Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 330-357)

1906-12-01 / nr. 330

Vineri­i Decembrie -i­JOO bucuriilor al moravurilor noastre po­litice. „Dacă suntem despărțiri după pă­reri politice, asupra ideei monarh­ice și a iubirei de patrie, suntem strin­și astă­zi loji românii la olului. Doresc ca exemplul fr­un­tașilor politici să fie de folos luptei ,pentru civilizație și progres și să înlocuiască pentru tot­­dea­una luptele de incriminare, căci numai astad putem merge spre glo­rie și mărire“. (Aplauze prelungite). Proiectul, Adrese! se citește pe ar­ticole și se votează în total cu, 95 voturi albe și 1 negru. In urm­ă, d. președinte procedează la alegerea comisiunei care va­ pre­­zinta Suveranului Adresa de răspuns la Mesagiul Tronului. Sunt aleși d-nii: Em­. Djuvara, Crețui Teodor, Petrovici Gh., Dimit­­rescu Ion, Gozma Gh., Robescu Ch., Sc. Gheor­ghiu, Nestor Cincu, N. Gu­­ran, G. Istrati, Anton Botez, Ion Brătescu, Const. Isăcescu, Al. Ro­­setti, Const. Popovici, Gr. Const­an­­tinescu, Ernest Paximade, Gr. Stoe­­nescu, Pantelimon Voiculescu, N. Ghe­u­și, N. G­herekei-Ședința se ridică la orele 3 jum. G. S. BERKMNil­i I. ILIESCU BUCUREȘTI, Str Lipscani No. 90, I­UCUIREȘTI Aduce­­ cunoștința distinsei sale clientele că au sosit și s’au­ pus In v­in­zare toate NOI­TAȚILE de­­­ Ml. Postăvari culori (cult) p. ROCHII STOFE ENGLEZEȘTI, IAM FANTASIE pentru ROCHII STOFE SPECIALE pentru COSTUME TAILLEUR VELOUR CHIFFON­,—ROCHII de BAL și SERATE VELOUR ENGLEZESC COTELE și SIMPLU In toate CULORILE BOGAT ASORTIMENT TAFFETAS t­ TMITM CĂPTUȘELI Taffetas simplu și fantaisic pentru itOL’Hli GN­ETHK ijttmbifTG) do damn Mii în­si de lână, pieii dî Sosii — Cierspi ds lamă și îs sărbați tersen­ii, Flaneuix, Cacheeorsets tricotate mw «sal mm umbri* si mmm Telefon No. - PRK j'UKI -FIXE si MODERATE - 1636 S JUTJA. T V X, Ședința de la. 29 Noembrie Ședinja se deschide la orele 2 și 25 in., sub president!«. d-luT C.-Ghica- Delení, vice-présed 1 nte. Prezenți 81 d-in­ senatori. Pe banca ministerială d-nn­ gene­ral Loh­ovari și G. Disescu. D G. Disescu, ministrul instruc­­țiunei publice, depune proiectele de lege pentru modificarea cir­cum­scrip­­țiunilor' și plășilor din județele : Bu­zei­ și Muscel. Se fixează pentru azi, Jouî, inter­­­pelarea ddu­i dr Th. Tomescu, rela­tivă la numirea unui titular la ca­tedra de medicină operatoare la fa­cultatea­ de medicină din Iași, D. Raiea întreabă pe d. ministru al­ cultelor, cu privire ,la apărătorii clericilor, dacă­ Sinodul poate stabili incompatibilități, chiar contra legei. D. ministru G. Dinescu spune că Sinodul poate lua botiiuri; ele însă nu, pot, lua formă de. .regulament ,de­cât cu aprobarea ,ci și eî—l.’a­r­te. -autori- Pu­l, ministerul cultelor- Hoti­rirea Sinodulu­­ i se va s­tudia modificaimlii-se unde nevoia va cere Incidentul se închide. • I­. Th. Speranță • depune un proect de lege, din inițiativă parlamentară, prin care se reduc, taxele școlare. Acest proiect e rezultat din modi­ficarea primului proiect depus în acest sens. D. C. Disescu spune că proiectul depus conținând și reducerea taxelor pentru invetămintul privat ca și pentru învățământul public, crede că a satisfăcut cererile , o parte din d-nii senator­ și roagă , Senatul să ia în considerare proiectul. La ordinea zilei, repetarea câtor­va voturi rămase nule, pentru indige­nare și recunoașteri. Se respinge recunoașterea d-lui G.n. Zi­su. Votul asupra recunoașterii d-lui Gh. N Orghidan 6 nul. Se ad­mit indigenatele d-­lor dr. Bernhard Mărculescu și Solomon Grimberg. D. Gr. Ștefănescu își desvoltă in­terpelarea cu­­ privire la­ prelungirea străzei Edgard­ Quinet până în strada Cul­ei. Acest plan ar aduce o mare pagubă Universitaței pe lângă că ho­­tărirea aceasta nu e necesitată nici din punctul de vedere