Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)

1906-07-22 / nr. 198

Generalul Harschelman, noul guvernator al Moscovei.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1006 Ortodox Vinerii, 31 Iulie. — Cuviosul Si­mion Catolic Vineri, 3 August. — Ștefan Soarele răsare 5.04; apune 7.38 București, 21 Iulie Vecinii noștri Ni se impută nouă românilor,, și poate nu fără drept cuvînt, că ne interesăm în genere prea puțin de starea și de progresele vecinilor noștri în genere, și mai ales a vecinilor mai de curând chemați la o viață po­litică și economică mai vie, mai de sine stătătoare. Și în adevăr, ar fi o mare greșală a se persista în o asemenea ig­norare, trebue, din contra, să fim cât se poate mai bine in­formați asupra stării, asupra năzuințelor și asupra propăși­rii acestor țări. O publicație, asupra căreia găsim o recen­siune în «Revista economică și financiară» și care ne întitulează «La Bulgarie con­­temporaine», edițiune oficială, ne dă câte­va date,­­vrednice de toată atențiunea noastră, cu privire la Bulgaria. Publicația începe cu o expu­nere istorică, a cărei conclu­­ziune este că Bulgaria merge tot mai cu hotărîre spre de­plina ei autonomie. Totul se reduce la forța morală și ma­terială. Tare.’ Bulgaria se poate considera suverană, slabă va fi semi-suverană». In curând, autonomia desăvârșită a Bul­gariei nu va fi decât o ches­tiune de formalitate. Cum stă Bulgaria astă­zi sub raportul economic ?—e a doua chestiune de care se ocupă scri­erea oficială. «Bulgaria este o țară agri­colă. Buna stare a locuitorilor depinde aproape exclusiv de importanța recoltelor, care con­­stitue ast­fel un criteriu pentru examinarea bilanțului econo­mic al principatului Consecin­țele unei bune sau rele recolte ating­ nu numai economia ru­rală, dar în aceeași măsură co­merțul, industria, diferitele meșteșuguri. Atât de adevărat este aceasta, că pentru a ju­deca dacă recolta în anul cu­tare sau cutare a fost bună sau­ rea, n’avem de­cât să ne uităm în statisticele de comerciu. In adevăr importanța comerciului exterior este în relațiune di­rectă, cu aceea a recoltelor; o bună recoltă este urmată de un mare trafic exterior și o re­coltă rea paralizează imediat orice comerciu cu străinătatea». Este cam acelaș lucru ce se întâmplă și la noi, de­și nu în­­tr’o măsură atât de mare. Iată acum care este împăr­țirea actuală a teritoriului Bul­gariei, în ce privește proprie­tatea funciară și agricultura. La­ o suprafață totală de 9.570.000 hectare,­sunt 23 sum. la sută regiuni locuite, șosele, fluvii, etc., 30 la sută păduri; 31 la sută ogoare; apoi sunt: 352.400 hectare sau­ 3.68 la sută livezi; 124.680 hectare grădini de legume, de pomi, câmpii de trandafiri, vii ; tot atâtea hectare bălți, stufării, insule. Aproape 1 milion de hectare sunt pășuni și locuri necultivate încă. Apte pentru cultură ar fi așa­dar vreo 4 jum. milioane de hectare sau 461/* la sută din teritoriul bul­gar. O caracteristică a proprietății bulgare este lipsa desăvîrșită de mari proprietăți. Intr’adever 34 milioane decani sunt îm­părțite în peste 7 milioane bu­căți, iar vr'o 5 milioane jum decarii pămînt de a doua ca­tegorie sunt împărțite în mai bine de 700.000 bucăți. Cele 34 milioane de care aparțin la 546.084 proprietari cari trăesc pe păminturile lor, iar 600.000 hectare aparțin la 253 mii 504 proprietari cari nu trăesc pe păminturile ce posedă. (Se a­­rendează și se duc după câștig în altă parte?). Mare este numărul proprie­tăților comunelor : 24 la sută, aproape un sfert din suprafața totală; proprietățile statului fac 10 la sută ; 41 sum. la sută rămân pentru proprietățile par­ticulare. . Bisericele, școalele, mănăstirile, etc., au 130.000 hectare, sau 1V3 la sută din totalul suprafeței. Vom continua a mai spicul din această interesantă publi­cație. nele mortului s’a găsit o scrisoare neiscălită, concepută ast­fel: «Mă sinucid. Protestez împo­triva învinuirilor ce mi se aduc. Nu, nu sunt ucigaș, dar ideea că sunt bănuit, me­i­ebunește. Am fost desemnat răzbunărei și urei, și sunt deznădăjduit». Ancheta poliției a stabilit iden­titatea mortului, care e Blacqme Bélair, rentier, în vârstă de 38 ani, și care stătea în str. Naples, din Paris. El trăsese acum 2 luni la hotelul d’Angleterre și dispă­ruse d’odată