Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 333-339)

1906-12-04 / nr. 333

Luni 4 Decembrie 1900 Lessiva Saliporina Spală şi al­beşte rufele admirabil,­­ uşor, şi în­­ scurt timp,­­ face eco-­ nomie de­­ lemne lucru şi sffţuri. Nu conține, clor, potasă sau sodăga­­pantal că nu tae rufele. Cereţi îa toate drogruerîî’e şi băcăniile Reprezentanţi generali : 4L Blişti & Co*, Bucureşfi Calea Hahovei 5 (Telefon 3/2) 1406 000ARE-T­OLU-V­ESG­AT formată din Gudron de Norvegia, 1 Balsam tolutan și Vosc de brad, ! *e recomandă contra tusei, tusei I 'vechi. Flaconul 2.50. Trifcnm eiîcace îa combaterea iililiyihSi anemiei, slăbiciinteî, «bîoroseî. Puternic tonic pentru ■convalescenţi. Dă poftă de mân­care. Un excitant general al sto­macului şi al secreţiuneî sucului gastric. Preparat cu vin de 18 ani . vechime. Flaconul 2.50. injecţia galbena SiS:­nm­agieî. Flaconul 2 lei. Se găseşte la toate farmaciile, în localităţile unde nu se găsesc cererile se vor adresa d-lui D-trie ■©hermán, farmacist, Buzeu.­­1608 __________________ -fiîyccrafosfatii de Calcia şi Ssdin graMlaî Hostiescu Este medicaţiunea fos­fatată organică CEA MAI IDEALA. Reconstituantul cel mai I­ u-ternic, suveran con­­t­­ra Neurasteniei, de­­presiune! nervoase,sur- I n omagiului f-zic ?i in­­­ telectual, fosfaturief,di- I abet­ului,, etc. I Suveran în scrofu- 1 tosă, înlocuind cu suc­­j ccs ,,Untura de peşte“ 1 mai cu seamă la copii. I Isvor de. forţă şi să­nătate! ■j Ba viîîzars prstut­s deşi— ^ Flaconul tei L5,30 Cumpăr teren suprafaţa 600—1000 metri numai poziţie centrală de preferinţă Bu­levardul Colţei sau Carol. Oferte detaliate şi preţul prin scrisoare la ziar sub «Teren». 1727 naBMBaBaaäMnRKBMBMsaanaaBBa I mmm mmm s 1 Bucureşti. — Telefon i IttO I I Hotel de primul rang in con-l Itru 1 Capitalei. 80 camere toatei 11a faţă, bine aranjate. Trecând­­ I sub o nouă administraţie se I I recomandă d-lor pasageri, Ga­­j mere de la 2 lei in sus. Pentru | î domnii deputaţi şi senatori sel I fac aranjamente speciale. I ian w mumţm Dc arendat cu începere «de la 1 Ianuarie 1­907, «Farma­cia la SALVATOR din Brăila, strada Ilegal» No. 53. SVn­­trn Oî'î-ee infoi'sssfttstini a se adresa doamnei Ecaterina X. iVegresea, It-duS Custa 187. lfiSi I! Jmm „ Furni sorul Cartei Regale i L Recomandă tot felul de : £ &ăpsa fâa is toalată | J m&m m ms 1 £‘ Zfigieale pontira o&xas 3 ~ precum și 1701 1 I Itm&âaăE’S e!g Sisariaă | — do calitatea cea mai superioară H I -2 Do vînzare la principalele 1 i § drogueriî, magazine de main-1 j ~ factură şi coloniale din ţară. P IB COPii SLĂBIŢI In d­esvoltare, S I/'IDULT/ Anemici, Nonoşi, uşori I excitabi.'l, Intrebuinlsaza cu mare succcs FARMACIA CT1RTEI REGALE B 5 Fraţii Dr. K.ON’­ A, Iaşi | ’ 173j B #*3K1­**»:?kssZ83E8Z38G3ES& pilor, monument măreţ alipit de ca­tedrală şi in care el a făcut repara­ţii de 80 de mii de franci. ,*, In locul defunctului dr. Lap­pon­i, Papa a nuntit ca medic con­sultant pe prof. dr. Ettore Marchia­­fava si ca media curant pe dr. Giu­seppe Pete­cei. D-rul Petacci , în virsli de 60 ani, profesionist bine cunoscut la Roma şi o medic primar la spitalul „Co­pitei Isus“. Din Varşovia se anunţă că, cu toate starea de asediu, polonezii se organizează, pentru viitoarele alegeri. Conservatorii, progresiştii şi demo­craţii s’au şi înţeles spre a alege can­­didaţî pentru Dumă. :*, La San-Francisco este vorba să se organizeze o expoziţie universală în 1913, cu prilejul aniversării de 490 de ani de la descoperirea Pacificului de către Vasco-Nunez şi spre a se săr­­bători t­ăerea canalului Panama, dacă va fi sfârşit până la acea epocă. „Gazeta Bursei“ din Petersburg constată nevoia unei apropieri a Ru­siei de Statele­ Unite, ca cea mai bună chezăşie a păstrarei pe.cea în Kvire­­mul-Orient. Ruşii ar dori adică să pue la cale o alianţă anti-japoneză. Primul-ministru englez, dir TI. Cambell-Baanerman, a propus la Ca­mera comunelor respingerea în bloc a amendamentelor Camerei lorzilor făcută în legea ce desfiinţează con­trolul Bisericei asupra învăţământu­lui. El a exprimat speranţa că Ca­mera lorzilor, speriată de opera ei, o va modi­ca pe baze susceptibile de a procura un teren de transacţiune. Secretarul de Stat al Vaticanu­lui, cardinalul Merry del Val, vor­bind deunăzi despre lupta dintre Bi­serică şi Stat în Franţa, ar fi spus că expulzarea lui Montagnini e un act de violenţă care atinge convenienţele diplomatice şi că Curia se aşteaptă la lucruri şi mai rele, dar nu va putea da nici o dată de­cât un singur răs­puns : „Non possurans!" ——wawcwagBgKao-4» ,s-^-iKcaa«WMwwii»».« — ■■■ JJWBWJLT 1*12 ZI tin cataplasmn bun. — Iată compoziţia unui cataplasm, pentru alinarea durerilor : Făină de in, amestecată cu o dccocfic concen­trată de moca, cu 2 — 3 picături de laudanum. Jmmm in provincia“ (De la corespondenţii noştri part.) Sâmbătă, 2 Decembrie. ÎM'ZF.ÎJ.—Tragerea la sorţi a obligaţiunilor «ioimuu.!