Universul, mai 1906 (Anul 24, nr. 118-146)

1906-05-03 / nr. 118

t­ fiara­țiu­ni ale celor două am­basadori sunt considerate ca îndestulătoare spre a convinge Poarta că Francia și Rusia sunt ele parte a Angliei în a­­ceastă afacere. Se asigură apoi că Rusia s’a arătat de la început favorabilă Angliei nu dupe cererea aces­teia ci din propria sa voință. ULTIMA MIA «SABIE MINU mm Bm14 © în îimnmir filahifestațiii pentru c © î cp­ Busi­la, alegoi'sle instijfä«,esti Sofia, și Maia.—Kti s’au fă­cut aci și în toată Bulgaria mari manifestațiuni in favoa­rea șefului zanceaviștilor și ce­lor cari au­ căzut in alegeri. ■Liniștea a fost deplină pretu­­f că den î­ sfirâma­sîe gală Sofia, i Maia?— Astă-seară va avea loc la Curte un prânz de gală dat în onoarea ducelui și ducesei de Schleswig-Hols­tein. Agenții diplomatici ai Germaniei, A­ustro-Ungariei­­ și Angliei vor lua parte la acest prânz. Alle greve Sn © senta»—Cioc­nire­asi trupei ® Berajevo, 1 Maxim..—Greva a isbucnit în uzinele private d­e la Zeni­ca. Greviștii îm­pedicând lucrul în minele de cărbuni, s'a­­ proclamat greva generală. Scoate fabricele și magazinele sunt închise. Eri s’a produs o ciocnire între greviști și patrule. Au fost trei morți și mai mulți răniți. Escuasiu­nea e mare. S’am trimis trupe la Zenica. Imn de la Mostar s’a terminat. Pin dieta € roațî di A­gram,­­1 Main.—* Dieta a ales ert pe doctorul Medaco­­vici ca președinte și pe doc­torii StarchevM și Grafeovici vice-președinți. D­ep­u­t­a­t­a­­ Frank a p­resă&tat o molisme de urgență prin care se cere închiderea tuturor proceselor politice și ad­mistiarii tuturor condamnaților politici. Alegerile din Guadelas, Paris, 1 Masă.—Știri oficiale fila Guadelupa spun că cam­pania electorală a dat naștere numai la câte­va d siordine care au fost reprimate ca înlesnire de către jandarmerie. Basti­mentele de război care au in­trat în radă nu a fi fost nevoit« Să mai intervină. New-York­, 1 Main. — .D Charles Schulz a murit.­­SV ».Motivá comercial« spa.­­Mîoîe Madrid, 1 Mată. — Prim­ ministru și ducele Almodova, au examinat cu am anunța proiectele privitoare la inchei­rea convențiunilor de comeț cu Elveția­­ și Germania, pro­iecte cari vor fi depuse la con­siliul de miniștri. * 1WMMMAM FM fICfMFIS ate­­ ziarului „Universul“ SssSfix ta simpsi «fi^I (Greva eiwaariiw din €-«a- Craiova, 1 Maiü. — Meseriași cismarî, în urma întrunire! ținuți astă-seară in localul corporației au­ declarat greva. Insă greva nu e generală. O parte dintre cismarii subțiri cazând de acord cu patronii nu au aderat la grevă. Chinariî groș sunt în număr de o mie împreună cu o parte din cismariî subțiri, a căror patroni nu au cedat condi­țiunilor și cari s’au declarat a­semenea ’in grevă. De la sala Întrunireî, greviști au parcurs străzile­­ orașului îi corpore strigând : Trăiască mese­nașii ! Liniște completă. Dânșii s’ai întors cu toții la corporație și s’ai îndemnat să susție greva până­­ cauza lor dreaptă va triumfa. Ad­misA«*e«vc­s4 «MiKsaatsstai­e iecis'îc aad­ Severinuîtul T.­Severin, 1 Maiü.— Consiliu comunal a hotărit adjudecarea i­luminatului electric al orașului a­supra casei Kolben din Praga ș­i inginerului­ Motoiu din Bucu­rești. Afacerea prinților clepto aaanî. Principeso la ba­­larmic Berlin,­­ Main.