Universul, octombrie 1906 (Anul 24, nr. 269-299)
1906-10-01 / nr. 269
Mânăstirea Sf. Gheorghe-Zografu de la muntele Athos. — (Vezi explicația) Calendar pe anul 1906 Ortodox Sâmbătă, 30 Septembrie. — Păr. Grigorie, episcopul Armeniei. Catolic Sâmbătă, 13 Octombrie.—Eduard. Soarele răsare 6.27, apune 5.36 București, 30 Septembrie Predicile cutiilor silești Vorbind de greutățile și piedicile ce întâmpină obștiile sătești, d. Vintilă I. C. Brătianu, în articolul de care am vorbit și în numărul trecut, accentuiază că în cele mai multe cazuri, în cari Casa centrală a intervenit, ea a găsit bunăvoință administrațiilor centrale. .,In deosebi de ministru al domeniilor a ținut să lase la o parte orice considerație când a fost vorba de a sprijini împreună cu Casa centrală dobândirea dreptului călcat al vreunei obștii“. In situația de azi,—continuă d. V. I. G. Brătianu,—se simte nevoia nu numai de bunăvoința autorităților, dar și de ajutorul lor neîntrerupt și de fapt. Căci pe lângă vrășmașii de cari s’a. amintit până aci, este fostul arendaș sau arendașul vecin ; unul se găsește scos din moșie, cel l’alt în neputință prin concurența liberă, ce se face de a specula munca și sărăcia, cum făcuse până acuma. Aceștia din urmă sunt Încă prea puternici, și sătenii nu vor putea Învinge, oricât de tari ar fi, cănd administrația publică nu le va da ajutorul ei. Numai cu acest sprijin se va putea eși dintr’o stare rea și învechită, în care se luptă deoparte muncitorul istovit și adus la sapă de lemn, iar de alta cel ce are la spatele lui nu numai capital, dar și un întreg sistem de acaparare a pământului, din care face un monopol in folosul lui. Bunăvoința adusă de administrațiile publice s'a arătat prin arendările făcute obștiilor. In adevăr din cele 53 moșii arendate până acum de obștii, statul le-a dat 32, eforia spitalelor civile 4, eforia sfintului Spiridon 2, Casa școalelor 3, comunele 3, așezământul Nifon 1, iar proprietarii particulari numai 8. Mai sunt și alte greutăți, legate de starea actuală a sătenilor, sau de piedicile pe cari timpurile trecute le-au adunat până azi. In afară de câteva cazuri foarte rare, dorința de a arenda la cei mai mulți din membrii obștei nu este isvorîtă din nevoia de a-și întrebuința economiile ce au, ci e impusă prin lipsa totală de pămînt de cultură și din nenorocire de cele mai multe ori pentru a scăpa de condițiile sălbatice ce le impune vre-un arendaș speculator. Aceasta reiese, chiar din împărțeala obștiilor pe județele din țară. In Moldova, de o întindere mai mică, dar unde țăranul este într’o stare mai proastă ca cel din Muntenia și unde are mai puțin spirit de inițiativă, găsim proporțional un număr mai mare de obștii de arendare. In județele Sîncari invoelile sunt mai grele, ocinaî acolo mișcarea pentru arendare este mai puternică. Aceasta mai reiese și din prețurile oferite la licitație de țărani ; d. Brătianu dă câteva pilde : La moșia Trestenicul din Vlașca s’a sporit arenda de la 50.000 la 91.000; la Vărăști-Odobenî, Ilfov, de la 10 la 15 mii; la Poposiți, Botoșani cu 43 la sută, la Andreșeni, Iași cu 130 la sută, — etc. — la moșiile date "în arendă de stat obștiilor a fost peste tot de mai bine de 60 la sută... Schimbatu-sa ceva, •— se întreabă d. V. I. C. Brătianu,—în acești ani din urmă, ani răi de porumb, ce să justifice aceste sporuri de arendă ? Nu, dar ele denotă temerea țăranilor de a nu se prelungi starea de robie in care se găsesc câteodată. Despre sistemul unor speculatori de a ridica arenzile, bazându-se numai pe specularea nevoiei de pămînt, a țăranului și a lipsei de pășune, cum și despre firul ce trebue pus unui asemenea sistem,—în numărul viitor. “Din Italia" (Gara sa particulară a ziarului «Universul») Roma, 25 Septembrie. Conflictul franco - vatican Se dezminte din nou zvonul publicărei unui document asupra afacerilor din Franța, de care vorbește unele ziare. In cercurile politice de aci se asigură căi ese partea vaticanului situația este cu totul staționară , că sfântul Scaun mi s’a ocupat încă de instrucțiunile ce vor fi trimise episcopilor, cu privire la aplicarea legei separației. Foarte probabil chestiunea nu va fi adusă înaintea congregaliinea afacerilor eclesiastice decât în Noembrie viitor. Și aceste instrucțiuni nu vor putea fi decât foarte sumare, deoarece Vaticanul este nevoit să -și reguleze conduita după aceea a guvernului francez și guvernul însuși nu știe care ’i va fi politica. Totul lasă a se crede că situația se va lămuri numai după deschiderea