Universul, iunie 1906 (Anul 24, nr. 147-176)
1906-06-01 / nr. 147
K®wl generallssim aî armatei francezo (Vezi explicația) Calendar pe anul 190S Ortodox Miercuri, 31 Maiu.—Ap. Ermeu Catolic Miercuri, 13 Iunie.— Anton de Padua Soarele răsare 4.32; apune 7.58 București, 31 Maiu pe lângă lise. Un cititor al nostru, d. profesor N. Moisescu din București, ne trimite un articol asupra uneia din chestiunile cele mai importante —răspândirea învățământului industrial — chestiune care, deși ridicată de o bună bucată de vreme, e încă tot nedeslegată. Facem loc aci interesantului articol al d-lui profesor Moinescu. Ultima fază in care au intrat popoarele civilizate de vre-o jumătate de secol e faza industrială. Toate materiile prime brute caută să fie transformate prin procedee mecanice, fizice și chimice, astfel că li se ridică mult valoarea primitivă. Prin intervenția mașinei se pot fabrica repede și in așa cantitate ca să se poată împărtăși cât miai multă lume. Această industrializare a cuprins ca un fel de friguri spiritele întreprinzătoare ale națiunilor culte și conștiente de valoarea economică a industriei și au pus în serviciul ei mari capitaluri de exploatare. Impulsul a fost dat cu deosebire de 2 factori: pe de o parte marea desvoltare a științelor fizico-chimice, iar pe de altă parte perfecționarea și generalizarea mașinei înlocuind pe cât se poate brațele omului. Rezultatele economice ale fazei de industrializare s’au văzut repede și au fost strălucite. In interior poporul a avut la dispoziție produse multe și fine, care i-au perfecționat gustul și i-au schimbat modul de traiat ; prin diviziunea muncei sau creat nouă genuri de viață, s-a făcut posibilă o mare centralizare de forțe omenești, orașe uriașe—adevărați copii ai industriei moderne au luat naștere (Leeds, Lyon, Chemnitz, Elberfeld, Essen) , s’au chemat la viața orășenească și s’au dat mijloace bune de existență la sute de mii de lucrători. In afară exportul a crescut, tifrele de trafic internațional s’au ridicat la miliarde și robind piețele țărilor cu evoluțiune economică mai înapoiată le-au făcut tributare și și-au asigurat o rentă străină perpetua pentru țara lor. Faza de industrializare e adevărata fază de civilizație a popoarelor: un popor atunci e civilizat și a ajuns la maturitate economică, când articolele de care are nevoe în viața de toate zilele sunt produse de el însuși. E posibil ca materia primă să nu fie într’o țară: bogățiile pămîntului, distribuțiunea climaterică a plantelor’ și a animalelor nu depind totdeauna dele voința omului, dar a te spăla în România cu săpun din Franța, a te îmbrăca cu stofe din Anglia, a bea cu sticle din Boemia, a citi cărți din Germania și a scrie cu creioane și cerneală din Austria este o fază falsă de civilizație. Cu toate aparențele unei culturi occidentale, țara noastră e mică într’o Bauernzusland, (stare țărănească), cum ne zic cu drept cuvînt nemții. Prin această stare precară de civilizație țara noastră a eșit din vasalitatea politică a Turciei, pentru a trece intr’o fază de robire economică a țărilor apusene. Această stare de inferioritate economică va fi trecătoare, se va desvolta și la noi industria in urma nouilor tarife vamale, în urma unei reacțiuni în viața noastră și printr’un impuls dat de scoale moderne, căci pentru o Românie modernă trebuesc și scoale moderne. Statul și guvernul veghiază la această nouă fază. Ministerul industriei prin legiferări dirijează și asigură munca, capitalul și viața lucrătorilor; ministerul instrucțiunei va trebui să păstreze școala secundare și superioare atât cât e strictul necesar pentru a înlocui vechile cadre ale slujbașilor Statului și a întreține o cultură generală mai ridicată , dar cea mai mare parte din activitatea sa va trebui să fie desfășurată in a întinde o rețea vastă și deasă de școala profesionale, care să îndrepteze tineretul către partea aplicată. Va trebui formată o burghezime română în locul celei streine de astăzi. Această direcțiune se impune cu atât mai imperios cu cât suntem expuși să avem o industrie streină și să rămânem tributari streinilor din țara noastră chiar. Această stare tristă ne-o arată marea anchetă industrială (1901—902) dusă