—Dia Schwe­rin se anunță că principesa Wrede a telegrafiat ju­decato­rului de instrucție că stă la disposiția lui. După propunerea judecăto­rului de instrucție, tribunal« a hotărit ca principesa să fi internată într’o casă de nebuni a Statului, pentru a­ i­ se exa­mina facultățile mintale. Condamnarea unui ziaris bulgar pentru defama­­țiunie Sofia, 1 Maiü. — Redactor« responsabil al ziarului «Mir. a fost condamnat pentru difa­mațiune contra a două miniștr la o lună închisoare și ,201 de franci amendă. Se știe că numitul ziar a­cuzase pe cei două miniștri că au luat mită când cu comanda cartușelor. Noul svonuri despre în­tâlnirea lu­l Wilhelm II cu Nicolae Ii­n Berlin, 1 Maiü. — Iar incej să circule svonuri despre o a­propiată­ întâlnire a împăratu­lui Wilhelm cu țarul, întâlni­rea ar avea sa aibă loc pe te­ritoriul prusian într’o localitate de la răsărit. In mod oficial însă se de­­clara că toate svonurile astei sunt neîntemeiate. Descoperirea cadavruluii în­ Gapon Berlin, 1 Main.— Corespon­dentul din Petersburg al zia­­­­rului «Lokalanzeiger» telegra­­fiazâ că cadavrul preotului Ga­­pon a fost găsit în sfârșit in­­tr’o mică localitate anume O­­serki, aproape de Petersburg, pe lângă calea ferată finlan­deză. In acea localitate a sosit la 6 Aprilie s. n., un domn bru­net, în vârstă ca de 40 de ani, care a spus că se numește­ I- v­.ul Putilia. El a luat cu chi­rie pentru cursul verei, o vilă a unei doamne numită Zwer­șinski, după care a­ plecat, iar la 11 Aprilie st. n. s'a reîn­tors cu fon domn blond și a or­donat portarului să se ducă să cumpere o pâine. Când portarul s'a întors, a­­ găsit ușa­ încuiată. De­oare­ce până ieri nu se vedea in vila nici un semn de viață, doamna Zaverșinski s’a adresat șefului poliției pentru ca să deschidă casa. Toate odăile erau­ în perfectă ordine, numai la una ușa era prinsă cu o scoabă de fer. Desch­izându-se această ușă, s’a văzut­ intr’un colț al odaiei o grămadă neagră. S'a luat haina cu care era acoperită grămada și s'a găsit un cada­vru cu o funie de gât, cu fața neagră, diformată și umflată. S'a constatat că era cadavrul lui Gaport. Poliția bănuește că Gapon a fost omorît în altă parte și Ci­pói cadavrul lui a fost adus­ acolo. Iminenta rescoală a indi­genilor din­ Manciuek, Londra,­­ Main. — «Daily Telegraph» primește următoa­rea telegramă din Tokio : Se­­afirmă că în Manciuria se pre­pară surprize. Se pare că este iminentă o răscoala generală a indigenilor. Escesele făcătorilor de rele au luat proporțiuni grave. Din Coreea s’a trimis la Muk­den o coloană volantă de 15 mii de soldați japonezi. Complot și încercare de ■atentat contra Impăra­tului Germaniei Londra, 1 Maiu­. — Ziarul «Daily Mail» spune că, după ■cercetările făcute de corespon­dentul său din Berlin, s’ar fi constatat că anar­hiștii de a­­colo au urzit de mult timp un atentat, nu se știa însă contra cui. Acum ș­ase săptămâni, șeful poliției din Berlin a fost infor­mat de un agent de mare încre­dere că avea să se comită un atentat contra împăratului Wil­helm în timpul călătoriei sale pe marea Med­i­te­rană. . Informațiuni la fel ar fi so­sit poliției­ și din alte părți. Din causa aceasta s’a sus­pendat călătoria împăratului. După câte­va zile, a fost cu­noscuta explozie de dinamită, și care nu­­ este încă bine ex­plicata, pe vasul «Hamburg» al societăței liniei Hamburg- America. Acel vas era