igienic nici din­­ punctul de vedere al circulației, avînd destule străzi apropiate. Se știe că sălile de cursuri și ale laboratoarelor Universității noastre sunt foarte insuficiente. A fost­ vorba ca localul I.Universitatii să se mă­rească și s’a cumpărat un loc care­­ se mărginește cu­ stradele Enei și A­­cademiei,—loc pe ca­re­­ să se clădească laboratoarele­ și muzeele cari azi sunt foarte prost instalate. In loc ■ ca gu­vernul să­ completeze planul facerea unui careu al Universității, primăria hotărăște tăerea locului universitate­ fără absolut mci-o necesitate; , Rog pe d. ministru a! instrucție! să intervină pe lângă d primar spre a-l face să renunțe la acest plan pă­gubitor Universității. D. ministru C. Disescu spune că imediat s- a auzit de intenția pri­măriei s’a dus d-sa in persoană la d. primar care i-a comunicat că pri­măria a renunțat la prelungirea stră­­zei Edgar Quinet. In ce privește mărirea localului U­­ni­versităței, guvernul are grije de interesele acestar importante institu­­țiuni și va sua in stud­iu această ches­tiune. Discuția se închide. . D. raportor -G. Fan. Marinescu dă citire proiectului de lege pentru mo­dificarea art. 53 din legea judecăto­riilor de­ pace. Proiectul se admite fără discuțiune, în unanimitate. D. raportor Eugen Pîrîianu-Duca dă citire proiectului de lege pentru înființarea a 20 posturi nouă de aju­toare de judecător­ de ocol. D. D .Treceanu,­­ministrul justi­ției, recomandă d-lor senator­ să vo­teze acest proiect de lege care ser­vește interesele justițiar­ililor mărind numărul magistraților și re­pară o ne­dreptate ce se făcea unor­­ judecători cari n’avea și ajutoare pe cînd alții­­ a­­veau. Mărirea inițieriijor funcționa­rilor e în interesul justițiabililor să­răci. ... Discuția se închide. Proiectul se­ admite în unanimitate D. raportor M. Băbeanu dă citire proiectului de lege pentru modificarea art. 50 din legea judecătoriilor de ocoale în sensul că se înființează la mai multe, judecători! câte un nou­ post de copist. Proiectul se admite fără discuție. D. Sculy-Logoletides. repetă cererea de a i se pune la dispoziție mai multe dosare privind lucrările pentru adu­cerea apei­la Iași, spre a desvoltă o interpelare.. » . Ședința se ridică la orele .3 .și 5,0 m, anunțându-se cea viitoare,pe azi la orele obicinuite. MM BVCOVOlâ (Coresp- partisulara a ziarului «Universul­’) Rădăuți, 26 Noembrie. Primii­ «on­gru­s al iuvisG Mo­­rimei rom­ân­e După cum am anunțat, astăzi a avut loc în Rădăuți în sala de tir, primul congres al învățători­mei ro­mâne cu ordinea de zi ; 1) Actuala situație politică și salariile invățăto­­rești; 2) reprezentanța Învățători­mei în corpurile legislative, la care au­ luat parte peste 3­00 de învățători și în­­vățătoare române din toate unghiurile I­u­­rei și 200 de țărani, preoți și func­ționari români. Deta cu trenul de Sâmbătă seara a sosit cea mai mare parte din învă­­țătorime, pentru a cărei primire, s’a îngrijit prin constituirea unui comi­tet local care a pregătit asofitarea și m­onartizarea participanților sosiți. Comitetul era compus din următoa­rele persoane: Gasim­ir Kuehov­schi, primarul orașului ; A. Larion­escu, I. Klron­s­si B­rern­er, consilieri comu­nali ; protopopul V. Tomiuc, preșe­dintele cons.