alaltă era. Se observase că e ia prada unei adânci mâhniri și se crede că și-a curmat zilele intr’o criză când își perduse judecata. Frumuseți transatlantice Acum câte­va luni un ziar a­­merican a consacrat o sum­ă con­siderabilă spre a plăti o călătorie în Europa la 32 femei frumoase din provincia Kentucky (Statele­ Unite). Cititorii gazetei erau che­mați să aleagă frumusețile cari trebuiai­ să ia parte la călătorie. S’au exprimat aproape 10 mili­oane de voturi. Miss Ora Hazelipp, din Browns­ville, a obținut 614 mii de voturi. Mândră cu drept cuvînt de acest mare număr de voturi, regina frumusețe­ a debarcat deunăzi la Londra, unde a fost primită cu mare pompă împreună cu cele 81 tovarășe ale ei. Dânsele au vizitat amănunțit capitala Angliei. Ele ele au sosit la Paris , apoi vor străbate Elveția, Germania, Olanda și Belgia. Un imitator al lui Galley Un mandat de aducere al par­chetului din Nantes invita jan­darmeria din Poissy să aresteze pe un individ urmărit fiind­că a săvârșit in orașele Mans și Nan­tes escrocherii’pentru mai mult de 1 jum. milion de franci. Sub numele de Corbignean, es­crocul—care se numește in reali­tate Armand Cognet— locuia Îm­preună cu o amantă în vila Ber­ges. In drumul lor spre vilă, jan­darmii se întâlniră cu escrocul care o ștersese la gară, dar nea­­vând semnalmentele lui nu le dădu nici prin gând măcar să-l aresteze. Se crede că imitatorul lui Gal­ley se ascunde in Paris. Brunus cele mai tari trupe turcești, cari nu părăseau­ bucuros văile și de care aproape în­tot­dea­una scă­­pau bandele, au redus foarte mult chestia de eliberare. La mesele verzi ale cancelariilor europene se atribue această scă­dere acțiunea de reforme a gen­­darmeriei din Macedonia și ati­tudinea corecte a guvernului bul­gar. Un cunoscător al Balcanilor zimbește când aude ast­fel de lu­cruri : Pentru ce sunt urgisiți grecii din Bulgaria ? Mai intuiți din mo­tive politice, de­oare­ce ei con­­stituesc «bastionul» în contra sla­vizării complecte a Macedoniei și în aceasta firește că se bazează pe­ tăria elementului lor în vila­­ietele din Macedonia. O nedreptate de fapt, daca despre aceasta poate fi vorba aici, bulgarii o suportă mai puțin ca una construită ar­tificial, adică cea cuțovlahă a ro­mânilor(?) Afară de aceea ura în contra grecilor ’și are rădăcina in tere­nul social, grecii sunt superiori bulgarilor nu numai in porturi, in comerțul maritim, ci și în orașele din Rumelia de est ’ și mai cu seamă la Filipopol au ’in mână aproape întreg comercial en gros. Afară de aceea chelnerii, fri­zerii, băeții de prăvălie din acele orașe sunt aproape toți greci. Și in ser­viciul Statului bulgar se­ află nu­meroși greci. Pe lângă aceasta mai vine ati­tudinea preponderantă a clerului grecesc, care privește cu dispreț clerul bulgar esarch­ist. De aici se explică ura politică și socială a bul­garilor în contra bisericilor gre­cești și a preoților lor. Biserica și clerul­ sunt in Balcani cei mai pu­ternici factori de agitațiune. Atitudinea indiferentă a guver­nului bulgar, care la Filipopol dispune de o întreagă divizie de armată, arată in ce ape plute­ște de cât­va timp politica bul­­garo­filă a contelui Goluchowski și că bulgarii continuă agitația în Macedonia. Politica îngustă și schimbă­­cioasă a Austro-Unga­riei, nu pot îndestul s’o condamn, înțeleg că cabinetul din Viena să se pro­nunțe in contra bandelor grecești în interesul păcii în Balcani, și să nu se lase a fi dus de nas de Sârbi, dar iubită și poartă sim­patia pentru Bulgaria, remâne o enigmă. O ast­fel de schimbare de la negru la alb­­ s’a petrecut în părerile ministerului de externe austro-ungar față de România în conflictul cu Grecii. Viena pare că înclină pentru tendințele grecești. O ast­fel de politică fără cap are numai acest rezultat, sigur , că pe rând toat națiunile din Balcani ne vor re­cunoaște ca prieteni, nesiguri și toate ne vor uri». Celula cea veche o oribilă de văzut. Pe un pat de lut zace un condamnat ale cărui picioare sunt vîrite in butucul de siguranță. El are mâinile legate cu lanțuri grele. In celula se mai văd diferite ins­trumente de tortură între cari un alt butuc de siguranță, care era așezat la marginea patului comun din dormitor și în care erau prinși noaptea de câte un picior con­damnații la munca