destinat pentru călătoria împăratului pe Medi­­terana. Cei 5 anarh­iști arestați în Lorena și cari se află acum la Metz, ar face parte dintrun complot îndreptat contra împă­ratului Germaniei. Un înege care era să se bată cu cul’imatul s-fon­ Viena, 1 Mată— Telegramă din Triest. Ziarul «Piccolo» de aici află din Madrid că prințul Ferdi­nand de Bavaria, însurat cu sora regelui Spaniei, a luat cu chirie un palat privat și se va muta în curând din palatul regal. Motivul ar fi nu numai pe­trecerile scandaloase și bețiile pe cari le face,dar și atitudinea lui poruncitoare și răstită către toți membrii familiei regale, ca­ și cum­ ar fi ei singur stă­pân în palat. De curând, în timpul unui prânz de Curte, regele Alfonso a observat că sora sa (soția prințului Ferdinand) avea un obraz umflat și a întrebat-o ce are.Principesa a răspuns că are un furuncul. Regele i-a atins obrazul și a apăsat poate prea tare căci principesa a țipat ușor. Atunci prințul Ferdinand, întru­cât­va amețit, a început să strige : — Nu permit,sil atingi pe soția mea ! Dacă ești rege­, să nu crezi că’mi pasă. I-a mai zis și alte ’ vorbe proaste la cari regele a­ răspuns la fel. S’ar fi apucat la bătaie dacă regina-mam­ă n’ar fi­ intervenit la­ timp. Groaznică tempestă pe marea Nordului Berlin, 1 Main.— Din Ham­burg se vestește că pe marea Nordului și iu toată regiunea Uland bântue o spăimântatoare tempestă. Se cunoaște până acum ine­larea a trei vase mari și a mai multor vase pescărești. 78 de pescari au perit. Ungurii așteptând vizita imperatului Germaniei Budapesta, 1 Main­ Se vor­bește aici cu siguranță ca im­­peratul Wilhelm al Germaniei va veni la toamnă în Buda­pesta ca­ să asiste la desveli­­rea statuei lui Andrassy, care a fost unul din întemeietorii triplei alianțe. Afacerea Ta­bah regulată Londra, 1 Main. — Camera ■comunilor.— M. Edward Grey, ministrul afacerilor streine, a anunțat că guvernul a primit din partea Forței o notă satis­făcătoare. Poarta a făcut cu­noscut­ ambasadorului Angliei că Tabah și cele­l­alte puncte din vecinătate, cari au­ fost ocupate de trupele turcești, au fost evacuate. O altă notă a Forței declară că Turcia re­cunoaște telegrama din 8 Apri­lie 1891 și primește a se numi o comisiune mixtă care se va ocupa cu delimitarea frunta­riei. Guvernul englez a primit acest răspuns pentru că el face să nască speranța că se va pu­tea ajunge la o înțelegere sa­tisfăcătoare asupra tuturor punctelor. Afacerea Tabah a fost regu­lată. Prevederea linul, nou scandal în afacerea Dreyfus Paris, 1 Jtf«*«.—Ziarul «Soir» anunță că in procesul Dreyfus care va veni înaintea Cursei de casație la 18 iunie st. n., se va destăinui existența a numeroase documente false prin cari s'a obținut condamnarea lui Drey­fus, la Rennes, în 1899. Vor fi compromise înalte per­sonalități di­n fostul stat-major. Noul ciocniri între alegă­torii români și unguri Budapesta, 1 Maiü.— Se te­­legrafiză din Szilagycsec că la întrunirea de aleg,ciori ce a, avut­ loc­­ acolo, azi, s’au pro­dus ciocniri între români și un­guri, așa că a trebuit s­i in­terviu­ jandarmeria. Se știe ca în acea localitate, în timpul alegerilor generale, membrii români ai brumu­lui electoral s’au vezut siliți să demisioneze, d­i­n cauză că membrii maghiari că biuroaică partineau prea mult pe can­­­dMații maghiari. întrunirea de azi s’a făcut în vederea unei noui alegeri. Eventm­atele im 1« (Telegramele Agenției Române) 1 MatUi la Petersburg. Omo* rtrea umil con­t A.mw*nt Petersburg,­­­ Main.