Camerei franceze. Sunt de pe acum la ordinea zilei interpretări cari vor provoca o largă desbatere asupra chestiunei religioase ; numai atunci se va putea ști care e atitudinea majoritate în această materie și ce directivă va da ea guvernului pentru aplicarea legei separației. relațiile Halogeriitt.no Comentîndu-se știrea venirei la Roma a d-lui Tschirschky, ministrul german, se zice că Tittoni a fost anunțat încă din primele zile ale lui August de această vizită. Dar aceasta călătorie nu e determinată de necesitatea unei discuții asupra unor chestiuni speciale, nici de a se întări bazele alianței care își urmează liniștită calea ; ea nu e decât o manifestațiune a relațiunilor existente între Italia și Germania, după cum a fost întâlnirea lui Tittoni cu Bullow. Acesta din urmă neputând părăsi de data aceasta Germania, vine secretarul său, care va relua cu Tittoni conversația confidențială de la punctul la care a fost lăsată la Baden, unde—spun ziarele oficioase—Tittoni și Billow s’a găsit de acord pe toate liniile politicei internaționale. Tittoni cunoaște pe d. Tsehirschky deoarece l’a întâlnit de doue ori la Neapole ; nu aceasta ar fi deci prima oară când cei două oameni de Stat vor avea ocazia să vorbească de lucruri care să intereseze țările lor respective. Moartea unei artiste celebre Adelaida Ristori a murit aci, asistată până în ultimul moment de fiica sa Bianca. Fiul ei, marchizul George, gentilom de Curte, care se află la Paris cu regina Margareta, este așteptat această seară. Moartea Adelaidei Ristori a produs în toată Italia o adâncă impresie. Cea mai mare tragediană italiană, a secolului al XIX-lea, se născuse la 1822. In primii ani s’a dedicat comediei, dar maestoasa ei frumusețe, noblețea gustului, căldura vocea, puterea sentimentului o duseră firește către teatrul tragic. Cariera ei părea că trebue să se închidă în vârstă fragedă, când s’a căsătorit la 1847, cu marchizul Gapranica del Grillo și s’a retras de pe scenă. Peste puțini ani însă, farmecul artei o atrase din nou la teatru, și atunci începu seria marilor ei triumfuri. Din Italia trecu la Viena, la Paris, la Londra, obținând memorabile impresii de măriri. In special importante fură aparițiile ei la Paris. Aci ea obține unul din cele mai mari triumfuri artistice ale vieței ei, jucând ,,Medea“ de Logouvé, pe care Rachel o refuzase.. De la 1857-1861 Adeleida Ristori a purtat arta italiană în Spania, în Olanda, în Rusia , mai târziu la Constantinopol și în America. De mai bine de 20 ani, după ce a sguduit cu interpretările ei lumea întreagă, suverana artistă se retrăsese de pe scenă, continuând la Roma viața aceea severă de femee nobilă pentru care părea a fi fost născută tot ca și pentru gloria teatrului. _________Antigon. Manevrele regale {Prin telefon de la trimisul nostru special Ploești 29 Septembrie. Orașul este splendid pavoazat și in plină sărbătoare așteptând sosirea Suveranului. Arcuri, de triumf ridicate de la distanță la distanță, înfrumusețează bulevardul. Peronul gării e de asemenea frumos decorat cu drapele și ghirlante de stejar. La orele 9 atașații militari au plecat cu un tren special la Valea Călugărească însoțiți de generalii Culcer și Tătărăscu. Trenul regal a trecut prin gară la 10 jum., ducându-se spre câmpul de manevre. Trenul s’a oprit la Valea Călugărească. Au descins din tren M. S. Regele, Principesa Maria suitele,aghiotanții. M.S.a fost întâmpinat de către primul ministru Cantacuzino, gen. Manu, min. de razboiu, M. Cantacuzino primarul Capitalei și atașații militari streini. Mai erau de față, primarii corn. învecinate precum și numeroși locuitori din împrejurimi, cari au făcut o frumoasă primire Suveranului. Suveranul s’a întreținut cu toți cei de față, apoi s’a urcat în automobil împreună cu d. general Manu, ducându-se pe câmpul de luptă. Prințul Ferdinand și principesa Maria au urmărit manevrele călări și atașații militari asemenea, iar primul ministru și primarul Capitalei in alt automobil. Suveranul a vizitat tot câmpul de manevre, asistând la lupte în două poziții. După terminarea luptelor, Suveranul cu suita și toate persoanele s’a și reîntors la halta cea mai apropiată din Valea Călugărească de unde au luat trenul pentru Ploești. Ploești, 29 Septembrie. Primirea Suveranilor Încă de la ora 2 gara era plină de lume. Printre persoanele oficiale erau d-nii: Dobrescu primarul orașului, Mișu Bălteanu, Teodor Văcărescu, Emilian, Bilciurescu, Sache Marinescu, dr. Cosma, Sterigiescu, Bariton și Ilaica, representanții