Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 330-357)

1906-12-01 / nr. 330

I­II Vineri i Decembrie 190* .*» Rockfeller, cel mai bogat om din lune, a pus să i se sape pentru plă­cerile sale, un mare lac de o supra­față mai întinsă de un hectar și ju­mătate pe domeniul șeii din Lake­­wod (America). _ D. Rockfeller, care se plictisește grozav, și-a amintit că în tinerețe era un patinator de frunte. De aceea a decis să-și facă locul de care vorbim, spre a se putea distra în toată vora, patinând. Din Petersburg se anunță că d. Witte a făcut o vizită d-lui Sto­­lypine, vizită pe care acest din urmă, cu tot risicul unui atentat, a îna­poiat-o a doua zi. Cei doui bărbați de Stat s-au­ întreținut foarte cordial. Se pare că d. Stolypine va sta la putere cel puțin până la alegeri. Se știe de altminteri, că el ar fi bucu­ros să se vadă ușurat de sarcina pe care a primit-o din datorie. JJJSrSJFJLT Spitzer Contra degeraturilor.— In ajunul erne­i, când atâtea persoane sufer de degeraturi, credem folo­sitor să indicăm un leac foarte e­­ficace. Luați var stins de mărimea unui ou. Pisați'l și lăsați-l să­­ sa dizolve, timp de două ore, în apă rece. Amestecați bine și adăugați trei lingurițe de­ untdelemn de­ măs­line de prima calitate. Amestecați bine până ce se face ca o pomada. Ungeți partea bolnavă, chiar dacă e rană, cu un strat din această materie și puneți mănuși. După trei sau patru experiențe degeră­­turile vor dispare. „Universul in provincie“ (de la corespondenții noștri part. Miercuri, 29 Noembrie CAS/A HASI.— Sindicatul a­­vocaților.—Avocații din localitate, întrunindu-se orî in sala baroului din palatul administrativ, au format un sindicat, unde se vor depune toți banii luați pe actele de notariat, pre­­vezându-se anumite taxe după valoa­rea actului și cari bani se vor îm­părți din 15 în 15 zile la toți deopo­­­­trivă. Tot din acești bani se vor plăti 3 practicanți de la tribunal, cari lu­crează la secția de notariat. Bal.­Un grup de tineri evrei din acest oraș, sub președinția d-lui N­. Weis, va da în seara de 6 Decem­brie un bal în sala parcului comunal. Beneficiul realizat va servi la mă­rirea fondului pentru construirea unei biserici în acest oraș. DOROHOIU—Agitația țără­neasca din Broscauți. — Uni­versul a fost primul ziar care a adus vestea agitației sătenilor din com. Broscăuți, acest județ. Astăzi sunt în măsură a da cele mai exacte de­talii cu privire la această agitație. Țăranii din Broscăuți, având o bancă populară și dispunând de un oare­care capital, au căutat și caută și acum să dea în arendă moșia Bros­­cauți, proprietatea d-lor frați Gher­­mani, pe care o ține actualmente în posesiune d. 1. Spodhoim, cu contrac­tul care expiră peste 2 ani. Cu facerea demersurilor necesare țăranii au­ Însărcinat pe primarul lor Rățescu și preotul Sandovici, care de fapt se găsesc în capul băncei lor populare. Mandatarii țăranilor ar interveni la proprietar, au făcut oferte, dar to­tul a fost zadarnic, de­oare­ce pro­prietarii moșiei au­ refuzat să aren­deze moșia țăranilor. Atunci sătenii au­ început să se agite, învinovățind pe primarul Rătescu că i-ar fi trădat și nu a­ lucrat cu destulă energie pen­tru realizarea dorințelor lor. Mai mult încă. Țăranii au­ mers până acolo în­cât au acuzat pe primar că s’a lăsat a fi influențat de arendașul­­ moșiei spre a-l trăda. • In intervalul acesta intervine F. Fischer, care oferind un preț­­ mai ridicat, reușește să ia d-sa moșia în ’ arendă. Acest lucru a sporit nemulțumirile țăranilor. De teama unei răscoale, primarul Rățescu a părăsit satul. Era o delegațiune de peste 200 ță­rani din Broscăuți a fost la d. prefect Miclescu, aducându-i lucrurile la cu­noștință. D-sa i-a sfătuit să fie liniștiți, în­tru­cit nu pot sili un particular să le dea cu forța moșia în arendă, pro­mițând sătenilor că va trimite o an­chetă la Broscăuțî spre a studia ches­tiunea și în urmă a-i da soluțiunea ce comportă. După aceasta, sătenii s’au­ retras în liniște. Descoperirea unei Bande de hoți.— In corespondența prece­dentă am vorbit despre descoperirea unei mari bande de h­oțî, cari ope­rau de mult timp în județul nostru îndrăznețe furturi de vite, fără a pu­tea fi descoperiți. Până acum au fost prinși urmă­torii hoți: Teodori. Păduraru și Ne­­culai Chirilă, zis Chiriluță, ambii din satul Ivăncăuțî, pendinte de com­. Păltiniș, care e situată lângă râul Prut, în apropierea frontierei rusești. Furturile de vile comise de acea­stă bandă sunt foarte numeroase și modul de operațiune al acestor îndrăz­neți h­oțî era cit se poate de inge­nios. Noaptea furau vilele pe cari în urmă le treceau Prutul in Basarabia unde alți tovarăși din bandă le pu­neai­ la adăpost. Localitățile unde operau sunt: Da­rabani, Păltiniș, Lipscani și alte sate situate în apropierea rîului Prut Unul din tâlharii care operează în­ Basarabia, e un dezertor din armata română, numit Ion Pricopie, un prim­­­mejdios rea­facător, refugiat în Ru­s­ria. Autoritățile noastre au intervenit pentru prinderea sa. Alaltă­ era noapte, gendarmerie noastră prinzând de veste că tâlharii aveau intențiunea să calce locuința lui I. Baratz, din Darabani, spre a o jefui, câțî­va gendarmi, deghizați ci­vil, au fost puși să pândească pe tâl­hari, pentru a pune mâna pe ci. Pe la orele 10 noaptea, tâlharii își făcură apariția, dar mirosind cursa ce li s’a întins, au reușit să dispară. Jandarmii continuă urmăririle. Arșii de vie. ■— Era seara copi­­­ ița Marioara Clisti Zamfirache, din acest oraș, str. Carmen Sylva, fiind lăsată singură în casă de către pă­rinții sei, se apropie prea tare de fo­cul din sobă, din care cauză i se a­­prinseră hainele. Mica victimă începu să scoată dis­perate­­ țipete de durere, la auzul că­rora săriră vecinii în ajutor. Dar totul fu zadarnic. Fetița se a­­tese cu răni grave din cauza arsuri­lor căpătate. Pe moarte, dânsa a fost transpor­tată la spitalul județean. Filantropice.