—Ziarele nu apar a­zi. Palatul Daniel e supravegh­iat de trupe. Koa­­smith­, comandantul portului Petersburgului, care era văzut rou de lucrători din causa se­­verităței sale, a fost ucis de aceștia în momentul când el a voit să-l împiedece de a­ ma­nifesta în favoarea zilei de 1 Main. Atssasiufine­ asupra «nei Petersburg, i Main. —Dis­cursul rostit în Duma­ Rape­­• r­alul de către profesorul Sthopkin,, cupri­ndea, în afară de pasagiul telegrafiat și cel următor. Motivând cererea de amnistie oratorul a -zis . Da­torăm numai unei fericite în­tâmplări faptul ca pe când ca­marazii noștri intrau în tem­niță, noi pătrundeam la Drim.­­Deși nu împărtășim progra­mul partidului revoluționar, suntem totuși solidari cu ei și nu vedem o crimă în ideile lor. Persoana monarh­ului este pentru noi iresponsabilă și dis­cursul tronului angajează res­­punderea miniștrilor căci alt­fel ei ar fi demisionat. Duma Imperiului dacă era plină de conservatori reacționari, ar fi­ putut și dînsa să ceară amnis­tia. Prin vederile și scopurile noastre politice suntem mai a­­proape de victimele represiuni­lor ele cât de călăii lor. Dacă scopul nostru ne-ar face să întâlnim piedeca în ca­lea noastră, cererea de libe­rare a victimelor n’ar avea alt resultat de­cât acela de a înlocui pe prisonieri prin alții sau poate chiar prin noi în­șine. Nu vom înșela­ puterea supremă ascunzând adevărata noastră țintă sub surâsul dulce­­al fețelor noastre pline de du­rere și suferință. Măsurile pentru 1 Main Petersburg, 1 Main.—Lucră­torii au asigurat că nu au in­­tențiune să facă nici o manri­­festațiune în ziua de 1 Main stil vechin­, ci numai să între­rupă lucrul. Câte­va uzine au amenințat să concedieze pe lu­crătorii­ care nu ar lucra. "Po­liția desfășoară o mare activi­tate de erx încoace, cu deose­bire în cartierele hidratărilor unde'agenții'de poliție au fost îînmulțiți și au­ primit arme. Prefectul orașului a anunțat că toate procesiunile vor fi îm­­pedicate cu forța. (Telegramele particulare ale ziarului « Universul») Guvernul f­usese com­pus din curtézarf Berlin,­­ Main.—Telegramă din Petersburg . Fostul minis­tru de instrucție Tolstoi fiind intervievat de un redactor de la ziarul «Birskevija Wiedo­­mosti», a declarat că noul mi­nister rusesc e o creațiune exclusivă a lui­ Tropow, com­pusă numai din curtezani, și care nu are nici o idee de radicala schimbare produsă "în starea politicei interne și nu poate să fie în stare de a guverna în înțelegere cu Duma. Cabinetul lui Goremykin—a adrogat Tokîtoi — n’ar “aștepta multe rugăminți spre a se ho­tărî să risipească Duma. Miniștrii ruși pentru «ai­’oistie i­ederală Londra, 1 Maiü.