jud. în parlament, C. Demetrescu prim președinte al Tribunalului, Ciuflea prim procuror, Notara Oprișanu magistrați, membrii consiliului comunal, consiliul județean, corpul didactic, clerul in frunte cu protoereul județului,d-ni Goroveanu, I. Gogălniceanu președ. Camerelor de Comerț și meserii împreună cu membrii acestor camere,ofițeri veterani și func. superiori ai autorității, d-nii d-r Zaharia, Negruț, Popescu, Duca, Avrămescu, Angelescu, d-nii Zamfirescu, Lupescu, și alte persoane marcante. Trenul regal a intrat în gară la orele 4 p. m. Muzica a intonat imnul regal pe când o companie din reg. 32 a dat onorurile militare, întreaga asistență a izbucnit «ile. Suveranul a trecut in revistă trupele. Primarul Dobrescu a presintat tradiționala pâine și sare, apoi prefectul Elefterescu a făcut presentările persoanelor de față, cu care Suveranul s-a întreținut aparte. Piața din fața gării presenta o mare de capete. Mii de persoane erau înșirate de-a lungul bul. Independenței. Aci se aflau elevii și elevele tuturor școalelor primare din Ploești. Când Suveranul a apărut pe peronul exterior al gării, a fost primit cu nesfârșite ovațiuni: M. S. a luat loc în cupeu deschis împreună cu Prințul Ferdinand. Trăsura regală era precedată de un pluton de jandarmi călări și de trăsura prefectului poliției Capitalei. Intr’o altă trăsură venea primul ministru Cantacuzino și general Manu. Pe tot parcursul cortegiul regal a fost primit cu entusiaste urale. In fața liceului se afla o comp. cu muzică în frunte. In mijlocul unui entusiasm de nedescris, cortegiul regal a parcurs străzile spre biserica Sf. împărați. După terminarea serviciului divin, Suveranul s’a reîntors la liceu unde e reședința regală. Principesa s’a reîntors la Sinaia fără să intre în oraș. Arest. O CUGETARE PE ZI Una din marile piedici la fericire este că noi facem ca ea se depindă de alții. Ne zbuciumăm mai puțin pentru a fi fericiți de căi pentru a părea fericiți.________ Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Guvernul și congresul calițiilor Petersburg. 29.—Ziarul „Rossia“ vorbind de hotărîrea votată de partidul cadeților la Helsingfors, declară că hotărîrea a întrecut bănuelile guvernului, care nu va tolera nici o încercare cu scop subversiv. (Telegramele particulare ziarului «Ui ale Universul») Manifestația engleză pentru Muromzev Londra, 29. — Deputațiiea care voia să meargă la Petersburg, să remită o adresă de simpatie fostului președinte al Dumei, Muromzew, a hotărât, spre a evita orice demonstrațiune, să remită adresa prin comitetul anglorus din Petersburg, fără nici o ceremonie ad-hoc. Greva generală la Lodz Berlin. 29. — Telegramă din Varșovia . Din Lodz se anunță că gregenerală continuă. Dri dimineță au fost executați 49 socialiști. Mulțimea lucrătorilor a desgropat iarăși cadavrele a cinci revoluționari executați Marți. Soldații au împrăștiat de trei ori mulțimea. începe să se simtă lipsa proviziilor. Percheziții la turci în Varșovia Viena, 29. —Telegramă din Lemberg. Poliția a percheziționat la Varșovia locuințele tuturor supușilor turci cari locuiau acolo. S’au găsit la ei multe arme și muniții. Relațiile anglo-ruse Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg. In cercurile oficioase rusești se accentuiază curioasele vederi ale acelor cercuri engleze cari vroiau să trimită o delegațiune ca să salute partidele extreme, cari, prin atitudinea lor, au provocat dizolvarea Dumei și s’au opus la visita de curtenie a flotei engleze proiectată a se face țarului și guvernului rus. Dezordine agrare Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg. In districtul Starodub, guvernământul Cernigov, au isbucnit dezordine agrare. Un detașament de cazaci a fost trimis în localitate. O revoluționară din bună societate Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg . In gara orașului Moscova a fost arestată o doamnă bine îmbrăcată, numită Rosnatowski. Intre bagajele ei s’au găsit 49 de revolvere și o bombă. Cereri ale polonezilor Berlin. 29. — Telegramă din Petersburg: Din Litomir se anunță că întrunirea proprietarilor polonezi și ruși, prezidată de principele în Sanguska, a hotărât să organizeze ligă agrară care să apere proprietatea privată, să adreseze guvernului o petiție cerând abrogarea ukazului care limitează drepturile polonezilor și introducerea pentru Dumă a sistemului electoral Curie. Guvernatorii însărcinați să facă alegerile Berlin. 