­îîe­y.Sti. — Astăzi, 1 Decembrie, fiind ziua hotărîtă pentru a 2-a tragere la sorţi a obligaţiunilor comunei Buzău era­nd în virtutea legei din 1 Martie 1906, pentru împrumutul comunei Bu­zeu, de lei 530 mii, din care ur­mează a se amortiza la această dată obligaţiuni pentru 5.000 lei, această operaţiune s’a efectuat astăzi în pre­zenţa d-lui Emil P. Theodor, prima­rul oraşului, a d-lui G. Eustaţiu, procurorul trib. Buzău, şi a perso­nalului superior al primăriei locale, lipsind representantul casei Mamo­roseti Blank & comp., din Bucureşti, care a acordat acel împrumut. Am­ ieşit la sorţi 5 obligaţiuni de câte 1.000 lei, cu No. 93, 123, 277, 294 şi 381 ; precum şi 6 obligaţiuni a cite 100 lei: 61, 87, 164, 212, 219 şi 270. BOROIîOli­.— Crisnîi d­i sa istî;Crn­îcuîfi. — In satul Păltiniş din jud. nostru s’a petrecut o neno­rocire care a impresionat pe toţi lo­cuitorii acestui sat. Eri fiind sărbătoare şi deci o zi de repauz, flăcăul Alexandru Ioniţă Cos­­tin s-o duse în vizită la fata Aglaca Name, întovărăşit fiind de u­n alt prieten al său. De­odată numitul Costin îi atrase atenţia o frumoasă puşcă c­e atârna un cui şi luând-o, începu să o încerce. Puşca fiind încărcată luă foc şi un glonte isbi pe nenoroc­ita fată in piept, lăsând-o nemişcată. Trasportată î­n grabă la spitalul din Darabani victima î­ş­i dădu su­fletul. Alexandru Ioniţă Coslin, devenit criminal fără voe, a şi fost arestat. Banilâ «1« hoţi.— Am publicat cele mai exacte amănunte cu privire la descoperirea unei bande de hoţi cari operau îndrăzneţe furturi de vite prin satele judeţului nostru învecinate cu Basarabia, cum sunt Darabani, Păltiniş, ete. Azi parchetul a fost vestit telefo­nic că afară de tâlharii deja arestaţi, Neculae Ch­irilă, zis Ch­h­iril­ă, Teo­dor I. Padurariu şi Ion Pricopie, a mai fost prins şi un alt primejdios tovarăş din bandă, numit Ilie Mel­­niceanu. Dineul va fi înaintat parchetului. Actualmente afacerea e la instrucţie. Foc fuss.—Am anunţat incendiul care a distrus în Şendricsnî întreaga gospodărie a locuitorului D-lina Bă­­linişteanu de acolo. Existând bănueii că focul a fost pus de rudele nevestei acestuia, nu­mita Catinca Bălinişteanu, cu care era în divorţ, s’a deschis o anchetă. n5îX©X.8.\Nl.—Sîilîust grav.­Codină Rădulescu, fiul comerciantu­lui N. Săndulescu, ajutat de serg.­­mejor Omcag, şi caporalul Arsenescu, de la comp. 12-a, au bătut grav şi lovit cu boxul la faţă pe comerciantul Gh. Ştefănescu. Bal.— In seara zilei de 3 Decem­brie a. c., se va da un bal in saloa­nele palatului comunal, în folosul săracilor. FALTICFAT. — Accident mortal.—Era noapte locuitorul Ion Gâşlaru, în etate de 50 ani, din Ru­­ginoasa venind cu căruţa cu un cal de la o comună vecină unde fusese in timpul zilei pentru afaceri, din cauza marelui Întuneric, trecând pa lângă locul numit „Râpa pârăuriiî Bugooaia“, a căzut în râpă de la o înălţime de 20 metri. A doua zi nefericitul Câşlaru şi ca­­lul seu au fost găsiţi morţi in râpă, iar căruţa prefăcută in sute de bucăţi. Parchetul avizat a dat autorizaţia de înmormântare a cadavrului lui Câş­­laru, nefiind bănueli, ragabele cauzate «Ic m­a­­reî«î s­tc«»uUr» »i­ n Găineşti. Din ancheta făcută asupra marelui incendiu din Găineştî, rezultă că pa­gubele trec de 200.000 lei, iar asi­gurat nu a fost de­cât pentru 70.000 lei. S-a mai constatat că focul a luat naştere de la ţevile atelierului de us­cat lemne numit „resonanţe“ din neglijenţa mecanicului atelierului, lbeelaniAţîl. — Un foarte mare număr de cetăţeni au depus o petiţie primăriei, prin care o roagă că a­­vând în vedere abundenţa şi etlînă­­tatea grâului, să ia măsuri de ur­genţă contra brutarilor cari, consil­iu­­ţL în cartel, vând pâinea cu 20 şi 25 b. kil. IlAm.YU. — Serbarea !Wa­­llabellar.—Aseară a fost in localul şcoala! Israelite din localitate, serba­rea Makabeilor, organizată de sio­­nistiî din Ilârlău. A asistat un pu­blic numeros, precum şi multe d-ne şi domnişoare. Serbarea s’a deschis cu imnul re­gal, cântat de un cor mixt, dirijat de d. Grosman, directorul scoale!. Apoi a vorbit d-niî: Ad. Mihău­lescu, dr. Abeles şi Schachat, trimisul special al comitetului federal sionist din Ro­mânia. Eleva Rasdiela Ludiş a declamat poesia germană ,,Dass Vaterland“. Corul a cântat diferite cântece na­­­ţionale evreeşti. Serbarea s’a sfârşit la orele 11 noaptea. Furt prin efracţie.­Spărgin­­du-se uşa de la pivniţa comerciantu­lui Faibis Haber, din str. Munteni, i s’a furat mai multe damigene cu spirt. Poliţia bănue­şte că autorul acestui furt este individul Tudor Toma Pin­tilie, din Bădeni, un rechiu puşcă­riaş, care a suferit mai multe con­­dam­naţiuni pentru furturi. S’au­ luat măsuri pentru prinde­rea lui. Călcată de cal.— Un individ, care a reuşit să se facă nevăzut, tre­când călare prin str. Bogdan-Vodă, a călcat pe femeea Ilaia Boiza Cian.ş, cauzându-î leziuni pe faţă şi la mâini. ital filantropic.—S’a constituit în oraşul nostru un comitet de doam­na care organizează un mare bal fi­lantropic pentru seara zilei de 18 De­cembrie c., al cărui beneficiu va servi pentru imbricarea elevelor şi elevilor săraci din Hârlău. Balul se va da în localul şcoalei „Cultura“. Iată şi numele doamnelor din co­mitet: Eleonora Ronetti Roman, Co­lumba Weintraub, M. luster, Eva dr. Alislos, Millian şi Zahiria. PI­OEŞTI.