­Sâmbăta viitoa­re se va da un mare bal în salonul hotelului Zoller, sub patronagiul d-nei pi d-lui D. Spodheim, din profitul căruia să se îmbrace un nu­măr de copii săraci și să se sporească fondul de întreținere a azilului. BACĂU. —­Foc pus. —■_ Astă­­j­ capte, de către necunoscuți s’a pus foc unei șure de fân a lui Gr. Zu­gravui din Bălmășeni, care a ars cu resăvârșire. Furturi.—De la comersantul Iancu Joinii, din Gherăești, s’a furat o mare cantitate de tutun­­ și rachiu. — Primindu-se un denunț cum că fel locuitorii Sandu Liebe și G. C. , Cernat, din Scorțeni, se află mai emite lucruri de furat ;* s’a facut o­­ descindere. Rezultatul a­flat că la muniții s’a găsit un bazar întreg de albituri, haine și alte lucruri. întrebați asupra provenienței aces­tor lucruri, ei au declarat ca le-au găsit pe șoseaua din dreptul satului Leontenești. HUȘI.— Foe pas.— Ion Pavai­tasu, d­i­n Covasna, a reclamat că Mihalache V. Băsu și Costache Ion Hristache i-au dat foc la niște pae. Cercetându-se cazul, autorii au fost dați judecăței. Furt.— Ion Mâță, cantonist pe linia Crasna-Roșiești, primise în noaptea de 23 în gazdă pe I­on Bor­­deanu. Acesta însă pe la 4 în spre ziuă, se sculă binișor și strângând într’o boccea tot ce se găsea mai bun prin casă, voi să se facă nevăzut. Dar Ion Mâță simțindu-l, reuși să pună mâna pe­ el și legându-l bine, îl dese pe mâna jandarmilor din Ol­tenești. GIURGIU.—Agapa «Solida­ritățea».—Aseară, din inițiativa co­mitetului de redacție al ziarului local „Solidaritatea“ s’a dat o agapă sala cea mare a hotelului Imperial cu ocazia împlinirei unui an de la reapariția ei. Prinderea »«doritor unui furt.—Azi au fost descoperiți auto­rii unui furt de 5000 lei comis în Galați acum o lună. S’a reușit a prinde în portul Ramadan, aseară, numai soția furului iar el a scăpat fugind cu lotca pe teritoriul Bulgar, tocmai când era să fie prins. Ferata a fost arestată și se nu­mește Natalia Trinova. — Cazul se anchetează. Cel dispărut a fos pus în urmărire. PI­ATRA NEAM]’U —Moarte subită.­— Astă­zi dimineață'-locuito­rul Constantin I. Mihăilă, din Mes­teacăn, mergând din Calu-Iapa spre fabrica de cherestea Negrești,­­ din ceeașî comună, fiind întovărășit și de Mihai Dediu și I. N. Burcociu, s’au apucat tresulrăturî și muri pe loc în dreptul casei locuitorului I. Topită. Epidemia de scarlatină și febr tifoidă s’a declarat în Borleștî, unde bântue cu furie. Asemenea în orașul Piatra-Neamțu, unde sunt 70 caza de. cori și 12­­ de scarlatina. Școala primară No. .2 de fete s’a închis pen­tru 2 săptămâni. PITEȘTI.—Nenorocire.—Azi la orele 8 si jum. dim. soldatul Ion Bărbulescu, ordonanță la: căpitanul Meruță,, trecând călare, în goana ca­lului, pe. stt. . Sf. Vineri, a isbit ps locuitorul. Alexandra Vlăș­ceanu, de fel din Stâlpeni (Mușcel), fracurân­du-i-se osul frontal stâng și atacân­du-i-se și creerul. Victima în stare gravă fu transportată la spital, unde nu se crede că va scăpa cu viață. Copil îngropat pe ascuns Fata Ioana Matei Vlădescu din Curtea de Argeș, dând naștere­­, un copil mort, l’a îngropat pe ascuns în ci­mitirul cătunului Noapte, pendinte de comuna Tutana. Cazul se cerce­teaza. PI­OEȘTI.—Furt de bani. D. Tudorică Ionescu-Pescaru a prins cri pe băiatul său din prăvălia Con­stan­tin Georgescu Bălan. In etate de 14 ani, cu suma de 91 lei, în aur, argint și gologani, ce-î furase trep­tat din­­ irizarea zilnică și din teșghea prin chei potrivite. Asupra lui s’au­ găsit ș­apte asemenea chei. Hoțul a fost arestat. Suma furată se crede a fi mult mai mare. Consiliul comunal al orașu­lui va ține, ședință mâine seară. Inspecție.— D. G. Nicolau, re­vizorul școlar, a plecat în inspecția școalelor din județ. Sanitare. — Cele trei caz­uri de febră aftoasă di­n Șiria sunt pe cale de a se vindeca. In urma măsurilor aplicate de serviciul veterinar al județului, s’a stins epizootia de­­ brâncă infecțioasă, ce bântuia printre râmătorii din co­munele Filipești de târg, Vlădeni Mănești și Poenarii-Rati. Serbare.­In ziua de 6 Decem­brie va sosi din București o dele­gație a funcționarilor comerciali în numer de 50, in frunte cu d. P. Sfe­tescu, secretarul general al ministe­rului de interne, spre a preda cole­gilor lor ploeșteni, steagul făcut pe propriile lor spese. De la gară, vor merge la liceul vechi și, unde se vor ține mai multe cuvântări. La amiază se va da un banchet la restaurantul „Moldavia“ la care vor participa și d-ni: Luca Elefterescu, prefectul județului și G C. Dobrescu, primarul orașului. Teatru.