Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)
1906-07-22 / nr. 198
Generalul Harschelman, noul guvernator al Moscovei.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1006 Ortodox Vinerii, 31 Iulie. — Cuviosul Simion Catolic Vineri, 3 August. — Ștefan Soarele răsare 5.04; apune 7.38 București, 21 Iulie Vecinii noștri Ni se impută nouă românilor,, și poate nu fără drept cuvînt, că ne interesăm în genere prea puțin de starea și de progresele vecinilor noștri în genere, și mai ales a vecinilor mai de curând chemați la o viață politică și economică mai vie, mai de sine stătătoare. Și în adevăr, ar fi o mare greșală a se persista în o asemenea ignorare, trebue, din contra, să fim cât se poate mai bine informați asupra stării, asupra năzuințelor și asupra propășirii acestor țări. O publicație, asupra căreia găsim o recensiune în «Revista economică și financiară» și care ne întitulează «La Bulgarie contemporaine», edițiune oficială, ne dă câteva date,vrednice de toată atențiunea noastră, cu privire la Bulgaria. Publicația începe cu o expunere istorică, a cărei concluziune este că Bulgaria merge tot mai cu hotărîre spre deplina ei autonomie. Totul se reduce la forța morală și materială. Tare.’ Bulgaria se poate considera suverană, slabă va fi semi-suverană». In curând, autonomia desăvârșită a Bulgariei nu va fi decât o chestiune de formalitate. Cum stă Bulgaria astăzi sub raportul economic ?—e a doua chestiune de care se ocupă scrierea oficială. «Bulgaria este o țară agricolă. Buna stare a locuitorilor depinde aproape exclusiv de importanța recoltelor, care constitue astfel un criteriu pentru examinarea bilanțului economic al principatului Consecințele unei bune sau rele recolte ating nu numai economia rurală, dar în aceeași măsură comerțul, industria, diferitele meșteșuguri. Atât de adevărat este aceasta, că pentru a judeca dacă recolta în anul cutare sau cutare a fost bună sau rea, n’avem decât să ne uităm în statisticele de comerciu. In adevăr importanța comerciului exterior este în relațiune directă, cu aceea a recoltelor; o bună recoltă este urmată de un mare trafic exterior și o recoltă rea paralizează imediat orice comerciu cu străinătatea». Este cam acelaș lucru ce se întâmplă și la noi, deși nu într’o măsură atât de mare. Iată acum care este împărțirea actuală a teritoriului Bulgariei, în ce privește proprietatea funciară și agricultura. La o suprafață totală de 9.570.000 hectare,sunt 23 sum. la sută regiuni locuite, șosele, fluvii, etc., 30 la sută păduri; 31 la sută ogoare; apoi sunt: 352.400 hectare sau 3.68 la sută livezi; 124.680 hectare grădini de legume, de pomi, câmpii de trandafiri, vii ; tot atâtea hectare bălți, stufării, insule. Aproape 1 milion de hectare sunt pășuni și locuri necultivate încă. Apte pentru cultură ar fi așadar vreo 4 jum. milioane de hectare sau 461/* la sută din teritoriul bulgar. O caracteristică a proprietății bulgare este lipsa desăvîrșită de mari proprietăți. Intr’adever 34 milioane decani sunt împărțite în peste 7 milioane bucăți, iar vr'o 5 milioane jum decarii pămînt de a doua categorie sunt împărțite în mai bine de 700.000 bucăți. Cele 34 milioane de care aparțin la 546.084 proprietari cari trăesc pe păminturile lor, iar 600.000 hectare aparțin la 253 mii 504 proprietari cari nu trăesc pe păminturile ce posedă. (Se arendează și se duc după câștig în altă parte?). Mare este numărul proprietăților comunelor : 24 la sută, aproape un sfert din suprafața totală; proprietățile statului fac 10 la sută ; 41 sum. la sută rămân pentru proprietățile particulare. . Bisericele, școalele, mănăstirile, etc., au 130.000 hectare, sau 1V3 la sută din totalul suprafeței. Vom continua a mai spicul din această interesantă publicație. nele mortului s’a găsit o scrisoare neiscălită, concepută astfel: «Mă sinucid. Protestez împotriva învinuirilor ce mi se aduc. Nu, nu sunt ucigaș, dar ideea că sunt bănuit, meiebunește. Am fost desemnat răzbunărei și urei, și sunt deznădăjduit». Ancheta poliției a stabilit identitatea mortului, care e Blacqme Bélair, rentier, în vârstă de 38 ani, și care stătea în str. Naples, din Paris. El trăsese acum 2 luni la hotelul d’Angleterre și dispăruse d’odată