Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 330-357)

1906-12-01 / nr. 330

Tineri î decembrie Kém­etilul cel mai j­ossiferii de fi­­ imi sigur contra Guturaiului ! este : mmm­j. « a Ä — Noul și Sine asortatul magazin cu I.AMI1!« POttCE­­LANUIU, STICLARII si AHTHOLK­­K­ MESAJ C. LOEBB ft L­EHHL un tub : numai 80 bani în toată țara. —De­­ vînsare la Farmacii și Droguerii. Depozit: lin i Farmacia«!,» Cerb»G. 5>. Versi­lin. Bu­cures­ti 78,—calea vreropror. 7a mai,­­ București.—25. Strada Carol I, 25 —București (Vis-a-vis de Casa Gustav Rietz) tot ce este mai nou, bun si practic in această ramură. — FELINARE pentru GRAJDURI — Atelier specia­­lj, și rep­ar­ațiunii PETROL, BERZINA, SPIRT DENATURAT ------------ PREȚURI RFTINE —SERVICIU PROMPT 160­ iîaîSIMAL|­I­OATE CÂȘTIG A CIU­CIM­E 9900 5 ■----— c­h­i&Tc în mo­el JXCCTSSOM —­­ sflseri, sub­ ki, Agenției de Publicitate „Pressa“,București !^j PIANELE «* PIANINELE! WBVKSXR2A1W1W | sunt cele mai bune și perfecționate­­ din prezent. POSOT mai multe­ sute de­­ scrisori de recunoștință de maiștrii ce­l febrii și scrisori de mulțumire de la clienți.­­ Vinzarea în rale lunare fără nici un acompil­iu­« ob­ginaie ale fabricei — 8 s. PE DEPLIN SOLIDITATEA LOR | Dinitil, București­­ sub Hotel Continental, în sala Teatrului No-1 alături de Cofetăria Rie­ gt;er. f . IN SCHIMB PIANE VECHI-----1 DE PIANINE VECHI ȘI NOUI (iele cele mai avanta^iúáse 9898 8 aBKmB^.tam^agarnumwtillim smngtTigwmmr"WWiMOE»" ® S$«Í^IBÍ5S3ÍSE^ÍÍÍÍÍM~ Jî-joara *7. 2£Î1£/Ș££S© jW „ia JPaxusen“ 26. STRADA AGAI>EM*Kî, 2<i. — Colț cu strada Ilegală Máriád Magazinul și Atelierul de Broderie, m’am asortat din nou­ cu tot felul de Articole pentru lucru de mână, precum : Obiecte desenate, pictate, pirogravate, începute și terminate, Postavuri, «d­aminisrl, panglicuțe Rococo, mătăsuri pentru brodat etc. spre a-l ruga să intervie pe Mngă primărie in chestia rampei de gunoae din calea Flevnei, se va prezenta­­ 1-1 ul primar al Capitalei, în aceeași chestiune. Delegațiunea va fi însoțită de d. prefect D. Moruzzi. ❖ Orele de serviciu la ministerul de instrucție și la autoritățile pen­dinte de acest departament vor fi cu începere de mâine, 1 Decembrie, de a 9—12 și de la 3—6. 4> Duminica viitoare, 3 Decembrie, la orele 10 jum. se va face inaugu­rarea pepinierei de la Grozăvești, a primăriei Capitalei. Pe lângă miniștrii de­ interne și domenii, d-nn­ consilieri comunali și reprezentanții presei, vor fi invi­tate și mai multe persoane de dis­tincție. * D. de Kiáerlen-Waeeter, minis­trul Germaniei în capitală, plecând in concendiu, d. Verdy de Vernoys, prim-secretar al legațiunei germane, a fost însărcinat cu girarea afaceri­lor legațiunei până la înapoerea din concediu a titularului. ♦ S’a fixat la 3, 4 și 5 ianuarie 1907 data ținerei congresului admi­nistratorilor financiari din țară. 4. D. inginer ordinar cl. 3-a Ioan Reisler a fost trecut în pozițiune de disponibilitate pe ziua de 1 Decembre. •† Iată buletinul atmosferic al Ca­pitalei pe ziua de ieri Miercuri, 39 Noembrie : Temperatura in grade centigrade ; -1- 1 ° la miezul noptei ; -|-2 ° la 7 di­mineața și -1- 3­,5 la 12 ziua. Barometrul a crescut la 755, sta­rea cerului puțin noros. * Reluându-se agapele lunare ale Sindicatului ziariștilor, toți membrii acestei asociații sunt rugați să par­ticipe la dejunul care va avea loc Duminecă, 3 Decembrie, ora 12 din zi la restaurantul lordache. «v ■&­«» aaeașw»««»»»— ......