— In seara de 5 Decem­brie se va reprezenta pe scena „Coo­perativa“, „Nebuniile amoroase“, de către trupa d-lui V. Toneanu, artist al Teatrului Național din București, cu concursul d-șoareî Paulina Moor. SLOBOZIA.­— Omor. — Niște oi ase moșiei,Găzănești, proprietatea d-lui prim-ministru C­antacuzino, b­­mes­tecân­du-se cu oile locuitorilor din satul Cocora, au fost trimiși ca să le aleagă și ridica­sprăvnicerul Ștefan Sârbu și un cioban. Iscându-se ceartă sătenii au­ tăbărât cu ciomegile, omo­rând pe ispravnic?... Ciobanu­­ a scă­pat cu fuga. D. procuror Rățescu plecat azi la­ fața locului ca să an­cheteze cazul și împreună cu medicul Chiricopol să facă autopsia cadavrului. Flirt.—Un necunoscut s’a intro­dus azi noapte la magazinul d-laî loan B. Zărnescu, din această comună, furând suma de 56 lei, trei bucăți cașcaval și vre-o câte­va cutii de sardele. . Lipsă de vagoane.— In gara Slobozia sunt depuse peste o mie­ va­goane diferite producte. Multe din ele fiind sub cerul liber, sunt expuse la intemperii. De zece zile nu li se dă comer­cianților absolut nici un vagon, de­oare­ce vagoanele ce sosesc sunt des­tinate a fi încărcate de o casă din București. Comercianții văzând acest mod de procedare din partea direcției C. F. R. au­ decis a nu mai cumpăra producte arătând cazul telegrafic d-lui ministru al lucrărilor publice. Țăranii, neavând porumbare siste­matice spre a pune porumbul, care în acest an a eșit foarte jirav , vin cu el la gară ca să-l vinză. Specu­lanții refuză a cumpăra, chiar cu prețul derisoriu pe care îl cer țăranii sub motiv că nefiind imediat încăr­cat, se încinge și se strică. TULCEA.—Amil consiliu co­munal .—Erî, s’a­ făcut cu un deo­sebit ceremonial, instalarea noului consiliu comunal, în prezența d-lui D. Hagi Anton, prefectul județului. După constituirea consiliului, s’a procedat la alegerea primarului in persoana d-lui fitefan Borș, iar ca­jutor d. N. Stănculescu, fost in a­­ceiașî calitate și in vechiul consiliu. Ca ofițer al stârci civile a fost în­sărcinat d. căpitan Nicolau. D. prefect Hagi Anton a ținut apoi o cuvântare, unind spor la muncă noului consiliu, pentru binele și pro­pășirea orașului. A răspuns d. Ștefan Borș mulțu­mind pentru urările făcute și asigu­­ind pe d. prefect că va lucra fără preget pentru binele obștesc. Conferință.—Institutorii din lo­calitate, pentru activitatea extra­șco­lară, său împărțit in două secțiuni și vor ține în fie­care lună 2 confe­rințe intime și 2 publice. Seria acestor conferințe s’a început aseară, de secția I de sub președen­­ția d-lui institutor Vartolaș, în loca­lul școalei de b.t.țî No. î. Conferința publică a fost ținută de d. institutor Dumitru Nițescu, tra­tând despre instrucția militară în școli. D. conferențiar a scos un relief im­portanța pregătirei noastre, spre a fi gata la ori­ce moment, spre a ac­apăra moșia si neamul. A arătat sco­pul introducerei militare în școli, fă­când să reiasă importanța economică a țărei prin reducerea anilor de ser­viciu militar, ce va reeși din pregă­tirea militară a copiilor. Conferința a fost ținută într-o for­mă plăcută și atrăgătoare, așa că d. conferențiar și-a atras aplauzele și fe­licitările întregei asistențe. In­cendiu­.—Aseară, un incendiu­ a isbucnit la proprietatea lui Slave Dumitru, din localitate, situată în dosul monumentului, arzând cu de­săvârșire casa, care era închiriată locuitorului Ghenu Nicolai, pentru grădinărie. Se crede că făcui a fost pus. Mișcarea in magistratură Pe ziua de 28 Noembrie s’a făcut următoarea mișcare în magistratură : D. Barbu Ionescu, licențiat în drept, a fost numit ajutor de­­ judecător la ocolul 1î Craiova, în­ locul d-lui N. Fortunescu demisionat. D. Al. Gr. Ciu­rea, actual cap de portărel la trib. Tutova, a fost imi­tat în aceiași calitate la trib. Tecuci, în locul d-lui D. Grigorescu, trecut în postul ocupat de d. Al. Gr. Ciurea. D-l G. Barnescu, actual copist­­grefier la judecătoria ocolului Hi­șoava (Constanța) a fost înaintat a­­jutor de grefier la trib. Constanța, in locul d-lui Al. D. Presbiterianu, care nu s’a prezintat la post. D-l Const. Gheorghiu, actual re­gistrator în grefa secțiune­ I­a trib. Covurluiö, a fost înaintat ajutor de grefier la secțiunea II a aceluiași trib, în locul decedatului loan Ră­­descu. B. Bag. Fotino, actual ajutor de grefier la trib. Tecueni, a fost mutat ia aceeași calitate la trib.. Bazeü, în locul d-lui Const. G. Pricopescu, tre­cut în postul ocupat de d. Bag. Fo­tino, după cererea ambilor. ivdicatori militari sau civili Toate țările au admis că mili­tarii trebuesc judecați de alte tri­bunale, de­cât cele ordinare, pen­tru infracțiunele cu caracter mi­litar. Un argument temeinic nu se poate invoca înpotriva ideii, în general admisă astă­zi, a unei jus­tiții deosibite pentru militari, ba din contră socotim cu foarte pu­ternice numeroasele argumente, ce de obicei se aduc în sprijinul acestei idei. Credem că experiența a dove­dit îndeajuns că chiar un timp de pace, în viața de garnizoană, lipsa unei justiții militare repre­sive speciale pentru militari este păgubitoare. Sa ne