Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 330-357)
1906-12-01 / nr. 330
Vinerii Decembrie -iJOO bucuriilor al moravurilor noastre politice. „Dacă suntem despărțiri după păreri politice, asupra ideei monarhice și a iubirei de patrie, suntem strinși astăzi loji românii la olului. Doresc ca exemplul fruntașilor politici să fie de folos luptei ,pentru civilizație și progres și să înlocuiască pentru totdeauna luptele de incriminare, căci numai astad putem merge spre glorie și mărire“. (Aplauze prelungite). Proiectul, Adrese! se citește pe articole și se votează în total cu, 95 voturi albe și 1 negru. In urmă, d. președinte procedează la alegerea comisiunei care va prezinta Suveranului Adresa de răspuns la Mesagiul Tronului. Sunt aleși d-nii: Em. Djuvara, Crețui Teodor, Petrovici Gh., Dimitrescu Ion, Gozma Gh., Robescu Ch., Sc. Gheorghiu, Nestor Cincu, N. Guran, G. Istrati, Anton Botez, Ion Brătescu, Const. Isăcescu, Al. Rosetti, Const. Popovici, Gr. Constantinescu, Ernest Paximade, Gr. Stoenescu, Pantelimon Voiculescu, N. Gheuși, N. Gherekei-Ședința se ridică la orele 3 jum. G. S. BERKMNili I. ILIESCU BUCUREȘTI, Str Lipscani No. 90, IUCUIREȘTI Aduce cunoștința distinsei sale clientele că au sosit și s’au pus In vinzare toate NOITAȚILE de Ml. Postăvari culori (cult) p. ROCHII STOFE ENGLEZEȘTI, IAM FANTASIE pentru ROCHII STOFE SPECIALE pentru COSTUME TAILLEUR VELOUR CHIFFON,—ROCHII de BAL și SERATE VELOUR ENGLEZESC COTELE și SIMPLU In toate CULORILE BOGAT ASORTIMENT TAFFETAS t TMITM CĂPTUȘELI Taffetas simplu și fantaisic pentru itOL’Hli GNETHK ijttmbifTG) do damn Mii însi de lână, pieii dî Sosii — Cierspi ds lamă și îs sărbați tersenii, Flaneuix, Cacheeorsets tricotate mw «sal mm umbri* si mmm Telefon No. - PRK j'UKI -FIXE si MODERATE - 1636 S JUTJA. T V X, Ședința de la. 29 Noembrie Ședinja se deschide la orele 2 și 25 in., sub president!«. d-luT C.-Ghica- Delení, vice-présed 1 nte. Prezenți 81 d-in senatori. Pe banca ministerială d-nn general Lohovari și G. Disescu. D G. Disescu, ministrul instrucțiunei publice, depune proiectele de lege pentru modificarea circumscripțiunilor' și plășilor din județele : Buzei și Muscel. Se fixează pentru azi, Jouî, interpelarea ddui dr Th. Tomescu, relativă la numirea unui titular la catedra de medicină operatoare la facultatea de medicină din Iași, D. Raiea întreabă pe d. ministru al cultelor, cu privire ,la apărătorii clericilor, dacă Sinodul poate stabili incompatibilități, chiar contra legei. D. ministru G. Dinescu spune că Sinodul poate lua botiiuri; ele însă nu, pot, lua formă de. .regulament ,decât cu aprobarea ,ci și eî—l.’arte. -autori- Pul, ministerul cultelor- Hotirirea Sinodulu i se va studia modificaimlii-se unde nevoia va cere Incidentul se închide. • I. Th. Speranță • depune un proect de lege, din inițiativă parlamentară, prin care se reduc, taxele școlare. Acest proiect e rezultat din modificarea primului proiect depus în acest sens. D. C. Disescu spune că proiectul depus conținând și reducerea taxelor pentru invetămintul privat ca și pentru învățământul public, crede că a satisfăcut cererile , o parte din d-nii senator și roagă , Senatul să ia în considerare proiectul. La ordinea zilei, repetarea câtorva voturi rămase nule, pentru indigenare și recunoașteri. Se respinge recunoașterea d-lui G.n. Zisu. Votul asupra recunoașterii d-lui Gh. N Orghidan 6 nul. Se admit indigenatele d-lor dr. Bernhard Mărculescu și Solomon Grimberg. D. Gr. Ștefănescu își desvoltă interpelarea cu privire la prelungirea străzei Edgard Quinet până în strada Culei. Acest plan ar aduce o mare pagubă Universitaței pe lângă că hotărirea aceasta nu e necesitată nici din punctul