alaltă era. Se observase că e ia prada unei adânci mâhniri și se crede că și-a curmat zilele intr’o criză când își perduse judecata. Frumuseți transatlantice Acum câteva luni un ziar american a consacrat o sumă considerabilă spre a plăti o călătorie în Europa la 32 femei frumoase din provincia Kentucky (Statele Unite). Cititorii gazetei erau chemați să aleagă frumusețile cari trebuiai să ia parte la călătorie. S’au exprimat aproape 10 milioane de voturi. Miss Ora Hazelipp, din Brownsville, a obținut 614 mii de voturi. Mândră cu drept cuvînt de acest mare număr de voturi, regina frumusețe a debarcat deunăzi la Londra, unde a fost primită cu mare pompă împreună cu cele 81 tovarășe ale ei. Dânsele au vizitat amănunțit capitala Angliei. Ele ele au sosit la Paris , apoi vor străbate Elveția, Germania, Olanda și Belgia. Un imitator al lui Galley Un mandat de aducere al parchetului din Nantes invita jandarmeria din Poissy să aresteze pe un individ urmărit fiindcă a săvârșit in orașele Mans și Nantes escrocherii’pentru mai mult de 1 jum. milion de franci. Sub numele de Corbignean, escrocul—care se numește in realitate Armand Cognet— locuia Împreună cu o amantă în vila Berges. In drumul lor spre vilă, jandarmii se întâlniră cu escrocul care o ștersese la gară, dar neavând semnalmentele lui nu le dădu nici prin gând măcar să-l aresteze. Se crede că imitatorul lui Galley se ascunde in Paris. Brunus cele mai tari trupe turcești, cari nu părăseau bucuros văile și de care aproape întotdeauna scăpau bandele, au redus foarte mult chestia de eliberare. La mesele verzi ale cancelariilor europene se atribue această scădere acțiunea de reforme a gendarmeriei din Macedonia și atitudinea corecte a guvernului bulgar. Un cunoscător al Balcanilor zimbește când aude astfel de lucruri : Pentru ce sunt urgisiți grecii din Bulgaria ? Mai intuiți din motive politice, deoarece ei constituesc «bastionul» în contra slavizării complecte a Macedoniei și în aceasta firește că se bazează pe tăria elementului lor în vilaietele din Macedonia. O nedreptate de fapt, daca despre aceasta poate fi vorba aici, bulgarii o suportă mai puțin ca una construită artificial, adică cea cuțovlahă a românilor(?) Afară de aceea ura în contra grecilor ’și are rădăcina in terenul social, grecii sunt superiori bulgarilor nu numai in porturi, in comerțul maritim, ci și în orașele din Rumelia de est ’ și mai cu seamă la Filipopol au ’in mână aproape întreg comercial en gros. Afară de aceea chelnerii, frizerii, băeții de prăvălie din acele orașe sunt aproape toți greci. Și in serviciul Statului bulgar se află numeroși greci. Pe lângă aceasta mai vine atitudinea preponderantă a clerului grecesc, care privește cu dispreț clerul bulgar esarchist. De aici se explică ura politică și socială a bulgarilor în contra bisericilor grecești și a preoților lor. Biserica și clerul sunt in Balcani cei mai puternici factori de agitațiune. Atitudinea indiferentă a guvernului bulgar, care la Filipopol dispune de o întreagă divizie de armată, arată in ce ape plutește de câtva timp politica bulgarofilă a contelui Goluchowski și că bulgarii continuă agitația în Macedonia. Politica îngustă și schimbăcioasă a Austro-Ungariei, nu pot îndestul s’o condamn, înțeleg că cabinetul din Viena să se pronunțe in contra bandelor grecești în interesul păcii în Balcani, și să nu se lase a fi dus de nas de Sârbi, dar iubită și poartă simpatia pentru Bulgaria, remâne o enigmă. O astfel de schimbare de la negru la alb s’a petrecut în părerile ministerului de externe austro-ungar față de România în conflictul cu Grecii. Viena pare că înclină pentru tendințele grecești. O astfel de politică fără cap are numai acest rezultat, sigur , că pe rând toat națiunile din Balcani ne vor recunoaște ca prieteni, nesiguri și toate ne vor uri». Celula cea veche o oribilă de văzut. Pe un pat de lut zace un condamnat ale cărui picioare sunt vîrite in butucul de siguranță. El are mâinile legate cu lanțuri grele. In celula se mai văd diferite instrumente de tortură între cari un alt butuc de siguranță, care era așezat la marginea patului comun din dormitor și în care erau prinși noaptea de câte un picior condamnații la munca silnică. Alături