răspunde. — Și ce vrei să-ți spun. — Tot o mai iubești... — Niciodată !... Nu e adevărat... e cu neputință. Sir Ralph se depărta cu câțiva pași, și se învârti de câteva ori prin odae. — Vom vedea aceasta... zise el pe urmă... și ce am făcute bine... Nu schimbăm nimic din înțelegerea noastră , vom ajunge totdeauna la vreme ca să remediem, când va fi sosit momentul... ”Va urmai f