Universul, octombrie 1906 (Anul 24, nr. 269-299)
1906-10-14 / nr. 282
AHOL XXIV Ho. 282.-Sâmbătă 14 Octombrie 1*.— DISTERSUL Fondator: LUIGI CAZZAVILLA, CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Baronul de Retren filial, noul ministru de externe al Austro-Ungariei.—(Vezi explicația) saiunsai 5 ban! In România.—10 ban! în străinătate Calendar pe anul 1906 Ortodox fineri, 43 Octombrie. — Martirii Carp și Papii Catolic Vineri, 26 Octombrie.—Evarist Soarele răsare 6.44, apune 5.14. București,3 Octombrie. IMPUNEREA proprietății mari și mini Am arătat într’un număr trecut care au fost, după raportul d-lui secretar general al ministerului de finanțe N. R. Căpităneanu,rezultatele ultimului recensământ cu privire la impozitul funciar,— și am zis atunci că toate acele constatări sunt de natură a da loc la multe și felurite comentarii și concluziuni. Vom face loc acum acelora pe cari le formulează „Revista economica și financiară“, aducând ki acelaș timp din parter și linele date de comparațiune, dintre cele mai instructive pentru oricine : Suprafața totală a țârii fiind de 3 milioane și 135 de mii de hectare, am văzut că suprafața cultivabilă înscrisă la impozitul funciar — fără păduri, clădiri, vii, pomi, terenuri petrolifere și bălți — proprietatea agricolă, astfel cum a denumit-o foarte nemerit d. Căpităneanu,se întinde asupra aproape 8 milioane hectare, rămânând restul pentru cealaltă proprietate, pentru strade, piețe, grădini, șosele, căi diverse, rîuri, etc. După o lucrare a ministerului domeniilor, la 1904 proprietatea agricolă n’ar fi fost decât de 5 juni. milioane hectare, ceea ce ar fi să însemneze că de la un recensământ la altul au intrat in proprietatea agricolă impozabilă aproximativ 2 și jum. milioane hectare lucrătoare, dar aceasta nu e cu putință.—S’au strecurat desigur atunci erori, și singurul mijloc de a reduce erorile la minimum posibil este ca asemenea recensăminte, să se facă cât mai des. S’ar ajunge astfel ca toate elementele de apreciere să fie cât mai apropiate de adevăr. Cele aproape 8 milioane hectare proprietate agricolă impusă krontieră se distribue, cum am văzut, pentru 41.66 la sută la proprietarii, care au mai puțin de 10ectare, și pentru 5S.34 la sută la proprietatea care lucrează mai mult de 10 hectare. In ce privește venitul funciar al proprietății agricole, am văzut de asemenea că el a fost evaluat în mijlocie generală la 31 lei 55 bani de hectar , dar de unde hectarul din proprietatea agricolă până la 10 hectare este evaluat la mijlociu cu 37 lei 35 bani, cea mai mare evaluare pe județ fiind de 49 lei 36 bani,—proprietatea de la 100 hectare in sus nu este evaluată in mijlociu decât la 25 de județe mijlociu luării venitului pe un hectc cu 27 lei 04 bani, cea mai mare evaluare pe județ fiind de 37 lei 92 bani,—abia cât este evaluată în mijlociu proprietatea până la 10 hectare. era pe un hectar în proprietatea până la 10 hectare trece de 30 de lei și din acestea în 15 județe trece de 40 de lei. In schimb, in proprietatea mai mare de 500 de hectare nu găsim nici un județ în care pogonul să fi atins în mijlociu 20 lei, iar minimum de evaluare mijlocie se coboară în județul Muscel la 6 lei 53 bani de hectar, nici 3 jum. lei do. pogon. Se cunosc cauzele cari fac ca să se socotească peste tot la proprietara mare venitul pe hectar in genere mai mic dacât venitul pe hectar la proprietatea mică.; cea dintâi cuprinde mai multe terenuri neproductive, etc. „Dar, zice „Reviste economică și financiară‘,‘,—oricum s’ar prezintă lucrurile, asemeni variațiuni nu pot avea explicatiuni plausibile și răul nu poate fi datorat decât organizării defectuoase a comisiunilor de recensământ“. Punerea față in față a întinderilor cultivate, a venitului înscris la foncieră și a numărului contribuabililor, impun iarăși câteva constatări îngrijitoare, — despre cari va fi vorba într’un număr viitor. DIVITALIA (Coresa particulară a ziarului «Universal») Roma, 9 Octombre. Ambasada de la Berlin De multă vreme generalul Lanza, ambasadorul nostru la Berlin, își manifestase ferma hotărâre de a se retrage. In timpul ministerului Sonnino insistențele fură foarte mari, dar el cedă in sfârșit față cu motivele ce i-au fost opuse și primi să rămână la Berlin până ce se vor elimina neplăcerile produse intre Germania și Italia a doua zi după conferința de la Algesiras. Atunci—adică tocmai in momentul in care ambientul politic german și mai cu seamă presa duceau o campanie îndârjită, care le-a apărut lor însile mai târziu nedreaptă, contra Italiei—retragerea generalului Lanza de la Berlin ar fi luat în opinia publică o însemnătate politică pe care în realitate nu o avea, generalul Lanza a primit deci, pentru moment, să-șî