— Şedinţa cercu­lui juridic.—Aseară a avut loc în­trunirea membrilor cercului juridic, sub preşedinţia d-lui N. Luca, jude­cător de instrucţie. D. P. Cinta, a­­vocat, a vorbit despre „Utilitatea cer­cului juridic“. Ridicându-se şedinţa la ora 10 şi jura., s-a anunţat pentru cea viitoare, conferinţa d-lui avocat H. Friedman, despre „Drepturile şi datoriile avocaţilor şi organizaţia lor“. Camera d­e comerţ a ţinut şedinţă ori la ora 3 d. a., sub pre­şedinţia d-luî I. Kogălniceanu. S’au delegat d-niî Kogălniceanu, preşedinte şi Pretorian, secretar, de a se trans­porta la Câm­pi­na, spre a cerceta o cerere a soc. „Steaua Română“ re­lativ la înfiinţarea unei cantine in interiorul fabriceî. Furturi.— D. M. Cosmescu, din str. Nucilor No. 10, a reclamat po­liţiei că necunoscuţi i-au­ furat ori noapte rufele de pe frânghie. — D-na Marija Dumitrescu, din aceeaşi stradă, a reclamat că i s’a furat o maşină de călcat şi un­­topor. — D. T. lonescu-Pescaru a dat pe mâna poliţiei, pe băiatul seu de pră­vălie Gogu Ioniţă Budulacu, pe care l’a prins cu bani de furat. * Arestat. — A fost arestat azi noa­pte Ion Ciupercă, de fel din Bu­cureşti, surprins in momentul pe când voia să fure un sac de făină de la brutarul I. Minescu, din str. Câm­­pineî. Fritsifrea monedei fsî«­s'onte. — In urma intervenţiei Ca­merei de comerţ, ministerul de fi­nanţe a dat ordin administraţiei finan­ciare de Prahova, de a primi monata măruntă de 1 ban şi doui, in schim­bul căreia va elibera nichel, argint sau li­iiu­. Starea sânătăţei Savstaalil Sosirea profesorului d-tor ÎV’oordeu Î11 Capitala (Din ediţia de ori dimineaţă pen­tru Capitală) Se ştie că acum câtă­va vreme, când profesorul dr. Noorden a fost la Sinaia, unde a­ vizitat pe M. S. Rearele, practicianul vienez a prescris Augustului suferind un tratament de urmat timp de cinci săptămâni, anunţând in acelaşi timp că, după trecerea acestei vremi, va reveni in ţară să vadă efectele acelui tratament. Cititorii noştri ştiu că, schim­­bându-şi reşedinţa de la Si­naia în Capitală şi urmând strict prescripţiunile ilustrului profesor, M. S. Regs­e a intrat pe calea deplinei vindecări, după cum însăşi M. S. Regina a anun­ţat publicului prin minunat de frumoasa scrisoare ce am publi­cat şi noi la vreme, şi că acum de curind starea generală a Su­veranului i-a permis să-şi reia ocupaţiunile lucrând în fie­care zi cu d-nii miniştri. Sfârşindu-se tratamentul pres­cris la Sinaia, profesorul Noorden a profitat de vacanţele universi­tare cu prilejul Crăciunului ca­tolic şi a revenit să vadă pe Au­gustul sau bolnav. După cum ne telegrafiase co­respondentul nostru vienez, care a avut şi o convorbire cu d-sa Înainte de plecare, profesorul dr. Noorden a plecat 1011I dimineaţă din Viena şi a sosit ieri cu acce­leratul de Vârciorova, la ora 11.40 dim. in Capitală. Profesorul a fost întâmpinat in gara de Nord de mareşalul pala­tului, d. general Priboianu şi a descins de-a dreptul la palatul regal. Ieri d. a. profesorul Noorden a făcut un lung şi amănunţit examen M. S. Regelui, examen care—după câte se afirmă în cer­curile bine informate — a dat re­­zultatele cele mai îmbucurătoare. Starea sănătăţeî iubitului nos­tru Suveran se îmbunătăţeşte pe zi ce merge şi profesorul Noor­den nu a găsit nici o împiedi­care în aceea ca M. S. Regele să se ocupe cu afacerile Statului. Profesorul vienez va rămâne în Capitală câte­va zile, timp în care va prescrie Suveranului noul tratament de convalescenţă. Alex. Ti­ĂMPLĂRS Bis­esmrcujL SimickU­irea de Io, filfireuţa La ospiciul de nebuni de la Măr­eaţa era internată de pe la 1890 o nenorocită nebună Maria Găitanovieî, o femee de vre-o 40-45 de ani, de fel din Bucureşti. Fără să fie furioasă, nenorocita îşi trecea anii în ospaciu, unde era pri­vită ca incurabilă. Ieri înainte de amiazî însă, care n’a fost uimirea paznicilor ospiciului când au găsit pe nenorocită spînzu­­rată de un copac din curte. Nebuna se strecurase neobservată, după vi­zita medicală, in curte şi îşi pusese capăt, zilelor nenorocita. Administraţia orpiciului a înştiin­ţat imediat autorităţile. Ţăran jafuit Un biet ţăran, Tudor Ion, de fel din corn. Afumaţi, venise Jouî în Ca­pitală să târguiască din obor şi tră­sese peste noapte la tunelul Dacia. N’a ştiut însă omul să-şî păzească brâul în care avea punga cu 120 lei şi, când s’a trezit dimineaţa, s'a tre­zit fără dânsa. Dă­­­in sus, dă ’i în jos, reclama­ţi?, urmăriri,până ce siguranţa a pus mâna ieri pe pungaş, un cunoscut pungaş, fost osândit, un anume Ni­­culae Ştefănescu, la care s-au mai gă-­ sit 70 de lei din banii furaţi. Cei 50 de lei pungaşul­­ băuse în zi. de ceasuri. Capitalist suspect Acum vre­o trei zile fusese areril în urma unui chef cu scandal făcut la o cârciumă pe calea Griviţei, in­dividul Ion Ilie, care mai fusese gă­sit cu 200 lei depuşi in păstrarea cârciumaruluî. Comisarul Niculescu de la sigu­ranţă luând de scurt pe suspectul ca­pitalist a ajuns să descopere că nu 'i chismă de foc Ilie, că ’i zice