—Corespon­­­dentul din Petersburg dl stâ­rnită­«Tribune» telegrafază că primu­l ministru Goremykin precum și m­inistrul de interne au spus țarului să acorde cât de curînd amnistie rasa pentru deținuții pe ședințele consiliului im­periului Berlin /' Main. —Telegramă din Petersburg : Consiliul imperiului a ținut cu ușile încuiate 3 ședințe în scop de a religia adresa către țar. Se zice că se va vorbi în a­­dresă de amnistie, de legile­­fundamentale, de chestia a­­­grară și de a lucrătorilor. Prințul Kasatkin a cerut îm­­­părțirea criminalilor politici în două categorii. Din una vor face parte acei ce merită ier­tare iar din alta acei cari nu o merită, aceștia din urmă să fie eser­uși din amnistie, căci alt­fel s-ar produce o nouă revoluție. Contele Witte, fost prim mi­nistru și care face acum parte din consiliul imperiului, a răs­puns că amnistia nu poate să­­aducă în nici un caz revolu­­țiune ci, din contra, ea va res­tabili pacea. A sosit timpul, a adăugat Witte, ca să înceteze arbitra­jul administrativ, care a um­plut toate temnițele cu con­damnați. Șipon a vorbit cu indignare de no­ile legi fundamentale ale Statului și a propus să se roage țarul în adresă să dispună­ re­vizuirea lor. Cât privește ce­rerea pentru desființarea pe­depsei cu moarte, ca să se lase pe seama Dumei. Involuțion­arii din Riga Berlin, 1 Main.—Se anunță din Riga că bande de insur­genți se încearcă a sili pe ne­gustori să-și închidă prăvăliile. Trupa procedează cu ener­gie contra tulburătorilor ordi­nar.Se poate prea bine să se pro­ducă ciocniri. I Maia. Ia­­ Mesa Vie­na, I Maia. — Cu toată ■ starea de asediu, lucrătorii de la toate fabricele și elevii de la toate școalele secundare au­ proclamat greva de o zi. Pe strade sunt mulți cazaci, și mulți polițiști. In­ tot orașul domnește li­niște, aceasta în așteptarea ri­dicării stării de asediu. •1 Main în Petersinmir. Fire telegrafica tăiate Berlin. 1 Main. — Depeșă din Pettr­rsburg . Ziua de azi, 1 Main s. v. a trecut în liniște, de­și, de la deschiderea Du­mei încoace, se fac mereu­ mici manifestațiu­ni. Fabricele sunt în mare parte închise. Prăvăliile sunt deschise, tramvaele circulă. Firele telegrafice cari unesc orașul Riga cu Petersburg«­ și cu Berlinul au­ fost taiat». "NĂSCUȚI și MO-Ilfl — Pe ziua de ■­ Maiți — Născuți 20. Morți 13, adică : Ibsei Polaru­ 07 .ani, líván Petrura 63 ani­,­ Floarea Mo­­,Toșianu 2­ ».ni și 3 luni, Niculae Ilie 60 ani, Voica Ion 70 ani, J­ean Nathas Uățulescu n. m„ Tu­dorița Ion Grigore 2 an­­ .și 1 visă, C-ța G­itnescu 84­­ ani, •Anica’Popeasu 60 ani, Anastasia Pe­trecea 95­ aut. Gh. Pr­unt Penciu 55 nni, Stanca Mateescu 65 ani, Maria Bad­ii 60 ani. 167M*««*iM»ía ^is*azs<*r>Krxs;!B& *vorcff*s~r<iEKK îv«str­a­j»>in!® 53mf83rcțan­ Bt fgatrd l­aifâSi .Marți­n Mată și în toate serile Cu­ € m­atograful mmBiL­ite PMÜS MAME SPECTACOL — cu — Premii rei­ftt o ff@si Ifesssssi © Breftoara fr- c­ f:",A­. ȘațS . ..v Neconsolații: Elisabeta N. Gtisei, mama ; Alexandru, Virgiliu, Tra­­ian, Vinti­la, Cesarina, Elena și Paul, frați și surori ; Nicolae G. Popovici,­­Maria Alev. Gassi, So­fia Virg. Gassi, Victoria Vint. ■’Gu­ssi, cumnat și cumnate ; Și­­cușca­ și Nicoletta, nepoți, precum și fa­criiille : loan -P. Grâdișteanu, Bunescu, d­r. N. Jugureanu, G. Gussi și G. lonescu-Bușa au ne­­­mărginită durere­a vea în cunoș­­tiința ireparabila pierdere ce au­ suferit în persoana prea­iubitului și scump­ului lor : ptla 811mmm doctorand in medicină (anul al 5-lea.in vârstă de 26 ani care a încetat din viață Luni 1 Maiü orele 1i și fam. ziua. In­m­­orm­întarea va avea loc la orele S p. m. în ziua de Miercuri 3 Maiu 1906, la moșia Leordeni, (gara Leordeni). Rajgați-vă­ pentru el! Geî cari din eroare n’am primit încunoștiințare specială, sunt ru­gați a considera pe aceasta, piia!izeo0ipMf^y­iiaf § Simte, sânge, .lapte, suc gastric,’ se-1|­urețîUHÎ și. oîi­ cs cradnote uato o- 0 S.gice (t­um­ori etc.), ‘căutarea micro- ^ P ' hutai sifiliantaî efeatetesă ft || 1 Sir. I. C. BRjfari AMU 5p (Wefeil I3/SS) fkbiator Ir, O, if III fj Singurul fir. .