se află noua celulă, mult mai omenoasă, dar care face orice fugă tot atât de imposibilă fără a se recurge la ajutorul butucului. E interesantă statistica delictelor și criminalității la noi, statistică ce figurează la Expoziție. In ce privește delictele, Ilfovul și Doljul ocupă locul principal cu 400 de licvenți la 10.000 locuitori. Apoi vin Covurlui și Iași cu 200- 400 de licuenți la acelaș număr de locuitori: Tutova, Tecuci, Roman, Suceava cu 150—200, Brăila, Fălciu, Constanța, Neamțu, Botoșani, Dorohoi, cu 100 — 150, Ialomița, Buzea și celeilalte județe cu câte 50—100 de licuenți la 10.000 locuitori. In ce privește insă criminalitatea, primul loc il ocupă jud. Govurlui cu 110— 144 criminali la 10 mii de locuitori, apoi Iași la 80—110, Falciu cu 65—85, Putna, Brăila, Tecuciu, Constanța, Vasluiu, Tutova cu câte 50—65 Ilfovul cu 50—53 etc. Cele mai pacînice județe sunt Teleorman, Romanațî, Mehedinți, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzéu, unde numărul criminalilor la 10 mii de locuitori nu intrece cifra de 1—23. Desvoltarea industriei la penitenciare e o operă de căpetenie care merită toată atențiunea. Și e îmbucurător că directorii cari vin în capul administrației penitenciarelor nu uită că închisorile in zilele noastre nu mai sunt simple locuri de tortură și suferință ci și de îndreptare. Și îndreptarea nu se poate obține decât prin muncă rodnică și binefacatoare. uscgíng can. DAN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Paris, 16 iulie Desființarea pedepsei cu moarte Comisia budgetară va propune Camerei suprimarea creditelor afectate execuțiilor capitale, ceea ce e un chip de a ajunge la desființarea pedepsei cu moarte. Spre a ajunge la acest rezultat, ar fi mai simplu de a se modifica codul penal și, ca in Italia și unele cantoane elvețiane, de a se spune că societatea nu mai are nevoe de călău și că se poate apăra împotriva criminalilor, respectând insă viața omenească. Neurastenie mortală Niște marinari au scos eri din Sena, la Rouen, cadavrul unui bărbat elegant îmbrăcat pe care l’au transportat la morgă. In hai- Togrymic YWminin ¥‘' Starea femeei în Rusia Societatea rusă e împărțită în trei clase, cari duc fiecare o viață deosebită : nobilimea, burghezia și țăranii. Fetele nobililor sunt crescute de către guvernante aline și călătoresc cu părinții lor dintr'o capitală într’alta ’și dintr’o stație balneară într’alta până cami pe la vîrsta de 11 ani. Atunci intră într’unul din institutele de fete nobile din Moscova, Petersburg ori Kiev, unde, sub direcția unei văduve din lumea mare, stau până la etatea de 18 ani. In acele școli aristocratice, viața e tot atât ele aspră ca și într’o mânăstire. Fata es e din ele lacomă de independență, întâiul ei act de emancipare e de a fuma țigări și de a citi romane franceze. După ce fata de nobil a eșit din institut, familia ei o prezintă la Curte, încearcă să obție numirea sa ca domnișoară de onoare și caută să o mărite. In această clasă fetele se mărită de obicei între 18 și 23 ani. La 23 ani, se mărită mai greu. După căsătorie, tânăra rusoaică are pornirea de a se neglija: «Pentru ce m'aș face frumoasă? Cine o să mă mai admire, afară de bărbatu-meu» își zice ea, și nu se mai îngrijește de toaletă. In general, ea nu-i nici bună menajeră, , și acestea sunt în parte cauzele atâtor căsnicii nefericite în aristocrația rusească. Sylvia laiiifrpm SEti giscs?,!! Iusia Bulgaria Ziarul vienez «Die Zeit» publică un articol semnat «Un om politic din Balcani» în care se ocupă cu sângeroasele manifestațiuni antigrecești din Filipopoli și Varna. Extragem din acest articol următoarele părți interesante : «Am trăit mult in Bulgaria, cunosc mai cu seamă orașele din sudul Bulgariei (Rumelieî ’ de est) cari au un puternic caracter grecesc. Naționalitatea grecească din principat a rămas cea mai urgisită dintre toate. Tulburările sângeroase, cari s’au petrecut zilele trecute și cari de sigur că se vor mai repeta sunt numai un reflex al rezistenței crâncene a grecilor contra bulgarizărei Macedoniei, încă niciodată nu a stat atât de rea chestia insurecțiunei macedo-bulgare. Neînțelegeri între conducători și partide, scăderea fondurilor și în sfârșit războiul