de vedere igienic nici din punctul de vedere al circulației, avînd destule străzi apropiate. Se știe că sălile de cursuri și ale laboratoarelor Universității noastre sunt foarte insuficiente. A fost vorba ca localul I.Universitatii să se mărească și s’a cumpărat un loc care se mărginește cu stradele Enei și Academiei,—loc pe care să se clădească laboratoarele și muzeele cari azi sunt foarte prost instalate. In loc ■ ca guvernul să completeze planul facerea unui careu al Universității, primăria hotărăște tăerea locului universitate fără absolut mci-o necesitate; , Rog pe d. ministru a! instrucție! să intervină pe lângă d primar spre a-l face să renunțe la acest plan păgubitor Universității. D. ministru C. Disescu spune că imediat s- a auzit de intenția primăriei s’a dus d-sa in persoană la d. primar care i-a comunicat că primăria a renunțat la prelungirea străzei Edgar Quinet. In ce privește mărirea localului Universităței, guvernul are grije de interesele acestar importante instituțiuni și va sua in studiu această chestiune. Discuția se închide. . D. raportor -G. Fan. Marinescu dă citire proiectului de lege pentru modificarea art. 53 din legea judecătoriilor de pace. Proiectul se admite fără discuțiune, în unanimitate. D. raportor Eugen Pîrîianu-Duca dă citire proiectului de lege pentru înființarea a 20 posturi nouă de ajutoare de judecător de ocol. D. D .Treceanu,ministrul justiției, recomandă d-lor senator să voteze acest proiect de lege care servește interesele justițiarililor mărind numărul magistraților și repară o nedreptate ce se făcea unor judecători cari n’avea și ajutoare pe cînd alții aveau. Mărirea inițieriijor funcționarilor e în interesul justițiabililor sărăci. ... Discuția se închide. Proiectul se admite în unanimitate D. raportor M. Băbeanu dă citire proiectului de lege pentru modificarea art. 50 din legea judecătoriilor de ocoale în sensul că se înființează la mai multe, judecători! câte un nou post de copist. Proiectul se admite fără discuție. D. Sculy-Logoletides. repetă cererea de a i se pune la dispoziție mai multe dosare privind lucrările pentru aducerea apeila Iași, spre a desvoltă o interpelare.. » . Ședința se ridică la orele .3 .și 5,0 m, anunțându-se cea viitoare,pe azi la orele obicinuite. MM BVCOVOlâ (Coresp- partisulara a ziarului «Universul’) Rădăuți, 26 Noembrie. Primii «ongrus al iuvisG Morimei române După cum am anunțat, astăzi a avut loc în Rădăuți în sala de tir, primul congres al învățătorimei române cu ordinea de zi ; 1) Actuala situație politică și salariile invățătorești; 2) reprezentanța Învățătorimei în corpurile legislative, la care au luat parte peste 300 de învățători și învățătoare române din toate unghiurile Iurei și 200 de țărani, preoți și funcționari români. Deta cu trenul de Sâmbătă seara a sosit cea mai mare parte din învățătorime, pentru a cărei primire, s’a îngrijit prin constituirea unui comitet local care a pregătit asofitarea și monartizarea participanților sosiți. Comitetul era compus din următoarele persoane: Gasimir Kuehovschi, primarul orașului ; A. Larionescu, I. Klronssi Brerner, consilieri comunali ; protopopul V. Tomiuc, președintele cons.