reamintim timpul revo­­luțiunei celei m­ari franceze, când cele 23 curți marțiale fura supri­mate, instituindu-se pentru mili­tari anume tribunale, compuse din câte trei judecători civili nu­miți de către comitetul salvarei publice; resumatul ce au dat fură așa de nemulțumitoare, că s’a produs o puternică reacțiune, care a avut de urmare căutarea cât mai îngrabă a le transforma, hotarân­du-se a fi compuse din 5 militari ș­i­­ 4 cetățeni. Dar situația nu se înbunătăți nici în acest fel și la 1796 se re­înființară consiliile militare, în care elementul nemilitar fu exclus cu desăvîrșire, având deci aproape aceașî organizare ca consiliile de război din ziua de azi, funcțio­nând ast­fel până la 1837 când fură adoptate de noul legiuitor a­­proape fără nici o schimbare în­semnată. Nu ne-ar fi putut trece vre­o­­dată prin minte ca tocmai Franța să facă o schimbare a justiției militare, știind bine ce a pățit de la vestitul comitet din timpul re­voluției cele mari, când magis­trații civili voiau să introducă în cazărmi o autoritate independentă de acea a șefilor militari, provo­când în sânul armatei numai des­­ordine. „Toți știm că justiția militară nu este alt­ceva de­cât compli­mentul disciplinei și, lucrul fiind ast­fel, natural este că exercițiul ei să fie acordat acelora, cari au sarcina menținerea acestei disci­­plini, acelora care zilnic ii simt nevoia și îi îndeplinesc cerințele. Marmont în cartea sa „Spiri­tul instituțiilor militare“ zice Pentru a afla principiul, care trebue să dezlege chestiunea noas­tră, caut mai nainte ceea ce ca­racterizează justiția militară și gă­sesc că ea e întregirea mijloace­lor disciplinei. In a cui mână trebue încredințată execuțiunea ei? in mâna acelora cari sunt însărcinați cu menținerea disci­plinei, cari în fie­care zi îi simt nevoia, îi îndeplinesc cerințele și sunt direct interesați la menține­rea ei. Prin urmare ofițerilor de front această însărcinare trebue ncredințată in mod exclusiv“. De aci deducem că numai mi­litarii înțeleg ast­fel de­cât civilii spiritul disciplinei și ar fi peri­culos ca o infracțiune cu carac­ter special, cum sunt infracțiu­­nele militare, să­ fie­ judecată de un judecător civil, de cele mai multe ori dispus a tolera slăbirea spiritului disciplinei. Și credem destul de nemerit ca judecătorii cari judecă pe soldați să fie oameni cari să-l cunoască cari trăind în mijlocul lor să fie pe deplin pătrunși de spiritul de importanța datoriilor mi­litare. Ar fi nenatural ca decisionare in chestiune de nedisciplină sau­ de violare a regulamentelor mi­litare să fie pronunțate de niște oameni (judecători) care poate ei asiși să nu-­și fi făcut din supu­nere prima regulă a vieței lor. Deci părerea lui Marmont ca judecătorii să fie luați dintre o­­fițerii activi și numai din cei de front, este foarte bună, căci in­teresații direct la menținerea dis­ciplinei nu pot fi alții de­­cât e­. Propunerile d-lui Picquart, ma­­­strul de războiu­ al Franței, nu au­ de­cât un efect dăunător ar­matei și in curând vom vedea că armata franceză va ajunge iar ea in anul 1796, D. Picquart spune : Militarii cei mai buni chiar, sunt nepregătiți pentru o ast­fel de meserie. Foarte bine, dar socotim că mai nerastit ar fi fost dacă s’ar fi creat un corp de magistrați militari, speciali în afaceri juri­dice, având rang de ofițeri și în­sărcinarea de a lumina cu cunoș­tințele lor speciale pe camarazii combatanți, chemați a lua pa­rte la distribuirea justiției în armată. Un corp de ofițeri­ m­agistrați există in Germania, cari au ter­minat studiul dreptului la o uni­versitate și au făcut un stagiu la tribunale, depunând apoi un exa­men special pentru a fi admiși la corp. Un asemenea corp de ofițeri­­magistrați ar fi necesar și la noi cu toate că mai toți de pe la con­siliile de resboi sunt titrați de la o universitate juridică. Cu un asemenea corp de ofi­­țeri­ magistrați cuvintele d-lui Pi­cquart nu ar ia să fi avut răsunet. Sf»cot. A. I. Popesc« Regim. Mihai«-Viteaca, No. 6. emmm immmk (TRIBUNALELE CIVILE) Crimă monstruoailĂ Prin luna Maiü a. c., s’a găsit pe linia ferată, intre Buzeă și Mizil, ca­davrul mutilat al femeei Tudora Șer­­ban, din com. Titani (Prahova). ’ La început s’a crezut că la mijloc a fost un accident, în urmă însă s’a dovedit că ea a fost victima unui monstruos asasinat. Iată ce a constatat justiția în a­­ceastă privință : Această femee, măritată de abia doui ani, trăind reit cu bărbatul ei, l’a părăsit și s’a stabilit la părin­ții săi într’o comună învecinată. Bărbatul ei a plecat și el din corn. Tătara și să băgat ca servitor la a­­rendașul moșiei Dulban, din județul Buzău. Aci el făcând cunoștință cu fata Păuna Dragomir, se amorozează de ea și o cere în căsătorie. Părinții fetei ducându-se în corn. Tătara spre­ a cerceta asupra antece­­dentelor viitorului lor ginere, au aflat că el are soție și că nu s-a divorțat de ea. In urma acestei constatări ei au o­­prit pe Șerban de a mai intra in casă precum și de a mai vorbi cu fata lor, Șerban, pentru ea să înlăture pie­dica care o făcea imposibilă, căsă­toria sa cu Păuna, se boierește să’și omoare soția. In acest scop s’a tins la soția sa și i’a propus, ca