fanatic al bandelor grecești, care a fost mai simțitor pentru comitagii decât XM JP.RO V .EBE JPREX Lumea e o carte, dar e de puțin folos celui ce nu știe să citească. EXPOZIȚIA IIȚIONALĂ Pavilionul direcției generale a închisorilor Situat pe culmea dealului Filaretului, în apropiere de palatul artelor, pavilionul direcției generale a penitenciarelor e unul din cele mai importante din expoziție. Direcția închisorilor s’a folosit și de celel’alte expoziții naționale ce s’au deschis până acum, spre a aduce la lumină munca ce o depune spre a desvolta industriile mici printre deținuții penitenciarelor. La expoziția actuală însă această muncă rodnică se desfășoară, in mod larg în toată frumusețea ei. Sala Întreagă e plină de tot felul de obiecte fabricate cu dibăcie de către condamnați. Unele din acele obiecte sunt executate cu atâta gust încât formează niște adevărate obiecte de artă. . • Ar fi lung de enumărat aci obiectele expuse ; me voi mărgini insă a spune că mi-au atras deosebita atenție scoarțele fabricate la penitenciarul femeilor de la Plătărești precum și broderiile și albiturile lucrate la acelaș penitenciar. Sunt de asemenea foarte frumoase lucrările de tâmplărie și strungărie executate de deținuții penitenciarului din Focșani. Acești deținuți și-au învățat meșteșugul ca minori în penitenciarul de la Mislea. Sala principală e divizată în numeroase secțiuni unde sunt expuse produsele diferitelor penitenciare din țară. Expoziția penitenciarului Văcărești prezintă un interes deosebit. O galerie înconjoară sala. Această galerie e împodobită cu portretele tuturor directorilor generali ai penitenciarelor cari s’au succedat. Ea formează un adevărat târg bogat prin varietatea și numărul enorm al obiectelor ce conține. In fundul sălii principale se ved două celule care pune față în față vechiul sistem celular cu cel de azi, aplicat in deosebi la Doftana. Evenimentele din Rusia [Telegramele Agenției Române) Revolta de la Sveaborg Petersburg, 20 iulie. Se scrie din Helsingfors că o explozie s’a produs în pulberăria fortului Sveaborg. După o telegramă a «Agenției Westnic» circulațiunea între Helsingfors și Petersburg a fost restabilită. Situațiunea generală este calmă. Perderile suferite de trupe sunt mici, dar perderile răsculaților au fost foarte mari. Greva generală pusă la cale de către lucrătorii fortului nu a isbutit. Dri noapte s-a încercat a se provoca o deraiere a trenului care duce spre Helsingfors. Trenul a fost oprit la timp. Pagubele parțiale au fost reparate sub protecțiunea trupelor. După sosirea escadrei așteptate s-a deschis focul asupra fortului astfel că focurile deschise de revoluționari au încetat. Temeri de grevă a telegrafistîlor Petersburg, 20.—Biuroul telegrafului central a fost ocupat azi noapte de către trupe. Regiment răsculat Tiflis. 20. — Cinci companii ale regimentului de infanterie Lamour cari se află în satul Daschlager s’au răsculat. Comandantul regimentului, două ofițeri și preotul regimentului au fost uciși. S’au trimis trupe pentru a se reprima răscoala. [Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Lupte pe strade la Odesa Berlin, 20.— Telegramă din Odessa: Nouă grave dezordine au isbucnit aci. Ieri s’au dat neîncetate lupte cu cazacii pe strade. Finlanda și răzvrătirea de la Sveaborg Berlin, 20.— Telegramă din Petersburg. Ministrul secretar pentru Finlanda a declarat că Senatul și guvernul finlandez nu vor avea nici puterea nici dreptul, cu prilejul răzvrătirei de la Sveaborg, să iasă din rezerva lor, fiind vorba de o răzvrătire de trupe rusești, nu de trupe finlandeze, desființate la timp de către țar. Lealitatea unor vase de război Berlin, 20 Petersburg. Mulțumită intervenției vaselor de războiu «Slava» și «Cezarevici» și în crucișetorului Telegramă din «Bogatry», răzvrătirea de la Sveaborg a fost reprimată. Purtarea reală a acestor vase a făcut să se înlăture o catastrofă teribilă. Toți credeau că ele vor face cauză comună cu răsvrătiții și se vor duce la Kronstadt, unde ar fi fost primite cu brațele deschise. In cazul acesta Peterhoful și Petersburg ar fi căzut în mânile lor._____ _______• Címerül băilor șl al îiteii îRîi vor chimateric ® MĂNĂSTIREA VĂRATEU. (Neamț). — Sunt