la sfîrșit cu multă greutate de ministerul domeniilor. Ea ne arată că în România se ocupă cu industria și meseriile numai 2.25% locuitori sau 13.3% capi de familie. Celelalte țări industriale care ne-au subjugat pe noi au proporția cu mult mai mare și atinge 20—30% locuitori sau 80% de familie. Tot această interesantă anchetă ne arată că intre exploatatorii așezămintelor industriale Românii nu represintă decât un procent de 53.9%, restul împărțindu-se intre streini și anume supuși streini cu 28.9% și streini fără protecție cu 19.5%. Aceste cifre arată proporția in care stabilimentele mari industriale din țară se află în mâna streinilor. Vom continua în numărul viitor. U RUSIA (Core îa particulară a darului «Universu!») Petersburg, 28 Maiü. Victimele Dumei Știrea morței deputatului țăran Andrianoff v’a fost deja transmisă de telegraf. Ziarele de aci publică acum nouă amănunte asupra sfârșitului acestui tiner deputat—era numai de 35 ani — mort sub povara unei învinuiri groaznice. Andrianoff fusese arestat acum un an ; a ieșit din închisoare numai când a fost ales deputat, cu ajutorul partidului cadeților. Sosit la Petersburg, a tras la la cazarma deputaților, închipuită de mareșalul nobilime Jerogin, unde agenții guvernului il împresurară și izbutiră a-l convinge să voteze contra adresei Dumei «pentru că adresa era insultătoare față de țar». Andrianoff se desmetici după vot ; înțelese că e pătat față cu partidul lui și vru să’și ispășească greșala. La 16 Mai s’a dus la Dumă și a ținut un mare discurs, în care mărturisi, plângând, că a făptuit o trădare față de țară. A doua zi, în ziarul colegiului lui Andrianoff apăru un articol foarte violent : nenorocitul era acuzat de a se fi vindut autocrației. In aceeași seară un deputat țăran intră in camera lui Andrianoff și-l găsi deja cadavru. Moartea lui Andrianoff fu comunicată de prezidentul Dumei ca pricinuită de un anevrism; în realitate, Andrianoff se sinucisese. Pe o masă, in odaia lui, se găsi o scrisoare disperată: «învinuirile — zicea scrisoarea— m’aț ucis; am vorbit în Dumă dupe convingerile mele ; voiam să-mi salvez numele de om cinstit». De altfel, aproape toți deputații țărani sunt astăzi într’o stare sufletească într’adever patologică. Mulți nu se simt la locul lor la Petersburg , nu se simt la locul lor în Dumă, totul ii sugestionează, totul îi întărită, îi neliniștește. Episoadele tragi-comice nu sunt rare. Deputatul Saizeff, din guvernămintul Cherson, nu putu sta la Petersburg. Două lucruri il tulburau mai cu seamă: respectul poliției față de ei — polițiștii din jurul Dumei il salutau—și lumina electrică Bietul deputat își rupse foaia de legitimație, își rupse pașaportul și fugi, ca un vagabond, în satul lui Colegul lui, Leonoiî, din același guvernămint, a trimis acum de curând prezidentului Dumei o scrisoare in care il ruga de a fi «scutit de serviciul» care nu’i convenea ! Procesul morței lui Capon Ancheta asupra uciderei preotului Gapon se urmează cu activitate. Judecătorul de instrucție Saitzeff a adunat deja o enormă cantitate de material. Afară de persoanele private can a fi fost în raporturi cu Gapon, au făcut depoziții amănunțite și șefii cercurilor de lucrători gaponiene. Inginerul Martin Rutenberg, mandatarul ucigașului lui Gapon a fugit în străinătate. O gravă pierdere pentru instrucție a fost misterioasa dispariția a tuturor documentelor existente la locuința privată lui Gapon. După părerea persoanelor experte, Gapon ar fi fost ucis de ucigași plătiți. In proces sunt amestecate diferite persoane din administrația Statului. O evaziune a la Falstaff Din Închisoarea din Moscova a evadat impiegatul poștal Parfenenke, arestat anul trecut pentru participare la greva poștală. Spre a fugi, deținutul a recurs la o strătagemă care i-a isbutit de minune. In aceiași temniță cu el era închis și un student, care trebuia să fie pus in libertate posta câteva zile din ordinul procurorului. Parfenenko profită da ocazie , se ascunsa intro ladă mare de albituri de-ale studentului. Servitorii vnchievrei scoaseră lada afară,fără să observe nimic, o puseră intr’o căruță și o uimiseră la destinație. Nu mai târziu se descoperi fuga deținutului, in