Nico­­lae. Gogonele, de fel din corn. Băbenî (Vâlcea) şi că cei 200 lei erau­ bani cu cari îşi înşelase nişte tovarăşi cu cari făcea negustorie de pescărie la Brăila. Gogonete mar­e şi dezertor din reg. 2 cetate şi acum va fi tri­mis comenduireî să ’şî descurce acolo socotelile. IVcnororirca «Un g-ava «Ie Nord Femeea Rosina Brandt, fiica me­canicului Iacob Brandt, din Craiova, trăia în ultimul timp în Brăila, cu Radu Vasilescu. Eri, ferucea plecă cu trenul din Brăila, venind la niște rude pe cari le are în Capitală. Când trenul se opri în gara de Nord, pe la orele 11 dim., Rosina voi să se dea jos, dar venindu-i rău, căzu pe pietre, rănindu-se la cap. Nişte trecători, cari văzuseră cele întâmplate, au ridicat-o şi au con­dus-o la o trăsură, care a transpor­tat-o la h­otel Patria. Cei de la hotel au anunţat cir­cumscripţia 4, care a dispus trans­portarea rănitei la spitalul Filantro­pia, unde a fost pansată și în urmă lăsată în libertate. rai m tom­um Longevitatea păsărilor. — Orniiologiştii n’au resolvat încă de­finitiv chestiunea de a şti dacă pă­sările între toate animalele, trăesc cel mai mult. Iată totuşi câte­va exemple de lon­gevitatea păsărilor. S’a constatat că lebăda trăeşte 300 ani. Knauer pretinde că­ a văzut un mare numer de şoimi având o vîrstă de 150 ani. Vulturii şi ul­igaii le trăesc de asemenea timp îndelungat. Acelaşi Knauer povesteşte moartea, in 1819 la Berlin, a unui­ vultur prins în 1715, deci cu 104 mai îna­inte. O uligare cu capul alb, prinsă în Austria în 1706, a murit in gră­dina palatului din Solmnbrunn, a­­proape de Viena în 1824, după ce petrecuse 118 ani în captivitate. Păsările de mare şi de baltă în­trec mai multe generaţiuni omeneşti. Raţele şi cucii de asemenea trăesc mult. Se pretinde că corbii ating dese­ori suta de ani. Coţofana care trăeşte în libertate foarte mult, in colivie nu trăeşte mai mult de 20—25 ani. Nu e rar faptul să avem şi co­coşi domestici de 15 ani. Cu o în­grijire deosebită pot trăi şi până la 30 ani.­­ Limita existenţei porumbeilor e de 10 ani. Speciile mai mici trăesc 8-18 ani. Privighetoarea nu trăesc mai mult de 10 ani in captivitate. Crescuţi în colivie, canarii pot să trăiască până la 12 şi 15 ani, în li­bertate de 3-4 ori mai mult. wwwmanl G A Sin A. Şedinţa de la 2 Decembrie Şedinţa se deschide la ora 2.40 m, sub preşidenţia d-luî Gr. Triandafil. Prezenţi 110 d-nî deputaţi. Pe banca ministerială se află d-niî mi­niştrii I. Lahovary şi I. Grădişteanu. D. Filoti repetă cererea de a i se pune la dispoziţie dosarele privitor la administraţia jud. Buzilîi. D. C. Rădulescu (Mehedinţi), vor­beşte despre micii funcţionari ai tri­bunalelor, cari au lefuri prea mici şi le este imposibil a trăi faţă cu scum­­petea vieţei de astă­zî. Interpelează în acest sens pe d. ministru pe justiţie. D. Paul Negulescu se asociază la această interpelare. Se repetă votul rămas nul pentru împământenirea d-ruluî Melun şi re­cunoaşterea d-luî Toma Samoilă şi se admit. După cererea d-luî C. Rădulescu se interverteşte ordinea de zi pentru votarea recunoaştere! d-luî Taşcu Pucerea, cunoscutul român macedo­nean. D. Aurel Iliescu, raportor, dă ce­tire proectuluî de lege pentru spori­rea fondului de 2 la sută destinat lu­crărilor de amenajare a pădurilor statului, la 5 la sută. D. Iorgulescu roagă să se fixeze terenurile destinate a fi împădurite și să se rezerve terenurile destinate culturei agricole. D. C. Rădulescu se asociază la pă­rerea emisă de d. Iorgulescu. D. raportor Aurel Iliescu, răspun­zând, zice că agricultura suferă din cauză că pădurile s’au devastat. Este rau că nu s’a pus o stavilă dezveli­­reî terenului agricol în paguba pă­durilor. Măsura d-lui ministru tinde a reconstrui masivele păduroase și a le pune de acord cu cerinţele ştiin­ţei. Este imposibil a se menţine mi­cele poiene in mijlocul pădurilor. D. Iorgulescu revine, zice că des­fiinţând poenile luăm din mâinele sătenilor 100.000 hl. teren. D. ministru I. Lahovary constată că sunt cu toţii de acord asupra prin­cipiilor legii. Zice că e un mare in­convenient pentru păduri existenţa po­ienilor. Ştiinţa cere să dăm pădure­ terenul său, şi poiana, câmpului a­­gricol. Arată că pădurile vindute de Stat în ultimul timp au admn veni­turi cu 5 milioane mai mult ca în­ainte, graţie unei bune administraţii. Interesul general este să reconstruim masivele păturoase, redând ţârei ma­rea ei avuţie naturală. Discuţia se include. Proectul de lege pus la vot, se ad­mite. D. ministru al domeniilor depune un proiect de lege pentru ratificarea creditului de 1.500.000 lei deschis în luna August în folosul expoziţiei. Se votează proiectul pentru deschi­derea unui credit pe seama Eforiei Sf. Spiridon din Iaşi. Votul asupra recunoaşterei d-luî Taşcu Pucerea e nul. Şedinţa se ridică la orele 4. Viitoarea şedinţă se va ţine touî. S232XA. TV X. Şedinţa de la 2 Decembrie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 30 m., sub preşidenţia d-luî N. E­­conomu, vice-preşedinte. * Prezenţi 87 d-nî senatori. Pe banca ministerială d. Take Io­­nescu. D. Take Ionescu, ministru