aproape 100 de familii, iar timpul frumos aduce zilnic vizitatori. Completând lista vizitatorilor publicată, enumăr : A. Veniamin advocat, Galați; Gh. Tuchel avocat, Iași; S. P. Georgescu, advocat, Iași ; M. Haralambie, magistrat, Iași; Emil Vasiliu, ziarist, Botoșani; G. Buzdugan, student, Iași ; Andrei Gheorghe, căpitan, Botoșani; Const. Ionescu, inspector, Brăila; Gheorghe loan, revizor școlar, Galați; Demostene Macri comersant, Galați; Vasile Dimitriu, pensionar, Galați; Gh. Dimitrii, profesor, Bacau ; Draculis Manguliu, comersant, Constanța ; N. Sandovici, Bacaü ; V. Nicoleanu, advocat, Botoșani; G. Fusenescu, institutor, Botoșani; Carol Catargian, Galați. D-nele : Elisabeta Vladicoiu (Bârlad) ; Penelope Macri (Galați); Aglaia Chiriță (Botoșani) ; Ecaterina Arghirescu (București); Despina Zarif (Galați) ; Lucsina Atanasiu (Galați) ; Stanța Moscu (București) ; Amalia Maure, profesoară, (Bacäu) ; Mari G tinescu (Galați); Adela C. Dimitriu (Galați) ; Maria Tudoriu (Fălticeni) ; Antonette Flicher (București). D-șoarele : Eugenia și Aglaia Macri (Galați). ______ nete de Sâmbăta seara cu tot necesarul pentru Duminică sau pentru săptămâna întreagă. Aceștia sunt lucrătorii de prin fabricile departe de centru, cari, deși încetează lucrul la orele 6 sau 7 seara, istoviți de munca de peste zi nu pot ca în timp de 1 sau 2 ore să se ducă în oraș spre a se aproviziona cu cele necesare. Cind sa se ducă, dar, dacă a doua zi, Duminică, sunt magazinele închise toată ziua ? Și, apoi sunt mulți cari încetează mult mai târziu lucrul. «Deci ar fi mai bine, cred eu, ca în zilele de Duminică să fie magazinele deschise 2 sau 3 ore de dimineață, adică de la 7 sau 8 până la 10 a. m., mai cu seamă magazinele de coloniale. «Destul zilei să fie închis, însă nu ca până acum când se închide la ora 2 in față drept formă, iar pe din dos vinde ca și în celelalte zile. Legea repausului duminical să fie strict respectată, iar contravenienții să fie dați judecății. «In toate zilele de lucru (nu știă dacă in Capitală e tot așa sau sunt alte reguli), dar in provincie toate magazinele de coloniale, în general, sunt deschise de la ora 5—6 dimineața, până la 10—10 jum. seara neîntrerupt. Ei, ce face bietul amploiat care are 17 ore de muncă și numai 6 -7 ore de odihnă ?». Vom continua în alt număr, consumului faimoasei beri de Munich. Pe când anul trecut era de 550 litri de locuitor, anul acesta a scăzut la 325 litri. Scăderea se atribue împrăștierea principiilor de temperanță și faptului că patronii au părăsit obiceiul de a împărți gratis bere lucrătorilor. Consiliul de miniștri al Franței s-a pronunțat în principiu în contra pedepsei cu moarte. La Berlin circulă din nou svonul că impăratul Wilhelm va vizita oficial expoziția din Milan, însoțit fiind de cancelarul imperiului, prințul de Bülow. ,*. In Pola (Austria) s’au făcut zilele aceste experiențe reușite cu aparatul inventat de căpitanul Keszthely pentru lansarea de torpile, atât cu aer cald cât și cu aer rece comprimat. Jurnalul oficial din De Hinge publică un decret al prințului Nicolae prin care se ordonă să se greceană la alegerea membrilor capcinei sau adunare naționale, și se reglementează în același timp regimul electoral în Muntenegru. Alegerile se vor face la 14 Septembrie, și deputații vor fi aleși pe 4 ani. Orice cetățean muntegrean în virstă de 21 ani e alegător. Scupcina e convocată pentru 18 Octombrie viitor. In Friedrichstadt (Germania) o familie întreagă s’a otrăvit din cauză că a mâncat carne stricată. Două membrii ai familiei au murit, ceî l’alțî se află într’o stare gravă. .