timpul acesta insă evadatul scăpase. In schimb insă, a fost arestat din nou studentul și o soră a lui, bănuiți de a fi Înlesnit fuga lui Parfenenko. Kumfilst&g. MssmsermiSSt-<»edt a perdus tot interesul de originalitate. Val, însă ea ne prezintă totuși interesul spăimântător al actualităței. Divorțul care este un leac descoperit de legiuitori spre a desface căsniciile întocmite in mod repede și fatal, devine la noi de o dată ca o aplicațiune naturală a principiului generalisat al libertății individuale,ca o armă în mâna capriciului fiecaruia dintre soți.Legea este defectuoasă sau corupțiunea moravurilor a ajuns până a frustra chiar frâul reservelor făurite de legislator, transportând în furiosul știu curent chiar hotărirea magistratului ? Nu știu ce să mai zic, dar e dovedit un fapt . Statistica divorțurilor pronunțate in fiecare an în țara noastră. In raport cu populațiunea, atinge cifre uimitoare. Această statistică constată că procentele divorțurilor înscrise in fiecare an întreg procentele oricărui popor la care această nenorocită lege este în vigoare. Să fie oare pentru că noi suntem cei mai civilizați ? Popoarele în adevăr civilizate sunt acelea la cam moralitatea, este o condițiune de viață, o funcțiune socială, in căsătorie, ca și in toate împrejurările, nouă ne cam lipsește simțul datoriei, acel simț care este secretul marilor isbdnzi morale, fiindcă ne deprinde nu numai a lupta cu curagiii, dar și a învinge toate greutățile, toate contrarietățile, toate nevoile vieței, împingindu-ne, când trebue, până la sacrificii și în anumite cazuri făcându-ne niște adeverați eroi. Jugul căsătoriei este greu și după părerea mea este singura sclavie dreaptă în omenire. Căsătoria însă îndoește uneori plăcerile vieței: nu mai suntem singuri, suntem ajutați la boale, ne răsfrângem în drăgălașii noștrii copii, împărtășim dragostea lor, alte ori mărește greutățile vieței, exigentele, datoriile de politeță, rvnele, plictiselele, boalele, metehnele.... Nu va să zică insă că dacă jugul nu este făcut mereu din trandafiri, noi să’l sfărâmăm. Divorțul, după mine, este mai grav ca sinuciderea—despre care am tratat în cronica mea precedentă—pentru că victima în loc d’a fi persoana noastră însăși, este persoana fiilor noștri, cărora le am dat o familie, când ei nu au cerut’o și le-o răpim poate tocmai în minutul când ei, fragedele lăstare, au mai multă nevoe de a crește și de a se desvolta într’acest oxigen cald și dătător de viață. Când zic acestea mi la groaza gândindu-mi la ceata de sta,oșteniți lor, meniți a fi martori la atarea mizerii petrecute intre părinți și la ruina fericirii lor. De femee depinde mult, depinde tot: ea trebue să facă orice ca să împedice lățirea acestei cangrene sociale. Să nu socotească femeile, cari cu ușurință aleargă la divorț, că intr’alta căsătorie vor găsi fericirea. Toate medaliile au reversurile lor, toate schimbările și aspirațiunile au amăgirile și decepțiile lor; trebue știut că viața căsătoriților, când au copii, nu mai este a lor. Ssmsa . mmCttM&BB&fo -‘SSr • fl-• «S» -iäSilBäSKSauwiai brii guvernului, de comisarul general și de comitetul central al Expoziției, îndată ce MM. LL. și AA. N. RR. au luat loc pe estradă. 7 muzici militare, sub conducerea d-lui inspector al muzicilor, cvită marșul solemn al jubileului, imn de slavă, închinat M. S. Regelui și compus de d. maior Mărgăritescu. Urmează serviciul religios slujit de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de membrii Sfîntului Sinod. Apoi corul de la Mitropolie, împreună cu cel de la Doamna Bălașa cântă «Pra tine te lăudăm», sub conducerea d-lui Wachman. După aceea va vorbi d. ministru al domeniilor și in urmă comisarul general al expoziției. M. S. Răspunde acestor cuvîntări și declară Expozițiunea deschisă. Se iscălește actul comemorativ al expoziției și apoi se cântă Imnul Jubilar, compus de d. Ștefănescu, și sub conducerea sa de către 500 cântăreți însoțiți de orchestra Expoziției și de două muzici militare. Apoi M. S. Regele și A. S. R. Principele României urmați de suită, de d-nii miniștrii, șefii de misiuni străine, de reprezentanții secțiunilor străine și de persoanele cari se aflau pe estradă pornesc pe jos spre