­­școlar local, ca repre­zentant al preoțime­; dr. V. Iliuț, advocat și reprezintantul inteligenței române din Rădăuți, invețătoarele : Voronca Ana., Franc Rozalia, Sire­­­tean Silvia, Rozuș Eufrosina, Coz­­maniuc Ecaterinii, Ilioa Înseta; în­vățătorii: Iaachirvici Gh­ristofor, Țur­­can Vasile, Popadine George, Mesner August,­ Cionga Ioan, Larionegeu ila­ri­on Ca distincțiune întreg comitetul ,a purtat panglica­ națională tricotajă. La orele Il dimin. a sosit ultimul tren care a adus restul învățătorimei sosind tot­­odată și deputații A­urei Onciul, Fiorea Lupu, Simionovici, baron ilnrmuzachi și Titus Onciul. Pe peronul gărei au fost întâmpi­nați de com­itei cu un „Să trăiască“. l­a orele 12 publicul s’a întrunit în spațioasa sală, învățătorul supe­rior Popadiuc deschide și arată că fiind însărcinat din partea comitetu­lui invățătoresc executiv de a se în­țelege și sfătui asupra­ situațiunii și atitudinea românilor de astăzi, a­ con­vocat acest congres,. Salută cu bucm­ U participarea în masă a mulțimei. Declară adunarea ca deschisă și propune alegerea, pre­ședintelui. A fost ales ca președinte al adună­rei Învățătorul super. A in­tt lobs Țu­rcao, vice-președin­le PajM. super. Popadine, secretar 11. bîffuț,­­van și stud. Cosmiuc. Lu­ân­d,„președinția învăț, superior Țurcan, mulțumește prezenților pen­tru încrederea dată și mai­ mult ca președinte al primului congres român­­ care tot d’odali serbează astăzi des­­robirea de sub jugul străinilor Mulțumește depu­taților sus amintiți pentru munca și interesul ce au arătat în­tot­deauna față de învăță­tori, cari­ muncesc de a ne da școli. Mulțumește reprezentanților presei: „Voința poporului“,­ „Universul“, „Junimea literară“, „Freie Lehrer Zeitung“, apoi preoților, advocaților, medicilor, doamnelor, funcționarilor și țărănimei. Înainte de a intra la desbaterea ordinei zilei, ia­­ mai întâii­ cuvîn­tul deputatul Simionovici, arătând că cu bucurie se află în mijlocul acelora, pe care îi reprezintă In dietă Invățăto­­rini ca 1 reține să susție și mai departe solidaritatea, și numai ast­fel va fi salvat poporul". • Din partea reuniunii școlare, salută directorul școalei primare din Ră­dăuți Izakievicz (armeno-polon), pre­ședintele­ reuniunii, cerând de a i se permite de a" vorbi in limba germană, de­oare­ce nu se poate bine explica în cea română Salută pe colegi și pe colege din adâncul inimei. Ii pare bune că românii încep a se cultiva pe terenul național, insă să fie uniți și cu­,cei­lălți Învățători de alte na­țiuni, egei toți au­ o singură țintă, adică ridicarea învățătorimei din mi­zeria actuală. Apelează la inv­ițători de a se înscrie cu toții in joc, „reu­niunii învățătorilor bucovineni“. In numele orașului Rădăuți salută primarul Bucovschi . Administratorul silvic Guparencu arată că congresul va aduce clarifi­care în viața publică română. Deputatul baron­ilormuzachi. Ca deputat român s’a simțit îndatorii de a urma invitarei și a se prezenta la primul congres invățătoresc.« Arată că­ pentru prima oară are onoare de a lua parte in mijlocul­­ invățătorilor­ români. Am luat parte la mai multe întruniri ale învățătorilor, insă nu par românești. A = lă­zî vri­­ci­ în­văță­torir­ ea caută a si organiza pe tere­nul național. In viața popoarelor, școala a­ fost factorul cel mai principal. Prima grijă a deputaților a fost de a îngriji de starea Învățătorilor și voi stărui prin toate mijloacele pentru o îm­bunătățire. Cetățeanul Kirkus arată că e ger­man­ă salută cu bucurie adunarea învățători­lor, arătând că învățâm­insu! de astazi nu se face ca odinioară, m­eltee zicând că fie­care națiune, treime să plece capul față de români fiind ei aci băștinași. Studentul Tofan salută din partea societăței acad. „Dacia“, scuzându-se că n’au­ putut participa mai mulți, ■fiind ocuțtați cu cursurile de învăță­­mint. Mulțumește învățătorilor pen­tru concursul fee Bab dat tot­dea­una cu ocaziunea agitațiunilor la țară. După aceasta se dă citire m­a­i multor telegrame din partea învăță­torilor germani, trecându-se la ordi­nea zilei. La­ primul punct, actuala situație politică și salutele invățătorești, iea cuvintul învățătorul Ghisanovici care zise : Ilustră adunare ! S‘a văzut din ova­­ț­i­u­­n­i­l­e an­ti - vo­rb­i­toril­or însemnătatea acestei­­ imposante adunări. Atât faptul că ne-am înstrunit as­tăzi