silnică. Alături se află noua celulă, mult mai omenoasă, dar care face ori­ce fugă tot atât de imposibilă fără a se recurge la ajutorul butucului. E interesantă statistica delicte­lor și criminalității la noi, statis­tică ce figurează la Expoziție. In ce privește delictele, Ilfovul și Doljul ocupă locul principal cu 400 de licvenți la 10.000 locuitori. Apoi vin Covurlui și Iași cu 200- 400 de licuenți la acelaș număr de locuitori: Tutova, Tecuci, Roman, Suceava cu 150—200, Brăila, Făl­­ciu, Constanța, Neamțu, Botoșani, Dorohoi, cu 100 — 150, Ialomița, Buzea și cele­ilalte județe cu câte 50—100 de licuenți la 10.000 locui­tori. In ce privește insă criminalita­tea, primul loc il ocupă jud. Go­­vurlui cu 110— 144 criminali la 10 mii de locuitori, apoi Iași la 80—110, Falciu cu 65—85, Putna, Brăila, Tecuciu, Constanța, Vas­­luiu, Tutova cu câte 50—65 Ilfo­vul cu 50—53 etc. Cele mai pacî­­nice județe sunt Teleorman, Ro­­manațî, Mehedinți, Argeș,­ Dâm­­bovița, Prahova, Buzéu, unde nu­mărul criminalilor la 10 mii de locuitori nu intrece cifra de 1—23. Desvoltarea industriei la peni­tenciare e o operă de căpetenie care merită toată atențiunea. Și e îmbucurător că directorii cari vin în capul administrației penitenciarelor nu uită că închi­sorile in zilele noastre nu mai sunt simple locuri de tortură și suferință ci și de îndreptare. Și îndreptarea nu se poate ob­ține de­cât prin muncă rodnică și bine­facatoare. uscgíng can. DAN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Paris, 16 iulie Desființarea pedepsei cu moarte Comisia budgetară va propune Camerei suprimarea creditelor a­­fectate execuțiilor capitale, ceea ce­ e un chip de a ajunge la des­ființarea pedepsei cu moarte. Spre a ajunge la acest rezultat, ar fi mai simplu de a se modifica codul penal și, ca in Italia și u­­nele cantoane elvețiane, de a se spune că societatea nu mai are nevoe de călău și că se poate a­­păra împotriva criminalilor, res­pectând insă viața omenească. Neurastenie mortală Niște marinari au­ scos eri din Sena, la Rouen, cadavrul unui bărbat elegant îmbrăcat pe care l’au transportat la morgă. In hai- Togrymic YWminin ¥‘' Starea femeei în Rusia Societatea rusă e împărțită în trei clase, cari duc fie­care o viață deosebită : nobilimea, burghezia și țăranii. Fetele nobililor sunt crescute de către guvernante a­­line și călăto­resc cu părinții lor­ dintr'o capi­tală într’alta ’și dintr’o stație bal­neară într’alta până cam­i pe la vîrsta de 11 ani. Atunci intră în­­tr’unul din institutele de fete no­bile din Moscova, Petersburg ori Kiev, unde, sub direcția unei vă­duve di­n lumea mare, stau­ până la etatea de 18 ani. In acele școli aristocratice, viața e tot atât ele aspră ca și într’o mânăstire. Fata es e din ele lacomă de independență, întâiul ei act de emancipare e de a fuma țigări și de a citi romane franceze. După ce fata de nobil a eșit din institut, familia ei o prezintă la Curte, încearcă să obție numirea sa ca domnișoară de onoare și caută să o mărite. In această clasă fetele se mărită de obicei­ între 18 și 23 ani. La 23 ani, se mă­rită mai greu. După căsătorie, tânăra rusoaică are pornirea de a se neglija: «Pen­tru ce m'aș face frumoasă? Cine o să mă mai admire, afară de băr­­batu-meu­­» își zice ea, și nu se mai îngrijește de toaletă. In ge­­­­neral, ea nu-i nici bună menajeră, , și acestea sunt în parte cauzele­­ atâtor căsnicii nefericite în aris­tocrația rusească. Sylvia lai­iifrpm SEti­ giscs?,!! Iusia Bulgaria Ziarul vienez «Die Zeit» publică un articol semnat «Un om politic din Balcani» în care se ocupă cu sângeroasele manifestațiuni anti­­grecești din Filipopoli și Varna. Extragem din acest articol urmă­toarele părți interesante : «Am trăit mult in Bulgaria, cunosc mai cu seamă orașele din sudul Bulgariei (Rumelieî ’ de est) cari­ au un puternic caracter gre­cesc. Naționalitatea grecească din prin­cipat a rămas cea mai urgisită dintre toate. Tulburările sângeroase, cari s’au petrecut zilele trecute și cari de sigur că se vor mai repeta sunt numai un reflex al rezistenței crâncene a grecilor contra bulgari­­zărei Macedoniei, încă nici­odată nu a stat atât de rea chestia insu­­recțiunei macedo-bulgare. Neînțelegeri între conducători și partide, scăderea fondurilor și în sfârșit războiul fanatic