școlar local, ca reprezentant al preoțime; dr. V. Iliuț, advocat și reprezintantul inteligenței române din Rădăuți, invețătoarele : Voronca Ana., Franc Rozalia, Siretean Silvia, Rozuș Eufrosina, Cozmaniuc Ecaterinii, Ilioa Înseta; învățătorii: Iaachirvici Ghristofor, Țurcan Vasile, Popadine George, Mesner August, Cionga Ioan, Larionegeu ilarion Ca distincțiune întreg comitetul ,a purtat panglica națională tricotajă. La orele Il dimin. a sosit ultimul tren care a adus restul învățătorimei sosind totodată și deputații Aurei Onciul, Fiorea Lupu, Simionovici, baron ilnrmuzachi și Titus Onciul. Pe peronul gărei au fost întâmpinați de comitei cu un „Să trăiască“. la orele 12 publicul s’a întrunit în spațioasa sală, învățătorul superior Popadiuc deschide și arată că fiind însărcinat din partea comitetului invățătoresc executiv de a se înțelege și sfătui asupra situațiunii și atitudinea românilor de astăzi, a convocat acest congres,. Salută cu bucm U participarea în masă a mulțimei. Declară adunarea ca deschisă și propune alegerea, președintelui. A fost ales ca președinte al adunărei Învățătorul super. A intt lobs Țurcao, vice-președinle PajM. super. Popadine, secretar 11. bîffuț,van și stud. Cosmiuc. Luând,„președinția învăț, superior Țurcan, mulțumește prezenților pentru încrederea dată și mai mult ca președinte al primului congres român care tot d’odali serbează astăzi desrobirea de sub jugul străinilor Mulțumește deputaților sus amintiți pentru munca și interesul ce au arătat întotdeauna față de învățători, cari muncesc de a ne da școli. Mulțumește reprezentanților presei: „Voința poporului“, „Universul“, „Junimea literară“, „Freie Lehrer Zeitung“, apoi preoților, advocaților, medicilor, doamnelor, funcționarilor și țărănimei. Înainte de a intra la desbaterea ordinei zilei, ia mai întâii cuvîntul deputatul Simionovici, arătând că cu bucurie se află în mijlocul acelora, pe care îi reprezintă In dietă Invățătorini ca 1 reține să susție și mai departe solidaritatea, și numai astfel va fi salvat poporul". • Din partea reuniunii școlare, salută directorul școalei primare din Rădăuți Izakievicz (armeno-polon), președintele reuniunii, cerând de a i se permite de a" vorbi in limba germană, deoarece nu se poate bine explica în cea română Salută pe colegi și pe colege din adâncul inimei. Ii pare bune că românii încep a se cultiva pe terenul național, insă să fie uniți și cu,ceilălți Învățători de alte națiuni, egei toți au o singură țintă, adică ridicarea învățătorimei din mizeria actuală. Apelează la invițători de a se înscrie cu toții in joc, „reuniunii învățătorilor bucovineni“. In numele orașului Rădăuți salută primarul Bucovschi . Administratorul silvic Guparencu arată că congresul va aduce clarificare în viața publică română. Deputatul baronilormuzachi. Ca deputat român s’a simțit îndatorii de a urma invitarei și a se prezenta la primul congres invățătoresc.« Arată că pentru prima oară are onoare de a lua parte in mijlocul invățătorilor români. Am luat parte la mai multe întruniri ale învățătorilor, insă nu par românești. A = lăzî vrici învățătorir ea caută a si organiza pe terenul național. In viața popoarelor, școala a fost factorul cel mai principal. Prima grijă a deputaților a fost de a îngriji de starea Învățătorilor și voi stărui prin toate mijloacele pentru o îmbunătățire. Cetățeanul Kirkus arată că e germană salută cu bucurie adunarea învățătorilor, arătând că învățâminsu! de astazi nu se face ca odinioară, meltee zicând că fiecare națiune, treime să plece capul față de români fiind ei aci băștinași. Studentul Tofan salută din partea societăței acad. „Dacia“, scuzându-se că n’au putut participa mai mulți, ■fiind ocuțtați cu cursurile de învățămint. Mulțumește învățătorilor pentru concursul fee Bab dat totdeauna cu ocaziunea agitațiunilor la țară. După aceasta se dă citire mai multor telegrame din partea învățătorilor germani, trecându-se la ordinea zilei. La primul punct, actuala situație politică și salutele invățătorești, iea cuvintul învățătorul Ghisanovici care zise : Ilustră adunare ! S‘a văzut din ovațiunile anti - vorbitorilor însemnătatea acestei imposante adunări. Atât faptul că ne-am înstrunit