— ȘTIRI JUDICIARE ❖ Procesul intentat de d. Fr. Po­­korny societății anonime ,,Adeveru!“ spre a fi reintregrat în postul de di­rector financiar al acestei soc. s’a a­­mânat eri la 14 Decembrie. ♦ Secția comercială a trib. Ilfov a judecat erî procesul intentat de d. G. Mitte d­­in Fr. Pokorny, fiind­că i’ar fi protestat niște polițe înainte de termen. Tribunalul a rămas să se pronunțe Sâmbătă, 2 Decembrie a. c. D La secția Ml-a a curții d­e apel din București au­ continuat eri des­­baterile in procesul sec. Olimpicilor cu moștenitorii Zappa. ❖ Procesul d-lui Al. Herișescu, care urma să se judece era de secția III-a a trib. Ilfov, s’a amânat la 29 ianuarie. < " ..... ȘTIRI ȘCOLARE Rănire.—La spitalul Filantropia a fost pansat erî tâmplarul Andrei Io­­niță, cu locuința și calea Călărași 110, în vârstă de 26 de ani, căruia i-a căzut o grindă peste mâna dreaptă și i-a rupt 2 degete. Starea rănitu­­ri ne­fi­ind gravă, după ce a tost pan­sat a fost lăsat in libertate. Colectori principali ai Lo­teriei Statului Prima casă da sen­­sa jil mmn* 1SAC M. LEVY Sn București, calea Victoriei Ai Curs pa ziua de 29 Noembrie 1906 5% Renta amor. 1909 102 — 102 ă0 4*/0 » « internă 92 50 93 — 4% » »extern. 93 25 98 75 4% » »conver. 9150 92 — 4«­„ » » 1905. 92­­­92 50 4°/(l|ObUg. com. 1908 8850 89 — 4°/fl Comunale 1908 . 8825 88 75 i>“U\ » » jud. 10275 10325 41/d » » » 9650 97 — 5%i Funciar rurale 10215 102 75 4<7fi! » » 995' 03 — 5% Fune. urb. Buc. 100— lO('jH) 5°y0j » » last. 07 75 9883 îRcț. B. Naț.­a R. 3330 -3350 — » » Agricolă [ 610 - 616 — » » de Sfcont 174 - 178 — » soc. Dacia R. 890 — 910 — » » Naționala 1300 — 1320.— ! » Ban. Ratra. Stank 1040 — 105a— I Koroane austr. 105— 106 — Bilete franceze 10050 lor— Ruble rusești 2164 268 A. FIL LA MAGAZINUL um­v. mmm SUCCESORUL FIRMEI 1OAN R. BOROȘIU STRADA LIPSCANI No. 84 — BUCUREȘTI — Au sosit peste 2600 perechi patine nichelate și nealcheiate englezești din sistemele cele mai nour și perfecționate și se vind mai conven­Ab»­« ca ori­unde: Depozit de Geamuri pentru Soba msei". 9979 PETROL 1 Refsnlasa este inftanțsibil Prima calitate . . decan­tru­lui 3-30 Ragaî .... „ „ 4.50 SPIRT SE­MATURAT Ulm­­banîD-70 trimis la domiciliu, ofnră Albert Engel SBEE.E București, Str. Carol­­, 37 l&lifță tiaemis­ a RSssa^fler­w^$ 3-50 Lei suta Cărți poștele ilustrate p.Serbători Asortiment de toto feluri, precum : Fiori, foloș-Crucîri, îngeri, Perechi, apoi hazlii, etc., etc. DEPOZITUL UNIVERSAL, București, Strada Lipscanîi- Noul 30*, (Prelungirea Lips­cani, sub Hotel de France). £* O CJ l Marții Au­list hmm& CALEA VICTORIEI 144 Execută in timpul cel mai scurt posibil, fotografiile cele mai fru­moase și artistice. Atelierul aran­jat din nou­ cu aparatele cele mai perfecționate și mobile moderne. La comanda de zi fotografii se­­ un cadoíi frumos și artistic lucrat. Specialitate în fotografiile Rem­brandt. Dumineca și Sărbătorile toată siua deschis. 9976 Doctori CUZINER RUTAT în Calea Moșilor 3-14 Vindecarea garantată a riiei (în 2 ceasuri), boala copiilor, oftică­ înaintată, neputință, trinjî,nouă și învechite boale : lumesci, pere, cap, stomac, oprirea pericolului, scrofula, surzenia. Consultații: 10—12, 2—4 ș 1 6—8 Corespondează cu provincia. 0002 " 1 gogig II Tot­ â’a­ima Modele noaî R­I HÂRTIE DI­­­BURLETE lini © elegaste Blaza de janiié ulíiraa oreaț-lune- . 15 75 Bluze de vslcnrs Phantaisie. . . 