de fi­nanţe, depune cele trei proiecte de legi admise de Cameră : scăderea co­tei impozitului funciar pentru pro­prietăţile mai mici de 10 hectare; reducerea la 3 la sută a taxei de 5 la sută asupra salariilor funcţionari­lor ; reducerea la 20 bani a taxei de 30 bani pe decalitrul de vin. Mai depune un proiect prin care suma provenită din baterea monedei de nichel­e afectată ca să oprească fondul pentru deschidere de credite extra­ordinare ; pentru acest proiect d-sa cere şi Senatul aprobă urgenţa, spre a fi discutat în această şedinţă. D. general Leon depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară prin care se reduce cu 50 la sută tariful pe G. F. R. pentru ofiţerii veterani cari au­ luat parte la răz­boiul­­pentru independenţă. D. Take lopescu declară că redu­cerea de 5 l­ 1 solă priveşte şi pen­siile. La orele 4 şi 45 d­ata session tree în secţiuni spre a discuta proectul pentru care s’a admis urgenţa. Şedinţa se redeschide la orele 3. D. P. Milic, raportor, dă citire ra­portului şi proiectului de lege pon­tifi­c vărsarea la fondul creditelor ex­traordinare a sumei prisosită din ba­terea monedei de nivel. Proiectul se admite fără discuţie în unanimitate. ■ D. Gh. Gr. Cantacuz­ino, preşedin­tele consiliului, depune un proiect de lege prin care se recunoaşte cali­tatea de persoană morală societăţei de arme, gimnastică şi dare la semn „Dâmboviţa“ fondată la Tîrgovişte. D. M. Pacu spune că jocul de cărţi în societatea noastră a luat propor­­ţiuni mari. In special în Galaţi, trei funcţionari publici sunt azi urmăriţi pentru falsuri şi delapidări, aceşti oameni având lefuri mari, faptele co­mise de ei sunt cauzate de patima jocului de cărţi. Roagă pe d. ministru de finanţe să ia măsuri cel puţin contra func­ţionarilor mânuitori de bani publici jucători de cărţi. D. Take Ionescu, ministru as fi­nanţe, recunoaşte că în adevăr cărţile de joc raportează actualmente un mare venit Regiei, dar jocul d­e cărţi nu se poate stârpi printr’o circulară sau altă măsură ministerială de acest fel. Răul e în educaţia noastră, în firea noastră. Românul nu e pasionat de nici o artă, de nici un sport, cu care să-şi petreacă timpul liber. Remediul va veni cri timpul, cu schimbarea bazei noastre de educaţiune, iar nu cu măsuri cari ar­ părea inchizito­riale şi fără a avea vre-un folos practic. Măsuri de acest fel s’a mai cerut a se lua şi in contra magistra­ţilor jucători de cărţi, dar nu s’a putut face nimic. Cel înclinat spre fapte rele, le poate săvârşi şi fără a juca cărţi. Măsura cerută de d. Pacu e de prisos. Ne mai fiind nimic la ordinea zi­lei, şedinţa se ridică la orele 3 şi 15 m. Din cauza sărbătoare! de Mier­curi viitoarea şedinţă se anunţă pen­tru joi, când va începe discuţia A­­drescî de răspuns la Mesjul Tro­nului. Comisia de experţi Se ştie că prin noua lege vamală s’a înfiinţat pe lângă ministerul d­e finanţe o comisie de experţi pentru judecarea contestaţiilor vămile. D. dr. Angelescu, care a fă­ut parte din această comisie, în calitate de de­legat al Camerei de comerţ din Ca­pitală, a prezentat preşedintelui ace­lei Camere un raport asupra activi­tăţii comisiei de experţi de 1 1 No­­embrie a. c. Prin acest raport se constată că de la aplicarea noului tarif varad, nu­mărul contestaţiunilor formatate fie de autorităţi fie de comercianţi a fost cu mult mai mare de­cât în epoca corespunzătoare de sub regimul ve­chiului tarif. Această stare de lucruri a prove­nit pe de o parte din cauză că mulţi din funcţionarii vamali, unii din ne­­cunonoşterea tarifului, alţii din exces de zel, având în vedere numai inte­resul fiscului, au­ impus mărfurile la taxe excesive, iar pe de alta din cauză ca şi comercianţii, tot din ne­cunoaşterea tarifului, sau având de asemenea in vedere numai internele lor, au făcut declaraţii neconfrme măriei importate. Ast­fel, de la 16 Februarie 1906, când a intrat în vigoare noul tarif şi până la 1 Noembrie a. c. comisia de experţi a ţinut 100 şedinţe şi a rezolvat 5.452 contestaţiuni. Sub imperiul vechiului tarif, într’um interval aproape egal, numerul şe­dinţelor comisiei fuseseră de 31. Lu­at contestaţiilor de 2.184. In asemenea condiţii!»), se înţeleg că timpul întrebuinţat in fie­ care 5«­­dinţa e cu totul insuficient pentru o judecată mai amănunţită. Afară de aceasta, comisia îşi ţine şedinţele intrăm local aproape obsem­, lipsit de lumina atât de necesari pentru examinarea mărfurilor. Acest, local, de­şi poartă titlul pompos de „muzeul vamal“, dar nu conţine nimic care să-i justifice numele. In acest „muzeu“ nu există nici o colecţie complectă de mostre de da­rpături cari sa servească ca elemente de judecată şi nici chiar o bibliotecă de tarife comparative. Personalul de care dispune comi­­siunea e de asemenea insuficient fiind format din funcţionari noui şi nepregătiţi pentru misiunea aşa de grea a aplicărei tarifului. La sfârşitul raportului său, d. dr. Angelescu propune următoarele mă­­suri cari ar înlesni, lucrările comi­­siunea, amenajarea unui local pro­priu­ expertizelor vamale, stabilitatea funcţionărilor­ şi avansările lor pe loc, înfiinţarea efectivă a muzeului va­mal, şi organizarea unui serviciu spe­cial însărcinat cu culegerea de­­date din toate ţările cu privire la tari­­farea mărfurilor, pe lângă care să se înfiinţeze o bibliotecă corespunzătoare. Hes. 