Palatul cel mare, pa când M. S. Regina cu A. S. îi Principesa României fac același drum in trăsură. In acest timp la Ospătăria Regală va cânta taraful lăutarilor «Hora Unirea» iar pe calea Olteni muzica militară va cânta «Mândruliță de la munte». MM. NL. și AA. N. RR. se suie in «loggia» din față și trec pe terasele lăturalnice ale Palatului de unde privesc întreaga Expozițiune. In timpul acesta in fața Palatului societatea «Hora» sub conducerea d-lui Juarez Movilă cu 300 de cântăreți cântă mai intâifa «Imnul dinastiei» și apoi două bucăți de muzică populară , iar pe când MM. LL. și AA. LL. RR. se află in «loggia», flotila lacului dă salutul de paradă. Scoborându-se din «loggia» MM. LL. și AA. LL. RR. fac cerc in sala de jos a Palatului, in d. ministru de Domenii prezintă pe architecti și ingineri precum și personalul comisariatului care au conlucrat la facerea expoziției, pe comitetele ■străine și pe principalii expunători. MM. LL. și AA. LL. RR. pornesc in trăsuri trecând pe strada Andrei Mureșeanu, pe calea Ol■ma și se scoboare spre podul de la Vid. In acest timp muzica militară cântă «Deșteaptă-te Române», iar in curtea pavilionului românilor de peste hotare, societatea «Carmen» sub conducerea d-lui Kiriac cântă «Lugojana». In dreptul Culei, corul societăței Filarmonice sub conducerea d-lui Contescu va cânta «Ga pe împăratul» iar la trecerea sub bateria Calafat un grup de elevi conduși de d-niu Moceanu și Velescu salută cu steaguri, iar pe turnul lui Vlad-Vodă al 5-lea, 30 trîmbițașî sună primirea. Trecând podul de pe Vid cortegiul intră pe Calea Munteniei salutat la dreapta, in fața sondei, de fanfara liceului Mihai Viteazu, iar in dreptul stradei Lascar Gatargi o muzică militară va cânta o horă. Ajunși in piața Dorobanților spre a trece în partea dreaptă a aleei Independenței MM. LL. și RA. LL. RR. sunt salutate de 5 muzici militare cari cântă Imnul Național. Re aleea Independenței in dreptul palatului industriei casnice orchestra expoziției va cânta marșul regimentului 26. Când întoarce pe piața Traian este salutat de muzica secțiunii Austriace, iar pe când se scoboară pe partea stângă a aleei Independenței, orchestra expozițiunei cântă un marș. La eșire pe poarta pieței Regina Elisabeta, cele 5 muzici militare cântă imnul național in stânga, pe când in dreapta se salută cu steagurile, iar bateria Calafat tragi* 21 de tunuri. * * * Invitații pentru estradă vor putea intra pe jos sau cu trăsura, prezentând carta de invitație pe poarta din piața Regina Elisabeta și vor merge direct prin calea Moldovei, la locul rezervat . Invitații pentru estradă sunt ținuți a sasi înainte de 9 luni, când se va opri intrarea trăsurilor. Invitații pentru Arene, pe jos sau în trăsură, vor apuca calea gărei Filaret și vor intra in Expoziție pe poarta din fața bisericii Cuțitul de Argint prezentând cărțile,cel mai târziu până la 9’/2. Publicul doritor de a lua parte la această serbare va putea intra pe ghișeurile de la poarta pieței Regina Elisabeta cu Începere de la 1O1/* plătind 5 lei de persoană. Seara Va avea loc mare concert în Arene, iluminațiuni și focuri de artificii etc., toate gratuite. Fiecare autoritate in parte este ținută a se conforma acestui program și a-l executa in ceea ce o privește. Acest program se va publica in «Monitorul Oficial» de azi. Evenimentele din Rusia (telogramele Agenției Române) Satisfacții armate! Poltava. 30.—Șeful diviziune din Poltava a inspectat astăzi trupele pe piața Sennaia și a întrebat pe soldații regimentului Veleți de plîngerile lor, promițându-se satisfacerea mai multor reclamațiuni de ordine economică. Regimentul s’a înapoiat apoi la cazarmă cântând. Azi s’a trecut garnizoana în revistă. Se așteaptă aci pe mâine comandantul trupelor circumscripțiunei militare a Kievului. (telegramele particulare ale ziarului «Universul») Criza ministriala Berlin, 30.—Telegramă din Petersburg. Asupra formării noului minister se află că reacționarii și partidul Curiei, împărtășesc părerea liberalilor moderați cari cer formarea unui nou minister. Dificultatea consistă în aceea că cei d'întâi voesc pentru locul de președinte al consiliului un cunoscut birocrat, cum ar fi Strcinsky sau Ignatiev ; el înțeleg însă că în cazul acesta nu ar primi să facă parte din noul cabinet,nici măcar elementele mai moderate din Dumă. Numai un caz extrem va fi însărcinat cu formarea unui nou minister un membru liberal moderat din consiliul imperiului sau din Dumă. Contra pedepsei cu moartea Berlin, 30.