29. — Se anunță din Kiev că ziarul „Kiewskaja Rietch“ a aflat din Petersburg cum că primul ministru Stolypin, în ultimele sale convorbiri cu guvernatorii generali, a zis că guvernul așteaptă de la divști să facă alegerile astfel încât să iasă triumfătoare elementele moderate cari vor sprijini cabinetul. E cu putință ca între aceste elemente să fie și octombristi, deoarece Stolipin tratează din nou cu Gutșikov. Nouă deportări.—O societate contra patrioților ruși Berlin, 29.—Depeșă din Petersburg : Trei sute de delicvenți politici, studenți, funcționari și lucrători de la căile ferate, precum și marinari, au fost deportați unii la Arhangelsk alții la Siberia. La Iaroslavski s-a format o organizațiune în scop de a lupta contra ligei patrioților ruși, care a urmat până acum 500 de oameni. Arestarea unui individ misterios Fără căpătâi. Poliția din Predeal a făcut ori o arestare puțin obicinuită. Prin Predeal se plimba, fără nici o treabă și fără nici un căpătâi, un individ, care după înfățișare și după vorbă părea a fi străin. Luat de scurt, individul a mărturisit că’l chhiamă Dumitru Dordea și atâta tot. Nici de unde e, nici de unde vine, nici unde se duce, nici ce rost are, individul n’a mai vrut să spună nimic. Toate , încercările poliției de a’î stabili o identitate pe baza mărturisirilor lui, n’au dus la nici un rezultat. Bineînțeles că față cu atâta mister îndărătnic, poliția a arestat pe individ. Financiar internațional Dus la poliție, perchiziția ce s’a făcut asupră’l a scos la iveală o nouă surprindere. Buzunarele lui Dumitru Dordea erau înțesate cu cea mai amestecată adunătură de monete din toate țările. Lei și bani românești amestecați cu ruble și capeice rusești, cu tevibulgărești, cu coroane și helerî austriac, cu mărci și pfenigi germane, cu lire și centime italienești, o întreagă monetărie internațională, a cărei proveniență Dumitru Dordea nu a vrut sau nu a știut, să o explice. Adunate la daltă, toată colecția de monete—metal și hârtie—dă o sumă de vre-o 300 lei. Totul a fost confiscat, s’au dresat acte și Dumitru Dordea a fost trimis siguranței din Capitală, care se trudește acum să dea de capătul misterului in care se înfășoară individul. Alfa TFIECEEEâ soldaților in cossceâsa Ministerul de război a trimis corpurilor de trupă din țară următorul ordin circular, relativ la trecerea in concediu a contingentului de sub arme care vine la rînd : 1) Corpurile de trupă și serviciile, cari au luat parte la manevrele regale și la manevrele de divizie, vor trece în concediu contingentul permanent 1904 pe măsură ce va termina manevrele, adică a doua zi după sosirea în garnizoană, adică cel mai târziu în ziua de 1 Octombrie 1906. Oamenii contingentului 1905, aflați în batalionul 9 de vinători, vor fi trecuți in concediu pe ziua de 31 Octombrie. 2) Corpurile de trupă și serviciile, cari nu au luat parte la manevre, vor trece in concediu contingentul permanent 1904, pe ziua de azi, 30 Septembre. Arsenalul de construcții, pirotehnia, pulberăria Dudești, herghelia și depozitul de armăsari, compania de jandarmi pedeștri din București, divizionul de jandarmi călări, companiile și secțiile de pompieri, vor trece în concediu contingentul 1904, pe ziua de 31 Octombrie. 3) Corpurile de trupă, cari nu au terminat încă tragerea de război, vor trece în concediu contingentul permanent 1904 a douai după terminarea tragere, raportând data marelui stat-major de pe lângă ministerul de războiu. 4) Contingentul 1902 din marina militară va fi trecut de-a dreptul în elementul rezervei. Data trecerea acestui contingent se va fixa ulterior, printr-un ordin special. 5) Oamenii contingentului 1904, aparținând batalionului de grăniceri, vor fi trimiși la corpurile de cari au aparținut, pe măsură ce vor fi înlocuiți. Trecerea în concediu a acestor oameni se face prin corpurile respective. 6) Oamenii cu schimbul din contingentul cel mai vechi al regimentelor de infanterie și cavalerie vor fi trecuți în concediu pe ziua de 31 octombrie. La eliberarea oamenilor se va observa de comandantul corpului respectiv prescripțiunile reglementare relative la pedepse. ____________ ȘTIRI «151 STIEMATATE — Prin poștă — .