al ban­delor grecești, care a fost mai simțitor pentru comitagii de­cât XM­ JP.RO V .EBE JPRE­­X Lumea e o carte, dar e de pu­țin folos celui ce nu știe să citească. EXPOZIȚIA IIȚIONALĂ Pavilionul direcției gene­rale a închisorilor Situat pe culmea dealului Fila­­retului, în apropiere de palatul artelor, pavilionul direcției gene­rale a penitenciarelor e unul din cele mai importante din expoziție. Direcția închisorilor s’a folosit și de cele­l’alte expoziții națio­nale ce s’au deschis până acum, spre a aduce la lumină munca ce o depune spre a desvolta in­dustriile mici printre deținuții penitenciarelor. La expoziția ac­tuală însă această muncă rodnică se desfășoară, in mod larg în toată frumusețea ei. Sala Întreagă e plină de tot fe­lul de obiecte fabricate cu dibă­cie de către condamnați. Unele din acele obiecte sunt executate cu atâta gust în­cât for­mează niște adevărate obiecte de artă. . • Ar fi lung de enumărat aci o­­biectele expuse ; me voi mărgini insă a spune că mi-au atras deo­sebita atenție scoarțele fabricate la penitenciarul femeilor de la Plătărești precum și broderiile și albiturile lucrate la acelaș peni­tenciar. Sunt de asemenea foarte fru­moase lucrările de tâmplărie și strungărie executate de deținuții penitenciarului din Focșani. Acești deținuți și-au­ învățat meșteșugul ca minori în penitenciarul de la Mislea. Sala principală e divizată în numeroase secțiuni unde sunt ex­puse produsele diferitelor peniten­ciare din țară. Expoziția peniten­ciarului Văcărești prezintă un in­teres deosebit. O galerie înconjoară sala. A­­ceastă galerie e împodobită cu portretele tuturor directorilor ge­nerali ai penitenciarelor cari s’au succedat. Ea formează un adevărat târg bogat prin varietatea și numărul enorm al obiectelor ce conține. In fundul sălii principale se ved două celule care pune față în față vechiul sistem celular cu cel de azi, aplicat in deosebi la Doftana. Evenimentele din Rusia [Telegramele Agenției Române) Revolta d­e la Sveaborg Petersburg, 20 iulie.­­ Se scrie din Helsingfors că o ex­plozie s’a produs în pulberăria fortului Sveaborg. După o te­legramă a «Agenției Westnic» circulațiunea între Helsingfors și Petersburg a fost restabilită. Situațiunea generală este cal­mă. Perderile suferite de trupe sunt mici, dar perderile răs­culaților au fost foarte mari. Greva generală pusă la cale de către lucrătorii fortului nu a isbutit. Dri noapte s-a încer­cat a se provoca o deraiere a trenului care duce spre Hel­singfors. Trenul a fost oprit la timp. Pagubele parțiale au fost reparate sub protecțiunea trupelor. După sosirea esca­drei așteptate s-a deschis focul asupra fortului ast­fel că fo­curile deschise de revoluțio­nari au încetat. Temeri de grevă a telegra­­fistîlor Petersburg, 20.—Biuroul te­legrafului central a fost ocu­pat azi noapte de către trupe. Regiment răsculat Tiflis. 20. — Cinci companii ale regimentului de infanterie Lamour cari se află în satul Daschlager s’au răsculat. Co­mandantul regimentului, două ofițeri și preotul regimentului au­ fost uciși. S’au trimis trupe pentru a se reprima răscoala. [Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Lupte pe strade la Odesa Berlin, 20.— Telegramă din Odessa: Nouă grave dezordine au is­­bucnit aci. Ieri s’au dat neîncetate lupte cu cazacii pe strade. Finlanda și răzvrătirea de la Sveaborg Berlin, 20.— Telegramă din Petersburg.­ Ministrul secretar pentru Finlanda a declarat că Se­natul și guvernul finlandez nu vor avea nici puterea nici drep­tul, cu prilejul răzvrătirei de la Sveaborg, să iasă din re­zerva lor, fiind vorba de o răz­vrătire de trupe rusești, nu de trupe finlandeze, desființate la timp de către țar. Lealitatea unor vase de război Berlin, 20 Petersburg. Mulțumită intervenției vase­lor de războiu «Slava» și «Ce­­zarevici» și în crucișetor­ului Telegramă din «Bogatry», răzvrătirea de la Sveaborg a fost reprimată. Purtarea reală a acestor vase a făcut să se înlăture o catas­trofă teribilă. Toți credeau că ele vor face cauză comună cu răsvrătiții și se vor duce la Kronstadt, unde ar fi fost pri­mite cu brațele deschise. In cazul acesta Peterhoful și Pe­tersburg­ ar fi căzut în mâ­­nile lor._____ _______• Címerül băilor șl al îiteii­ îRîi vor ch­imateric ® MĂNĂSTIREA VĂ­RATEU. (Neamț). — Sunt