'IÍÍÍTÍREXURILOF alimentelor la Capitală Se ştie că consiliul comunal al Ca­pitalei a ordonat o anchetă în scum­pirea alimentelor de prima necesi­tate. Pe de altă parte, prefectul poliţiei Capitalei s’a interesat şi d-sa făcând o altă anchetă, şi ca rezultat, pentru articolele la cari s'a constatat o ne­dreaptă urcare făcută în sens de spo­­liaţiune, prin combinare de trusturi, d. Moruzi a fixat preţuri rezonabile. Iată preţurile stabilite de d. Mo­ruzi : Carnea Carne de vacă: calitatea I 90 bani kgr. ; a II-a 80 bani kgr.; a lll-a 70 bani și a IV-a 50 bani krg. Mușchiu : calitatea I lei 1.80 ; a IV-a 1.00 kgr. (carne fără oase). Carne de rimatei­ : calitatea 11.00; a 11-a 90 bani kgr. Antrecot kgr. 1 leu 20 b. Muschiu kgr. 1 leu 40 b. Berbec bătut kgr.­B0 bani. Carne de oae kgr. 60 bani. Pește Cega: cal. I 7 lei kgr., călit. II la 5 lei; cal. IlI-a cega mică 4 lei kgr. Morun; cal. I lei 2.40 kgr., cal II lei 2.20 kgr. Nisctrul ; lei 3.50 kgr. Crap : mare proaspăt cal. I lei 1.20; mijlociu 90 bani; mic 70 bani kgr. Salău : mare lai 1.60 kgr., mic lei 1.20 kgr. Ciortan : 40 bani kgr. Pil­sări Curcani: mari graşi perechea 12 lei ; mai slabi 7 lei perechea. Gâşte : mari grase perechea 7 lei; mai slabe 5 lei perechea. Raţe : mari grase lei 2 50 perechea. Găini: mari grase lei 3­0 perechea, mai mici lei 2.50. Zarzavaturi Fasole : cal. I 40 bani kgr.; cal. , Il-a 30 bani. Cartofi : cal. I 10 bani kgr. ; cal. Il-a 8 bani. Linte: cal. I 40 bani; cal. Il-a 35 bani kgr. Prune opărite : cal. I 70 bal­.I kgr. esl. Il-a 55 bani kgr. Prune afumate : cal. I 65 bani kg. cal. Il-a 55 bani kgr. Bruxel: cal. I 70 bani; cal. H-a 50 bani. Ceapa. 1G bani kgr. Spanacul: 20 bani kgr. Pâinea Pâine albă (jimblă) 17 bani şi jum. kilogramul. EBMKaiwWgBg Sa®ă w@ip şi câştigaţi o avers colosală? Grăbiţi-vă de a vă abona la — ZIARUL — INVERSÎIL cel mai răspândit ziar din ţară, cel mai bine informat, şi cel mai în curent cu întreaga mişcare po­litică, economică şi financiară din ţară şi din streinătate.­­ Corespondenţi s­pecial­ în : Pa­ris, Berlin, Londra, Viena, Bu­dapesta, Roma, Sofia, Constanti­­nopol, etc. intimul, zim BDEPMNT ŞI IMPARŢIAL Cu Începere tic la 1 Decembrie Ziarul,,UnSQL” dă următoarele însemnate premii la abonaţii-sei: 1.1 la mir3 prasiia t la S 200 Leî; 2.2 premii da câta 250 Lei; 3. Trsi lozuri inimi aia Lsil­iel îs Stal n­ainafl purtând 03.52.583, §2.534 1. 5 premii do cats 100 Lei; §. 4 grasii tla eMs 40 Lei; 8.10 aSHSBaissala pa un an la „Oniversui“ 180 Lei; 8. 10 absnmnia pa 8 l»al OL50; 8.10 a’Hmnameala ga 3 lari 40,50; în cazul cel mai norocos se poate câştiga 9­00.000 adică cu nimic se poate do­bândi o Elenii! « UNIVERSUL » pregăteşti» frumoase surprize numero­şilor sSÎ cititori. Pe lângă, acestea vor mai primi gratis frumosul: M.MAHAGS si slavalui OHS1^ 1SSUI« csire prin aleasa lui alcău­tuire const­rue una din cărţile cele maî instruc­tive* şi interesante. De asemenea toţi abonaţi! pri­mesc gratuit Universul Literar, ziar săptămânal, care conţine, pe lângă o bogată materie literara şi o frumoasă ilustraţie în culori. Abonamentele Ia «UNT­­VER­SU­L» simt cele maî ieftine : Pentru î an îeî 58 ; ,, i» lunii „ 9.15; „ 3 „ „ 4.65. Abonaţii, epre a participa la tragerea premiilor de mal susi vor primi : Pentru un a­n S5 bomu­ i de premii; Pentru şease lunî 10 bo­nuri de premii; Pentru trei lunî 3 bonuri de premii. Fi­lanțe, agricultură și comerilă București, 2 Decembrie. .T’IZ'lAN'TJg Cota valorilor la bursa din Bucuri Renta de 1394 5% leî 1021/.rîf3l idem de 485 mii 5% fel 103Vr" 103"/.t; idem de 321/a milioane Do leî 035/g—0o­/u; idem de 50 nah­i'jo leî 935/8—9,T/8; idem de 274 m­ile 4°/o lei 95 — 05V2; idem de 45 și 120 milioane 4% 1«! 935/8—937/g; idem de 90 milioane 4°/0 leî (B1/*—92%;­­ idem de 180 milioane 4°/o lei 92lli &U;­­ idem de 100 mii. 4'7„ A. B. lei 9ri/2— 92"74 ; idem convertite 1% leî 91—92. Obligațiuni com. București 4903, 4°L 8S;i/i—89—; idem de 1006 i^/a leî 88­/*-8S ’/,­Obligaţiuni Credit jud. şi com. 5% Iei 103 — ÎOG1/^ ; idem de 41/1 % h;I 967/8—97Dg. Func. rurale 5°;0 lei 1023 /.2— 1023/ 1; idem de 407n lei 93 — 93LT ; arb. Bucureșt­i 5'1/0 lei 1001/4—IDO1/,; idem Iași 5'la lei 97^-93'/«. Acţiuni: Banca Naţională 3380—■ 3400. Banca Agricolă leî 628—631. Banca de Scont Iei 174—176. Banca Marmoroseh, Blank & Go. lel 1050- iOOO. Bank of Roumania Ld. lei 216—250. Generala Română lei 1880- 1990. Societăți de asigurare: Dacia- Rom­ânia leî 935—945. Naționala leî 1355—1365. Patria leî 270—280. Devise cec Londra 25.47P2 ; cok Paris 100.70—; cele Berlin 124.15—; cec Viena 105.70; cec Belgia 100.55.— C22.BASS Ultimele vinzâri şi cota pieţei Bră­ila pe ziua de 1 Decembrie Grâu da 741/2 —75 kgr. cu ÎL/Vo corpuri streine hocto. 