aci, cât și ordinea zilei sunt cea mai bu­nă dovadă că o organizare a învățătorimei române e pe de­plin conștientă de chemarea ei în ori­ce privință. Totu­și însă treime sa contrazic părerea existentă, cum că învăță­tori­mea română până acum­­n’a observat o atitudine destul de națională. Ea n’a fost organizată pe baza națională. Ce se atinge insă de ținuta ei pe terenul cultural și cel politic de până acuma, nu cred că s’ar afla dintre noi cine­va care va putea să ne dovedească că am comis când­va ceva, ce ar sta în contrazi­cere cu adevăratu­l naționalism. Trece apoi la referatul esențial, adică la chestia politică actuală din țară. „Domnilor și doamnelor! Știut este, că­ invățătorimea țării, de la un timp încoace, ia parte activă la rezolvarea problemelor poli­tice. La, aceasta a fost ea silită în urma referințelor de tot triste de odinioară, fiind ca mai înainte, precum este cunoscut în de­­eemiri și mai ales din partea facto­rilor competenți, tractată in toată privința intr’un mod nedemn și de tot, con­damn­abil. Prin încordarea puterilor noastre morale, prin muncă neobosită, și prin nen­umăratele jertfe, no-a succes cu timpul; de a­ câștigă oareșî­care in­fluenta pozitivă asupra­­ poporului de la țară, în­cât cu ajutorul nostru fură' aleși, la', ultimele alegeri, depu­tați, bărbați ghiidinicî, oam­eni activi, și c­u tragere de inimă pentru popo­rul român. In urma acestui succes splendid, am sperat că nu num­ai se vor vin­deca in scurtă vreme, cele mai sân­gerânde rane ale poporului ci și do­rințele cele mai juste ale învețători­­mei vor fi in curând realitate. Luând noii deputați afacerile politice in mină, au și ținut cont de aceste postulate. Și dacă astă­zi nu ne bucurăm de fructele concrete ale năzuinței noas­tre, nu e Vina deputaților actuali, ci a altor factori. Dacă noi trebue să rămânem fideli partidului țărănesc, și numai ca va fi în stare să ne încuviințeze, atât sa­­lariile cât și cele­ l’alle postulate do­rite Deci clară votând deputaților actuali Încrederea nemărginită, îi ru­găm ca să lucreze cu același zel și abnegațiune ca și până acum in fo­losul poporului și al învățătorimei. Ce privește partea doua a refera­tului, s’a arătat că dieta a votat la, lansarea, rezultate,efective însă nu s’au­ obținut. Lipsind adecă țării mij­loacele necesare și nefiind admisibilă o urcare la leul birului, nu s’a aflat altă scăpare, de­­cât prin transforma­­­rea dreptului de propinație, din care ar rezulta :pentru țară un venit de peste un milion de coroane. Aducând deputații ții­rănești, acest proect la pragul resplvărei, au căutat propina­­torii, pluri cunoscuti­­lor apărători bine plătiți ca Strauch­er, Ricedl et com­p. s’o zădărnicească, ceea ce și le-a, succes. Revin la­­ finea cuvântăre! arătând că până acum câte­va­ zile era vorba că dieta țarei va fi in curând con­­­voată într’o sesiune spartă, in care se vor face niște schimbări cerute din partea guvernului, printre care și proiectul”,,Transformarea dreptului de propinații“. După cum se zvonește insă, con­vocarea s’ar fi amânat până în luna Septembrie a anului viitor, și dacă s'ar sancționa Dgea propinațiilor, a­­flincî salarisarea im. va putea intra in vigoare mai înainte de 1 August 1 1008. Și starea materiala a­ învățăto­­rimei a "devenit, prin scumpetea ac­tuală, „prea îngrozitoare și insuporta­bilă, așa în­cât învețătorimea e des­perată și dacă nu vor găsi factorii competenți, in curând, o remediata,u fii știu de nu vor fi siliți să pășească la o acțiune de disperare. Apelăm atât la guvern cât și la cei­lalți factori competenți, să nu­ ne silească,,prin pasivitatea­­ și nepăsarea lor, la o deci­siune care putea avea urmări incalculabile și vina vor avea să o­ poarte numai guvernul impreun’­ä cu factorii compe­tanți, încă nu e târzisi și astă­zî a­ cere la guvern 'Convocarea dietei încă din decursul lunei Decembrie, spre scopul amintit. " • Orátórfít"apelează" ia deputsti," cu­ rugămintea de a interveni pentru con­vocarea un­ei sesiuni setrrts a dietei. t>1ract —«~-auöW**»lK»W«61i­amiWt- •** * **?» WJCWK­..