continue opera diplomatică la Berlin, și putu contribui astfel in mod eficace să liniștească și să distrugă neîntemeiata neliniște ce se grămădise contră noastră. El e foarte prețuit și iubit la Curtea din Berlin; împăratul Wilhelm avea totdeauna pentru el multă cordialitate și cancelarul german, principele Bülow, îl onora cu multă încredere ; era deci persoana cea mai indicată a folosi țarei sale și adevărului într-un moment dificil. Sfîrșindu-se însă perioada, tulbure și restabilindu-se relațiunile de reciprocă încredere între cele două țări, generalul Lanza aminti guvernului nostru primă, lui hotărâre și zilele acestea își repetă insistența. Este aproape sigur că nu se va lua in această privință o hotărire definitivă decât in Decembre, și generalul Lanza se va întoarce la Berlin așteptând numirea noului ambasador. După cum se vede trebue exclus cu desăvirșire că retragerea generalului Lanza e motivată de considerații politice. Simpatiile de care generalul se bucura la Berlin, sunt însă singura cauză pentru care primirea demisiei lui a fost amânată timp de aproape șase luni. Numele cel mai probabil al succesorului său e comandorul Pansa, care a fost câțiva ani ambasador la Londra. Cu toate acestea nimic nu s’a stabilit până acum la ministerul de externe in această privință. Italia și Franța „Messaggero“ publică un interview cu d. Locferoy, fost ministru francez (interview ce v’a fost semnalat telegrafic) asupra situației politice de azi în Europa și asupra schimbărilor ce s’au produs în ultimul deceniu. D. Lockroy a declarat că acordul între Anglia și Franța a făcut să se schimbe fața sumei. In același timp Franța și Italia își stringeau mâna. Uniunea acestor trei națiuni liberale, nepecetluită de nici un tratat clar cimentată de comunitatea de vederi și sentimente, va contribui la victoria principiilor democratice in Europa și la menținerea păcei. D. Lockroy vede o singură primejdie pentru pacea europeană : rivalitatea mereu crescîndă între Anglia și Germania, mai cu seamă pentru supremația pe mare. Principiul fundamental al politicei engleze a fost totdeauna acela de a înfrunta orice sacrificiu spre a împiedica formarea unei flote rivale pe continent. Pare greu, dacă nu cu neputință, ca Anglia, pentru dragostea păcei, să se resemneze a împărți cu Germania piețele și să’î tolereze concurența pe mare. D. Lockroy e sigur de trăinicia reapropierei franco-italiene bazată pe comunitatea idealului democratic. Italia a putut crede într-o zi că Franța e o putere clericală. Vizita lui Loubet la Roma și legea separației au distrus această credință. D. Lockroy afirmă că legea separației va fi aplicată în toate părțile ei, oricare minister ar fi la putere, dar fără persecuțiuni, spre a nu se face martiri eftine. Bisericile nu vor fi închise, cultul nu va fi interzis și se va ajunge chiar până la a se da pensii clericilor. D. Lockroy, care a vizitat vasul amiral in timpul tuturor manevrelor franceze, a spus că marinarii francezi, ofițeri și soldați, vorbesc cu entuziasm de marinarii italieni. Ei au fost surprinși de instrucțiunea, de sirguința și de progresul ofițerimei italiene in acești ultimii ani și admirația lor e foarte mare și pentru construcțiile navale ale Italiei. —".»imB .... ■ [UNK] Medaliad :« „Răsplata Mussel“ S’a conferit medalia „Răsplata Munce’i“ pentru învățămntul primar la o parte, din membrii corpului didactic și persoanelor streine, cari au lucrat cu tragere de inimă pentru propășirea învățământului primar : Clasa I.—Alexandrescu Gr., mare industriaș, București ; Buțureanu D. Gh., pens., fost prof. la șc. normală de fete din Iași; Ciurcu A., primajutor de primar al Capitalei ; Chinescu N., șef de biuron, direcția invel, primar; Danielescu Gh. Gh., propr., București; Diaconescu N. Maria, propr., Pietrari, Dâmbovița ; Grecea Laz,II, revizor școlar al jud. Tulcea; Gregoriade N., deputat, Tutova ; Mircea Smaranda, propr., Vasluiu ; lt.-colonel Obedenaru, consilier comunal; Ralle R., actor financiar, Tutova; Radian M. Alexandrina, instit., Târgoviște; Zadig Pascal, propr., Vasluiă; Hagi Anton, prefect de Tulcea; I. Georgescu, revizor școlar, Mehedinți; Săvoiu C. C., insp. comunal, Ilfov; Clasa II.— Corăciu D. Ion, învățător, com. Novaci (Gorj) ; Chelariu Gr.vriel, învățător, com. Ceplenița, (Iași); Cirilo Antonio,șef de orchestră la școala normală „V. Lupu“ din Iași; Gheorghiu D. V. șeful pepinieriei Strehaia, (Mehedinți); Nicolaescu D., învățător, com. Zănoaga (Romanațî); Stanescu M., proprietar, Zănoaga (Romanați) ; Strohca cu Lucia, directoarea școalei române de fete din Sofia. S’a conferit medalia Răsplata Muzicei pentru învățământul primar persoanelor notate mai jos, cari au adus servicii învățâmintului primar, educațiunei populare și instrucțiunei militare a elevilor: Clasa I.