*. William Henry Oxberg, directorul inchisoarei din St.Albans (Anglia), fugise anul trecut, furând mai multe mii de livre Sterlinge, ce constituiau cassa închisoare. El a fost arestat acum și, ca ironie,—până la judecarea procesului,—depus chiar în temnița al cărei director fusese. Federațiunea asociației femeilor germane, care își ține adunarea generală la Nürnberg, a votat o ordine de zi aprobând lupta poporului rus împotriva apărătorilor săi. In cursul ultimei campanii electorale din marele ducat de Baden, în Octombre 1905, clerul catolic făcut o violentă campanie in favoarea candidaților catolici. Preotul Galfert, din Gündelwangen, care întrebuințase mijloace de presiune in favoarea candidatului Wittemann, a fost osândit la o amendă de 140 mărci. Agitația fusese atât de vie încât guvernul badez ordonase o anchetă judiciară. Se delegă un judecător de instrucție în acest scop și când Gaifert află că el citase un martor din parohia Un, scrise acestuia din urmă sfătuindu-l să nu spue adevărul, îndemnându-l deci direct la sperjur. Gaifert a fost osândit de astă dată, de către tribunalul din Friburg, la un an închisoare corecțională. O lucrătoare anume Luiza Goodyear, din Headingley, lângă Leeds (Anglia), orbise cu desăvârșire în 1884, în urma unei căderi al cărei efect fusese o puternică apăsare a craniului asupra nervului optic. Căzând zilele acestea de pe o scară, ea a simțit mai întâi dureri violente la cap , dar oricine își închipue vesela- uimire, când, sculându-se Marți dimineață, văzu lumina zilei și constată că vede tot atât de bine ca și înainte de a fi orbit. Un accident îi redase vederea după 21 de ani. ... Papa și-a manifestat intenția de a excomunica pe președintele republicei americane Equator, care amenință cu desființarea cultului catolic și închiderea bisericilor. „". Guvernul italian a încheiat cu casa Krupp din Germania un contract pentru furnizarea a trei baterii noui de artilerie. Se zice ca prin același contract-guvernul italian s-ar fi obligat să comande la pasa Krupp toată artileria nouă pentru o sumă de 40 milioane. Direcțiunea teatrelor Curiea din Petersburg a amendat cu 4.000 de ruble pe celebrul tenor rus Scialapin, liberal și amic intim al lui Maxim Gorki, pentru ca a refuzat să cânte un rol din opera lui Glinka „Viața pentu țar“. Câțiva deputați republicani spanioli vor interpela guvernul asupra chestiunei congregațiilor catolice. Ei vor cere suprimarea din buget a capitolului care pune în sarcina tezaurulul spaniol leafa nunțiului pontifical, ca diplomat, și cheltuiala întreținere a nunțiaturei din Madrid.„ Toate ziarele vieneze publică fără comentarii schimbul de depeși dintre împăratul Wilhelm și principele Hohenlohe. Numai „Zeii“ se comentează și zice : „Puțin diplomatica telegramă împăratului dovedește iritarea lui din cauza posibilitatea ca publicarea memoriilor să favorizeze încercarea de acord între Anglia și Rusia și contribue a izola tot mai mult pe Germania“. Știri äl la Expoziție Juriul secțiune! a X-a (higiena, asistență publică și economie socială) aduce la cunoștința rilor expozanți Să bine-voiască a trimite pe adresa comisariatului expoziției, cu indicațiunea „pentru secțiunea X“ o listă de tot ce d-lor au, expus, făcând cunoscut în acelaș timp și adresa pentru cazul când juriul va avea nevoe de explicațiuni.* ¥ ¥ D-niî architecțî cari au construction concepute sau executate în interiorul expozițiunei naționale și doresc ca lucrările lor să fie judecate de către juriul de arhitectură, vor adresa o cerere pentru membrii juriului din secția IX grupa 61, d-lui archîtect-diriginte St. Burcuș și Comisariatul expoziției, această cerere va trebui s'o înainteze cât de curând, deoarece juriile și-au început lucrările.* ¥ ¥ Am spus mai zilele trecute că la concursul de sănătate, de frumusețe și de costume naționale s’a înscris un sătean Vasile Bălan, care va lua parte cu soția și cu 18 copii. Suntem în măsură să dăm următoarele amănunte asupra lui: Vasile Bălan e în vîrstă de 50 ani și soția lui Gatinca e de 48 de ani. S’au cunoscut în anul 1878, și vîrstele extreme ale copiilor lor sunt 27 și 5 anî. Bălan nu e bogat căci își hrănește numeroasa familie din munca pe care o desfășoară pe cele 6 hectare de pămînt ale sale. Singurul ajutor subvenția de 10 lei pe lună ce-î dă Eforia spitalelor Brâncovenești. Comisariatul primește orice sumă ce publicul ar bine voi s-o dea ca ajutor acestei familii numeroase. După știrile primite până acum, la concursul de costume naționale de frumusețe și de sănătate vor participa săteni din toate județele țării precum și un număr mare de domnișoare și doamne din înalta soc. românească. * Sâmbătă 7 Oct*, se va da de către membrii juriilor secțiunii a 6-a, un banchet în onoarea d-lui dr. Istrati, la ospătăria regală. ____________ VN PROVEUR PE ZI Celui mușcat de șarpe îi e frică și de șopârlă. __________ mmwvmm Diviziei 9-a Dobrogea In ziua de 23 în prezența