*. S’a anunțat moartea celebrului financiar american Russel Sage care a început cu nimic și ajuns la o avere de peste 400 milioane de franci. Acum se anunță că Russel și-a lăsat toată averea văduvei sale, în vârstă de 77 ani, dar cu îndatorirea de a folosi aceste 400 milioane la Îmbunătățirea umanității. TRIBUNA LIBERA Repausul Duminical Am pus coloanele noastre la dispozițiunea celor interesați—a tuturor părților interesate— pentru luminarea chestiunei repausului duminical, începem astăzi a publica estrase din comunicările ce am primit până acum. In primul loc luăm notă de o adresă a «Societății generale a funcționarilor comerciali din România», semnată de vice-președintele dl. Spirea G. Gheorghiu, in care se declară că «Societatea luptă, făcând toate sacrificiile, pentru câștigarea repaosului întregei zile de Duminecă, dar numai pe căile legale și cu asentimentul patronilor fruntași ai comercialui Capitalei, cari in totdeauna ne-au arătat bunăvoință luând parte și luptând alături cu noi la îmbunătățirea soartei funcționarilor. In toate luptele noastre am păstrat ordinea și respectul autorităților in drept». Dintr’o lungă și interesantă scrisoare ce ne trimite d. Th. Radivan, bijutier din Capitală, extragem următoarele pasagii: «N’ar fi rău să se facă o lege ca toate magazinele—afară de cele excluse, precum: cofetării, frizerii, birturi, farmacii, etc.— să se închidă în toate zilele de lucru la orele opt seara, fie vara, fie iarna; bineînțeles, afară de săptămâna Pastelui și a Crăciunului și de ajunul Anului Nou, când treburile nu te lasă să închizi nici la 10 seara. «Duminecile și sărbătorile să se deschidă toate magazinele la 10 dimineața și să se închidă la 1 d. a. «Cu modul acesta va fi și biserica vizitată și comerțul nu va suferi. Nici marele public nu va fi în lipsă, căci oricine, fie din provincie, fie din împrejurimi, va avea timpul să vie să târguiască. «A fi Duminica toată închisă, numai funcționarii comerciali ar avea folosi de a face escursiuni și a veni a doua zi obosiți la afaceri, iar patronii, cari suportă toate greutățile și cari sunt mulțumiți a fi deranjați de clienți și de la masă și din somn, ar fi nevoiți a servi singuri pe clienți, pe din dos, căci adesea se întimplă că clientul fiind invitat undeva, și aduce aminte in ultimul moment să cumpere un cadou ca să nu se ducă cu mâna goală. «Timpurile fiind foarte grele, ar fi regretabil ziua de Duminică să fie consacrată numai plăcerilor, lăsând în al douilea rând afacerile cari sunt de un interes mult mai capital și de cari în primul rînd depinde orîce om». * * Din scrisoarea d-lui I. P. Sichitiu, funcționar comercial din Calafat: «Și eu sunt funcționar comercial, și mie mi-ar plăcea ca după o muncă continua, grea, de 6 zile, să am o zi liberă, o zi în care să me odihnesc; dar nu trebue să ne gândim numai la noi. «Trebue să ne gândim și la aceia cari nu pot să se aprovizia ȘTIRI DIN STREMTATE Prin poștă .». Vaporul englez «Arctic» a părăsit portul canadian Quebec și va încerca să facă explorări în ținuturile arctice. Exploratorii au de gând să înfigă drapelul englez în mai multe insule din ținuturile polare. .*, Vapoarele engleze «Kilmore» și «Montezuma» s’au ciocnit lângă West Hinder. Unul s’a scufundat și cel l’alt a suferit stricăciuni. „*. Căpitanul englez Wetherly seducând pe nevasta amicului său, căpitanul MacLachlan, tribunalul s’a osândit să plătească dauneinterese 37500 fr. bărbatului înșelat. V Ziarele franceze spun că regele Eduard al Angliei, in urma sfatului medicilor săi, va petrece o mare parte a ernei in sudul Franței. ,*, In Nagyköveres (Ungaria) un necunoscut "a împușcat alaltâeri noapte pe proprietarul român George Ștefănescu, trăgând cu pușca prin fereastră. Se crede că mobilul acestei crime este resburarea. .*. Din Tatrafüred (Ungaria) se anunță că zilele trecute, a sosit acolo profesorul Sasaki, de la universitatea din Tokio, pentru ca să facă studii in munții Tatra. Un ziarist belgian a descoperit un manual de geografie întrebuințat în școlile germane, nu numai in Germania ci și in străinătate, care cuprinde unele date foarte curioase. Manualul german spune de ex. că Germania, așezată în mijlocul Europei, ocupă o suprafață de 850.000 de km., și că partea ei principală e constituită de imperiul german, în jurul căruia sunt grupate Austria germană, Lichtenstein, Elveția, Belgia, Luxemburg și Olanda, cari într’adever făceai parte din Germania, dar... in evul mediu. Adunarea generală a societății geologice din Germania se va ține anul acesta la Coblenz, de la 8—11 August. *. O explozie de acetilenă s’a întimplat in Oswitz, de lângă Breslau (Germania). Zece persoane au fost grav rănite. Pagubele sunt mari. .