—Brătășanu Anton, maior, reg. Rovine No. 26 ;Cantea Ion, colonel, comand, reg. Vâlcea No. 2; Gristescu loan al 11-lea, Îl.-colonel,comand, reg. Calafat No. 31; Dimitri,.., Vasili, lt.-col., comand, reg. Olt No.3; Goruneanu Mihail, lt.-col.,statmajor, div. II, corp. I arm.; Gheorghiu Nicolae căp., dr. In rezervă ; Nomoriceanu Ion., maior reg. II Romanați No.19; Ioanelli P. N., maior reg. Mihai-Viteazu No. 6; Mistidul G-tin,lt.-col.,reg. 11 Romanați No. 19; Lambru D., col., reg. Mihai-Viteazu No.6 ; Klunteanu Nicolae, maior,reg. IV Ilfov No. 21; Nenișor Gheorghe maior reg. Vâlcea No.2 ; Neagu Savei, maior, reg. Gorj No.1S ; Pârâianu Grig., maior, reg. Gorj No. 18; Șendrea Nicolae, col., coman regim Rovine No. 26; Tetrat George, lt.colonel, comand, reg. Gorj No.18; Vasilescu Gh., maior, reg. Mihaiu- Viteazu No.6; Vasilescu Gh. maior reg. 4 Ilfov No.21; Viișoreanu Dumitru, colonel,comand, reg. Dolj No.1. Clasa II. — Arghiropai C., căp., reg. M.Viteazu No. 6 ; Bottea Gh. căp., stat-major, corp. I armată; Baculescu T., iocot., reg. Gorj No. 18; Brătianu N. I., cap., reg. 4 Ilfov No. 21 ; Brăescu Gh., Iocot., reg. Calafat No. 31 ; Boboc C., căp., reg. M.-Viteazul No. 6; Bengeanu C., Socot., reg. Vâlcea No. 2; Condurache Andreiu, căp., reg. Gorj No. 18 ; Cămărășescu Andrei«, Socot., reg. Gorj No. 18; Dumitrescu Gh., căp., reg. M.-Viteazu No. 6 ; Demetrescu Gh., Socot., reg. Gorj No. 18; Demetrescu V., căp. reg. Rovine No. 26; Drăgoescu I., Socot., reg. Vâlcea No. 2 ; Economu D., căp. reg. Rovine No. 26; Gerota I., Socot., reg. Dolj No. 1 ; Gherescu L. Anton, cap., reg. Vâlcea No. 2; Iliescu At., căp. reg. II Romanați No. 19; Logații Gr., căp. reg. M.-Viteazul No. 6 ; Merișescu N., Socot., reg. Vâlcea No. 2; Mihăilescu Gh., căp. reg. II Romanați No. 19; Nișir Al. cap., reg. IV Ilfov No. 21 ; Niculescu I., căp., reg. IV Ilfov No. 21 ; Periețeanu Stelian, căp., reg. M.-Viteazul No. 6 ; Popescu Gh., căp., reg. Dolj No. 1 ; Perișoreanu Cristea, Socot., reg. Dolj No. 1 ; Popilian G., cap., reg. Dolj No. 1 ; Păltineanu M., căp., reg. M.-Viteazul No. 6; Petrescu Gh., căp., reg. Vâlcea No. 2; Obogeanu M., căp., reg. II Romanați No. 19 ; Richman T., căp., reg. II Romanați No. 19; Stoenescu Cr. Iocot., reg. Revine No. 26; Șuțu Vladimir, loc., reg. IV Ilfov No. 21; Vasiliu Eug., căp. reg. Vâlcea No. 2 ; Vulovicî N., sub loc., reg. Rovine No. 26 ; Costescu Toma, căp. reg. Dolj No. 1 ; Zätreanu P., căp., reg. Rovine No. 26; Zăltianu C., loc., reg. Rovine No. 26. Politica externă a lui Clemenceaa Corespondentul din Paris al ziarului „Berliner Tageblatt“ face unele comunicări asupra politicei externe a primului ministru Clemenceau. El scrie între altele : „Clemenceau dorește, ca să lege și mai strîns Franța de Anglia. Aceasta n’o dorește el, după cum susțin adversarii săi, deoarece ar voi să deslănțuiască un räzboiu de revanșă, dar o dorește, fiindcă este obsedat de ideea fixă, că Germania într’o zi— la isbucnirea unui război germanoenglez sau cu o altă ocaziune—să tăbărască asupra Franței. Deja cu mult înainte de afacerea Marocană amicul cel mai intim a lui Clemenceau, pe atunci colonelul, iar actualmente generalul de divizie Georges Picquart, mi-a spus că o apropiere între Franța și Germania este imposibilă, deoarece partidul boeresc din Prusia (Junker) va tulbura pacea in momentul dat, pentru a dovedi necesitatea unei forțe militare puternice.Evenimentele în timpul afacerei marocane și mai cu seamă oarecari cazuri și declarațiuni, pe cari poate mai târziu un alt Hohenlohe le va comunica publicului german,și cari pe cale directă sau indirectă au fost comunicate grabnic la Paris, a mărit și mai mult temerile lui Clemenceau și astfel viitorul prim-ministru se află într-o dispoziție sufletească, care este foarte potrivită, de a-i tulbura privirea. Este de prisos de a se spune că o astfel de disposițiune sufletească poate deveni îngrijitoare și ea este îndoit de îngrijitoare la un ministru președinte, care este atât de genial, încăpățînat și violent, ca Clemenceau“. ■.....i-««m» —wm-ai Mi-nin Liști singeroasă Intre și bandiții Bererlorî criminali.— Amanta trădătoare.— Formarea poterei.