12 50 Bluza da velours anglais- • . . 10 50 B­u­ze de velours eccos­ais • • . 10 715 Bluza da postav Lei B 50, 8 50 si 10 50 Bluze de stofa engleză Mohair și Peau de gaiis . . LeT 6-50 și 8 50 Bluza da Lavisge epoossais • . 6 50 Bluze de Molton Porynés, tip Sarchet ecpossais de la • ■ Lil 2 la 4 — Bluza de Mătăsuri dif de la 10-50 Ia 18 75 Bluze de Postav­alti și colorî brodat- 20-50 Costume l­rn­gu­ s da Molton­a 8 50 și 7 50 Costume superbe de velours anglais. 30-60 Foi da stofa engleză Mohair. Peau de gante, Hamospun de la 12 50 și 18 Robe pe chambre de flanelă, desene orienta­le și turcești. Lei 10 50 și 12 25 Jupoane de arpaga b­oir și Postav. Lei 8-50 și 10,50. —­ <­ALMANOVICI — Strada Berzei 104, în dosul pieței Grivița. "Vânțir Doctor EV. Î64SCU — BUGURESTI — S’a MUTAT str. Sf. Vineri No. 20 aproape de biserica Sf. Vineri Scoaterea 1 dința 1 l­d. cu amorțire . 2 » Plumbuirea 1 dinte cu platină, cupru, ciment 3 » Plumbuirea 1 d’una cu smalț (email) . 6 » Plumbuirea 1 dime cu aur ... . 10 » Curățirea dinților..................................4 » 0 coroană în aur.......................de la 25 •­ 1 dinte artificial fără placă, cu șurup 10—15 »_ Dinți cu placă de cauciuc, unul­ ... 5 Ici De la 4 până la 10 dinți, câte . . 4 » Ce trece peste 10 dinți­ câte 2 lei 50 bar.­ Dinți cu placă de aur ce la Iff­leî in sus O reparație de centură de la 3 lei in sus. Toți rămân pe deplin mulțumiți 9857 ttSVSXXJrzixsciSJ BKn.'n­n*aw*rssmMnztxk*mn^vxvma­xS­M­A 5 FI­ME PARFUMURI FRANCEZE. — 10 grame 75 ban Velisk­îlul SĂPUN 02 LAPTE zis CRMN Bucata ISO bani. 3 bucali lei 2 CREMAde LAS»TE de CHIN pentru infrumu­sațarea pietei. Borcanul 1.50 I* T­a­n­z­i­­ra­u­nw c­i­n 8 ch ti­s ser exod­ent castra recéiei­— Stiels­­ez 2 VIN UE CHINA REGAL tonic reconsiuuant. Sticla lei 2 La Farmacia SCHUSTER „La Ochiul lui Diüimezou“ Bucur­ești,calea Victoriei No 154 Spes8 poștaie pentru provincie. Leî 1,20 Annalogul farmaciei Gratuit. 9973 Reclama Soletal ce insrț­iiuî 4. La 1 i Decembrie începe sesiu­nea, examenelor la școala superioară de științe de Stat. înscrierile se primesc până la 5 Decembrie. ♦ D. Apostol Riga a fost numit institutor suplinitor la școala primară din Sulina. ȘTIRI MILITARE * « * Am primit ori o foae volantă prin care se cere ca ofițerii și asi­milații lor precum și gradele inferi­oare cari au făcut campania 1877—78 și au­ devenit în urmă ofițeri, dar cari la promulgarea actualei legi a pensiilor au avut mai puțin de 25 ani de serviciu, să păstreeze dreptul de a li se socoti timpul din școalele de ofițeri sau­ de grad inferior ca timp de serviciu.­­ Comitetul inspectorilor generali al armatei, în­trunindu-se in două șe­dințe, sub președinția d-lui general Manu, un­ miotRi­ de războiu, a luat următoarele asciziuni : I. A admis crearea unui al patru­lea batalion teritorial la regimentele de infanterie. II. A mărit efectivul companiilor permanente la 100 oameni și a com­plectat cadrele cu ofițeri și grade in­ferioare ale companiilor teritoriale. III. A decis ca paza penitenciare­lor să se facă de către soldații din trupa cu schimbul. IV. A mai decis ca să se experi­menteze pe o scară mai întinsă, la toate trupele de infanterie, întrebu­ințarea bocancelor in locul cismelor. Experimentarea se va face după un anume program. ȘTIRI ARTISTICE Triumful divei Galvany la Petersburg Ziarele ne aduc știrea triumfului repurtat de celebra „divă“ Galvany în „Lucia“ la opera imperială din Petersburg. ..Le journal de St. Pe­tersburg“ spune că trilul și stacatele artistei sunt fenomenale și că i s’a „trișat“ „rondoul“ final din scena nebuniei în mijlocul unor evasiuni nemaipomenite. — Comitetului cercului profesorilor secundari din București contraman­dând serata de Sâmbăta viitoare, va da o serată artistică și dansantă și saloanele „Liedertefel“ Sâmbăta, 9 Decembrie. Invitațiile se pot procura numai prin­ membrii cercului.