^..... SMFMTârEa mânâlatelor-paria poștaJiȚ Dire(i|sume­a generală a poșteliir, va pune in­ cir­cu­lație, mand­a­te cdrhj­­postald pe ziua de 8 21 Decembrie. Aceste mandate cartă­ poștală sun­t destinate să aducă.ți publiculu­î­ntâ­ fî înlesniri pentru trim.iiterția prin poștă a sumelor mici și a pune capăt tri­miterilor de valori în timbre saui hârtie monetă introduse în scrisori, cetei ce aduce atâtea neajunsuri poștei, nefiind permise de lege. Acesta ,mandate­­­le­ vor vinde la toate oficiile si debitele de Timbre. Ele fac parte dintr’un carnet, care se încredințează debitantului și din care se desparte, prin l­ere cu foarfecele. Mandatele ca ră­postată are o Va­loare intrinsecă ca o hârtie monetă, pornind de la zero,și mergând din­­ 5 in 5 bani, până la 10 lei , ceea­ ce se obține prin 11 cartoane deosebite. «­­Coperite cu un desen­­ filigran, care arată valorile in lei, adică zero lei, 1 leö, 2 lei­., 9 lei. și fix 40 lei. Pe color se află o șefie de cifre cari dat­ fracțiunile de leii din 5 in 5 bani. Ca mod de întrebuințare , Trimi­­țătorul scrie pe fala mandatului cartn-postgle ’adresa destinatarului , pe dos adresa sa proprie, iar injți’un compartiment special,­­reservat pentru aceasta, corespondența care vrea să însoțească mandatul. ■­­ r­­arlonul mandatului mai poartji pe latura opusă, cotorului o,parte pe care o desprinde trimițătorul, rupând-o de-a lungu­l unei linii perforate și care poartă uni număr de ordine re­petat pe­ mandat și pe cotor. Pe această parte expeditorul în­semnează valoarea, mandatului, nu­mele destinatarului și zi­ua­ trimitarei și­ o­ păstrează drept chitanță spre a putea reclama restituirea sumei în caz de neajungere la destinație a mandatului cartă-poștalei. Acest mandat carte-postată se va arunca lu ori­ce cutie de poștă. Ajungând la oficiul poștal, se tran­scrie în registre și­­ se aplică pecetia și ștampila, de zi a poștei și numai ast­fel dobândește valarea liberatoare și prin urmare nu poate fi expus să fi­e'sustras de cei cari'1 ridică d­i­n cutie. Ajuns' l­a ' destinație, mandatul carte­ poștală se va plăti» la domiciliu spre a face cât mai­­ comodă posibilă transmiterea banilor prin acest­ mod . Destinatarul desprinde, partea care cuprinde corespondența;­­iar restul cu iscălitura de pr­imnire 'I păstrează funcționarul plătitor, spre a'I înapoia poștei ca constatare a efectuărei poștei. • 1­1’Óste 'Valoarea intrinsecă a man­datului poșta nu­ va percepe de cât 40' hap! taxai ip. tra­n­sm­itere­ și plată, la dșm­­iciliu. ..preo­upL și. 5. bștai, pen­tru cartonul și timbrul poștei, da' la cărțile poștale, in­­terne "nbicînin­fe. A­­ceste taxe" surnt­ rrprezentate prin Tim­ Lful­ in CiTislat" de 15 f­ani spermanetei și se plăteau.­ odată cu ;■ cumpăra­rea mandatului. O­CTIGISTAIFSI JP­E 72 ' Remuscare­a este starea con­ș­­științei in luptă, cu o grăsulă;; că­ința este starea de paie. AMĂNUNTE asupra incendiulu­i din Găi­­nești­­ Prin poștă de la corespond. nostru particular) FâHiceni,­ 29 Noembrie. Eri, la 4? din zi, primarul comu­nei Blăb­iți anunță telefonic prefec­tura că arde fabrica de­ cherestea a d-lui Gust­av F.ichbir, din cătuna Hăinești, pendinte de comuna Mălini, distanța LTO^—34 kilometri de oraș , cătuna ’și are numele de la pădurea­­ Găi­n­ești, proprietatea domeniului Co­roanei.