— Un bandit împușcat Iași, 12 Octombrie Am vorbit în repetate rânduri prin „Universul“ despre apariția unei bande de criminali primejdioși, în pădurile din Mogoșești. Acești indivizi vreme îndelungata, au dat mult de lucru autorităților noastre, răspândind in acelaș timp teroare printre locuitorii și drumeții din partea locului. Astăzi mizerabilii au putut, fi prinși, mulțumită d-lui Theodor Brătianu, șeful jandarmilor rurali din Voinești, care punându-și în primejdie viața, a dat de locul unde criminalii se aflau refugiați, arestându-î. Criminalii au fost trădați de fata Anica Nița, amanta unuia din bandiți. In capul bandei sunt indivizii Prodan și Vițelariu, ambii dezertori din armată și autorii multor crime și spargeri. Când aceștia s’au văzut înconjurați în pădurea Mogoșeștilor de o poteră ca s’a format pentru prinderea lor, au descărcat focuri de pușcă, rănind padouă săteni. Jandarmii au răspuns cu gloanțe, rănind pe banditul Vițelariu. Lupta a durat multă vreme, până când in cele din urmă bandiții s’au predat șefului jandarmeriei. Parchetul a fost avizat telegrafic despre cele întâmplate în pădurea Mogoșeștilor. Baronul &<& smnistru zis esdera © al ilustro -Ongaräei — Vezi ilustrația — In urma retragerei contelui Agenor Goluchlowski, împăratul a numit în locul său, ca ministru de externe al Monarhiei austro-ungare, pe baronul Sexo de Aehrenthal, ambasador la Petersburg. Baronul de Aetzenthal, înainte de a fi numit ambasador la Petersburg, era ministru plenipotențiar al Austro- Ungariei la București. fiaiba dteparlile a 3 îete sí aratora ssaral táras (Prin pesta de la coresp. nostru particular) C. Lung, 11 Octombre Zilele acestea s’a vorbit în presă da dispariția a 3 fete din C.-Lang, facându-se în această privință conjecturile cele mai variate. Un ziar din Capitală a deschis chiar o anchetă pe la casele de prostituție de acolo, în scopul regăsirei numitelor fete. Iată insă adevărul asupra acestui fapt: E câtva timp de când în adevăr acele fete au plecat din Câmpu- Lung, fără știrea părinților și vre-o 3 zile nu s’a știut nimic asupra locului unde erau fugite. Insă fără nici o cercetare a autorităților, două din acele fete s’au înapoiat zilele acestea la părinții lor, povestind că au fost ademenite de o servitoare, cu care s’au dus pe jos la Pitești, fiind asigurate că li se vor găsi locuri de servitoare. A treia fată, anume Eugenia Bogăescu, a rămas în Pitești, cu consimțimîntul părinților săi, la un magazin de mode. Acesta fiind adevărul, cestiunea nu mai prezintă nimic alarmant. S’a mai vorbit de asemenea în ziare despre o aventură amoroasă a unui țăran din Cincea (Muscel), spunându-se că prefectura locală ar fi luat chiar măsuri pentru prinderea fugarului, care luase cu sine și niște bani ai soției sale. Cercetând la autoritățile respective, știrea ne-a fost categoric desmințită, cu atât mai mult că în județul nostru nu există nici o comună cu numele de Dincea. Anton — iM—ii AFACEREA iubidoi de la ministerul de rezfcenj . Dispariția excrocului Toate cercetările și urmăririle autorităților noastre, ajutate de cele streine, pentru prinderea lui Săboteanu-Grüinberg, autorul furtului de 21.000 de lei de la ministerul de räzboiu, au rămas infructuoase. Dibaciul escroc și-a combinat escrocheria, fuga din țară și călătoria în străinătate atât de bine, încât a dejucat toate urmăririle polițiilor. Scurta lui apariție la Paris, la 17 Septembrie trecut, care păruse a da o urmă sigură pentru urmărirea lui, a a dus la nici un rezultat. In cercurile militare fuga lui Soboteanu-Grüiberg este și acum mult discutată, cu atât mai mult cu cât după cum se va vedea mai jos, escrocheria lui nu a lovit numai casa Statului, ci și punga câtorva ofițeri din ministerul de războiu. Polițele girate S’a vorbit in momentul vestei dispariției excrocului, despre o mică sumă de bani pe care el o luase cu împrumut, cu o poliță girată de un domn locotenent din administrația ministerului. Nu este vorba numai de o mică sumă: Săboteanu-Grüiberg avusese grija să-și rotunjască suma furată de la Stat, cu alte câteva sume— vreo 800 de lei in total— pe care o luase cu împrumut. Spre a putea lua banii excrocul rugase nu pe unul, ci pe trei ofițeri din ministerul de razboi, să—i gireze polița, ceea ce aceștia făcuseră cu plăcere, știindu’l băiat muncitor și cinstit. Cei trei ofițeri, cari nu știau între ei de girurile date de fiecare in parte, au fost dureros surprinși cind s’au văzut urmăriți pentru plata sumelor luate de Soboteanu și acum își plătesc girurile. Scrisorile din America Excrocul nu s a mulțumit insă numai să păcălescă pe superiorii lui, cari ii veniseră intr’ajutor, așa zicînd, la nevoe. Ni se afirmă că cei trei ofițeri au primit zilele acestea cărți poștale și scrisori de la Săboteanu, datate din New-York, în cari excrocul le făgăduește un bătae de joc restituirea sumelor ce plătesc pentru dînsul, la întoarcerea lui în țară. Săboteanu a izbutit deci să ajungă pe pământul american, pe pămîntul pe care excrocii și-au stabilit raiul de unde nu ’î poate clinti nici o autoritate și deci afacerea furtului de la ministerul de război, poate fi considerată clasată. Alfa. podwoloczyska două indivizi au pătruns în compartimentul rezervat doamnelor, în trenul poștal, și cu revolverele în mâni au poruncit doamnelor prezente să se dea giuvaericalele și banii. Doamnele,înspăimântate, se supuseră și apoi tâlharii săriră din tren, după ce luaseră cu dinșiî 1000 de ruble în bani și obiecte prețioase pentru suma de 10.000 de ruble.