­­ Ilustratul profesor Sauer sosește Vineri în București. Duminică la 9 ore seara, va avea loc primul dintre cele două concerte, pe care marele pianist le va da la Ateneu în folosul societăței studenților în medicină. BIBLIOGRAFII Au apărut: No. 1 din Calea vieței“, revistă bi­sericească populară, a societăței cle­rului „Apostolul“ din județul Olt. E­COVRX . Șampania Binet din Reims este preferată de high-tife în am­bele hemisfere. Buletinul atmosferic și Institsifatas .msteorologie Iată buletinul atmosferic al insti­tutului meteorologic din București, pe ziua de Mercuri, 29 Noembrie , înălțimea barometrului la 0 ° 745.6 milim. Temperatura aerului - 1­0 °.2. Vântul aproape liniștit la SW. Starea cerului acoperit. Temperatura maximă de era -1-6 °. Temperatura minimă de azi —1 °. In ultimele 24 ore timpul a fost foarte sch­imbăcios, ziua cald, cam vântos și cerul posomorit mai in toată țara, pe unele locuri puțină ploae sau fulgi de zăpadă. Peste noapte s’a înseninat și timpul s’a ră­cit mult, așa că pretutindeni a fost către dimineață fulgi de zăpadă in mare parte a Munteniei, iar acum cerul senin mai pretutindeni. In estul Munteniei, la munte și în Dobrogea, bate vânt tare de la N sau NV. Temperatura a variat între­­­-13 ° ziua la Isaccea și —7a noaptea la Fălti­ceni. Barometrul, foarte agitat, a crescut cu 10 la 12 milimetri. Apă din ploae sau zăpadă s-a ob­ținut la: Viziru, Medgidia, Oltenița, Vaslui, Tg.­Ocna, Focșani, Drăgu­­șeni, Galați, Brăila, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanța, Călărași, St.­Să­rat, Giurgiu, T.­Măgurele, Alexandria, Corabia,"iar picături sau fulgi de ză­­padă la Iași, Bacău, București, Ro­­șiorii-de-Vede și Pitești. INTAMPLABI­ES CAPITALA Ceasornic tradi­tor Gârciumarul Barbu Costea din șo­seaua Basarab chemase ori pe un țigan unguresc, vânzător ambulant de „curse grătare“ și vroia sa ne­gustorească un lighean de tinichea. Pe când se afla în prăvălia negus­torului, cursarul puse ochii pe un ceas deșteptător,­­și când cârcium­arul se dete după treabă, țiganul șterpeli ceasul și o băgă sub mintean. Târguiala ligheanului­ urmă încă câte­va minute și tocmai când era să se facă târgul, ceasornicul începu să sune sub minteanul țiganului. _ Că, bâr­­că mâr, ba că scârțâie gră­tarele, ba că sună un clopot afară, ceasornicul trădător nu mai contenea cu sunatul, până ce puse cârciuma­­rul mâna în ceafa cursarului și’l scu­tură puțin de ’­ pică ceasornicul. Restul se înțelege : câțî­va ghionți la cârciumă, drum la circumscripție, călătorie la siguranță, etc. Moarte pe neașteptate Femeea Tereza Catinagher, in etate de 80 ani, cu locuința în str. Popa­­,Nan 73, a murit era pe neașteptate la locuința ei. Cei din curte, vezând că vecina lor nu mai dă semne de viață, bănuiră că i s’a întâmplat ceva și anunțară imediat circumscripția respectivă. Comisarul circumscripției, venind la fața locului și găsind ușa încuiată pe dinăuntru, o deschise