sa se împace si să con­tinue a trăi împreună. Sărmana femee nebănuiind nimic rea, a primit propunerea și a plecat pe jos împreună cu soțul ei spre co­muna Durban, unde voiau sa se sta­bilească acum. Pe drum însă soțul ei a asasinat’o, iar cadavrul l’a ținut ascuns într’o groapă până ce s’a inoptat când apoi s’a luat și sa așe­zat pe șinele drumului spre a face să fie tăiată de tren, lucru ce s’a și întâmplat. Prin aceasta criminalul a vrut să inducă în eroare justiția făcind sa se creadă că la mijloc a fost un acci­dent. Crima insă descoperindu-se,iȘerban a fost arestat și fiind dat judecății el a fost condamnat de Curtea cu jurați din Buzău la munca silnică pe viață. Contra acestei deriziuni el a făcut recurs, invocând ca motiv faptul că verdictul juraților nu a fost contra­semnat și de grefier. Curtea pe baza acestui motiv, a ca­sat decizia condamnatoare și a dispus ca Șerban să fie judecat din nou­ de Curtea cu jurați din jud. Prahova. Procesul generalului Groza cu ministerul de răzbei era publicat că d. general de divi­zie Groza Moise a reclamat conten­ciosului administrativ­­ secția II-a a Curții de casație fiind-că ministerul de războiu l-a pus în retragere din oficiu inain­te de s­ atinge vârsta ce­rută de lege și că prin acest fapt i să micșorat pensia. D. Groza a fost pus în retragere pentru limita de vârstă pe ziua de 1 Octombrie a. c. pe când in­ realitate împlinește etatea cerută de lege de abia în Februarie 1907. Procesul urma să se judece în ziua de 1 Decembrie, dar în urm­a cererei părților, Curtea l’a fixat pentru el­. D. gen. Groza a fost asistat de d-nii advocați C. Stoicescu, Em. Porum­baru­ și locot. Teodorescu. Ministerul de război a fost repre­zentat prin d. adv. Dobresnu. Curtea, după o lungă deliberare, a anulat decretul regal prin care d. Groza a fost pu­s în retragere pe ziua de 1 Octombrie, urmînd ast­fel să fie reintegrat în toate drepturile d-sale. Grefier. VIAȚA LA MILANO Aspectul orașului Vill. în acest oraș pentru a treia oară, dar ca poziție de el încă tot nu m’am erit asiasmat, căci e greoiu, monoton și mereu încrun­tat ca mare neguțător ce este. Case, biserici, piețe, monumente, multe și grevae, iar in mijlocul lui castelul Sforțesc, care este minunea arhitecturei antice. , Nu­mitul castel s’a reparat de curind și azi e plin de­scompetii arheo­logice și de obiecte ce amintesc redeșteptarea națională. In tot minutul șiruri de tramvaie elec­trice, strigăte de vinzători de ziare și de jucării pentru copii Seara îmbulzeala ca la noi pe ca­lea Victoriei sub galerii și în fața casei de bilete a teatrului, în colo muțenie. Ceață de când am venit de nu se vede om cu om și umezeală de-ți ia piuitul, ră­gușești ori­cât­­ glas de tambur­­major vei avea. Me mir cum nu pierd vocea aici cântărețele. Nici o priveliște frumoasă, nici un o­­rizont larg, nici o parte pito­rească și încântătoare pe care să ți se odihnească ochii, să ți se umple și inspire sufletul. Cu toate acestea, aici lângă gemătul surd al mașinelor, răsună coardele poeților ,­ așa de puternic, in­cât ascultă și înțelege tot pământul. Aici este marele tîrg al artei. Se vinde glasul, tablourile, sculptu­rile și manuscrisele tuturor scrii­torilor de valoare din omenire. In acest oraș care ar putea să se numească „creerul Italiei“ și care n’are de­cât un aspect mo­­noton și greoii, poate trăi bine toată lumea, fie­care găsindu-și, un fel de fel de aziluri, codrul de pâine și zilele lui asigurate. Muzeu interesant Am revăzut, în castelul Sfor­țesc, interes­an­tul „muzeu de re­deșteptare națională“ despre care am mai vorbat și care ași dori mult să se înființeze și la noi, de­oare­ce și țara noastră acuma știm că are un trecut frumos și trofee și lucruri ale eroilor, oa­menilor poliției și scriitorilor noș­tri, cari au făcut gloria noastră Notă.—Neera, A4a Nagri, Gemma Ferugia, Colanți, Pasfoachi, Mo­­rasso, Traversi. etc. națională și cari păstrate într’un asemenea muzeu ar servi spre deșteptarea în sufletul nostru și al școlarilor mai viu sentimentul iubire­ de patrie , cu mult mai mult ca Mim când despre el ci­tim »urna! ceea­ ce spun cărțile, nu vedem și obiectele cari le-au­ aparținut și eu cari el s’ați servit în viață, dovedindu-se după ele felul lor de train și de gindire. Ceea­ ce simte ori­și care ro­mân când vede ceea­ ce a fost țara și oamenii ei iluștri o poate spune eolțisi din expoziția noas­tră națională (Palatul artelor, sec­ția retrospectivă). Aici la Milano am stat ceasuri întregi înaintea obiectelor rămase și păstrate de la Garibaldi, Man­­zoni, Manara Cairoli, Verdi, Ca­­vour, Victor Emanoil cari au fost gloriile și au făcut unitatea Italiei. Ge fericită ași fi sa văd și la noi adunate și păstrate ca moaște lucrurile oamenilor iluștri din țară, spre deșteptarea patriotis­mului în sufletul poporului ro­mân, pentru care până acum s’a făcut foarte puțin, comparativ cu ceea­ ce văd aici. Școale de Școala la Milano este un labi­rint. Se începe cu zeci de gră­dini de copii, toate creiate din inițiativă particulară, cu zeci de școli elementare, populate cu șense și nouă sute de copii; tot așa și cele profesionale și tehnice și se isprăvește... ce zic