___ __________ în aceiași calitate la Tg.Jiu, un lecui vacant, iar d. T. Olaru, comandant al sergenților din Zimnicea, este transferat in aceiașî calitate la Roșioși, în locul d-lui I. Niculescu. — D. V. Luca a fost numit ajutor al comandamentului sergenților din Bârlad, in locul vacant. — D. M. Dimitriu, este numit registrator-arhivar la poliția Huși, în locul vacant. taiRiențele din Rusia f 2 erogramele Agenției Române) Tulburări I Ar A «ieșit lehaterinoslav 12.—*. »Agenția Vestnik“ află că în timpul vizitei guvernatorului în satul Pokroskoje, lângă Mariupol, țăranii au cerut, să fie scutiți de paza depozitelor de alcool în contra atacurilor anarhiștilor. Guvernatorul refuzând, mulțimea a spart geamurile administrațiunei și primăriei și a încercat să impedice plecarea guvernatorului. Cazacii au restabilit ordinea. Competinnța tribunalelor de război.i Petersburg, 12. — „Agenția Westnik“ află că președintele consiliului d. Stolypin a dat ordin guvernatorilor generali, guvernatorilor și prefecților orașelor, ca tribunalele de razboi" să judece" numai pe criminalii prinși in flagrant delict. Funcționarii vor decide pentru fiecare caz in particular dacă este doc a se trimite cineva in judecarea acestor tribunale; sentința acestor tribunale nu va putea fi schimbată, ea este fără apel. [Telegramele particulare mie ziarului «Universul») Mănăstire jefuită de revoluționari Berlin, 12. — Telegramă din Petersburg. Celebra mănăstire de călugări Paviograd, a fost atacată ieri noapte de revoluționari. Mulți călugări au fost asasinați prin chiliile lor. Mănăstirea a fost prădată. Jefuire în tren Berlin. 12. —Telegramă din Lemberg. Pe linia ferată, Zmerinka și Sesiuunea de toamna a Sf. Sinod uri, 12 Octombre, s’a deschis sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. La orele 10 is’a oficiat un serviete divin în catedrala Sf. Mitropolii a Ungro- Vlahiei, de catre I. P. S. Mitropolitul primat, in prezența membrilor Sf. Sinod,, a d-lui M. Vlădescu, ministru cultelor și instrucțiunei publice, a directorului Sf. Mitropoli, etc. După aceea înalții Prelați, împreună cu ministrul cultelor, s’au dus la localul Sf. Sinod, din strada Sapienței, unde s’a ținut ședința de deschidere a sesiune! de toamnă a Sf. Sinod. A presidat I. P. S. S. Mitropolitul Primat , Iosif, fiind presențî toți membri, afară de următorii, cari se află în concediu : PP. SS. LI. Episcop Atanase al Rîmnicului și Gherasim al Romanului, precum și arhhereii Sofronie Vulpescu Craioveanu și Ghenadie Bacaoanul. D. ministru Vlădescu a citit decretul regal de deschidere. Au fost realeși prin aclamație membrii comisiunilor, cari au funcționat și în sesiunea trecută. Viitoarea ședință se va ține Mercur!, 18 Octombrie. STIRÎ m STREIOTATE — Prin poștă — fn cercurile politice din Roma se afirmă că, după deschiderea Camerei, guvernul va propune regelui numirea unei nouă serii de senatori printre cari va fi și cunoscutul scriitor Gabriele d’Annnunzio. »*, In locul defunctului principe Windischgrtt, comandant al gardei imperiale din Viena, a fost numit mareșalul Beck șeful marelui statmajor al armatei austro-ungare. Ziarul „Fränkische Kurier“care s’a dovedit că e bine informat în afacerea contesei Montignoso, anunță următoarele : Principesa Ana Monica Pia, fiica contesei Montignoso, nu va fi adusă la curtea din Dresda, ci va fi încredințată unei familii catolice, din Bavaria în relațiune cu Curtea saxonă, unde va fi pregătită pentru viața monahală. Două redactori de la ziarul „Espana Nueva“ din Madrid, din Cruselles și Bueno, cari s’au hotărât să facă drumul din capitala Spaniei până la Paris călări pe măgari, au sosit Duminică la Bordeaux. Acești turiști originali declară că voiajul lor e o protestare împotriva exceselor automobilismului, care a făcut atâtea victime și de care fi-e groază. ... Contele Goluchowsky, fostul ministru de externe austro-ungar, se va stabili la Lemberg, unde are un minunat palat. Parlamentul persian va ține săptămâna aceasta primele sale patru ședințe, in cari se va discuta regulamentul interior. Nu se vor lua în discuție proiecte de legi decât după ce vor sosi la Teheran toți deputații din provincie. Din Hamburg se anunță că la societatea literară de acolo s-au adunat până acum 20.843 mărci pentru proiectatul monument al poetului Heine. .D. Banca Mac Fadien din Londra, care tratează mai ales afaceri comerciale și financiare cu