R. S. Regale Principele Ferdinand în dreptul satului Caramurat se dă un atac a cărui rezultat vi l’am comunicat telegrafic. In ziua de 24, brigada 17 ocupă satul Dorobanț, iar brigada 17 bis satul Carol I. In zorii zilei, brigada 17 bis atacă brigada 17, și după o luptă de 3 ore isgonește brigada 17 înspre satul Tortoman ocupând ea satul Dorobanț. De aci brigada 17 bis pleacă înspre orașul Medjidia spre a’l ocupa brigada 17 o întâlnește în dreptul satului Domzol și după o luptă de ore îi isgonește, dându-se sfârșitul manevrei, ambele brigade se întrunesc și întră în orășelul Medjidia, unde cantonează până a doua zi,după cum v’am comunicat și telegrafic. In ziua de 26 după un marș de ore, întreaga divizie in formație de luptă, pentru a ocupa satul Cobada, un punct strategic în spre Bulgaria, în sat se afla batalionul 5 vinători care reprezintă o divizie inamică. Lupta s’a dat în cele mai bune condițiuni,deși oamenii se aflau osteniți, prin ocuparea satului Cobadin. In tot decursul manevrei un timp splendid, a favorizat foarte mult mărșeluirea. Deși anul acesta etapele nu erau mari, dar modul și direcțiunile în care au avut loc manevrele, au fost cu mult mai importante decât în anii trecuți. Din satul Cobadin, reg. 33 și bat. 7 vinători au plecat spre Cernavoda, plecând reg. 33 în spre Tulcea pentru a-și lua garnizoana. Restul trupelor, după un marș de 5 ore, a ajuns în Constanța, deși timpul acum se stricase și mărșeluirea devenise anevoioasă. Moralul trupei a fost satisfăcător. Azi a început desconcentrarea concediaților și rezerviștilor, iar după două zile se va elibera contingentul 1091. Coresp, - --- ... —I Etaastirea Sf. fSbeorffbte- So^raîu fis Sa fiSsaasSeEe Athos — Vezi ilustrația — In Muntele Athos se află numeroase mănăstiri ortodoxe, dintre cari multe sunt in legătură cu trecutul nostru istoric fiind înzestrate cu danii bogate de către Voevozii Muntenii și Moldovei. Una dintre aceste mănăstiri, este și aceea cu hramul Sf. Gheorghe-Zografii, care actualmente depinde de Esarhatul bulgar din Constantinopol. Ea a fost clădită în anul 1197 de către fruntașii albanezi ortodoxi Anastase și Constantin Zografi. Monastirea Zografu este foarte bogată, afară de moșiile pe care le are în împrejurime, din care trage un venit de peste 250.000 franci, mai posedă melodiuri în insulele : Calamaria, Kassandra, Thasis, etc. precum și mai multe moșii în Basarabia. Dintre aceste moșii Dobrometz și Kipriam sunt donate de Voivozii Moldovei. In amintirea călugărilor din acea mănăstire trăește cu deosebire Voevodul Ștefan cel mare. In sala de recepțiune a mănăstirii se află un latablou al marelui Domn român Ștefan, brodat de o fiică a sacordat, șeful casei imUiata,princtun^ Luca Elefterescu, Dobrescu, primar, Gogu Zamfirescu, adjutor de primar; T. Văcărescu, C. Emilian, dr. Cosma, Hariton, A. Arion, Serghiescu și Victor Bilciurescu, deputați, Al. Radovici, P. Teodorini și N. Krapelian, fost deputați, Raica, deputat, Iancu Alexiu și Matache Oprescu, consilieri județeni, I. Lupulescu, ofițerul stărei civile, Al. Demetcrescu, prim-președinte și Bădescu-Roșiori, președintele tribunalului, Ciuflea, prim-procuror, Deladecima și Luca, judecători de instrucție, C. Chusseau-Flaviens directorul agenției internaționale de fotografie din Paris, Armand Namesco, corespondentul de „L'illustration“ din Paris etc. Masa s’a terminat la ora 10 A. S. R. prințul Ferdinand, s’a întreținut de vorbă cu fiecare invitat in parte. BRAȘOVENII IN CAPITALĂ Astă seară la orele 8 și un sfert vor sosi în Capitală cei 700 români din țara Bârsei. Ministerul instrucțiunei publice a delegat pe d. N. Dumitrescu, șeful serviciului statisticei din minister, să întâmpine pe escursioniști la Predeal, d-sa va pleca azi dimineață, și-l va saluta în numele ministrului. La Predeal, Comarnic, Câmpina și Ploești vor fi întâmpinați de autorități, de micii dorobanți și de un mare număr de cetățeni. La București consiliul comunal, în frunte cu d. M. Cantacuzino, primarul Capitalei, va ura excursioniștilor bun sosit în Capitala țărei. De la gară în frunte cu muzicile militare vor pleca la Bragadiru, unde se va oferi o gustare , iar apoi conduși la internatul teologic și la cazarma vînătorilor spre a fi găzduiți. Mâine, Duminecă, 1 Octombre, la 7 și jun. dimineața, escursioniștii din Brașov vor asista la serviciul divin, ce se va oficia de către P. S. Arhiereul Calist Botoșeneanu, în biserica Sf. Spiridon Nou ; de aci escursioniștii vor pleca spre a vizita diferitele instituțiuni