*. Generalul Maiioni d’Intignano, fost ministru de razboiu în cabinetul italian prezidat de Sonnino, a fott numit comandant al corpului III de armată din Milan. Intr-un recent consiliu de miniștri, guvernul francez a însărcinat pe ministrul de război să stabilească exact răspunderile ofițerilor compromiși în afacerea Dreyfus. Un raport oficial arată că societățile de asigurare au pierdut de pe urma dezastrului de la San Francisco suma de 864 milioane de franci. Cea mai mare parte , din această sumă a fost plătită de societățile europene, intre cari în primul zinei cele engleze. ,*, Din 68.000 de inventării ale bisericilor din Franța, ce trebuiau să se facă în urma despărțirei Bisericei de Stat, s’au făcut până acum 65.000. .*. Un automobil, în care se aflau prințul Roland Bonaparte și prințul de Ligne a ucis deunăzi intr’o comună din Belgia pe un betlin de 76 ani. împăratul Wilhelm va sosi la 9 August st. n. la Essen ca să facă o vizită familiei Krupp. Cu această ocaziune împăratul va vizita cu deamănuntul uzinele din Essen și Rheinhausen. ... O mare consternare a pricinuit publicarea unei statistici a GKiiSrâySirO noul guvernator al Moscovei — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul locotenentului-general Harschelman, care a fost numit de curând guvernator-general al Moscovei, în locul amiralului Dubasoff. Generalul Harschelman s’a distins în războiul cu Japonia și e un bărbat energic.meüieaSa Băile de soare Intr’un articol precedent am arătat influența miraculoasă pe care o au razele soarelui asupra tuturor manifestațiunilor vieței și îndeosebi asupra respirațiunei, circulațiunei și formațiunei sângelui precum și asupra importantei funcțiuni a pieței de a elimina din corp o serie de substanțe otrăvitoare. Astăzi ne vom mărgini a arăta modalitatea băilor de soare. Practica băilor de soare la persoane suferinde trebue să aibă loc sub controlul medicului, care decide modalitatea și durata lor, adaptându-le suferinței și constituțiunea bolnavului. De multe ori este nevoe de a se aplica o singură culoare din razele spectrului solar, căci fiecare din aceste raze desvoltă o acțiune diferită. Ca să ilustrez aceasta cu exemple vom cita faptul că razele roșii vindecă eczemele cronice, iar cele violete au influența binefăcătoare asupra arbritelor și osteitelor scrofuloase. De asemenea medicul decide dacă baia de soare trebue să fie generală sau numai parțială. In ceea ce privește durata unei băi de soare, ea variază nu numai după afecțiunea suferindului ci și după intensitatea luminei soarelui în diferitele luni. Instalațiunea pentru practicarea băilor de soare constă într-o estradă de lemn de trei metri înălțime cu fața îndreptată spre Sud unde bate toată ziua soarele și cu spatele rezimat de un zid alb pentru ca razele solare să se restringă mai bine. Pe această estradă se pun paturile acoperite de saltele umplute cu iarbă de mare, care este materialul cel mai potrivit pentru acest scop. Căpătâile paturilor sunt mai ridicate și acoperite de niște umbrele de pânză. Timpul în care se pot face băile de soare începe la 9 a. m. și sfîrșește la 6 d. a. Expunerea la soare se face cu corpul gol, capul acoperit 6 „1 AMURGUL TififEI Maro toKM original inedit — de — BOGEtiA DE REUS-SANDULESCU IV Ea T zîmbește copilărește... tar îl arde cu privirea, căci a uitat de Alexandru. — Ce frumoasă ești Ariană ! Scoate-ți pălăria ! Voesc să te văd încununată de trandafiri. Șezi cuminte, am să te gătesc. Iute îî așeză trandafirii pe cap, presără petale peste ea. O ridică mai sus pe perine. Se așeză în genunchi, o sorbi cu privirea lung, lung răscolitor. Ii coprinde mijlocul cu brațele-i vînjoase. "Ea mirată, nu fec nim«. Văpaia ochilor ei, îl ard. . . totuși buzele lor nu se ating. El vrea s-o facă a uita cu totul pe Alexandru. Nici o părticică din ființa ei să nu mai gândească la alt bărbat. Să o simtă a lui, cu totul a lui, să moară tot trecutul ! De aceea o chinue, se chinue, o face să vibreze până la nebunie... apoi devine rece. După ce o sorbi cu privirea, se lingi și el pe perine. Sărmana Ariana, zdrobită, închide ochii... Pare a’și aduna gândurile. Ce visează ? Nu-i oare Dan cel care a privit-o așa ? Nu-i Dan cel care a împodobit-o cu trandafiri, care i-a înlănțuit mijlocul ? Desigur își bate joc de dînsa, vrea să’îcerce cinstea. Toți bărbații sunt