astăzi aci, cât și ordinea zilei sunt cea mai bună dovadă că o organizare a învățătorimei române e pe deplin conștientă de chemarea ei în orice privință. Totuși însă treime sa contrazic părerea existentă, cum că învățătorimea română până acumn’a observat o atitudine destul de națională. Ea n’a fost organizată pe baza națională. Ce se atinge insă de ținuta ei pe terenul cultural și cel politic de până acuma, nu cred că s’ar afla dintre noi cineva care va putea să ne dovedească că am comis cândva ceva, ce ar sta în contrazicere cu adevăratul naționalism. Trece apoi la referatul esențial, adică la chestia politică actuală din țară. „Domnilor și doamnelor! Știut este, că invățătorimea țării, de la un timp încoace, ia parte activă la rezolvarea problemelor politice. La, aceasta a fost ea silită în urma referințelor de tot triste de odinioară, fiind ca mai înainte, precum este cunoscut în deeemiri și mai ales din partea factorilor competenți, tractată in toată privința intr’un mod nedemn și de tot, condamnabil. Prin încordarea puterilor noastre morale, prin muncă neobosită, și prin nenumăratele jertfe, no-a succes cu timpul; de a câștigă oareșîcare influenta pozitivă asupra poporului de la țară, încât cu ajutorul nostru fură' aleși, la', ultimele alegeri, deputați, bărbați ghiidinicî, oameni activi, și cu tragere de inimă pentru poporul român. In urma acestui succes splendid, am sperat că nu numai se vor vindeca in scurtă vreme, cele mai sângerânde rane ale poporului ci și dorințele cele mai juste ale învețătorimei vor fi in curând realitate. Luând noii deputați afacerile politice in mină, au și ținut cont de aceste postulate. Și dacă astăzi nu ne bucurăm de fructele concrete ale năzuinței noastre, nu e Vina deputaților actuali, ci a altor factori. Dacă noi trebue să rămânem fideli partidului țărănesc, și numai ca va fi în stare să ne încuviințeze, atât salariile cât și cele l’alle postulate dorite Deci clară votând deputaților actuali Încrederea nemărginită, îi rugăm ca să lucreze cu același zel și abnegațiune ca și până acum in folosul poporului și al învățătorimei. Ce privește partea doua a referatului, s’a arătat că dieta a votat la, lansarea, rezultate,efective însă nu s’au obținut. Lipsind adecă țării mijloacele necesare și nefiind admisibilă o urcare la leul birului, nu s’a aflat altă scăpare, decât prin transformarea dreptului de propinație, din care ar rezulta :pentru țară un venit de peste un milion de coroane. Aducând deputații țiirănești, acest proect la pragul resplvărei, au căutat propinatorii, pluri cunoscutilor apărători bine plătiți ca Straucher, Ricedl et comp. s’o zădărnicească, ceea ce și le-a, succes. Revin la finea cuvântăre! arătând că până acum câteva zile era vorba că dieta țarei va fi in curând convoată într’o sesiune spartă, in care se vor face niște schimbări cerute din partea guvernului, printre care și proiectul”,,Transformarea dreptului de propinații“. După cum se zvonește insă, convocarea s’ar fi amânat până în luna Septembrie a anului viitor, și dacă s'ar sancționa Dgea propinațiilor, aflincî salarisarea im. va putea intra in vigoare mai înainte de 1 August 1 1008. Și starea materiala a învățătorimei a "devenit, prin scumpetea actuală, „prea îngrozitoare și insuportabilă, așa încât învețătorimea e desperată și dacă nu vor găsi factorii competenți, in curând, o remediata,u fii știu de nu vor fi siliți să pășească la o acțiune de disperare. Apelăm atât la guvern cât și la ceilalți factori competenți, să nu ne silească,,prin pasivitatea și nepăsarea lor, la o decisiune care putea avea urmări incalculabile și vina vor avea să o poarte numai guvernul impreun’ä cu factorii competanți, încă nu e târzisi și astăzî a cere la guvern 'Convocarea dietei încă din decursul lunei Decembrie, spre scopul amintit. " • Orátórfít"apelează" ia deputsti," cu rugămintea de a interveni pentru convocarea unei sesiuni setrrts a dietei. t>1ract —«~-auöW**»lK»W«61iamiWt- •** * **?» WJCWK..