eu ? nu se isprăvește nici­odată, căci Aca­demiile populare, din inițiativa lor țin conferințe zilnice la toate localurile școalelor Statului și îm­parte acasă, spre a fi citite in fie­care an. 1.800.000 volume din bibliotecile lor, meseriașilor cari citesc ori­ce este nou și criticat bine în ziare, nu ca la noi unde nu citim de cât­e lucrurile grase streine și unde cărțile ce se tri­mit de­ către minist, instrucției publice de ani bibliotecilor cul­turale, rămân cu foile netăiate. La conferințe, măcar că’î fără plată, merge un anumit public, pe când aici cel din urmă mese­riaș este societar al Academiilor populare și ține și se adapă din ele ca de la o fântână bine-fäca­­toare. Azilele Câte sunt șub rezeriile morale și fizice în omenire, atâtea sunt și azilele din acest oraș peste fire milostiv și darnic. Le-am vizitat aproape pe toate și le voii­ de­scrie la timp. La ele mii călăuzi d-na Alexandrina Ravitza, marea filantropă Milaneză care diri­­jează șaoalele fetelor căzute (În­ființate de dînsa), din secția sifi­litică a spitalului Maggiore. Im­presia pe care mi-au făcut-o aceste nenorocite, in mijlocul că­rora am stat 3 ore, este dintre cele mai dureroase. Copile între 4—16 ani stau și ascultă lucrând, o lectură morală făcută de insti­­tutoarea lor, d-na Lineta Maliati, care notează viața și împrejură­rile monstruoase prin care a tre­cut fie­care desmoștenită m­a­i nainte d’a veni aici în­tr’aceste ziduri reci, unde găsește sfaturi, cultură și m­ângâere. Le-am as­cultat cântând și le-am văzut la toacă pe toate îngenunchiate în biserică... Și acum îmi vine în minte aceste corpuri sluțite, a­­ceste chipuri veștejite, aceste lăs­tare tinere bătute de vijeliile oar­bei sparte, căzute de­sigur fără știrea Celui care totul cârmuește în omenire atât de ințelepțește. Teatrul Munzoni Acest micuț teatru a atras t­ot­­dea­una chipurile cele mai dis­tinse, căci în el se reprezintă in mod magistral tot aceea ce ese din creerii literaților italieni și streini. Compania Calabresi-Se­­veri dă la Manzoni o serie de lucrări d­a­t­o­r­i­t­e dramaturgilor Giaccosa, Gavalloti, Suderman, Gorki, etc. Am asistat la Azilul de noapte de acesta din urmă. Mi-aduc aminte că bilindu­l nu mi-a făcut atâta impresie, văzân­­du-i însă dat aici cu numita com­panie in acest teatru, care se poate compara cu Theatre Fran­­ç­ais de la Paris, am înțeles ce­va să zică un artist conștiincios și o artă sănătoasă: sajar» Finanțe, agricultu­ră și comerete București, 29 Noembrie. FIN­A. JV TJE Cota valorilor la­ bursa din București Renta­ de 1894 5 °/0 leî JOl-TOM­­; idem de 185 mii 5% leî 1021/;,— 1023Ț ; idem de milioane 4,10 leî 93 — ■ 03V2 ; idem de 50 mii. 4u/g leî 93­ V8—935/8; idem de 274 mii. 4 °/0 leî 95 — 951/2; idem de 45 și 120 milioane leî 931/6—033,T; idem de 90 milioane 4610 leî 921 4—928T ; idem de 180 milioane 4 °/n leî 921/1 928/4 ; idem de 100 mil. 4 °/0 A, B. lei 921;o—92s/4 ; idem convertite 4 °/a leî 913/4—921/g. Obligațiuni cor­. București 1903, 4 88s/1—89—; idem de 1906 1­% leî 881/a—S8s/4. Obligațiuni Credit jud. și com. 5 °/0 leî 103 — 10S1/^; idem de 4!/6 «/0 leî 963/4—97. Func. rurale 5% leî ,102s/6—102s/4; idem de leî 92sli—93V4 ; urb. București 5<Vo­leî 100%—1005/8; idem Iași 5% li 97 ®/4—98%. Acțiuni: Banca Națională 3340— 3360. Banca Agricolă lei 613—616. Banca de Scont lei 172—176. Banca Marmorosch, Blank , Co. lei 1046- 1050. Bank of Roumania Lt. lei 242—245 Generala Română lei 4865- 1875. Societăți de asigurare: Dacia­ România lei 900—905. Naționala lei 1300—1320. Patria lei 245—255. Devise csk Londra 25.42% : eek Paris 100.75—; eek Berlin 124.07%; cek Viena 185.50; eek Belgia 100.40.— CEM FALIS CLIIMS REPSȘI (Telegramele noastre . partic­ular*) Deia cerealelor in stranatate Budapesta, 28 Noembrie. Grâă Apr. coroane 14.86 invariabil Secară Apr. , 13.20 urc. S b. Ovă* Apr. ,, 15.02 urc. 14 h. Porumb ,, 10.38 invariabil. Colza ,, 27.— invariabil. Berlin, ,28 Noembrie. Grâă de­­ cc. m. 179.50 scă. 50 c. Secară de Dec. ,, 163.50 urc. 25 c. Porumb Dec. „ 128.50 invariabil. Paris, 28 Noembrie. Grâîl de Ianuar. fr. 23.30 orc. 5 c. Făină de Oct. „ 29.95 invariabil Uleî de Colza Sept. , 86.75 scă. ,25 c. New-York, 28 Noembrie. Grâul disp. cent. 82 1/4 invariabil. Grâul de Dec. ,, 81V2 scă. 1/8 c. Grâu de Msiă ., 85— scă. s/s­c. Porumb disp. , 51V2 invariabil. Porumb Dec. ,, 53­/2 invariabil. Porumb Main ,, 51 Vs scă. 3/g c. Chicago, 28 Noembrie. Grâu Dec. cent. 741/a scă. 10 c. Grâu de Maia „ 79— scă. */8 c. Porumb de Bec. ., șeii. 1/.3 c. Porumb de Maia ,, scă. **/g e. mm ms toata mm O­resșin și olărîță. — Regina Maria Pia a Portugaliei, petrecând la o stațiune balneară în apropierea Lisabonei, făcea dese plimbări pe ma­lul mării. Plimbându-se regina trecea tocmai pe lângă coliba unui olar și ea se oprea foarte adese­ srî să studieze munca sărmanului olar. In urmă s’a hotărât să intre ca ucenică la el, și într’adever a și intrat, ba în 3 săp­­tămânî de zile cât a stat la dînsul, a și învățat bine olăs’kul. Ajunsese chiar o vreme când toate limbile rele spuneau că ea era cea mai avută olari tă din Lisabona. Regina era mama regelui Carol de azi al Portugaliei. Tatăl