ale orașului. La orele 2 d. a. vor vizita expoziția. Luni, 2 Octombre, e o zi rezervată pentru ca fiecare escursionist să viziteze orașul și expoziția. La orele 8 seara se va da un banchet în onoarea escursioniștilor, de către primăria Capitalei, în sala Bragadiru. Marți, 3 Octombrie, vor pleca din gara de Nord la orele 7.30 la Constanța, unde vor sosi la orele 1.45 d. a. și vor fi primiți de autorități și cetățeni. După gustare vor vizita băile Mamaia și portul. Cu trenul de 1 și 5 noaptea vor porni din port la București. Mercurî, 4 Octombre, escursioniștii vor sosi de la Constanța la orele 6.40 dim., iar cu trenul de 8.20 dim. in aceeași zi, din gara de Nord vor pleca la Sinaia, unde vor ajunge la orele 11.55 , iar cu trenul de 7 seara vor pleca spre Predeal. In vederea sosirea oaspeților brașoveni, comitetul de inițiativă al Carpatinilor a publicat un călduros apel către cetățeni, în care se zice : „Să le eșim la gară cu toții și să’I primim cu cea mai mare căldură, spre a putea să ducă amintirea că nci, unde orice strein a găsit ospital iialitate, mai ales ei, frații, au fost îmbrățișați de noi cu toată inima și din tot sufletul nostru !“ Va fi foarte multă lume la gară, diseară. Marile manevre repare Accidentul prințului Ferdinand.—Masa de la cuartierul princiar Ploești, 29 Septembrie. A. S. R. Prințul Ferdinand, pe când se înapoia era la orele 5 d. a., în automobil de pe câmpul de manevre, automobilul s’a împotmolit în apropiere de com. Bucov. Telefonându-se la Ploești, s’a trimes în ajutor automobilul primăriei, care a adus pe prinț în oraș. Dineul de la cuartierul princiar La cuartierul princiar, s’a dat aseară la ora 7 și trei sferturi, un dineu, la care a luat parte următoarele persoane : Toți atașații militari străini, d-ni general Manu, ministru de razboiu , general Culcer, general Goandă, general Lambrino, general Tătărăscu, general Demostene, colonel Mavro (De la coresp. noștri part.) Vineri, 29 Septembrie. CERNAVODA.— Militare. — După o lipsă de 45 de zile, batalionul 7 vânători se întoarce de la concentrarea din Constanța, tabăra Anadalchioi. Pe drum, alături de reg. Tulcea 33, și o baterie din divizionul de obuziere de aci, au dat manevrele de divizie. înaintea lor s’a înapoiat divisionul de obuziere, comandat de d. maior Plăvănescu. Acestui division la întoarcere i s’a rănit grav un om, trecând un tun peste el. La interval de câteva ore sosește și batalionul de vânători, comandat de maior Drăgălina, precedat de reg. Tulcea 33, comandat de colonelul Dimitrescu, înainte de a sosi, în Cernavodă batalionul de vânători, pe o ploae măruntă care străbătea până la piele și un frig de amorțea mâinile, a trebuit să mai facă un ocol de 7 km. In fața lor, batalionul de asediu făcea exercițiri de tir și ei au trebuit să se abată. Regimentul Tulcea, dimineața la a îmbarcat pe mai multe șlepuri și vaporașe de războiu aplecat la Tulcea. Astăzi va începe tirul și divizionul de obuziere, întors, după cum spusei, de la manevre, FOCȘANI. Falsificatorii prinși.— In Diochești au fost prinși și arestați Ioniță Ifrim și I. Voicu, cari au pus în circulație monede de argint false. Percheziționați, la casele lor, s’au găsit aparatele necesare pentru fabricare, și suma de 170 lei în moneda de argint de câte un leu și două. S’a deschis o anchetă. GIURGIU, mentelor. — — Sosirea reglisează, cu cinci tre- 48 Revoluționarii ruși mare roman de actualitate — de — x», partea"A DOUA VIII Astfel, fără să se mai gândească la consecințe, orbit de furie, trase o palmă lui Dermasi care se aruncă asupra lui. Fură însă repede despărțiți de cei de față. — Ai sâ-mi dai socoteala— strigă domnul Dermasi— bețivule sau nu ai să te bați cu mine. — Asta vreau și eu și am să te …eid—răspunse maestrul. IX Mu fu greu celor douî adversari să-i găsească martori. Maestrul de scrimă, pe a cărui carte de vizită nu se citea decât Gustavo Riccardi, găsi douî nemți, rotunzi ca niște pepeni și locuind in același hotel la care descinsese și el, și d. Dermasi își alese ca martori pe un căpitan în concediu la Menaggio și pe marchizul de Serrafiorita pe care izbutise să-l întâlnească și să i convingă a’l sluji de martor. Martorii ambelor părți, după o lungă discuție și cu toată opoziția îndîrjită a marchizului, aleseră pistolul ca armă de luptă. Căpitanul ceruse pentru clientul lui dreptul alegerea armei, deoarece d. Dermasi fusese cel insultat ca unul ce suferise lovituri din partea lui Gustavo Riccardi, și martorii maestrului de scrimă trebuiseră să