aproape 100 de familii, iar timpul frumos aduce zilnic vizitatori. Completând lista vizitatorilor publicată, enumăr : A. Veniamin advocat, Galați; Gh. Tuchel avocat, Iași; S. P. Geor­­gescu, advocat, Iași ; M. Haralam­­bie, magistrat, Iași; Emil Vasiliu, ziarist, Botoșani; G. Buzdugan, student, Iași ; Andrei Gheorghe, căpitan, Botoșani; Const. Ionescu, inspector, Brăila; Gheorghe loan, revizor școlar, Galați; Demostene Macri comersant, Galați; Vasile Dimitriu, pensionar, Galați; Gh. Dimitrii, profesor, Bacau ; Dra­­culis Manguliu, comersant, Con­stanța ; N. Sandovici, Bacaü ; V. Nicoleanu, advocat, Botoșani; G. Fusenescu, institutor, Botoșani; Carol Catargian, Galați. D-nele : Elisabeta Vladicoiu (Bârlad) ; Penelope Macri (Galați); Aglaia Chiri­ță (Botoșani) ; Ecate­­rina Arghirescu (București); Des­­pina Zarif (Galați) ; Lucsina Ata­­nasiu (Galați) ; S­tanța Moscu (București) ; Amalia Maure, profe­soară, (Bacäu) ; Mari G­ tinescu (Galați); Adela C. Dimitriu (Ga­lați) ; Maria Tudoriu (Fălticeni) ; Antonette Flicher (București). D-șoarele : Eugenia și Aglaia Macri (Galați). ______ nete de Sâmbăta seara cu tot ne­cesarul pentru Duminică sau pen­tru săptămâna întreagă. Aceștia sunt lucrătorii de prin fabricile departe de centru, cari, de­și în­cetează lucrul la orele 6 sau 7 seara, istoviți de munca de peste zi nu pot ca în timp de 1 sau 2 ore să se ducă în oraș spre a se aproviziona cu cele necesare. Cind sa se ducă, dar, dacă a doua zi, Duminică, sunt magazinele în­chise toată ziua ? Și, apoi sunt mulți cari încetează mult mai târziu lucrul. «Deci ar fi mai bine, cred eu, ca în zilele de­­ Duminică să fie magazinele deschise 2 sau 3 ore de dimineață, adică de la 7 sau 8 până la 10 a. m., mai cu seamă magazinele de coloniale. «Destul zilei să fie închis, însă nu ca până acum când se închide la ora 2 in față drept formă, iar pe din dos vinde ca și în cele­lalte zile. Legea repausului du­minical să fie strict respectată, iar contravenienții să fie dați ju­decății. «In toate zilele de lucru (nu știă dacă in Capitală e tot așa sau sunt alte reguli), dar in pro­vincie toate magazinele de colo­niale, în general, sunt deschise de la ora 5—6 dimineața, până la 10—10 jum. seara neîntrerupt. Ei, ce face bietul amploiat care are 17 ore de muncă și numai 6 -7 ore de odihnă ?». Vom continua în alt număr, consumului faimoasei beri de Mu­nich. Pe când anul trecut era de 550 litri de locuitor, anul acesta a scăzut la 325 litri. Scăderea se atribue împrăștie­­rea principiilor de temperanță și faptului că patronii au părăsit obiceiul de a împărți gratis bere lucrătorilor. Consiliul de miniștri al Fran­ței s-a pronunțat în principiu în contra pedepsei cu moarte.­­ La Berlin circulă din nou svonul­ că impăratul Wilhelm va vizita oficial expoziția din Milan, însoțit fiind de cancelarul impe­riului, prințul de Bülow. ,*. In Pola (Austria) s’au făcut zilele aceste experiențe reușite cu aparatul inventat de căpitanul Keszthely pentru lansarea de tor­pile, atât cu aer cald cât și cu aer rece comprimat. Jurnalul oficial din De Hinge publică un decret al prințului Ni­­colae prin care se ordonă să se g­receană la alegerea membril­or capcinei sau adunare­ naționale, și se reglementează în același timp regimul electoral în Muntenegru. Alegerile­ se vor face la 14 Sep­tembrie, și deputații vor fi aleși pe 4 ani. Ori­ce cetățean munte­­grean în virstă de 21 ani e ale­gător. Scupcina e convocată pentru 18 Octombrie viitor. In Friedrichstadt (Germania) o familie întreagă s’a otrăvit din cauză că a mâncat carne stricată. Două membrii ai familiei au mu­rit, ceî­ l’alțî se află într’o stare gravă. .