acestuia Don Lul, era și el odată sculptor renumit, iar regele de azi, fiul lor, a învățat in tinerețe fău­­ri­tul, așa că azi, dacă s’ar întâmpla să’l detroneze portugezia, el poate privi cu liniște detronarea, fiind­că are și el un meșteșug cu care să’șî câștige pâinea de toate zilele­ JOT JA. Z — Tot gelos bărbatul tău ? — Mai mult de­cât ori­când, drăguță! — Fără de vre’un cuvânt ? — Proasta! Nevasta nu trebue să contrazică pe bărbatul său în credințele sale. INFORMATIUNI JOUI. 1 ♦ M. S. Regele, a anunțat pe d. Cantacuzino, președintele consiliului, că e, dispus a primi in persoană, cu ceremonialul obișnuit, comisiunile Ca­merei și Senatului care I vor­ duce răspunsul la mesaj. ♦ D-niu I. Filipescu, comandant al sergenților din Pitești, și N. Mahala, comandant al sergenților din Focșani, au fost transferați unul în locul altuia. ♦ D. Gr. Ioanin, comandant al sergenților din Zimnicea, a fost tran­sferat la Sulina, în locul vacant. ♦ D. Corneliu Dogaru a fost con­firmat în postul de sub-ehiru­rg la spitalul rural Podul-Iloaeî (Iași), post pe care o ocupă provizoriu­. ♦ Concursul, ce urma să se țină la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, în ziua de ÎS Decembrie a. c., pentru ocuparea unui post de desenator, nu se va mai ține ln ziua fixată, amânându-se pentru altă dată. ♦ D-niu V. Leonescu și T. Duțes­­cu-Duțu, publiciști, prezintând MM. N­. Regelui și Reginei două exem­plare manuscrise dintr’o nouă lucrare : „Făt Frumos și Osinzeana în Țara Dornei­“ au primit o scrisoare de mulțumire. ♦ Din inițiativa societății podgo­renilor din jud. Putna se va ține Du­minică, 3 Decembrie, orele 10 dim., un congres al delegaților podgoreni­lor din țară, in sala Ateneului din București. O D. P. D. Coîoșu, român mace­donean, ne scrie din Odesa că acolo sunt peste 200 firme mari comerciale aparținând aromânilor. ♦ 1Mâine, Vineri, 1 Decembrie, la ora 2 d. a., Academia Română va ține ședință publică, în care d. dr. D. Grecescu, membru corespondent, va ceti o comunicare despre : „plan­tele macedonice din vilaetele Monastir și Salonic". ♦ Duminică s’a serbat la Bușteni, pa domeniul Coroanei, trei ani de când s’a întemeiat banca populară ,,Gh. Lazăr" din localitate. Cu ocazia acestei serbări s’a sfințit tot odată drapelul societăței. ♦ Pe ziua de 1 Decembrie a. c. a mai fost înaintat d. M. Penescu, ac­tual impiegat auxiliar cl. II din di­recția datoriei publice și a pensiuni­lor ca impiegat c­. I in direcția Cre­ditului agricol. ♦ Curtea cu jurați din­ Oradea- Mare a condamnat la 8 luni închi­soare pe învățătorul român Vasile Tancă, pentru pretinsă agitațiune în contra națiunei maghiare. Comitetul central al Asociației generale a corpului sanitar inferior roagă cu insistență pe toți membrii sei cu cât mai curind să trimită d-lui casier G. Ionescu-Olenița, sub­ chi­­rurgul spit. Colpăceni­-Mogoșești (Il­fov), taxa înscriere­ iu Asociație de 1 le­i 50 b. cum și abonamentul la „Buletinul Asociației“ cel puțin pe 6 luni (2 lei). Ori­ ce corespondență se va va adresa la sediul Asociației, str. Călușeilor 28. ♦ Iată cum s’a modificat proectul de lege pentru reducerea taxelor șco­lare, proiect depus la Senat: „Art. II. Pentru elevii din școa­­lele private se va percepe ca taxe de examen în locul taxelor vechi numai 50 lei anual pentru cei din gimnazii, cursul inferior de­ liceu și școalele se­cundare de gradul I și lei GO pentru cei din cursul superior de liceu și școalele secundare de gradul II. „Art. III. Alineatul ” al art. 65 va avea cuprinderea următoare: 3 la sută din venitul net al fundațiilor puse sub controlul casei școalelor și 5 la sută din venitul fundațiunilor puse sub controlul casei bisericelor. ♦ Ministerul domeniilor, avînd în vedere că cerbii și căprioarele, pre­cum și urșii, cari odinioară populau pădurile țărei încep să se împuțineze, a oprit vînatul acestor animale în pădurile Statului pe un period de 10 ani, excluzînd din arendare dreptul de vînătoare în acest interval în toate moșiile și pădurile Statului unde e­­xistă cerbi, căprioare și urși. ♦ Zilele astea, © omisiunea locuito­rilor d­in culoarea de verde, compusă din d-niî : St. Ionoscn, V. Popovici, Magureanu, Vermont, Thüringer, Ciiiciu și Ghirițescu, car­e s’a pre­­zentat Duminecă d-n­ri prim-ministru,, PuMicatitate In ziua de 4 Ianuarie orele 4 p. m., se va ține licitație pu­blică la Ministerul de interne, direc­țiunea generală a serviciului sanitar, pentru darea in întreprindere a con­­strucțiunilor Ospiciului Central de a­­lienați de pe șoseaua Bercenilor, în apropiere de închisoarea Văcărești. Licitația se va ține cu oferte sigi­late, însoțite de o garanție de 4 la sută, din valoarea lucrărilor, care se urcă la suma de lei 2.500.000. Planurile, devisurile, costul de sar­cini și condițiunile contractului se pot vedea în toate zilele de lucru, la orele 4—7 d. a., la Ministerul de in­terne, biuroul d-lui architect Căli­­nescu. Legea comprabilităței publice și con­­dițiunele generale pentru întreprin­deri de lucrări publice sunt obligatorii. Director general, Obregia. 1716 24.329, 27 Noembrie 1996. I­OAPTE DULCE COBAI­I DE VACA ! 