convină că aveau dreptate. Marchizul însă susținuse că pistolul fiind o armă prea ucigătoare, ar fi fost Thairman să se aleagă sabia, sau cel puțin spada. Căpitanul însă învinse și marchizul se înfiora văzind primejduit planul ce premeditase, adică de a face ca d. Dermasi să fie ucis. El trebuise să se învoiască atunci când căpitanul îi murmurase la ureche că clientul lor nu știe să minuiască nici sabia nici spada. Insistând mai mult ar fi putut da loc la bănuelî și el vroia ca „nici o bănuială să nu cadă asupră’î. Chiar Gustav Riccardi fu foarte surprins când cei două nemți îi spuseră că totul fusese combinat pentru un duel cu pistolul. — Ei! drăcia dracului! — se gîndi el — Burta mea e în primejdie și lovitura mea secretă s'a dus dracului. Afurisitul acela de marchiz m’a băgat intro frumoasă încurcătură și grozav mă tem ca birtta de o mie să nu rămină tot numai o speranță. Să fie ai dracului și martorii și marchizul! Dar cu toată josnicia în care căzuse, maestrul de scrimă tot mai avea puțin curaj, și din moment ce era în joc era hotărât să joace. Și un bilet neiscălit și scris cu litere prefăcute, pe care l primi în chiar dimineața duelului, il încuraja și mai mult. Biletul acela spunea în mod foarte laconic: „Nu ești, în nici o primejdie. Se gândește cineva la d-ta“. Gustavo Riccardi ghici imediat proveniența biletului liniștitor și își frecă mâinile. — Marchiul e capabil de orice — murmură el — și mă prind că va juca un renghin fnwmos clientului. Pe la orele trei după amiază, pe o pajiște ascunsă a muntelui ce se ridică la spatele orășelului, nu departe de linia drumului de fier, se întâmmră adversar! Ttrecuți de martori și de medici. Domnul Dermasi era puțin cam palid, dar liniștit și hotărît; maestrul de scrimă prefăcea foarte bine un curagiu nespus. După ce se măsură distanța și se trase la sorți locurile duelanților, în prezența celorlalțî trei martori marchizul de Serrafiorita încarcă armele. Duelanții fură puși față în față la distanță de treizeci de pași și fiecăruia li se dete de către marchizul de Serrafiorita pistolul, cu observația de a trage la comanda directorului luptei, adică a căpitanului. La comanda „foc“, se auzi o singură detunătură și amândoi adversarii rămaseră în picioare și nemișcați. Stupoarea se citea evidentă pe fețele martorilor. Gi»e n'a tras?—întrebă căpitanul pe adversari. — Ew «T-răsjmase Pistolul meu era fără capsă. — Eu însă am pus-o și d-voastră toți ați văzut-o — zise marchizul . — Așa e, într’adevăr, răspunseră martorii de acord cu toții. — îmi pare rou pentru d-ta, domnule. E un accident deplorabil, care ar fi putut să te coste viața. Capsa va fi căzut probabil jos—adaose căpitanul, adresându-se lui Dermasi.—Să reîncepem lupta. Din nou marchizul încărca armele, cu foarte mare îngrijire puse capsele pe care le îndesă bine, apoi prezintă armele duelanților, cu cocoșurile ridicate. La comanda „foc“, se auzi iarăși o singură detunătură. Numai arma maestrului de scrimă luase foc, fără ca glonțul să atingă pe d. Dermasi. — Pe toți dracii, d-ta vrei sâ te lași a fi ucis ! — strigă căpitanul repezindu-se la clientul lui. De ce n’ai tras ? — Pentru că n'am izbutit. Cocoșul n’a vrut să se lase — răspunse d. Dermasi destul de neliniștit. Căpitanul luă pistolul din mina d-lui Dermasi, îl examina și văzu că cocoșul nu putuse să cadă pentru că se pusese piedica de siguranță. Aruncă o căutătură bănuitoare înspre marchiz, apoi explică cele întâmplate celor două nemți. — Eu își propune să reîncepem cu spada — zise marchizul care credea că nimeni nu-1 bănuia. — Și eu mă opun. Condițiile au fost stabilite și trebuesc observate — zise serios căpitanul, care încărcă el însuși armele și le predeze celor douî adversari. De data aceasta amândouă armele luară foc în același timp și maestrul de scrimă lovit, se clătină tm mamafi și căzu jos, scoțând o Înjurătură. Medicii și martorii se repeziră înspre rănit. I se desfășura hainele cu foarfecele și se putu constata că glonțul adversarului pătrunsese sub umărul drept al nenorocitului și eșise de cealalta parte. Rana era foarte gravă și probabil mortală; emoragia era abundentă și rănitul nu mai da nici un semn de viață. — Va trebui să-l transportăm cu toată băgarea de seamă la hotelul lui.—zise unul din medici. — Credeți că va trăi ?—întrebă marchizul de Sarrafiorila pe cellalt medic care pregătia un prim bandaj pentru maestrul de scrimă. — Am speranța că se vindecă, —răspunse cel întrebat fără să privească pe marchiz, ocupat cum era. (Va urma)