*. S’a anunțat moartea celebru­lui financiar american Russel Sage care a început cu nimic și ajuns la o avere de peste 400 milioane de franci. Acum se anunță că Russel și-a lăsat toată averea văduvei sale, în vârstă de 77 ani, dar cu înda­torirea de a folosi aceste 400 mi­lioane la Îmbunătățirea umanității. TRIBUNA LIBERA Repausul Duminical Am pus coloanele noastre la dis­­pozițiunea celor interesați—a tu­turor părților interesate— pentru luminarea chestiunei repausului duminical, începem astă­zi a publica es­­trase din comunicările ce am pri­mit până acum. In primul loc luăm notă de o adresă a «Societății generale a funcționarilor comerciali din Ro­mânia», semnată de vice-preșe­­dintele dl. Spirea G. Gheorghiu, in care se declară că «Societatea luptă, făcând toate sacrificiile, pentru câștigarea repaosului în­­tregei zile de Duminecă, dar nu­mai pe căile legale și cu asenti­mentul patronilor fruntași ai co­mercialui Capitalei, cari in tot­­dea­una ne-au arătat bună­voință luând parte și luptând alături cu noi la îmbunătățirea soartei func­ționarilor. In toate luptele noas­tre am păstrat ordinea și respec­tul autorităților in drept». Dintr’o lungă și interesantă scri­soare ce ne trimite d. Th. Radi­­van, bijutier din Capitală, extra­­gem următoarele pasagii: «N’ar fi rău­ să se facă o lege ca toate magazinele—afară de cele excluse, precum: cofetării, frizerii, birturi, farmacii, etc.— să se în­chidă în toate zilele de lucru la orele opt seara, fie vara, fie iarna; bine­înțeles, afară de săptămâna Pastelui și a Crăciunului și de a­­junul Anului Nou, când treburile nu te lasă să închizi nici la 10 seara. «Duminecile și sărbătorile să se deschidă toate magazinele la 10 dimineața și să se închidă la 1 d. a. «Cu modul acesta va fi și bise­rica vizitată și comerțul nu va suferi. Nici marele public nu va fi în lipsă, căci ori­cine, fie din provincie, fie din împrejurimi, va avea timpul să vie să târguiască. «A fi Duminica toată închisă, numai funcționarii comerciali ar avea folosi de a face escursiuni și a veni a doua zi obosiți la a­­faceri, iar patronii, cari suportă toate greutățile și cari sunt mul­țumiți a fi deranjați de clienți și de la masă și din somn, ar fi ne­voiți a servi singuri pe clienți, pe din dos, căci adesea se întimplă că clientul fiind invitat unde­va, și­ aduce aminte in ultimul mo­ment să cumpere un cadou ca să nu se ducă cu mâna goală. «Timpurile fiind foarte grele, ar fi regretabil ziua de Duminică să fie consacrată numai plăceri­lor, lăsând în al douilea rând afa­cerile cari sunt de un interes mult mai capital și de cari în primul rînd depinde orî­ce om». * * Din scrisoarea d-lui I. P. Si­­chitiu, funcționar comercial din Calafat: «Și eu sunt funcționar comer­cial, și mie mi-ar plăcea ca după o muncă continua, grea, de 6 zile, să am o zi liberă, o zi în care să me odihnesc; dar nu tre­bue să ne gândim numai la noi. «Trebue să ne gândim și la a­­ceia cari nu pot să se aprovizia­ ȘTIRI DIN STREMTATE Prin poștă .». Vaporul englez «Arctic» a pă­răsit portul canadian Quebec și va încerca să facă explorări în ținuturile arctice. Exploratorii au de­ gând să în­figă drapelul englez în mai multe insule din ținuturile polare. .*, Vapoarele engleze «Kilmore» și «Montezuma» s’au ciocnit lângă West­ Hinder. Unul s’a scufundat și cel­ l’alt a suferit stricăciuni. „*. Căpitanul englez Wetherly seducând pe nevasta amicului său, căpitanul Mac­Lachlan, tribuna­lul s’a osândit să plătească daune­­interese 37500 fr. bărbatului în­șelat. V Ziarele franceze spun că re­gele Eduard al Angliei, in urma sfatului medicilor săi, va petrece o mare parte a ernei in sudul Franței. ,*, In Nagyköveres (Ungaria) un necunoscut "a împușcat alaltâeri noapte pe proprietarul român George Ștefănescu, trăgând cu pușca prin fereastră. Se crede că mobilul acestei crime este res­­burarea. .*. Din Tatrafüred (Ungaria) se anunță că zilele trecu­te, a sosit acolo profesorul Sasaki, de la uni­versitatea din Tokio, pentru ca să facă studii in munții Tatra. Un ziarist belgian a desco­perit un manual de geografie în­trebuințat în școlile germane, nu numai in Germania ci și in străi­nătate, care cuprinde unele date foarte curioase. Manualul german spune de ex. că Germania, așezată în mijlocul Europei, ocupă o suprafață de 850.000 de km., și că partea ei principală e constituită de impe­riul german, în jurul căruia sunt grupate Austria germană, Lich­tenstein, Elveția, Belgia, Luxem­burg și Olanda, cari într’adever făceai­ parte din Germania, dar... in evul mediu. Adunarea generală a socie­tății geologice din Germania se va ține anul acesta la Coblenz, de la 8—11 August. *. O explozie de acetilenă s’a întimplat in Oswitz, de lângă Breslau (Germania). Zece persoane au fost grav rănite. Pagubele sunt mari. .