oare la fel ? — Ai adormit Ariană? Uite ajungeri. Puneți pălăria și mantia ! Se uită la dînsa, pricepe că iar s'a schimbat. Ei bine, ori îl va iubi până la patimă, uitând de tot ce n’ar fi el... ori de nu, va pleca departe... departe să n’o mai vadă. Are destulă durere, destulă tristețe, nu, nu vrea un chin mai mult. Unde mari de peruzea argintie se alung și se ajung, se ridică și coboară. . . se aruncă pe țărm cu transparențe ca de opal și se retrag clăduci mari, gălbui, opac. După asvîrlitura undelor, rămân stridii pe nisipul înroșit. Ariana și Dan — ca niște copii — se strâng în pancraspentru a le mânca apoi sus pe terasă, in fața mărei, unde masa e deja așezată. Amândoi și-au uitat nemulțumirea. Fericițî ă» a fi împreună își zîmbesc mâncând cu poftă, ciocnind paharele cu «Asti spumanti». Musica cântă arci din Monteverde, în suflet le cântă iubirea... și valurile în jocul lor pătimaș... cântă... cântă fără răgaz. Cum te ademenește Marea! Cum te-ar pierde în nesfârșitul ei! Toate gândurile-ți adorm ! Ai vrea numai—să iubești — simțind infinitul îni iubirea ta. Sărmană ființă omenească! Alergi după infinit pentru a te înșela pe tine însuți, pentru a amorți multiplicitatea eurilor ! Ce putere a pus atâta vrajă, atâta ademenire în cutele mari de peruzea argintată?! Ce putere alungă și apropie valurile?! De ce nu se mai opresc? Ce-i în adîncul cela?! — Nisipul s’a uscat, mergi pe plajă Ariană? Haide să ne perâem în zări, de-arta de lumea ce te privește sorbindu-țî frumuseța. Voi lua mantaua mea s’o întind și lungiți amândoi să ascultăm cântărea undelor. — Haide... îmi pare că mă ași duce până la capătul lume!... fără ca să pricep puterea care mă mână și spre unde mă mână ! îmi pare că fug de cineva... că las ceva la urma mea... Haide. Mână în mână, pleacă pe plajă. Nu pricep oare că se iubesc ? Oare așa de mare le e iubirea, că tot le pare natural ! Și se duc, se duc mereu spre zarea îndepărtată. Ce vor găsi acolo ? Fericirea? Patima le e așa de puternică că-și par liniștiți... toate năzuințele au amorțit, numai fericirea de a se ținea de mână. N». Dan se uită în urmă. Băii« și terasa par ai sta unsete negre în orizont. Deodată se oprește și asvârle mantaua jos. Ariana își leapădă pălăria, haina și privește înainte. Dar pe nesimțite, îi desface părul ce cade'n’valuri până jos, strălucind ca un aur înroșit. O privește din față răsărită în rochia albastră, în haina de aur... cu ochi de patimă... O privește uimit... înebunit de dragoste și dorințî. O ia în brațe ca pe un copil, fuge cu ea spre unda albastră... o simte palpitândă în brațele lui... ochii arzându-1. Se întoarce înapoi... o privește din nou o strânge iar în brațe. Părul șivoia de lumină ajunge pe nisipul umed... O privește și aiurit o acopere de sărutări iuți nebune alergând pe buze, pe păr, pe gât. Cu coatele pe fereastră, privirea perdută ’n largul mărei, Ariana gândește. De două zile nu a voit să vadă pe Dan. Pricinuind că e bolnavă l’a oprit a veni în odae. Are nevoe se gândească, să vadă limpede în sufletul ei! Acele sărutări nebune, spasmatice... o ard deschizându-l noi lumi de fericire. Dar dacă Dan n’o fi iubind’o un adevĕr? Dacă ea n’o fi pentru dînsul decât un prilej pentru aș uita melancolia ? Dacă el o fi căutând numai să-î cerce cinstea și puterea ei ? Are ea drept a crede în priviri și sărutări ? Dar cine nu privește duios și n’ar săruta o femee frumoasă ? In gândul Arianei amintirile duioase din timpul acestor luni, se ciocnesc furtunos cu îndoelele și analiza. De multe ori ar voi să fie copila nesciiitoare din trecut care cu atâta încredere iubise pe Alexandru.Dar ce scump a plătit iluziile și nesciința ! Ce departe sunt timpii ceia ! Ca și cum nici odată n’ar fi fosti Azi nu simte decât ură pentru acel Alexandru cu suflet și cuget așa înjosit. Nu la el, se gândește azi ci la Dan, la Dan a cărei sărutări se simte pe buze, pe pat. E iubește, e simte bine, totuși trebue să se stăpânească. Ea nu-i cocheta—care nu iubește — ci numai își încearcă puterile, ori bolnava care iubește pe toți, ori femeea care se vinde. Ea, ea Ariana... e setoasă de iubirea sfântă, de iubirea care -ți luminează viața, vărsându-ți puteri și mândrii în vine. (Va urma) a