în medicină­ cu oțf |5 practică ele laborator de 13 ani și p B de 8 ani șeful Laborator­ului Spira­ a P­ietei Filantropia. S­iț) Laboratorul par­ti­cul­ar cel mi-7. f S bins instalat din țară de a­­netenologice Mieresco- B­aie și Chîiaie «35-Mb­Â | g — Fondat la 1806 — f| I :lss­fiîeția|ir, tarife, rase x-Vv­arisi f| 1 ei#., se trimit gratis la efitura si teore iian­e BE IMCÎIISUAT ess peasione Its o feasîSie geraianft Prețuri foarte convenabile 860 Sts'â.ila. Mci.u*'i N«. S iv.-*>i*.-Wit:-. irrwit-ii­ajwTt. nn IM cântă da urgență un GoaGabM se­rios fără familie pentru moșie, salariat 100 lei și întreținere. In­formațianî 13 Septem­birie No. 108­. București. ■Wia iiitMMi'WillWillen­ mu .Km T—r.ni» ■ vasenaftew­. «așa iKwiiinl­Ww ESPOZIȚia Iii 1* incurs­os închiriat și de vîn­suri, si­­litate la intrarea Expoziției, dominând­ în vedere toată Expoziția și tot orașul, foarte potrivite pentru întreprinderi de petrecere în vremea Expoziției. III? VIWTARF Lvo­­.rrz- vil . Ș '4. .C C. ti Ii k&îsl­­­ocuri mari pentru fabrici, având apă,­­ canal, gaz, înlesnire de racordare cu linia ferată, apă de izvor abundent. l­ocuri de case în diverse cartiere ale orașului, toate în ragonul al II lea, pe 16" străzi diferite, "recunoscute de primărie. Diverse case mari și mici cu preț foarte redus. I­oc arabil­­ ie 40 pogniite la­ periferia SJ orașului, traversat de linia ferată,po­trivit pentru fabrici și plantație de vie. Intesnire de plată. Informații în G. A. SUTER. 429 București, Stradă Suter No. 9 sten­pafie DAGTILOGRAFIE Cursuri forțate sistemateo Strada S­­ n cir dan No. S3 C­A­B*î Rí 1E TUST" D-IbI­if. sk. MmmM — SDsn­ tist — care s’a mutat din Piața xeatrului în Strada Sf. Ionică Noi­­ă, se va redes­chide în cursul septâmânei viitoare. Onor. Gu­oatelă va fi a«în­ ată. 8&? * Faifra serbările Ja­ 1 bilenlnS i% 10 WnfL.I­ i sosit sa mm asfirliacat ée I âliîill! kiírnillâll fi Vetsețieac pentru iliMwiasaí Se tHinile un fmm#s »sor­timent cl® bttc«4|¥ cu ic¥ 12 fra»c« fa tótiig la vechiul rangnein de lămpi I. Utîiana !. Wagner §­fs? — Calea Victoriei Mo. ® 1 — Vîs s­ vis da Episoopi ®.— Telefon 48S . C?Cjsc* B*a»Binv?­3i».5SBin>S3aiBsa ?. •js.faptrzipr,:. v rrffl­ojuw vena >. cm mmmmm* nusstsssmms Or EMC SI­STERIAH Sșjeeiai.is-t- in ItoáSc: Interne și Sifilitice Vechia medic al Eforiei Spitale­lor Civile Consultații de ia ÍD-Í2 si de la 6-7 Sírrá ßifescti-'iCdS ‘22- ctrfț Serfean-V»dS mmm** tes'.i-esHi'írrryrtsvWiVo fss&nuw.vaum li*. V. CFi­îSîfjilii.® s’a MUTAT in strada Fântânei 33 Bxsrwa&mp^ysiMitt'vri'o nBVWJCHc-«^rn»»v5 rsr­r­pnfrm:.aiB3i »k,­­j­ste^sso­d­­­m­rr i Esteneflarea­­ Sluților fara űxism Doctor în chirurgie dentara Ștefan BO VMANUJ BIsdifl-CWrirg-DâiîiW — București — S’a mutat în Calea Victoria? <517 (vis-a-vis de grădina Epis­copie (Ateneu) Scoaterea unui dinte fără ducere — „ 2 Plumbuirea (Ojztur&țtusdft) unui dinte cu ciment (email) ------------------— ,, £ ■ Primvirtu­rca (0V<ura­iunea) unui dinte cu „ S piatină (am­angi.] —^----------— ,, 5 Plum­buirea (0?