^..... SMFMTârEa mânâlatelor-paria poștaJiȚ Dire(i|sumea generală a poșteliir, va pune in circulație, mandate cdrhjpostald pe ziua de 8 21 Decembrie. Aceste mandate cartă poștală sunt destinate să aducă.ți publiculuîntâ fî înlesniri pentru trim.iiterția prin poștă a sumelor mici și a pune capăt trimiterilor de valori în timbre saui hârtie monetă introduse în scrisori, cetei ce aduce atâtea neajunsuri poștei, nefiind permise de lege. Acesta ,mandatele vor vinde la toate oficiile si debitele de Timbre. Ele fac parte dintr’un carnet, care se încredințează debitantului și din care se desparte, prin lere cu foarfecele. Mandatele ca răpostată are o Valoare intrinsecă ca o hârtie monetă, pornind de la zero,și mergând din 5 in 5 bani, până la 10 lei , ceea ce se obține prin 11 cartoane deosebite. «Coperite cu un desen filigran, care arată valorile in lei, adică zero lei, 1 leö, 2 lei., 9 lei. și fix 40 lei. Pe color se află o șefie de cifre cari dat fracțiunile de leii din 5 in 5 bani. Ca mod de întrebuințare , Trimițătorul scrie pe fala mandatului cartn-postgle ’adresa destinatarului , pe dos adresa sa proprie, iar injți’un compartiment special,reservat pentru aceasta, corespondența care vrea să însoțească mandatul. ■ rarlonul mandatului mai poartji pe latura opusă, cotorului o,parte pe care o desprinde trimițătorul, rupând-o de-a lungul unei linii perforate și care poartă uni număr de ordine repetat pe mandat și pe cotor. Pe această parte expeditorul însemnează valoarea, mandatului, numele destinatarului și ziua trimitarei și o păstrează drept chitanță spre a putea reclama restituirea sumei în caz de neajungere la destinație a mandatului cartă-poștalei. Acest mandat carte-postată se va arunca lu orice cutie de poștă. Ajungând la oficiul poștal, se transcrie în registre și se aplică pecetia și ștampila, de zi a poștei și numai astfel dobândește valarea liberatoare și prin urmare nu poate fi expus să fie'sustras de cei cari'1 ridică din cutie. Ajuns' la ' destinație, mandatul carte poștală se va plăti» la domiciliu spre a face cât mai comodă posibilă transmiterea banilor prin acest mod . Destinatarul desprinde, partea care cuprinde corespondența;iar restul cu iscălitura de primnire 'I păstrează funcționarul plătitor, spre a'I înapoia poștei ca constatare a efectuărei poștei. • 11’Óste 'Valoarea intrinsecă a mandatului poșta nu va percepe de cât 40' hap! taxai ip. transmitere și plată, la dșmiciliu. ..preoupL și. 5. bștai, pentru cartonul și timbrul poștei, da' la cărțile poștale, interne "nbicîninfe. Aceste taxe" surnt rrprezentate prin Tim Lful in CiTislat" de 15 fani spermanetei și se plăteau. odată cu ;■ cumpărarea mandatului. OCTIGISTAIFSI JPE 72 ' Remuscarea este starea conșștiinței in luptă, cu o grăsulă;; căința este starea de paie. AMĂNUNTE asupra incendiului din Găinești Prin poștă de la corespond. nostru particular) FâHiceni, 29 Noembrie. Eri, la 4? din zi, primarul comunei Blăbiți anunță telefonic prefectura că arde fabrica de cherestea a d-lui Gustav F.ichbir, din cătuna Hăinești, pendinte de comuna Mălini, distanța LTO^—34 kilometri de oraș , cătuna ’și are numele de la pădurea Găinești, proprietatea domeniului Coroanei. In pădure sa află marea fabrică de cherestea a d-lui Gustav Biehler. La ora 12, după ce lucrătorii părăsiseră abia atelierile ca să se ducă la mâncare, izbucni focul fără dereste, în atelierul de uscat