­­ In pădure sa află marea fabrică de cherestea a d-lui Gustav Biehler. La­ ora 12,­ după ce lucrătorii pă­răsiseră abia atelierile ca să se ducă la mâncare, izbucni focul fără de­reste, în atelierul de uscat lemne ar­zând , cu­­ desăvârșire, împreună cu tot materialul, aflat acolo. De la scol atelier focul s’a întins la alte, două șuri cu material brut, cari au­ fost d’­asemenea prefăcute în celul­­e. Corpul principal al fabricei cu toarte­ mașinăriile, nefiind de­­cât la 50—60 metri distanță de locul dezastrului, o mare panică cuprinsese pe toți ca nu cum­va, elementul distrugător să se propage, și la această mare clădire. Pompele fabricei a fi fost îndată puse in mișcare și lucrători, ajutați de locuitori, au sărit in ajutor , dar ad­u­a fabricei a cerut să î se tri­mită ajutoare și din oraș. Pompierii , de aci azi și plecat pe la­ ora 11 d­­in. inșă ajungând până în Mălini au­ fost telefonic înștiințați a, se înapoia, dă oare­ce ajutorul ar­i este de prisos, focul fiind aproape lo­calizat. Cu ajutorul­­ pompelor fabrice­, a lu­crători­loir­ și locuitorilor din sat, după o muncă­ de 3 ore, a izbutit, a se lo­caliza focul. Cauzele cari aui dat naștere focului nu s’tib putut stabili. Autori­tatea res­pectivă a­ deschis o anchetă, spre a stabili responsabiliUilile. Pagubele, sunt destul de însemnate; insă nu­­ ș’ați put.al evalua­ până a­­cum­. Toate clădirile și materialul a.rs nu l'o«l asigurate la societatea,,Dacia- ITom­ânia“. Stadii. ► o »*»»»>­ € r§it € a meâl Gâlâ Gimu.ji<.tica ro«piri*(e>Hf* ca mijloc Ce vin­dicnre' Aerul,, elementul, esențial al natur’eî, iară .da care nici o m­a­­nifestatiune de­ viață nu este p­o­­sibilă, e necesar nu numai pen­­tru initi­ fl.ii.wrert yifeje”, el între­­buințat in m­­od metodic, poate servi la vindecarea unei serii de beli. In această cronică ne­­ vom o­­c­upa de o singură ramurii a ac­­roterapie­i, anume de gimnastica respiratoare. Această gimnastică are d­e scon a aduce plămânul la maxi­­m­ul său de funcțiune. Prin aceste exerciții pe care le vom descrie mai la vale, piep­tul se întinde, plămânul se întă­rește și se desvoltă și devine apt a rezista coj­­ra catarurilor pul­monare. Dar ceea ce­ dă o mare valoare igienică gimnasticei res­piratorie este faptul că­­ combate și ucide germinele predispoziție­ către acea crudă boală socială, din nefericire pr­ea cunoscută de iuți și anume : tuberculoza pul­monarii. Un piept îngust și­ încovoiat, un plămân nedesvocat și incom­­pl­­t aerișii sunt factorii princi­pali, care contribue la desvolta­­r­ea subprciilozei pulmonare. Desigur că'.'șimî' și alte cauze ale acestei prade ,boule, precum locuințele neigienice și Hrana nerațională și insuficientă, dar e cunoscut și admis de toți ca un organizm p.'u­:' u­n 'plăm­âit bine d­esvoltat, și cu­ un sânge sănă­tos resist’d infecțiunei cu bacili' tuberculoze'!, lucru care se ob­servă zilnic. Câtă jale omenească nu s’ar evita, dacă deja din copilărie ne­am deprinde să facem exerciții de­ gimnastică respiratorie. Prin aceste­ exerciții ajungem să ventilăm toate părțile plămâ­­niului împiedicăm ca aerul să stagneze în acele părți, unde pă­trunde cu anevoe, precum sunt vârfurile, din care cauză ele sunt­ cele dintâi­î care sunt atacate de b­accilul tuberculosei. Este ușor de­ înțeles că prin­­tFo ventilare energică și dese­ori repetată nu vom îngădui bac­el­­­ului t­im­pul necesar ca să se fixeze și să formeze — precum suna terminul bacteriologic — Ct­iț­­ri dând naștere prim­elor fo­care de­ tuberculoza, de unde a­­poi Tișor se lățește­­ distrugând întregul­ organ respiratoriu­, ca­­­uzând și disti­ucțiunea organis­mului; ■­. . Exerciții­e de gimnastică res* piratorie n­u au de­­zeÄt­at öttt. Trial­ largire’a pietului, întărirea și descoifrarea simmanulu­i) dar ei­ servesc șî. ia ..îmbu­nătățirea­ sân­­­gelui atât de necesar, pentru menținerea tânătătii.­­15 știut că­ , prin­ respirațiune sângele­­ 6 descarcă de acidul car­bonic și se încarcă cu oxigen. Cu­ cât funcțiunea respiratorie va fi deci mai activată, cu atât­ sân­gele va deveni mai prielnic pen­tru xiutrirea organelor și țesutu­rilor.