— Telegramă din Petersburg : Printre deputații Dumei circulă următorul apel : «Cetățeni ! Deoarece miniștrii sunt nepregătiți, Duma e nevoită să amâne cu o lună discuția legii asupra desființării pedepsei cu moartea ; multe pedepse capitale vor fi executate luna aceasta, la Riga la Sevastopol și în multe alte orașe se și fac pregătiri pentru aceasta. Cetățeni ! Salvați pe osândiți ! Iscăliți următorul apel redactat de Kovalevski și adresat monarhului: «Majestate, ne adresăm. Vouă cu rugămintea de a salva viața condamnaților la moarte, dat fiind că este iminentă schimbarea legei respective.. Preocupați de liniștea țării Vă rugăm să faceți uz de drepturile voastre Suverane, acordând grația osândiților, amânând sentințele capitale până când Dumas va începe să se ocupe de reforma sistemului nostru penal, voită de conștiința poporului, de judecată și de știința dreptului rus.» Amânarea plecărea șefului statului major Berlin, 30. — Din cauza situațiunei interne amenințătoare a fost amânată călătoria la Viena a șefului statului major rus Palutzin. Q &manzine de ofțeri și srondaj și «»și la Berlin, 30. — Telegramă clin Petersburg: Un fost militar care scrie sub pseudonimul de «Sappeur», afirmă în ziar*îr socialist «Marodny Y Vestnîk» că există încă de la 1904 o conjurație militară contra poporului. Actuala conjurație contra Dimey, de care vorbesc ziarele, n’are decât o nouă formă a veche! conjurați!. Se citează ca făcând parte din conjurație, generalul Sarame iov, comandantul diviziei a 83-a de infanterie, generalul Orlov, comandantul gardei de ulani, generalul Mien, comandantul regimentului de gardă Semenow.in cazul unei eventuale lovituri de Stat, ar adera la ea întregul regiment Semenov, batalionul combinat din garda de corp, mulți ofițeri din regimentul de săpători din garda de corp, etc. Autorul articolului citează ca dovadă de existența conjurației, faptul cîă o parte din garnizona Petersburgului n’a fost trimisă la lagăr și deosebit de aceasta s’a menținut toate disposițiunile iscate anul trecut pentru garantarea serviciului telegrafic și poștal, când era temere de isbucnirea grevei la căile ferate și la poște și telegrafe. Autorul articolului se declară convins că conjurația contra libertății populare nu va avea succes durabil. El își pune nădejdea în regimentele de linie cari se întorc din Manciuria. Conjurația militară contra poporului va provoca in regimente de «le linie o mișcare în favoarea poporului și a libertății. Mișcarea țăranilor ila Hstroșani (Vlașca) (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Giurgiu, 30 Maiü. Da trei zile țăranii din Pietroșani s’au revoltat contra autorităților comunale, care luaseră măsuri spre a zădărnici facerea unui șanț pe moșia prințului Știrbey. Din sursă pozitivă afla următoarele: In 1908, inginerul hotarnic Berea măsurând locurile țăranilor cărora le luase 8.000 de lei, a găsit că li s’ar mai cuveni 205 pogoane din moșia prințului Știrbey. Administrația moșiei, însă, măsurând a găsit că i se mai cuvine prințului 29 pogoane din pământul țăranilor, la care însă a renunțat. De atunci, țăranii au tot cerut — bazați pe cele spuse de inginerul Berea — acel pământ și cum li s’a refuzat cererea, ei s’au apucat și măsurând 205 pogoane a vroit să ’1 imprejmuiască cu șanț. Reclamând autorităților comunale, d. Colen, administratorul moșiei prințului, aceștia au vrost însoțiți de geandarmi rurali,să oprească facerea șanțului și să aresteze pe principalii instigatori,țăranii au sărit asupra autorităților. Azi dim. p. prefect pe traseu, substitutul Anghelescu și inspectorul comunal Bosman au plecat la locul răscoalei. Tot azi a plecat la Pietroșani și un escadron de cavalerie sub comanda căpitanului Mântulescu. O CVGETJLUX: IPJST 2.1 A ști să primești bine în casa ta, este a ști să uiți că ești stăpânul căștii HO o TÎî Tobați Azi dăm o nouă listă de decorații de la ministerul de finanțe : Ordinul Coroana României In gradul de mare ofițer d. Blank Mauriciu, bancher. In gradul de ofițer d-nii N. Gioculescu, G. C. Iancovescu, I. Dudescu, C. Vlădescu, V. Cristian. In gradul de cavaler.