India, suspendându-și Sâmbătă plățile, banca corespondentă Arbuthnot din Madras și-a închis de asemenea ghișeurile. D. Mac Fadien, șeful casei din Londra, s-a sinucis sub un tunel al căei ferate. In cursul săptămânei trecute au murit 28 persoane de ciumă în insula Mauriciui, și s-au declarat 28 cazuri nouă. Suveranii Norvegiei, cari trebuiau să viziteze Londra săptămâna viitoare, și-au amânat călătoria pentru ziua de 30 Octombrie. Guvernatorul general din Nicolaieff a cerut ministrului de instrucție publică al Rusiei de a-i îngădui să înroleze pe studenții școlilor superioare în cetele „Uniunei poporului rus“, spre a da ajutor la nimicirea revoluționarilor , dar ministrul a refuzat declarând că studenții trebue să fie ținuți departe de agitațiile politice. ,*. In Statele Unite se va înființa un trust al conservelor de carne, cu un capital de 2 miliarde și jumătate franci., Profesorul dr. Frideric Hesse, de la universitatea din Lipsca, s’a împușcat din causa unei boale incurabile. In Serbia s’a primit cu mare bucurie demisia contelui Goluchowsky din postul de ministru de externe al Austro-Ungariei. El a învrăjbit Serbia cu Austria, încercând să sdrobească economicește micul regat balcanic și a-l sili să-șî cumpere tunuri în Austria. Liberalii italieni au hotărît să comemoreze în chip solemn și strălucit, la anul, centenarul ilustrului patriot Giuseppe Garibaldi, născut la Nizza la 4 iulie 1807. La Petersburg se desminte formal știrea dată de unele ziare cum că generalul Kuropatkin va fi numit vice-rege al Caucazului și se afirmă că pentru multă vreme generalul nu va mai ocupa nici o altă funcție. .% Neplata birurilor se generalisează în Rusia, mai ales in gubernia Novgorod. O bandă de țigani au spart un vagon din gara Praga, din care au furat 120000 țigări de foi Portorico. Nu s’a putut da până acum de urma hoților. „*. Desvelirea statuei fostului primministru italian Crispi, ridicată la Dresda, a fost aminată la o dată nehotărâtă. Faptul este comentat. Guvernul japonez a trimes la Manilla pe un ilustru profesor cu însărcinarea de a aduna cât mai multe date istorice asupra relațiilor ce au existat în secolele trecute între Japonia și Filipine. Ministerul instrucțiunei publice al Ungariei, a ordonat ca Luni, 16 Octombrie, să se facă în toate școlile din Ungaria, serbări in memoria principelui Francisc Rakoczy. In acea zi nu se vor ține cursuri. Ziarul „Robotnik“ («Muncitorul»), din Varșovia, organ central al partidului socialist polonez, publică amănunte îngrozitoare despre chinurile îndurate, înainte de a muri, de către socialistul Iosef Duda, osândit în Septembrie la moarte de către consiliul de războie din Kielce, fiindcă luase parte la uciderea a 2 spioni. Călăii,înainte de execuție, ar fi jupuit pielea lui Duda în fășiî, ar fi ars cu fierul roșu rănile sale deschise, î-ar fi înfipt ace sub unghii, etc. Un mare meeting anticlerical s’a ținut la Madrid. S’a hotărit a se cere guvernului libertatea de conștiință, separația bisericei de Stat și expulzarea ordinelor religioase. In cercurile politice din Roma se comentează foarte mult însemnătatea banchetului în onoarea fostului ministru francez Lockroy, dar tocmai în momentul când lumea oficială e toată ocupată de vizita ministrului german Tschirsky. La banchet a ridicat un toast și primarul Romei. O CUGETA.HJ3 JP3S II învățătura este podoaba bogatului și bogăția săracului. Hagaga B BiwaHwt"«"«.. - mișcare in polițiile din țară D. G. Rădulescu, șef de biuron cl. II, a fost înaintat șef de biuron cl. I în cancelaria poliției Brăila, în locul vacant, iar în locul său a fost numit d. C. Sculi șef de biuron cl. II. — D. A. Gheorghiu a fost numit șef de biuron cl. I in cancelaria poliției Iași, in locul vacant. — D. Popovici a fost numit șef de biuron cl. II în cancelaria poliției Roman, în locul decedatului G. Crețeanu. — D. I. Davidescu a fost numit șef al biuroului de servitori di Focșani, în locul d-ui V. Cristian, demisionat. — D. I. N. Popescu, actual sergent-major, înaintat ofițer in compania specială de sergenți de oraș de pe lângă poliția Capitalei, în locul d-lui C. Tisescu, neprezentat la post. — D. C. Săndulescu, actual sub- comisar, a fost numit ofițer clasa I în serviciul de pază al orașului Brăila în locul d-lui D. Nicolau, revocat. — D. I. Niculescu, comandant al sergenților din Roșiori, este transferat. PROCESUL" asasinului lui Augusto Mendl [Prin fir telegrafic de la coresp. nostru particular) Brăila, 12 Octombrie. Azi a venit înaintea Curtei cu vara procesai hii D. Jalbă, care a asasinat pe Augusto Mendl. Curtea este compusă astfel: Alexiu, președinte, asistat de judecătorii Gostinescu și Șuțu. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror general Istrati și procuror Eremia. Grefier este Panaitescu. Inculpatul este asistat de avocații Dragulănescu, Victor Nicolau și Radu Spanu. Partea civilă, — Rachela Mendl și Victor Mendl,—este asistată de avocații Arion, Zamfir Filoti, Lazaroneanu, Grigore Petrescu și Fălcoianu. Sala de ședință este arhiplină. Zăresc numeroase d-ne. In comisia juraților sunt domnii Petre Șerbănescu, Constantin Balș, Const. Halbantov, Gh. Purcăreanu, Ion Constantinescu, Ivanoiu Coravinsky, Ion Palanca, Ilie Ion, Gheorghiu Marin, Antonescu Zanu, Gheorghiadi Ion, Făcăianu. După citirea actului de acuzare, se procede la apelul martorilor și se face interogatorul acuzatului. Jalbă spune că a cerut ajutor casei, prin intermediul representantului Schwab, în urma accidentului ce i s-a întâmplat. Casa Mendl a refuzat însă să dea ajutor, pe motiv că există acțiune la tribunal. Asasinul arată că revolverul l'a cumpărat spre a se apăra, eventual, de două indivizi ce-l urmareau prin București când a fost la spital. Din expunere reese că a primit de la casa Mendl numai 300 lei. Apoi a mers la biuroul casei cu două zile înainte de comiterea crimei ca sa ceară ceva ajutor, insă a fost bruscat și înjurat de către Augusto Mendl. Jalbă spune că atunci când a fost vorba de împăcare, Mendl nu a voit să ofere nimic. Toate propunerile, zice jalbă, le-a auzit acum după săvârșirea crimei. Neagă că ar fi amenințat cu moartea pe Augusto Mendl. Criminalul spune că Mendl i-a oferit un serviciu, dar tot la elevatoare, și că l-a refuzat pe motiv că elevatorul se strică în fiecare zi, deci ar fi fost expus la noul accidente. Jalbă mai spune că a avut done întrevederi cu Mendl in ziua crimei când i-a cerut bani. El declară că a mai primit de la sucursala casei din Sulina încă 70 lei în diferite rânduri. Criminalul a fost supus apoi la un interogatoriu de către avocații Arion și Filoti, pe tema cumpărării revolverului. Depunerile martorilor La orele 2 se procede la ascultarea martorilor. Lichiardopol, mecanic, arată cum s’a petrecut crima. Nu știe însă că acuzatul a fost la biuron, dar știe că Jalbă a regretat că nu a tras și alte focuri de revolver. Martorul Crovat, contabil la casa Mendl, știe că Mendl a făcut propuneri de împăcare și i-a oferit sume de bani sau pensie viageră. Martorul zice că i s’a dat lui Jalbă 500 lei la Sulina și 300 la Brăila. Nu era de față când i s’a propus împăcarea, dar a auzit vorbindu-se în cercul casei. Martorul Mih. Cadelcu, spune că a văzut cum a comis acuzatul crima și cum a amenințat pe sergent. Martorul Simon Tederhandler, amploiat la biuroul lui Mendel, zice, că venind la un debit de tutun de lângă cafenea, a fost întrebat da jalbă despre August Mendl, dacă se mai înapoiază la biurou. Antony Mendl, prin interpretul Costică Giani, a descris cum a plecat cu August Mendl și cum strada era pustie. Dinspre colțul poștei aupărut deodată jalbă și fără a spune o vorbă a tras asupra lui Augusto Mendl. Sylvia Leipitziger funcționar la biuroul lui Mendl, declari că casa Mendl a plătit toate cheltuelile lui Jalbă, cât acesta a stat în spital la Sulina, apoi i-a trimes diferite ajutoare bănești, adresându-i sfatul de a deschide o cafenea sau să primească an serviciu k casa Mendl. Rudolf Schwab din Sulina, declară ca a dat 200 lei lui Jalbă. Acuzatul însă neagă afirmând că a primit numai 20 lei, spuindu-i-se să vie la Brăila spre a cere casei mai mult. Avocatul Nicolau întreabă pe martor dacă dădea bani în coruptul casei de ce nu a luat chitanță. Martorul respunde că a dat de la el acei bani și de aceea nu a luat chitanță. Adolf Edelstein spune că a văzut pe Jalbă de mai multe ori la biuroü insă nu știe ce discuție a urmat intre el și August Mendl, știe numai că Augusto Mendl i-a zis lui Jalbă ca sunt oameni cari n’au ambele mâini, 61 Revoluționari ruși mare roman de actualiate — de — s». PARTEA A TREIA . Totuși furia lui trebuia să se restrângă asupra cuiva, căci altfel marchizul ar fi turbat. De câtăva vreme totul ii mergea rea! Chiar și imbecilul acela e Ricardi în loc să ucidă pe domnul Dermasi, primise un glonț în amar. De ce oare norocul care îi surâsese de atâtea ori se întorsese jtefan în contra lui ? Dacă va mai fi avut incâ o picătură de conștiință, picătura aceasta i-ar fi răspuns că Dumnezeu și oamenii erau sătul de mrnele lui; dar conștiința nu spunea nimic d-lul de Serrafionta, care credea ca lui ii era permis totul și ca nimanuia intr’o zi nu va trebui să dea socoteală de infamiile ce comisese și pe care avea de gând să le comită. Și furia lui se îndreptă asupra d-nei Dermasi, pe socoteala căreia punea toate nenorocirile ce i se intimplaseră. — Femeia aceia blestemată sau devine sclava mea sau trebue să moară—zisese