lemne arzând , cu desăvârșire, împreună cu tot materialul, aflat acolo. De la scol atelier focul s’a întins la alte, două șuri cu material brut, cari au fost d’asemenea prefăcute în celule. Corpul principal al fabricei cu toarte mașinăriile, nefiind decât la 50—60 metri distanță de locul dezastrului, o mare panică cuprinsese pe toți ca nu cumva, elementul distrugător să se propage, și la această mare clădire. Pompele fabricei a fi fost îndată puse in mișcare și lucrători, ajutați de locuitori, au sărit in ajutor , dar adua fabricei a cerut să î se trimită ajutoare și din oraș. Pompierii , de aci azi și plecat pe la ora 11 din. inșă ajungând până în Mălini au fost telefonic înștiințați a, se înapoia, dă oarece ajutorul ari este de prisos, focul fiind aproape localizat. Cu ajutorul pompelor fabrice, a lucrătoriloir și locuitorilor din sat, după o muncă de 3 ore, a izbutit, a se localiza focul. Cauzele cari aui dat naștere focului nu s’tib putut stabili. Autoritatea respectivă a deschis o anchetă, spre a stabili responsabiliUilile. Pagubele, sunt destul de însemnate; insă nu ș’ați put.al evalua până acum. Toate clădirile și materialul a.rs nu l'o«l asigurate la societatea,,Dacia- ITomânia“. Stadii. ► o »*»»»> € r§it € a meâl Gâlâ Gimu.ji<.tica ro«piri*(e>Hf* ca mijloc Ce vindicnre' Aerul,, elementul, esențial al natur’eî, iară .da care nici o manifestatiune de viață nu este posibilă, e necesar nu numai pentru initi fl.ii.wrert yifeje”, el întrebuințat in mod metodic, poate servi la vindecarea unei serii de beli. In această cronică ne vom ocupa de o singură ramurii a acroterapiei, anume de gimnastica respiratoare. Această gimnastică are de scon a aduce plămânul la maximul său de funcțiune. Prin aceste exerciții pe care le vom descrie mai la vale, pieptul se întinde, plămânul se întărește și se desvoltă și devine apt a rezista cojra catarurilor pulmonare. Dar ceea ce dă o mare valoare igienică gimnasticei respiratorie este faptul că combate și ucide germinele predispoziție către acea crudă boală socială, din nefericire prea cunoscută de iuți și anume : tuberculoza pulmonarii. Un piept îngust și încovoiat, un plămân nedesvocat și incomplt aerișii sunt factorii principali, care contribue la desvoltarea subprciilozei pulmonare. Desigur că'.'șimî' și alte cauze ale acestei prade ,boule, precum locuințele neigienice și Hrana nerațională și insuficientă, dar e cunoscut și admis de toți ca un organizm p.'u:' un 'plămâit bine desvoltat, și cu un sânge sănătos resist’d infecțiunei cu bacili' tuberculoze'!, lucru care se observă zilnic. Câtă jale omenească nu s’ar evita, dacă deja din copilărie neam deprinde să facem exerciții de gimnastică respiratorie. Prin aceste exerciții ajungem să ventilăm toate părțile plămâniului împiedicăm ca aerul să stagneze în acele părți, unde pătrunde cu anevoe, precum sunt vârfurile, din care cauză ele sunt cele dintâiî care sunt atacate de baccilul tuberculosei. Este ușor de înțeles că printFo ventilare energică și deseori repetată nu vom îngădui bacelului timpul necesar ca să se fixeze și să formeze — precum suna terminul bacteriologic — Ctițri dând naștere primelor focare de tuberculoza, de unde apoi Tișor se lățește distrugând întregul organ respiratoriu, cauzând și distiucțiunea organismului; ■. . Exercițiie de gimnastică res* piratorie nu au dezeÄtat öttt. Trial largire’a pietului, întărirea și descoifrarea simmanului) dar ei servesc șî. ia ..