—D-nii: G. I. loan, Em. Zanne, N. Rimniceanu, V. Cunțius, I. Săvulescu, N. Ionescu, Gr. Zotoviceanu, St. Romanescu, R. Grigorescu, P. Andreescu, D. G. Petrescu, controlor vamal, V. Atanasiu, fost șef de cad., M. Paraschivescu, S. Dobra, I. I. Demetrescu, inginer, I. T. Alexandrescu,D. C. Parapeanu, M. Vasilescu, Sergiu Cujbă, Apostol Ștefănescu, N. Săvescu, Al. Negroni, I. Enescu, N. Cosmescu, Gr. Bengliu, N. Dumitrescu, I. I. Mihăilescu, I. Corivan, M. Cornea, Al. Corlățeanu, Gh. Mateescu, Napoleon Niculescu, D. Dobijan, H. Dumitriu, N. Stoianovici, V. Eliescu, M. Ghițescu, C. Niculeea, Ghr. Simionescu, V. Constantineanu, I. G. Teodorescu, G. Dragomirescu, Al. G. Lascarof, P. I. Capril, Gr. Teodorescu, P. I. Ionescu, Em. Obedeanu, I. Nițescu, V. T. Predescu, Tr. Lalescu, C. I. Profiriu, I. Pătărlăgeanu, G. A. Palidar, G. Plăcinteanu, I. Manoliu, G. D. Ștefănescu, G. D. Gheorghiu, P. Căpitănescu, S. Negrescu, I. I. Simionescu, R. Petrescu, Al. Constantinescu, R. P. Rătescu, M. Stoicescu, P. I. Zottu, I. Stretcu, N. Constantinescu, V. C-tinescu, G. Popovici, N. Genoviei, E. Predățeanu, D. C. Deșlib, V. Pucherea, C. Husărescu, Ed. G. Mavrodin, Gh. D. Merișescu, N. Teodorescu, M. Rikman, Th. Rapcea, P. Molohi, D. Anastasescu, D. I. Bieu, D. Alexandrescu, C. I. Burileanu, I. Dumitriu, Marin Șerbănescu, Gh. Copăceanu, Gr. Andronescu, St. Birsescu, S. Păunescu, Gh. tei industrials .... 54 CRONICI FEMININE Divorțul Divorțul, dragele mele cititoare, este o rană socială foarte aricioasă și atât s’a zis despre ea in Ema geasraMssira al ar» maî«î francezo — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portret al noului generalissim al armatei franceze, generalul de divizie Ilagron, care este un bun strateg și om de o rară energie. Pompilian, Al. S&ftren, T. Ștefănescu, C. N. Orăscu,I. Plopeanu, Gh. Ceaușescu, D. Niculescu, I. G. Neamțu, Gr. Temelie, Const. Dumitrescu, Stan Morărescu, N. Greceanu, Al. Tănăsescu, Lazăr Paghina, D. Stefano, G. Iordăchescu, Bănică Niculescu, I. Ștefănescu, V. Vasilescu, Fl. Constantinescu, And. Brighiu, D. Călinescu, Petre Rădulescu, Const. Buruiană, Apostol Dumitrescu, Th. Iliescu și Moritz Athias. Firograssul oficial al ierbarilor pentru deschiderea expozițiunei generale M. S. Regele a aprobat următorul program pentru deschiderea expoziției : în ziua de 4 Iunie va avea loc deschiderea solemnă a expoziției generale române. In zori de zi se vor trage 101 tunuri vestind ziua deschidere! expozițiunei jubiliare. La orele 10 dimineața M.M. L. L. Regele și Regina, AA. L.L. R.R. Principele și Principesa României cu Principii și Principesele familiei Regale sunt primiți, la poarta din piața Regina Elisabeth din fața parcului Carol I, de d.,ministru al agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor, de comisar general și de comitetul central al expoziției. D, ministru al domeniilor oferă M. S. Reginei foarfecile cu care M. S. fac ghirlanda de flori care închide intrarea. In acel moment sună primirea 100 de trâmbițași așezați la intrarea pe piața Dorobanților iar tunurile din bateria Calafat trag 21 de lovituri până ce cortegiul ajunge la Arenele romane unde se va face inaugurarea solemnă a Expozițiunei, străbătând prin calea Moldovei. La Arene M. M. L. L. și A. A. L. L. R. R. sunt primite de mem"TȚ* șxim^MsmiTÂTi Prin poștă Se anunță din New York că 10 studente de la Universitatea din Worcester, in statul Ohio, s’au otrăvit mâncând pui conservați provenind din Chicago. In urma îngrijirilor ce li s’au dat, 8 se află în afară de orica pericol, dar starea celor la alte două e gravă. Față cu diferitele zvonuri împrăștiate asupra Triplei alianțe, «Berliner Tageblatt» declară că poate asigura cum că tratatul Triplicei a fost prelungit la timp fără nici o schimbare. Nu s’a întâmplat nici iun incident, care să fi făcut pe Italia să ceară explicații la Berlin asupra vreunui punct din tratat. ,*, Antimilitariștii din Elveția au hotărât să înceapă a’șî propaga ideile prin