marchizul intr’un paroxism de furie. În loc de a continua să fugă de dânsa, se gândi să-l vorbească și să i se impună. După cum d-na Dermasi spusese căpitanului care asistase la bărbatul ei în duelul cu Ricardi, ea se pregătea să plece din Menaggio. Conveniențele bunei societăți iî impuneau deci să se ducă să facă o vizită marchizei. D. de Serrafiorita ori are ocazia aceasta spre a se afla în salonul nevestei lui și spre a șopti in urechia d-nei Dermasi, in momentul în care aceasta se pregătea să plece . — Află-te peste o oră pe șoseaua ce duce la Gádenabora. E vorba de liniștea d-tale. D-na Dermasi nu-și arătă consimți mintul decât printr’un ușor semn din cap. Tânăra fenice avusese vreme să se gândească asupra celor ce se întâmplaseră bărbatului ei și să prevadă represaliile pe cari marchizul i le pregătea, și deci și ea se hotărâse să aibă o întrevedere cu densul. Dacă nu face ce vreau eu, ii sdrobesc — iș’i zisese și dînsa în mintea ei. Amândouă fură punctuali. D-na Dermasi părea foarte calmă, contrariu marchizului, pe fața căruia se citea agitația care îl frământa. —- Văci cu plăcere, d-nă— zise marchizul—că n’am refuzat să m" acorzi o întâlnire, pe când eu presupuneam că nu ai să vii. — Eu n’am fugit, nici o dată din fața d-tale ; din contră, d-ta ai încercat să fugi de mine—respinse d-na Dermasi surizend marchizului și îndreptându-se cu densul ta spre Cadenabbia. — Ești o femee curagioasă căreia nu’î e frică de nimic. — De ce mi-ar fi frică? De d-ta in tot cazul nu. — S’ar zice că acum mă disprețuești tot atât de mult cât m’ai iubit acum câtva vreme. — Te-am iubit eu ?! Ești sigur? — întrebă d-na Dermasi cu un ușor accent de ironie. — Dacă faptul că te-ai dat mie nu e o dovadă de iubire, spune’mi ce altă dovadă mi-ar fi putut da? — Și dacă faptul acesta nu ar fi fost decât un capricii“’ trecător9 — Pentru un capriciu al riscat prea multe, prea.... — Nimic mai mult decât ce riscă femeile necredincioase. Vei admite însă că am fost foarte norocoasă, deoarece bărbatul meu nu a știut niciodată, nimic. — Și cine’ți garantează că nici nu va ști vreodată ? — Drace, cine vrei să se apuce să’î spună că am fost armanta d-tale ? Singura persoană care ar fi putut să mă denunțe bărbatului meu nu a făcut-o și acum e mort. — Și morții nu vorbesc. Bietul locotenent, nepotul d-tale, care ne surprinsese la balul de la „Scala”, după ce a Încasat o lovitură de spadă de la mine, a fost ucis de fratele lui. Vei admite că moartea lui a fost o adevărată fericire pentru noi—zise marchizul cu un sarcasm sângeros. — Moartea lui a dat trtra devar providențială. — Chiar fără, dînsul însa—continuă marchizul—tot s’ar mai putea face dovada tradărei d-tale. — Ași vrea să știm cum ? — unele scrisori pe urma cărora ar putea fi pus bărbatul d-tale... — Vrei sa vorbești de scrisorile ce mi-a scris d-ta, deoarece eu am fost atit de cuminte să nu’ți fi scris nici un rînd.. — Da, ai fost, atât de cuminte, zise marchizul care începea să'și piardă răbdarea. — Și scrisorile acestea—urma d-na Dermasi cu aceiași liniște neturburată — cu greu ar putea pune cine va mina pe ele. — Nici chiar eu? — Nici chiar d-ta. — Chiar dacă ți le-așî cere în mod stăruitor. — Chiar. — Cu toate acestea rămîn în picioare eu, care n’am murit și care ași putea avea cu d. Dermasi o explicare foarte puțin favorabilă d-tale, trebue sa o mărturisești. — Nu’țl va conveni să ai aceasta explicare : bărbatul meu nu te va crede pe d-ta, ci pe mine. E zadarnic să lupți, ar pierde. Ascultă-mă pe mine, care nu’ți mai sunt dușmană ,după ce am avut plăcerea să ’mi răzbun; fugi sau astîmpără-te de aci nainte cu un mielușel; uită că ne-am cunoscut, impacă-te cu nevasta d-tale și caută de trăiește încă mulți ani. Și acum când ne-am înțeles să ne rntoarcem fiecare pe la casele noastre. — Ca să zică nu vrei să ’mî înapoezi scrisorile. — Nu vreau să ’ți înapoez nimic. — D-ta trâești pururea pe un butoiu cu iarbă de pușcă. — Căruia eu i-am luat fitilul. Ți-am mai spus că nu mi-e frică. VI Lorenzucci nu mai avea nici un moment de odihnă, umbla de colo pinacolo spre a afla cum putuse fi comisă crima de la cimitirul Musocco, își făcu cercetările prin locurile vecine celui unde fusese găsită vitima pe jumătate caraonizată, dar fără să descopere uimit nou. Știm câ din primul moment fost polițist respinsese presupunerea că femeia fusese arsă chiar pe locul unde fusese găsit sada?vlui. El însă își făcuse convingerea că asasinarea nenorocitei fusese făptuită în altă parte, la loc închis. Deci, prefăcîndu-se vînzător ambulant, cu o cutie conținînd piepteni, ace, nasturi, făcuse înconjurul cîrciumilor din presura cimitirului, pururea cu urechia ațintită spre a culege cuvintele ce puteau scăpa.Vausraia^