îmbunătățirea sângelui atât de necesar, pentru menținerea tânătătii.15 știut că , prin respirațiune sângele 6 descarcă de acidul carbonic și se încarcă cu oxigen. Cu cât funcțiunea respiratorie va fi deci mai activată, cu atât sângele va deveni mai prielnic pentru xiutrirea organelor și țesuturilor.De asemenea și circulațiunea prin faptul că plămânul dilatându-se și neoprifind nici o rezistență provenită de la părțile comprimate ale plămânului, permite ca sângele să intre în cantitate suficientă in el, astfel că degajează organele interne precum : ficatul, rinichiul și celelalte de stagnațiunea (stasa) sângelui, care de multe ori ajunge cauze fie diferite boli ale acestor organe. Nu treime să omitem a releva că prin exercițiile respiratorii diafragma exercită o ,presiune uniformă ’ asupra stomacului și intestinelor, ceia ce formează un perfect masagist abdominal ajutând digestiunea, și combate constipațiile atât, de 'friquente'astăzi. După ce - am arătat efectele curative ale gimnasticei respiratorie,' vom căuta prin rîndurile cari urmează, să explic zeclinica exercițiilor. ' Ceia ce face ca gimnastica respiratorie să formeze un agent naturalist important, in terapia agenților fizici, este simplicitatea ei. Ea nu cere aparate, ca nu pretinde vre-o perdere de timp apreciablilă , apoi este la îndemâna fiecăruia, orice ocupație ar avea. Exercițiile se fac intr'o cameră bine aerisită in timpul eineî, cu geam deschis sau afară în timpul verei. Cine este deprins cu aerul mai tare, poate să-l facă și în timpul, cinci afară, efectul lor fiind una bun. Gimnastica respiratorie se compune din trei timpi : 4) inspirațiunea, 2) ținerea respirațiunei, 3) expirațiunea, inainte de începerea exercițiilor scoatem haina și gulerul și luăm o pozițiune, care se aseamănă cu cea muitărească. Căierile se împreunează, picioarele se îndepărtează astfel ca să formeze aproape un unghiu drept, mâinele se așează pe șolduri, cu degetul cel mare să fie îndreptat îndărăt, iar celelalte patru să fie îndreptate înainte, pieptul puțin scos afară, umerii încovoiați îndărăt, capul în sus, bărbia înainte. Odată pozițiunea luată, începem inspirațiunea, care se face prin tragerea treptată și liniștită a aerului, prin nas (gura fiind închisă). La maximul de dilațiune a plămânului, ținem respirația cit putem de mult și după aceia vine al treilea timp, expirația, care rar se face treptat și încet cu tendința de a descărca plămânul de tot aerul inspirat. Principalul la gimnastica respiratorie este ca toata părțile toracelui să se dilateze în mod uniform și ca unele părți să nu rămâne îndărăt. După fiecare 5 respirațiuni facem o pauză de 2 minute. Durata fiecărei ședințe de gimnastică va fi la început de 3 minute, mai târziu se poate prelungi la 6 minute, nesocotindu-se, se înțelege, pauzele. De mare valoare este timpul al 2-lea adică ținerea respirațiune, căci prin el se menține respirația până la un minut și chiar mai mult. Exercițile se fac de două ori pe zi adecă dimineața și seara. Cu toate aceste recomand in mod deosebit acelor persoane care sunt silite a sta mult, timp încovoiate peste birourile lor , precum sunt amploiații etc, să deschidă de câteva ori pe zi geamul sau să iasă afară pentru a face 2—3 exerciții de gimnastică respiratorie. Aceasta se va fi de mare folos și multe din inconvenientele de care ei suferă, precum presiunea capului, etc., vor dispărea și se vor simți iar ușurați pentru lucrul lor. Se înțelege că practica acestor exerciții cere oarecare antrenare care e însă foarte ușor de dobîndit. Agenții naturei nu numai că vindecă și previn boable, dar mai au avantajul de a fi eftini și la îndemână. Dr. Henry Grosman. 