școli. Consiliul federal, în urma acestora, va supune adunărei federale chiar în actuala sesiune un proiect de represiune penală pentru provocările la nedisciplină și la revoltă militară. ,*, Toți medicii și chirurgii palatului Ildiz-Kiosk din Constantinopol au căzut în dizgrație. Ei declaraseră că fiica Sultanului trebuia operată de apendicită, iar d-rul Bergman, într’adins adus din Berlin, a cutaristt pa bolnavă fără operație. ,*. Rector al universitățea din Budapesta a fost ales dr. Ajta Sandu, profesor de medicină legală. fr,*, In primele trei luni ale anului acestuia au fost în Germania 536 greve față de 361 în 1905. ,*, Săptămâna trecută au sosit la New-York 3258 emigranți din Ungaria și anume 585 Maghiari, 1254 Slovaci, 366 Șvabi, 813’Croați și 240 Români. .*. Aproape o sută de profesori universitari francezi au vizitat zilele trecute universitatea din Oxford (Anglia). S’au dat mari serbări in onoarea francezilor. «Wiener Allgemeine Zeitung» află că s’a pus sechestru pe lofurile a 172 deputați unguri, dintre cari la 13 deputați pentru datorii electorale, la 20 pentru datorii la jocul de cărți, la 26 pentru pensie alimentară, 80 datorii pe polițe, etc. Institutorii germani și-au ținut congresul la Münich. Asociația centrală a institutorilor imperiului cuprinde vre-o 110 mix de membri; ea invitase la congres și un număr oarecare de străini din Elveția, Austria și provinciile baltice. Cele două puncte principale ale programului erau chestia școalei mixte sau confesionale, și aceea a rolului institutoarelor în instrucțiunea primară. La 15 August se va serba cu o deosebită solemnitate a o mia aniversare de la înființarea orașului german Weisberg. La această serbare împăratul Wilhelm va fi reprezentat de principele moștenitor. »*» Dintr’o recentă statistică publicată la Londra, rezultă că comerțul de import și export al Angliei a crescut în mod extraordinar. Numai în cursul lunei Main, exportul a întrecut cu 21.700.000 lire sterline, totalul exportului lunei Main a anului trecut. MNMMM» --ult* 9* Legrea pe«1 la abs&unirea iwsti fossd al asistenței Straites a «Miafler Art. I.— Se înființează un fond pentru asistența sanitară a sătenilor, ale cărui venituri vor servi pentru următoarele scopuri : a) înființarea, înzestrarea și întreținerea tuturor spitalelor rurale, ospiciilor, sanatoriilor și altor așezăminte pentru asistența sanitară a sătenilor; b) In afară de spitalele rurale și județene in ființă, se vor clădi treptat pe cât posibil, la centrul fiecărei circumscripțiuni medicale, spitale, având fiecare câte un pavilion pentru boale obicinuite, un pavilion de isolare pentru infecto-contagioși, băi și anexele cuvenite. Băile vor fi astfel așezate încât să poată servi și ca băi populare ale regiunei. Art. II.—Se vor lua măsuri pentru stabilirea și combaterea boalelor la sate, prin așezarea de infirmerii ambulante, de cuptoare pentru gătirea pâinei, uscarea porumbului, etc. Se va lucra la stabilirea și com paratiOTl negra lonum de PIERRE ZAGGONE xvF — D-ta ! d-ta I murmură el tnfășurând-o într’o privire în care palpita, ca să zicem așa, tot sufletul lui... Ce cauți aci, din momentul ce știai că trebuia să vin. Tinára nu-i răspunse numai decât. Ea se ridicase la vederea lui Lucian, și dreaptă, nemișcată ca o statue, cu o mână rezemată de masa luminată de lampă, cu cealaltă pe piept, privea pe acela care-i vorbea cu o privire nehotărîtă, în care strălucea din când în când un fulger, MXB, îmbrăcată cu un gust fi «ros. Peste un moment eadete din cap, ca și când ar fi eșit dintr’un vis obositor și se întoarse spre Lucian. — Da... eu sunt zise ea încet, și dacă am venit acem pentru’că vroiam să te întâlnesc. — Și nu ți-e teamă, d-tate, de a revedea pe omul pe care l-ai trădat în mod atât de infam ? — De ce mi-ar fi teamă ? Știm bine că trecutul, de acum mort și nu aveam alt gând decât acela de a’ți cere iertare. — Ce spui ? ’ — Am fost foarte vinovată ! — Ai spune mai bine că ai fost foarte crudă neertătoare ! că niciodată o femee nu și-a bătut mai bine joc de onoarea unui om și mulțumesc lui D-zeu că în locul iubitei aceleia ce’ți jurasem nu mi-a mai lăsat în inimă decât urăți dispreț. Tînera își ascunse fața în