4% h. u­h­. r.iîîcal din magsain j 145 b. iHr. servil la domiciliu | Curățenie exemplară |­­ZILNIC PROASPĂT—I A se adresa la SPRODUSELE ȘTIRBEY“­ 14SI, Calea Victoriei T31­­ — Telefon IK­S — De arendat Moșia Bu­iasea Mică , jud Ialomița, șeapte minute depărtare cu trăsura de gara Ghimpați. Doritorii se vor adresa strada Cantacuzino (Polonă) 61, la d-ns Maria Pitișteanu, proprietară. 1720 Șampanie Lei 2.90 Betelia pentru Sărbători, logodne, Nunți, Baluri, etc. Șampanie bună cu 2.98 Butelia, Tisane cu 2.66 .și Vin spumos cu 2.50 Butelia, la Depozitul Șerbănescn, sub Hotel Regal. —10.000 Buteli în Repoxit­­»2­0-torul lorgish­ S’a, în Po­atul Fyi$o­ s Goald­3r Pais&l Intrarea prin Buzești 102 vm Med.­Ct. Dr. ANTORIER - BEHTISZ — Bstrassțiaa^, Wirmîsz, Smtonă — fără Vluzero — Species­ in boale de spesta și pâi Cal. victoriei 51, (piața tsatîshil) d’asupra Berăriei Cooperative. 1632 PUBLICAȚIE De arendat cu începere de la 1 Ianuarie 1007, «Farma­cia la SALVATO di­n Brstila, strada Regală IVo. 50. Pen­tru ori­ce informațiune a se adresa dsaimirî Ecaterina Al. Negrese«, B-du­l Caza F67, 1684 SS CAHTA TASSERONI pentru terra sanscrite A se adresa d-lui Giovani Caccia, B-dul Elisabeta 112, 1688 Virgiliu klmnamm Fost jadeestop de instrucție trifi­ Iii.» Fost director al Eforiei Spit. Civile — ADVOCAT­­-­Strada Sfinervei 6, București » Consult. 9—11 dim. si 6—7 seara 1690 Dr. A. BARASGH Se la Facultatea din Fares Fost elev al profesorului Fournier SPECIALIST în Spara da PIELE și SIPHYLIS — Boalele părului — 120, în Calea Victoriei, No. 120 (lângă Biserica Albă) Consult. S—1 0 și de la 2—5 p. m. _____________­ 1697 s@jm mi CV ÎMPRUMUT, contra hipo­­teca rurală în primul rang­, sau imediat după credit, cu dobândă de 9%. Nu se admit samsari. Oferte RADU COMAN la Administrația ziarului. 1698 numai Furnisorii Curtei Regale Recomandă tot felul de : Săpun­îm de tealeta | SSAPLÎS BE ' Migienic pentru obraz­ii precum si 1701 [ Iamân&vî­i] Steapină de calitatea cea mai superioară ! De vînzare la principalele­­ droguerii, magazine de manu­factură­ și coloniale din țarii. DAVIÖGIIGZ de la facultatea din Viena, fost elev al prof. Kaposi și Neumann pentru Boale de Piele și Lumești Trai, spec. cosmetic p*. Tenut și Per Boale­­le Femei și de Copil Consult. 2—â și 7—S p. m. —146. CALEA MOȘILOR, 143 — între străzile Paleologu și Mântuleasa 1763 ABSOLUT ULTIMELE CST­EA. Și XZNX ! CASA DE IMCRIDERE BLĂNĂRII SIMON AERAMOVIIS S"“" 1.­Str. Covaci,­­ Bucu­rești (Alături de Mauraulul Iordache) Vinde GALERE de blană: de la Lei 6.50 în sus.—JACHETE din blană veritabila de caralul , de la Lei ISO în sus.—FIGARO, Idem : de la Lei 130 fiu sus.—Jachete de Astragan și blăni bărbătești, etc. 1653 — Prima Fabrica de Giaeolată la Romania C.S ZAMFIRESCU ZRUGURISȘTI« — 38, Bai@v. Elisabeta, 38. —­­Casa — FONDATA 1891 — CEA mai IM­PASu­li de acest gen din România I Instalată după ultimul cuvînt al t­ehnicei moderne j jm pozițiii pFmei pgldi cofetării și băcănii in mmap fară. Productiune anuală : Mmm kilograme ,600i V I ^ Se aduce la cunoștința d-Ior Pa­troni Birjari din Capitală, că în ziua de Sâmbătă,* 3 Decem­brie, orele 8 dimineața, se va ține o consfătuire intima de interes general in Sala «Ami­ciția», intrarea Zalomit (Ciș­­migiu). 1723 ’ Persoană Capabilă de la o mare Casă comercială, caută asociat sau comanditar cu capital de 40—60 mii lei, sau mai mulți de la 10 mii lei în sus, a­­facere sigură, câștig mare. ■ Oferte «Capabil» la ziar. 1724 Cumpăr term suprafața 600—1000 metri aur»«o poziție centrală de preferință Bu­levardul Colței sau Carol. Oferte detaliate și prețul prin scrisoare la ziar sub «Teren». 1737 _________ A­VIS In curând se va redeschide ma­rele Restaurant­ele primul ordin FRASCARTI, bucătărie fran­ceză, română și germană. Vinuri de prima calitate. Specialitate de antreprize, de banchete în oraș și provincie. Noua direcțiune 1719 Amt. Verw’eve» ■SSI SECOLULUI. KSLA-NEUROL HIRȚIESCU, Combinațiunea Ex­tractului de Kola și a Glycerofosfatului ele Caice.—Tonic prin excelență ! Recon­­stituant desăvârșit, fortifică nervii, dân­­du-i o vigoare. Infai­libil în Surmenagiu. Form­fîtint pentru fete in epoca des­­voltărei lor. TINEREȚE-VIGOARE Prețul unui flacon Ici 8 1449 ’ . Rappaport MEDIC DE COPII Brăila, Butev, Cuza, lângă Baie 1687 Policlinica „&RMTA“ Str. Buzești 2 (Matache Măcelaru) Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor sifi­litice : lumești — BIH­TI­— Se scot, se pun și se plombează noaia con­sultațiuni gratuite In toate zilele de la 9-12 și 2-4 d.a. Consultația 1 LEU 1237 Doctor D. LPOPOfIGI Specialist operator în boule de üas, nas și­­ om după o practică îndelungată la clinicele din Viena, Berlin și Paris, ale d-lor profesori dr. Politzer, dr. Haiek, etc. S’A STABILIT I N CAPITALA Strada Mlnervei 3. Telefon ^js Consultatiun'i de la 4—6 d. a. 1090 Casa de Sănătate D-roS ȘAABNSa-TUSIfBl București, str. Teilor 51 Complect reconstruită, făcându-se clădiri noul, tratează Boale interne, chirurgicale, nervoase și cronice. Se poate chema ori­ce mediu — Prețuri modeste — —cONSULTAȚIUNI : 1—3 p. m- - 15SL Telefon 2/68 Vinde și Gistgflu­spes! eu Buî­ii! cu PRETURI de es? QîlOS ! FUNDATA IN ANUL S8r»5 4

Next