î!ur.) unui dinte cu cuara ,, S Humbuiris iinuf digta cu porcelaiî — ,, în Plumbuir&a .(purificația RS.) 1 dinte cu aur „ W CurMiu! .dintiler---------------------a­ 5 d­îgi Și $mmi ARTiFimE. O coroană în aur •—- -----— — — „S3 1 dinte fără placă fixat prin șurup ds la 15 la 20 Oîsțf cu placă de caucuc fle­car« — le 5 Ox&fura oa!«pi­sd­ă de sus sau ds jos — „ 60 Dantura convnnectă d­e sus el !««­ — :0i­­!! „STELLA“ 1 I § Furnisurul Curței Rugal ® S­I ^ Recomandă tot felul da : fi SifeSia Silii ® f © alții| i-s. isitrar ii mm | I %. Mî$țâ ® m$v pBintîc­& xfc I *s’ prereum %i || |­| fesiâiim­­ la Steffirfai| | de calitatea cea mai superioară g­a ■§ Ha vînzare­a la principalele S É g drogueril, magazine de mânu­ 3 I A factură și colspiale din țari­., g. T fîbrica ,flăptaMHi .pe film ori­ cu imlastica situată în București, având un teren de 19.000 s­m. ,p. și di­­verse clădiri, pivnițe, de­­­­pozite, diverse instalații, casă de locuii, ©>p», ed­., eși © ionedint di­n IsyarM cu un preț ext­rem de efitipa, și în condițiuni de plată, avan­­­­tagioase. Amatorii se vor adresa per­sonal la d. VALENTIN — Strada Berze?, £ 7 — 8­ 8 cu»si33Uöti!SWWwa*i ® Ä«web!» i-rtT&i3xvzx­.­­.-non snawibaf: «EV5+-T*.-f­E»iwnrz-« ■CsilCs-ÎISIlM & € f al . i-lMfel laib­ergl’?!5 fi’ii mutat pesto teia — 8, Str. General Fior­escu. 8 — Consultațiun­e continuă cu regulari­­tate cu toate cii se fac reparații exte­­rioar­e i­m­ob­il­ul­ui. INTRAREA PRIN CURTE­A I iți HF­I­I plombarea, SS Tragerea fără durere. ...C­asifi artificiali artistici, în aur și ca­­neiuc. Prețurile momente. 7B4 ' laăptliifîS­ íslUIfö­ íflI4“ M. GHEMSSY ' Șoseaua PA­NTELTUONTAi oferă zilnic lapte dulce cu­rat de v*£ e&.și de 40 'S>. Unt proaspăt, excelent. Serviciul la domiciliu. 1.m E«na^rasraBM*t4«»­.T^a'asa2K5as3MSii^.27»m­s3SîaB Sü@i ©*»laeM Basa ELLS Bl SA ¥ 0PCL tea Morei 61 (Piața feWii Aduc­ la cun­oști­n-ța numeroasei mete eltehtere din București și provincie, că in vederea marei e­x­­pozițiuni ce se va deschide în luna "Maiü, am mărit și amenajat în așa chip Atelierele" de Koehl, puindu-le sub direcțiunea primu­lui cupeu­ al­ casei Hann­ et Han­­kher din Paris, în­cât ori­ce co­mandă să se poată efectua prompt și cu o deosebită artă. Sistem special de a se executa comenzile de Rochi fără probă. f’ă­lasmî în toate genurile și de toate prețurile. 8M­ Cu­mp­er și inimă de aur, argint, brilante, diamante, rubine, smaragde, perle fine și mo­nede vechi. Plătesc prețurile cele mai mari. Chemat prin scrisoare, vin la domiciliu. — MAX WEISSMANN -­Str. Gard­ 20 (vis-a-vis vama Poștei 009 ««BMBO Tiiute MM M in MWB! ■ Kupstra HOWâ fKști tumtițifBmmine KmxMam ] soc ® Fost prss&d­w preparator și ssisiCJi la Kedievia opersionis s! Faculta­tea do ftadreină (n­a iuts) .­No. 8 ®, Calea RaRoveS Nr. 8) — M­O — Sșîccial boo­s-ds tari și copii (fasori) tratagaî S anansiiea bsais'interns, ds piaia și lumești ConsuHatiunî S—in dim. și i—9 d­a­ m aaaawiaiaBMwwtwiw fflĂRSESCU — »EMTISY — Pe­rs. facultatea din Paris Instalație modernă pentru toate lucrăril­e de­ artă dentară. Plombe de porcela?t, dinți artificiali fixî, fără plăci și fără cârlige. Strania. Siegel» Wo. TS bis 388 —nantemnnwr iawnteFim­mw. m­urtej&ea»«myaBton­,1 SA isiiül î®sf KMtSie fefsjr® is 6üaita Prof. N©Ihna«rel B3A m&TAT Alea Caries Sylva Z. Iteglil I j '834 1 d'i'i VüäS’.’i

Next