mâni și năbuși un suspin. — Nu mĕ voiu plânge niciodată de a te găsi atât de crud; e rindul d-tale. Lucian, răspunse ea... Iți înțeleg supărarea, mă resemnez disprețului pe care l’am meritat. Și totuși dacă ai ști cu ce femee vorbești, aș putea zări abisul de deziluziuni care e scufundată... Dacă ai putea nu mai presupune în ce prăpastie de descurajare a căzut, poate că ar avea vre-un cuvînt de milă pentru nefericita care trezită azi, se întreabă cu spaimă dacă în timpul celor doui ani trecuți nu a visat cumva visul cel mai urît ! Zicând acestea, Sarah se îndreptă spre un divan, la câțiva pași de acolo și se lasă să cadă. Fără să se dea seama, Lutcian se apropie de ea. Era bănuitor. Natura lui cavalerească și bună era incapabilă de o energică severitate Glasul tinerei trezise într'însul un ecou adormit în fundul inimei lui, și dacă nu ar fi fost mișcat, ar fi fost cel puțin tulburat. — Nefericită! d-ta, murmură el cu ironie , pe cine vrei să faci să creadă că e adevărat? Nu ți-ai ales d-ta singură fericirea ? Nu te-ai dat omului pe care’l iubeai ? Nu i-ai dat dovada cea mai luminoasă pe care o poate da o femee, urmându’l până și în drumul necinstei în care el umbla!.. A remușcările d-tale sosesc prea târziu, mărturisește-o, și mila are multă dreptate să ezite în fața unor asemenea fapte. Sarah își duse batista la ochi ca spre a »lesse vre o lacrimă. — Fără îndoială... și nu am nimic de răspuns cuvintelor d-tale, răspunse ea ; știam eu însă atunci ce făceam ? o ! eram neștiutoare de mine în momentul în care piciorul se punea pe marginea prăpastie!. A fost o oră de nebunie, în care ori și care altă femee ar fi căzut ca și mine... Omul acesta, acest Morton... știam eu cine e?.. Știam eu tristul renume ce și făcuse?.. Nu mi se spusese niciodată că înainte de a mi se prezintă mie, era cunoscut în toată erarhia celor mai de jos trepte sociale, sub numele de Don Juan de Mazas ? De altfel o repet, nu vreau să fiu plînsă... viața mea e hotărîtă !.. și în ziua în care ’mi va fi prea mare sarcină cunosc bine locul de scăpare, în care sunt sigură că voiți găsi vecinica odhima. — Sarah ! strigă Lucian. Tînăra suspină adine. — A ! crezi că mi-e frică de moarte, replică ea cu un accent mușcător; crezi că ai de a face cu o femee timidă, incapabilă de a lua o hotărîre... și care se lasă a fi înfricoșată de fantome... Dar nu ghicești ce viață duc eu!.. ce friguri îmi ard’ sîngele la fiece oră, fie ce minut... și în mijlocul căror infamii se sbate inima mea în locurile acestea ! Zicând aceste cuvinte, Sarah se ridicase severă, violentă și privirea ei fulgerătoare fixa cu o stranie insistență pe convorbitorul ei. — Ei bine! da! urmă ea puțin după aceea, stringând înfrigurată brațul lui Lucian... Privește-mă...’. ascultă-mă..... Dar eram fericită.... sufletul meu, inima mea, toată făptura mea se lăsase relief numelor ceasuri de fericire. «Doi oameni mi s’au prezintat când încă nu știam nimic despre viață: unul era leal, cavaleresc, onoarea în persoană ; cel malt însă era un mizerabil, un nerușinat pătat de infamie, care n’a vrut niciodată să încerce a se ridica din noroiul în care căzuse!.... Din acești două oameni am ales pe cel din urmă!... De ce?... Știu eu?... Bănuiam eu soarta oribilă căreia mă încătușam!... Nu vedeam, nimic... nu puteam vedea nimic dincolo de dezordonatul, de nesănătosul sentiment ce simțeam!.... Cine m’a înștiințat... cine m’a reținut?... nimeni? M’am dus înspre necinste ca și când m’ași fi lăsat a fi dusă pe calea cinstei !... e vina mea?.... Și apoi de ce am mai discuta? Ceea ce s’a făcut s’a făcut.... Nu se mai judecă trecutul... îl îndurî. Te pleci sub împovărătoarea sarcină a amintirilor, până ce mori de oboseală, de scârbă, de disperare ! Sarah recăzuse doborâtă, și -și strângea în mâini capul cu părul despletit. Părul i se desnodase și Lucian o putu vedea în toată splendoarea disperarea ei. Niciodată nu o văzuse atât de frumoasă... închise ochii ca să nu o vadă, dar în același timp un fior de intensă voluptate îi străbătu tot corpul: înțelese Sarah ce se petrecea într’însul? In tot cazul păru că nu ia seamă, cu fruntea plecată, cu ochii pironiți în pămînt, continua să rămână doborâtă. (Va urma)