­­De asemenea și circulațiunea prin faptul că plămânul dilatân­­du-se și neoprifind nici o re­zistență provenită de la părțile comprimate ale plămânului, per­mite ca sângele să intre în can­titate suficientă in el, astfel că degajează organele interne pre­cum : ficatul, rinichiul și­ cele­lalte de stagnațiunea (stasa) sângelui, care de multe ori ajunge cauze fie diferite boli ale acestor organe. Nu treime să om­item­ a rele­va că prin exercițiile respirato­rii­­ diafragma exercită o ,presiune uniformă ’ asupra­­ stomacului și intestinelor, c­eia ce formează un perfect mas­agist abdominal aju­tând di­gestiunea, și combate con­­­­stipațiile atât, de 'fri­quente'astăzi. Du­pă ce - am arătat efectele cu­rative ale gimnasticei respiratorie,' vom­ căuta prin rîndurile cari urmează, să explic zeclinica exer­­cițiilor. ' Ceia ce face ca gimnastica res­piratorie să formeze un agen­t naturalist important, in terapia a­­genților­ fizici, este simplicitatea ei. Ea nu cere aparate, ca nu pre­tinde vre-o perdere de timp apre­­ciablilă , apoi este la îndemâna fie­căruia, ori­ce ocupație ar avea. Exercițiile se fac intr'o cameră bine aerisită in timpul eineî, c­u geam deschis sau afară în timpul verei. Cine este deprins cu aerul mai tare, poate să-l facă și­­ în timpul, cinci afară, efectul lor fiind una bun. Gimnastica respiratorie se com­pune din trei timpi : 4) inspira­­țiunea, 2) ținerea respirațiunei, 3) expirațiunea, inainte de începerea exercițiilor scoatem haina și gulerul și luăm o pozițiune, care se as­eamănă cu cea mu­itărească. Căierile se împreunează, picioarele se înde­părtează ast­fel ca să formeze a­­proape un unghiu­ drept, mâinele se așează pe șolduri, cu degetul cel mare să fie îndreptat îndărăt, iar celelalte patru să fie îndrep­­tate înainte, pieptul puțin scos afară, umerii încovoiați îndărăt, capul în sus, bărbia înainte. Odată pozițiunea luată, începem inspirațiunea, care se face prin tragerea treptată și liniștită a a­­erului, prin nas (gura fiind în­chisă). La maximul de dilațiune a plă­­mânului, ținem respirația cit pu­tem de mult și după aceia vine al treilea timp, expirația, care rar se face treptat și încet cu ten­dința de a descărca plămânul de tot aerul inspirat. Principalul la gimnastica res­piratorie este ca toata părțile to­racelui să se dilateze în mod u­­niform și ca unele părți să nu rămâne îndărăt. După fie­care 5 respirațiuni fa­cem o pauză de 2 minute. Durata fie­cărei ședințe de gimnastică va fi la început de 3 minute­, mai târziu­ se poate prelungi la 6 mi­nute, nesocotindu-se, se înțelege, pauzele. De mare valoare este timpul al 2-lea adică ținerea respirațiune­, căci prin el se menține respira­ția până la un minut și chiar mai mult. Exercițile se fac de două ori pe zi adecă dimineața și seara. Cu toate aceste recomand in mod deosebit acelor persoane care sunt silite a sta mult, timp încovoiate peste birourile lor , precum sunt amploiații­ etc, să deschidă de câte­va ori pe zi geamul sau să iasă afară pentru a­ face 2—3 exerci­ții de gimnastică respiratorie. A­­ceasta se va fi de mare folos și multe d­i­n inconvenientele de care ei suferă, precum presiunea capului, etc., vor dispărea și se vor simți iar ușurați pentru lu­crul lor. Se înțelege că practica acestor exerciții cere oare­care antrenare care e însă foarte ușor de do­­bîndit. Agenții naturei nu numai că vindecă și previn boab­le, dar mai au­ avantajul de a fi eftini și la îndemână. Dr. Henry Grosman. 