25300 cu lei 13.15—13.20 suta slep Brăila. Grâu de 76 kg. cu l’/./ro corpuri streine vag. 402 cu leî 13.771.2 slep bordo Sulina. Grâu de 76'/4—78 kg. hocto. 7300 cu lei 14.30 în magazie. Grâu de 66—78 k. cu 6— 14.10(70 corpuri străine vag. 162 cu lei 8.65 — 14.10 suta k. Orz de 55—66 k. vag. 20 cu leî 40.50—11.50 suta k. Orz da 36— 44 k. vag. 10 au lei 10.20 — 12.15 suta kgr. Porumb de 72—79 k. vag. 68 cu leî 6.30 — 9.80 suta k. Cin­­cuantina de 78—81 kgr. vag. 35 cu fel 9.70—10 suta k. Cereale aflate în docurî la 1 cor. Grâu 7331 tone, porumb 3066, orz 5865 tone, secară 154 tone, ovăz 751 tone și fasole 285 tone. Total 17­452 tone. III.TIBSE BSSPESI (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Budapesta, 1 Decembrie. Grâu Apr. coroane 14.90 urc. 4 h. Secară Apr. 13.20 urc. 2 h. Ovăz Apr. (1 14.96 urc. 4 h. Porumb 10.36 urc. 2 h. Colza ,, 26.80 z­c. 20 h. Berlin, 1 Decembrie. Grâu de Dec. na. 179.75 urc. 4 h. Secară de Dec. „ 103.25 invariabil Porumb Dec. „ 120.75 urc. £5 I Paris, 1 Decembrie. Grâu de Ia muar. fr. 23.20 scă. 10 «. Făină de Oct. „ 29.70 scă. 25 c‘ Ulei de Colza Sept. ,, 83.50 scă.2.25 c. New-York, 1 Decembrie. Grâu­ disp. cont. 8î3/a «m3 i/„ « Grâu de Dec. „ SI — scă. 1h ci Grâu­ de Main­ ,, Si1/* scă. Vi­­ţi Porumb disp. ,, 5H/4 invariabil. Porumb Doc. ,, 523/t scă. 1/a 6 Porumb Main­ ,, 503/t scă. Va e Chicago, 1 Decembrie. Grâu­ Dec. cent. 73'/a scă. Vi­ci Grâu de Main­ „ 78s/g scă. Vi­c 5. Porumb de Dec. ,, scă. 'Ijft Porumb de Main­ ,, 435/a scă. Vi­c. JET A. Z Păcală. — Du-te rie'mi cumpără chibrituri, dar vezi să se aprinză. Tindală vine cu chibriturile. Păcală. — Ce dracu, chibriturile tale nu iau foc ! Tindală.—Curios ! Eu le-am în­cercat pe toate. TPORIÂTilM DUMINECĂ. * D. Raul Anastasiade a fost nu­mit impiegat auxiliar cl. II, la direc­țiunea datoriei publice şi a pensiu­nilor, pe ziua de 1 Decembrie, pe locul d-luî M. Pe­nes­cu, trecu în azi funcţiune. ^ p. Tănăsescu, actual impiegat auxiliar cl. II în serviciul statisticei generale, a fost înaintat la cl. I, ţs focul d-luî Eug. Enescu, trecut & alt serviciu ; iar d. T. Buzoianu a fost numit impiegat auxiliar d. H. în serviciul statisticei generale, îe locul d-luî G. Tănăsescu înaintat. P­r­in „Monitorul Oficial“ de el, s'a publicat tabloul recompenselor a­­cordate expozanţilor francezi de la expoziţia generală română. La 3 Februarie 1907 se va ţine la ministerul lucrărilor publice licitaţie pentru darea in întreprindere a clă* direî cazinuluî comunal din Constanţa. Valoarea după deviz­e de lei 30­? de miî. In zilele de 10, 12 şi 11 Ianua­­rie se vor face alegerile pentru consi­­liul general al jud. Teendo. Alegerea delegaţilor colegiului III va începe in ziua de 29 Decembrie. ^ D. Ion Constantinescu a fost con­firmat ca primar, iar d. D. Anto­­nescu ca ajutor de primar al oraşului Ocnele-Marî. D’ Au fost numiţi ag­n. auxiliari d­. Iii în serviciul exterior general al­ financelor, d-nii Gr. Goslovicî, C.­ Tin Lascar și Cl­. Scriban , d. Ion , Vălceleanu e numit agent auxiliar din serviciul exterior al vămilor, in locul decedatului D. Păun­escu. „ Societatea de bine­facere „Prin­cipesa Maria“ va distribui ajutoare, de îmbrăcăminte fetelor sărace, azi Duminecă, 3 Decembrie a. c„ ora 3 d. a., in şcoala primară de fete din str. Clemenţei. » Verificatorul de măsuri şi greu­tăţi cl. III Petrescu Mi­hail I., de la Roşiorii-de-Vede, a fost destituit, pe ziua de 1 Decembrie 1906, pentru neglijenţe.­­ Verificatorul-ajutor de măsuri şi greutăţi Popescu N., de la Bucureştii, se înaintează pe aceeiaşî ţi, la gra­­dul de verificator cl. III, însărcinăm-­ du-se cu îndeplinirea serviciului la Roşioriî-de-Vede.­­ D. Ciurea A. a fost numit verifi­­cator-ajutor de măsuri şi greutăţi şi­ însărcinat cu îndeplinirea serviciului la Bucureşti. ^ Din iniţiativa d-luî N. I. Pe­­nescu, directoml şcoaleî primare No.1, de băuţi din Roşioriî-de-Vede, şi cu concursul colegilor sei şi a d-luî C. Ghiticanu, directorul şcoaîeî de me­­serii locale, s'a dat in acel oraş un bal în scara de 24 Noembrie, în be­­neficiul aşezăm­in­tului „Vatra lumi­noasă“. Beneficiul net al balului a fost de 244 Ici şi 50 bani. „ Tuturor abonaţilor «Uni­versului» cari iau parte la ma­rile premii gratuite, a căror valore pot atinge enorma sumă de 200.000 Ioi, administraţia ziarului le mai acordă un în­­semnat nvantnglu Toţi abonaţii vor primi cele 1­­ mari volume broşată n.le celebrului roman ROCAMB­BOLE, neplătind pe lângă preţul abonamentului de cât 4 lei abonaţii,pe un an, şi 5 lei cei pe o jumătate de an.­­ Marele şi senzaţionalul ro­man Rocambolle costă s.0 lei şi deci, în condiţiuniU del. mai sus, oferim aîî&smtBosin' ’ Universal aproape 15KA4 TUST. ; ■6* D. I. Brabeţeanu, prefect de Ro­manaţi, a fost numit pe ziua de T­ Decembrie, membru la înalta Curte de compturî, în locul d-luî I. Băl­teanu, înaintat preşedinte al acelei­ Curţi. 1 * D. Emil P. Teodorui a fost aleşi primar al oraşului Buzeni, iar 4şi Traian Petrăchesc­u, ajutor. D. Emilian Lascu a fost numit, impiegat în grefa înaltei Curţi de exii saţie şi justiţie, secţia II.