*. Generalul Maiioni d’Intig­­nano, fost ministru de razboiu în cabinetul italian prezidat de Son­­nino, a fot­t numit comandant al corpului III de armată din Milan. Intr-un recent consiliu de miniștri, guvernul francez a în­sărcinat pe ministrul de război­ să stabilească exact răspunderile ofițerilor compromiși în afacerea Dreyfus. Un raport oficial arată că societățile de asigurare au pierdut de pe urma dezastrului de la San­ Francisco suma de 864 milioane de franci. Cea mai mare parte , din această sumă a fost plătită de societățile europene, intre cari în primul zinei cele engleze. ,*, Din 68.000 de inventării ale bisericilor din Franța, ce trebuiau să se facă în urma despărțirei Bisericei de Stat, s’au făcut până acum 65.000. .*. Un automobil, în care se a­­flau prințul Roland Bonaparte și prințul de Ligne a ucis deună­zi intr’o comună din Belgia pe un betlin de 76 ani. împăratul Wilhelm va sosi la 9 August st. n. la Essen ca să facă o vizită familiei Krupp. Cu această ocaziune împăratul va vizita cu deamănuntul uzinele din Essen și Rheinhausen. ... O mare consternare a prici­nuit publicarea unei statistici a GKiiSrâySirO noul guvernator al Moscovei — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul locotenentului-general Harschel­­man, care a fost numit de curând guvernator-general al Moscovei, în locul amiralului Dubasoff. Generalul Harschelman s’a dis­tins în războiul cu Japonia și e un bărbat energic.meüieaSa Băile de soare Intr’un articol precedent am arătat influența miraculoasă pe care o au razele soarelui asu­pra tuturor manifestațiunilor vieței și în­deosebi asupra res­­pirațiunei, circulațiunei și for­mațiunei sângelui precum și asupra importantei funcțiuni a pieței de a elimina din corp o serie de substanțe otrăvitoare. Astă­zi ne vom mărgini a arăta modalitatea băilor de soare. Practica băilor de soare la persoane suferinde trebue să aibă loc sub controlul medicu­lui, care decide modalitatea și durata lor, adaptându-le su­ferinței și­­ constituțiunea bol­navului. De multe ori este nevoe de a se aplica o singură culoare di­n razele spectrului solar, căci fie­care din aceste raze des­­voltă o acțiune diferită. Ca să ilustrez aceasta cu exemple vom­ cita faptul că razele roșii vindecă eczemele cronice, iar cele violete au influența bine­făcătoare asupra arb­ritelor și osteitelor scrofuloase. De asemenea medicul decide dacă baia de soare trebue să fie generală sau numai par­țială. In ceea­ ce privește durata unei băi de soare, ea variază nu numai după afecțiunea su­ferindului ci și după intensi­tatea luminei soarelui în dife­ritele luni. Instalațiunea pentru practi­carea băilor de soare constă într-o estradă de lemn de trei metri înălțime cu fața îndrep­tată spre Sud unde bate toată ziua soarele și cu spatele re­­zimat de un zid alb pentru ca razele solare să se restringă mai bine. Pe această estradă se pun paturile acoperite de saltele umplute cu iarbă de mare, care este materialul cel mai potri­vit pentru acest scop. Căpă­­tâile paturilor sunt mai ridi­cate și acoperite de niște um­brele de pânză. Timpul în care se pot face băile de soare începe la 9 a. m. și sfîrșește la 6 d. a. Expunerea la soare se face cu corpul gol, capul acoperit 6 „1 AMURGUL TififEI Maro toKM original inedit — de — BOGEti­A DE REUS-SANDULESCU IV Ea T zîmbește copilărește... tar îl arde cu privirea, căci a uitat de Alexandru. — Ce frumoasă ești Ariană ! Scoate-ți pălăria ! Voesc să te văd încununată de trandafiri. Șezi cuminte, am să te gă­tesc. Iute îî așeză trandafirii pe cap, presără petale peste ea. O ridică mai sus pe perine. Se așeză în genunchi, o sorbi cu­ privirea lung, lung răscolitor. Ii coprinde mijlocul cu bra­țele-i vînjoase. "Ea mirată, nu fec nim«. Văpaia ochilor ei, îl ard. . . totuși buzele lor nu se ating. El vrea s-o facă a uita cu to­tul pe Alexandru. Nici o păr­ticică din ființa ei să nu mai gândească la alt bărbat. Să o sim­tă a lui, cu totul a lui, să moară tot trecutul ! De aceea o chinue, se chinue, o face să vibreze până la nebu­nie... apoi devine rece. După ce o sorbi cu privirea, se lingi și el pe perine. Sărmana Ariana, zdrobită, închide ochii... Pare a’și aduna gândurile. Ce visează ? Nu-i oare Dan cel care a privit-o așa ? Nu-i Dan cel care a îm­podobit-o cu trandafiri, care i-a înlănțuit mijlocul ? De­si­gur își bate joc de dînsa, vrea să’î­cerce cinstea. Toți bărbații sunt