1 81111­ m STEFĂNTATE­ — Prin poștă — Contele Lamsdorf, fostul minis­tru de externe al Rusiei, se află greu­ bolnav. Boala sa este agravată pirin­­tr-o afecțiune a inimei. împărații! Frantz Iosif va pe­trece sărbătorile Crăciunului la Waal­­see, iar fiica sa arhiducesa Maria, Va­leria, iar după aceea se va întoarce, iarăși la Budapesta, unde va petrece până pe la mijlocul lunei Ianuarie, când va pleca direct la Braga. După știri primite din Paris, escadra franco spaniolă, care se află in apele Tan­geru­lui, se va­ limita a face o demonstrație navală, nefiind nevoe de o debarcare. In orî­ ce caz, dacă s’ar efectua debarcarea, aceasta s'ar face de acord cu toate puterile.­­. In cercurile diplomatice d­i­n Roma se spune că guvernele din Viena, Petersburg și Roma au in­fluențat mai mult pentru ajungerea la un acord european in afacerea Ma­rocului. . * . După ziarul „News of the World“ din Londra, ducesa de Fife ar fi foarte grav bolnavă. Ducesa de Fife, fiica mai mare a regelui Angliei, a suferit o operație, acum câteva săptămâni, și de atunci încă nu s’a mai întremat. La un congres al partidului realist ceh ținut la Praga, s-a discu­tat și situația poporului slovac din Ungaria. Congresul a veștejit asupri­rea maghiară care apasă poporul slo­vac. Partidul a hotărît să se publice în limba germană și francez­ă o bro­șură în care sa se arate prigonirea fruntașilor slovaci, cu ocazia proce­sului fostului deputat slovac Jiriga și a­ preotului Illirika. „”. Ziarul rus „Novoie Vremia“, vorbind­ de atitudinea amenințătoare a Japoniei, cere ca Rusia să ducă in Extremul­ Orient o forță atât de mare în­cât­ să o pună în stare a respinge pe inimicul persistent, și m­aitimpă­­r­ț­t și să reînceapă construirea liniei ferate a Amurului. Deputații unguri, din Ungaria de sud, ai­ hotărît să pornească o ac­țiune energică pentru înființarea unei universități in Temișoara. La Patterson s'a urzit, un com­plot, contra vieței regelui Spaniei. Poliția din Statele­ Unite aflând de acest complot a înștiințat pe cea spa­niolă, care a arestat doni anar­hiști în momentul când aceștia debarcau la Barcelona. Dacă voiți să CAISTX GIATIO A.VJEM3S WtABlț-i-VE DE â fl W IF SS CS.tf f «w MM rtsrSaSSt ABO 1Ä M « W® ül IIV W ü W m îÂ Ö IJ M, iiffi latsa©așa țari Cel mai bine informat și cel mai in­corent cu întreaga mișcare politică, economică și financiară din țară și străinătate Care are Corespondenți speciali în: Paris, Berlin, Londra­, Vie­na, Budapesta, Roma, Sofia, Constantinopol, etc. E^EEEE^ SINGURUL SRIAM. INRRRRNAMNT ȘI imi^A­MTLAL EEEEEEEE Cu începere de la, 1 Decembrie cor., ziarul UNIV­ERSUL dă următoarele însemnate premii la abonații sei : 1) Un mare premiu de IS@§ Llif 2) 2 premii de câte 250 la © la 3) Trei Lozuri întregi ale Loteriei de Stat Român purtând No. 52.583­, 52.5­94,- 52.599. 4) 5 premii de câte IU © 6) 4 premii de câte 4# Esil| G) 10 abonamente pe un an la ,,Universul“ !§© I[Sip 7) 10 abonamente pe 6 luni §13 ® g 8) 10 abonamente pe 3 luni 463.0­oooooooooocooooooocoocoooocoo In cazul cel mai fericit se poate câștiga L-NI §§§B§§§j ast­fel că se pot cumpăra Palate și Moșii cooccococcccocoocococo>oooc^^ CK­ Nimic SM WOR.TE GAJSTXGA. O A.VMRE ENOMIMTA.! ----------— „UWSVERS 1H.“ FELSATESTE PROMOASE SURPRISE NUMERGSXM»A SEI OTJTGRZ-------------­Pe lângă acestea vor mai primi gratis frumosul AL MANAGE al UiSive?Salai, care prin aleasa lui alcătuire constitue una din cărțile cele mai instructive și interesante . De asemenea toți abonații primesc gratuit ,,Universul Literar“ ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară și o frumoasă ilustrație in culori.­I ABONAMENTELE si „WWSVERSCE.“ SUNT EXCEPTIONAL DE [ EFT 11! E ’ Pcflrrș na­­iii Lei­­ *f 3 ]Esia!® ss`a!î3s'i..a 1 sfîitrii 6­ luni 'kî 9.15 Feniri! 7i N­îîî Lei 4MB | I ^ !#" Abonații, spi'0 a participa la tragerea premiilor dsA !mai sus. :VOP primi :-Pentru un an 25 bonuri.- H*> pe­­ tnil : Pentru șease luni i­0 bonuri de prenaii , fJentru trei Twa .3 Tenuri­ de pornii. ^ 1 >

Next