­­. Cu începere de la 1 Aprilie 190?, serviciul de măsuri şi greutăţi se vor îndeplini de către verificatorii de mă­­suri şi greutăţî şi in comunele i­u­r rale mai jos notate: Băneasa-N­erăstrău­, Bucoveni, Gre­­ţeşli-Sinteştî, Cocioc, Dudeşti-Cioplea, Ti­tu, Palanca, B­urdu­jeni, Vereştî^i Ileci-Lespezî.­­ . A fost destituit conductorul grJ III Scarlat Gh., de la oficiul Huşi, pentru că prin neglijenţa sa a înles­nit furtul mai multor valori în sumă de lei 6.007. * A apărut No. 1 din interesanta revistă lunară „Lectura“, cuprin­zând poezii de Alexandri, Eminescu şi Goga; romane de Cervantes şi Lermontov; nuvele de Odobescu şi Creangă, un articol de Flamarion, etc. Se vinde la toate librăriile şi de­pozitarii de ziare cu 60 bani. Redacţia şi administraţia, strada Vinătorului îi, Bucureşti. D. C. Rădulescu-Motru,­ inspec­torul general al învăţământului se­cundar superior, v­a ţi­n­e in cursul lunei Decembre o serie de conferinţe didactice, î­n sala No. 18 a univer­­sităţeî. Conferinţele au loc in fiecare Luni cu începere de la 4 Decembre ora 8 jum. până la IO seara. Vom publica la timp rezumatul conferinţelor. •» „Societatea Sf. Gheorghe“, de e­­conomie, ajutor reciproc şi înzestrarea fetelor din Bucureşti, expunând o lu­crare la expoziţia română a obţinut medalia de bronz cu diplomă specială şi­ medalia de colaboratori. * Revista de horticultură „Gärt­nerische Rundschau“ din Viena, a­­nunţă în ultimul ei număr încetarea din viaţă a bătrânului Vinzen Sliba­, în vârstă de 95 ani, fost aproape 60 de ani grădinar-­şef al domeniilor con­telui Thun Salm din Austria. Unul dintre fiii defunctului este d. Iaros-­­lav Slibal, vechiul grădinar-şef al E­l foriei Bisericeî Doamna Bălaşa din Capitală, care actualmente aranja?­ă noul parc al spitalului aşezămintelor’ Brâncoveneştî.­­ Ieri, la orele 14 dim. a fost la palatul regal «n consult latre d-niî d-rî Noorden și d-rul Q&cer&l Ta»* jfofL__________■ I lâEMtilMIHi Lichid silă Dragenii | 0 ri KOHYA ti Fia. FaratcisSi Chimi-jiT | Roda de mâncare revine, pute-g­rea fizică și intelectuală cresc ra-| pid, sistemul nervos se întărește. 1 A se cere pretutindeni la Far-1 marii și Drogneriî: Haamogannn i Dr. Konya. te-Lichid Lei 3 50, Drngeuri Lei 2 a e-i mana ,,FORTUNA“ depusă și­ semnătura. Unde nu se găsește se a I trimite contra ramburs prin de-| pozitul general: HO 1 OAiib deBenziDa. Tifeiu 7 « 9 ****** €?£! DS AHfiUMOT (laEggas) E5S&5S2­­RIN FABRICA CROSSLEY BAOTN­tillS, OPENSHAW CONSTRUCŢIUNEA CEA MAI PERFECŢIONATĂ PENTRU MORI, FABRICI ŞI ATELIERE, etc. Un immor considerabil de Motoare la inacţiune la mori şi fabrici Singurul reprezentant pentru România, etc. IlTMsgtt Wn St$l§liÍ8€*IS€»Í?5 Biic-arcşil, Sir. Smârdas. 23 Be la Ifacalfelea âfea Isaria Fost elev al profesorului Fournier SPECIALIST înBssio de PIELE si StPKYLIS — Ocalele pSmtiiî — 120, in Calea Victoriei, Xo. 120 (lângă Biserica Albă) Consult. 8—10 st de la 2—5 p. m. 11197 — DIFERITE MOTOARE IN DEPOZITUL HUCUHEŞTI - 1222 cu succes excelent. Consultaţîunî medicale, ateste despre succese salutario şi alte broşuri despre isvorul stau gratis şi franco la disperiţie. Depozite în Bucureşti la Drogueriile: Eile Zattifiresett, Jan Tel­e­ti, I. Zaebarla,­­Stoencsen, Economni et Xlalko, Paadeie Georgescu, B. J* Diain&nali, Thema ilreidlftscn. 0,75 CEREŢI RENUMITELE CONSERVE „STAICOVICI” CALITĂŢI SUPERIOARE.—PREŢURI IEFTINE — De­­tir,zaro Is foaia Ms.gxzmdfo do Col­o­nişte din ţară —­­ Dftnoy.itA feneral : Strada Regalii No. II, Bucu­reslî! FertilCStSUl ASSiellîn Burdujeni, 20 Iulie 1000. Proprietar de moară — Bardul«»! — Mi Misa Pali âp fjk ß Ja fätiilbäs&iHwa EluWwéátW a Wbű&s «ü AS á\J — Furnisoril Curţcî Regale — B'jcussş'n. 515-ațî furnisat un irsotoi* «le liciuitîă sistem «Cheisioph, \tcsky» care me­ssissface în toate privinţele. Lucrează exact, consimtă puţină bea­­sin» şi duce cu uşurinţa 7 perechi pietre «le 43 foiuri; ap puiea să maî ducă un oii o pereche de ti­elre . Cu toată stima 4264 (ss) FERDINAND ASÍELUN'G. K#65wü^>witt«4^:WS®BäitL!ial§»BB3aH^iiÄ2üE4^^ NU CUiPÄMfl NIC! I) MĂTASE I făta a cs« raaî înainta mostrele uîtisia’or scisk­a rohî.-îî, GARANTAT SOLIDE fel Specialităţi : Mătăsuri şi Catifele pentru rochi de mări- j£| I lişiu (nuntă), de bal, de satirele $! de străzi, precum şi B pentru Bluze, căptuşeli, ele., in negru, alb şi culorii de la £3 H franci 4.30 până la franci 48.SO metrul. I Vindem direct la particulari și trimitem măruriie alese la §| I domiciliu franco porto- şi văpHin­e. 1680 H I SCHUBER &C —îc LDZEME­R. 4 (0*1») | H foqpcgtatnsî 18 BlStiesarl. — Fnnstscril SLS. îîcrc-Iyi HetstÂnl­ g. La boli de rărunchi și vesica, gravele., dysmrie şi guta, la diabet, la catarurile organelor de respiriUius Şi digestions S3 Întrebuinţează Isvoru­l de Lithiu Efect diuretic. Liber de fer. Uşor digestibil. Gust plăcut. Absolut pm% Comp­o si thane constantă. etc. , Ap­a­ me­dicinal­ă bentină dietetică de primul rang. Specia.1 recomandat acelor persone, cari din causa vieței sedentare sufer de diathesa urică și hemoroizi, căt și de schimb de materia deranjat.

Next

/
Thumbnails
Contents