oare la fel ? — Ai adormit Ariană? Uite ajungeri. Puneți pălăria și mantia ! Se uită la dînsa, pricepe că iar s'a schimbat. Ei bine, ori îl va iubi până la patimă, uitând de tot ce n’ar fi el... ori de nu, va ple­ca departe... departe să n’o mai vadă. Are destulă durere, destulă tristețe, nu, nu vrea un chin mai mult. Unde mari de peruzea ar­gintie se alung și se ajung, se ridică și coboară. . . se a­­runcă pe țărm­ cu transparențe ca de opal și se retrag clăduci mari, gălbui, opac. După asvîrlitura undelor, rămân stridii pe nisipul înro­șit. Ariana și Dan — ca niște copii — se strâng în pancras­­pentru a le mânca apoi sus pe terasă, in fața mărei, unde masa e deja așezată. Amândo­i și-au uitat ne­mulțumirea. Ferici­țî ă» a fi împreună își zîmbesc mâncând cu poftă, ciocnind paharele cu «Asti spumanti». Mu­sica cântă arci din Mon­­teverde, în suflet le cântă iu­birea... și valurile în jocul lor pătimaș... cântă... cântă fără răgaz. Cum te ademenește Marea! Cum te-ar pierde în nesfârșitul ei! Toate gândurile-ți adorm ! Ai vrea numai—să iubești — simțind infinitul îni iubirea ta. Sărmană ființă omenească! Alergi după infinit pentru a te înșela pe tine însu­ți, pentru a amorți multiplicitatea euri­­lor ! Ce putere a pus atâta vrajă, atâta ademenire în cu­tele mari de peruzea argintată?! Ce putere alungă și apropie valurile?! De ce nu se mai opresc? Ce-i în adîncul cela?! — Nisipul s’a uscat, mergi pe plajă Ariană? Haide să ne perâ­em în zări, de-ar­ta de lu­mea ce te privește sorbindu-țî frumuseța. Voi­ lua mantaua mea s’o întind și lungiți amân­doi să ascultăm cântărea un­delor. — Haide... îmi pare că mă ași duce până la capătul lu­me!... fără ca să pricep pute­rea care mă mână și spre unde mă mână ! îmi pare că fug de cine­va... că las ceva la urma mea... Haide. Mână în mână, pleacă pe plajă. Nu pricep oare că se iu­besc ? Oare așa de mare le e iubirea, că tot le pare na­tural ! Și se duc, se duc mereu spre zarea îndepărtată. Ce vor găsi acolo ? Fericirea? Patima le e așa de puternică că-și par liniștiți... toate nă­zuințele au amorțit, numai fe­ricirea de a se ținea de mână. N». Dan se uită în urmă. Băii« și terasa par ai sta unsete ne­gre în orizont. De­odată se o­­prește și asvârle mantaua jos. Ariana își leapădă pălăria, haina și privește înainte. Dar pe nesimțite, îi desface părul ce cade'n’valuri până jos, stră­lucind ca un aur înroșit. O privește din­ față răsărită în rochia albastră, în haina de aur... cu ochi de patimă... O privește uimit... înebunit de dragoste și dorințî. O ia în brațe ca pe un copil, fuge cu ea spre unda albastră... o simte palpitândă în brațele lui... o­­chii arzându-1. Se întoarce înapoi... o pri­vește din nou o strânge iar în brațe. Părul șivoia de lumină a­­ju­nge pe nisipul umed... O pri­vește și aiurit o acopere de să­rutări iuți nebune alergând pe buze, pe păr, pe gât. Cu coatele pe fereastră, pri­virea perdută ’n largul mărei, Ariana gândește. De două zile nu a voit să vadă pe Dan. Pricinuind că e bolnavă l’a oprit a veni în odae. Are ne­voe se gândească, să vadă lim­pede în sufletul ei! Acele să­rutări nebune, spasmatice... o ard deschizându-l noi lumi de fericire. Dar dacă Dan n’o fi iubind’o un adevĕr? Dacă ea n’o fi pentru dînsul de­cât un prilej pentru aș uita melanco­lia ? Dacă el o fi căutând nu­mai să-î cerce cinstea și pute­rea ei ? Are ea drept a crede în priviri și sărutări ? Dar cine nu privește duios și n’ar săruta o femee frumoasă ? In gândul Arianei amintirile duioase din timpul acestor luni, se ciocnesc furtunos cu îndoe­lele și analiza. De multe ori ar voi să fie co­pila nesciiitoare din trecut care cu atâta încredere iubise pe Alexandru.Dar ce scump a plă­tit iluziile și nesciința ! Ce departe sunt timpii ceia ! Ca și cum nici odată n’ar fi fosti Azi nu simte de­cât ură pentru acel Alexandru cu suflet și cu­get așa înjosit. Nu la el, se gândește azi ci la Dan, la Dan a cărei sărutări se simte pe buze, pe pat. E iubește, e simte bine, totuși trebue să se stă­pânească. Ea nu-i cocheta—care nu iu­bește — ci numai își încearcă puterile, ori bolnava care iu­bește pe toți, ori femeea care se vinde. Ea, ea Ariana... e setoasă de iubirea sfântă, de iubirea care -ți luminează viața, vărsându-ți puteri și mândrii în vine. (Va urma) a

Next