1 81111 m STEFĂNTATE — Prin poștă — Contele Lamsdorf, fostul ministru de externe al Rusiei, se află greu bolnav. Boala sa este agravată pirintr-o afecțiune a inimei. împărații! Frantz Iosif va petrece sărbătorile Crăciunului la Waalsee, iar fiica sa arhiducesa Maria, Valeria, iar după aceea se va întoarce, iarăși la Budapesta, unde va petrece până pe la mijlocul lunei Ianuarie, când va pleca direct la Braga. După știri primite din Paris, escadra franco spaniolă, care se află in apele Tangerului, se va limita a face o demonstrație navală, nefiind nevoe de o debarcare. In orî ce caz, dacă s’ar efectua debarcarea, aceasta s'ar face de acord cu toate puterile.. In cercurile diplomatice din Roma se spune că guvernele din Viena, Petersburg și Roma au influențat mai mult pentru ajungerea la un acord european in afacerea Marocului. . * . După ziarul „News of the World“ din Londra, ducesa de Fife ar fi foarte grav bolnavă. Ducesa de Fife, fiica mai mare a regelui Angliei, a suferit o operație, acum câteva săptămâni, și de atunci încă nu s’a mai întremat. La un congres al partidului realist ceh ținut la Praga, s-a discutat și situația poporului slovac din Ungaria. Congresul a veștejit asuprirea maghiară care apasă poporul slovac. Partidul a hotărît să se publice în limba germană și franceză o broșură în care sa se arate prigonirea fruntașilor slovaci, cu ocazia procesului fostului deputat slovac Jiriga și a preotului Illirika. „”. Ziarul rus „Novoie Vremia“, vorbind de atitudinea amenințătoare a Japoniei, cere ca Rusia să ducă in Extremul Orient o forță atât de mare încât să o pună în stare a respinge pe inimicul persistent, și maitimpărțt și să reînceapă construirea liniei ferate a Amurului. Deputații unguri, din Ungaria de sud, ai hotărît să pornească o acțiune energică pentru înființarea unei universități in Temișoara. La Patterson s'a urzit, un complot, contra vieței regelui Spaniei. Poliția din Statele Unite aflând de acest complot a înștiințat pe cea spaniolă, care a arestat doni anarhiști în momentul când aceștia debarcau la Barcelona. Dacă voiți să CAISTX GIATIO A.VJEM3S WtABlț-i-VE DE â fl W IF SS CS.tf f «w MM rtsrSaSSt ABO 1Ä M « W® ül IIV W ü W m îÂ Ö IJ M, iiffi latsa©așa țari Cel mai bine informat și cel mai incorent cu întreaga mișcare politică, economică și financiară din țară și străinătate Care are Corespondenți speciali în: Paris, Berlin, Londra, Viena, Budapesta, Roma, Sofia, Constantinopol, etc. E^EEEE^ SINGURUL SRIAM. INRRRRNAMNT ȘI imi^AMTLAL EEEEEEEE Cu începere de la, 1 Decembrie cor., ziarul UNIVERSUL dă următoarele însemnate premii la abonații sei : 1) Un mare premiu de IS@§ Llif 2) 2 premii de câte 250 la © la 3) Trei Lozuri întregi ale Loteriei de Stat Român purtând No. 52.583, 52.594,- 52.599. 4) 5 premii de câte IU © 6) 4 premii de câte 4# Esil| G) 10 abonamente pe un an la ,,Universul“ !§© I[Sip 7) 10 abonamente pe 6 luni §13 ® g 8) 10 abonamente pe 3 luni 463.0oooooooooocooooooocoocoooocoo In cazul cel mai fericit se poate câștiga L-NI §§§B§§§j astfel că se pot cumpăra Palate și Moșii cooccococcccocoocococo>oooc^^ CK Nimic SM WOR.TE GAJSTXGA. O A.VMRE ENOMIMTA.! ----------— „UWSVERS 1H.“ FELSATESTE PROMOASE SURPRISE NUMERGSXM»A SEI OTJTGRZ-------------Pe lângă acestea vor mai primi gratis frumosul AL MANAGE al UiSive?Salai, care prin aleasa lui alcătuire constitue una din cărțile cele mai instructive și interesante . De asemenea toți abonații primesc gratuit ,,Universul Literar“ ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară și o frumoasă ilustrație in culori.I ABONAMENTELE si „WWSVERSCE.“ SUNT EXCEPTIONAL DE [ EFT 11! E ’ Pcflrrș naiii Lei *f 3 ]Esia!® ss`a!î3s'i..a 1 sfîitrii 6 luni 'kî 9.15 Feniri! 7i Nîîî Lei 4MB | I ^ !#" Abonații, spi'0 a participa la tragerea premiilor dsA !mai sus. :VOP primi :-Pentru un an 25 bonuri.- H*> pe tnil : Pentru șease luni i0 bonuri de prenaii , fJentru trei Twa .3 Tenuri de pornii. ^ 1 >