cu forța și dădu peste bătrâna lipsită de viață, căzută jos din pat. Parchetul a fost avizat. Mizeria și bătrânețea par a fi cau­zele morfei. Efectele vinului La o cârciumă din șoseaua Ștefan­­cel­ Mare 86, se afla în serviciu de m­ai mult timp, tineriil Lică Geor­­gescu, de 21 ani. Lui Lică ii plăcea foarte mult băuturile alcoolice și se prăpădea mai cu seamă după vin. De câte ori stăpânul lipsea din prăvălie, Lică profita de ocazie și își uda gâtul cu diferitele băuturi din buțiile stăpânului seu. Eri, fiind trimes de către stăpân in pivniță spre a scoate vin, Lică puse gura la cana, beu până ce se zăpăd­ și adormi în pivniță. Deșteptându-se peste cât­va timp dădu să urce scara ca să iasă afară dar cam tot sa mai împleticea, căzu de la o înălțime de vre-o 3-4 metri, și-și rupse mâna stângă și se răni in mai multe locuri pe cap. El a fost transportat la spitalul Filantropia. O ceată de tăinuituri Făcându-se cercetări, poliția de si­guranță a descoperit o mare parte din lucrurile furate de cunoscuții pungași Condeiu și Burtea, despre cari am vorbit adese­ori, la diferiți indivizi din Capitală. Erî a fost adusă la poliție toată a­­ceastă ceată de tăinuitori"și anume: Mihai Ion zis Scandal, tinichigiu ,­­Ianase Drăgan, zidar și Niculae Radu zis Văraru, căruțaș, câte și trei foști condamnați: Marin Chircii, căruțaș, fost dat judecă­ței ; Apostol Petre, si­­migiu și Măndica Al. Dumitrescu, cari, cu bună știință cumpăraseră sau tăinui­seră fel de fel de obiecte, ca : balanțe, saci cu cartofi, haine, încăl­țăminte, furate de zișii pungași. Toți cei de mai sus, care vor fi dați judecatei, au fost puși aseară în li­bertate. Manie nenorocoasă trebue să aibă mare predilecție pentru umbrele pungașul Ștefan Ni­­culescu și în același timp mare dis­prețuitor al justiției de și-a stabilit câmpul operațiilor chiar și palatul de justiție. Zisul Niculescu, fost chelner pe vremuri, servitor altă dată, cu locu­ința în str. Orzari 27, a fost prins ieri pe când fura o umbrelă din fața salei Curții de casație. Arestat la co­misariatul palatului de justiție s-a dovedit că Niculescu face afaceri cu umbrele de multă vreme prin sălile palatului, ba încă aprodul Stanciu Dumitru l-a recunoscut ca vechiu pungaș. Comisariatul a înaintat pe mania­cul Niculescu siguranței. l’ungaș agrears?. Dupe ce să cunoști un pungaș a­­gearm­ă, intrat de curând in meserie? Dupe spaima cel cuprinde de cum vede o uniformă. Un asemenea pungaș ageamin­ e, de­sigur, Dinu Gheorghe, cu lo­cuința în șoseaua Griviței 209, care și-a luat picioarele la spinare de cum a vezut că un revizor de sergenți s’a uitat mai lung la dânsul. Intr’adever, eri, revizorul a întâlnit pe Dinu pe câmpul Dănciulescu, cu o sticlă de vre-o jumătate de vadră în brațe și n’a apucat săi întrebe cel cu sticla și a și rupt-o de fugă. Mai iute de picioare însă, revizorul a pus mân pe dânsul și l-a făcut să măr­turisească cum că furase sticla din gara de Nord. Ageamiul a fost dus la circums­cripția 21, care l-a primit fără nici un fel de considerație pentru ucenicia lui în ale pungășiilor. Osa cu mai multe meserii Onorabilul Ion Elena, e un om foarte harnic. Nu’î place să stea de­geaba și pace și nici nu-i ajungea că e servitor la o prăvălie din Lipscani. S’a gândit să-și întrebuințeze și o­­rele libere și meseria care l-a atras mai repede s’a întâmplat să fie . . . pungășia. Așa ieri, ne având ce face dupe amiază, a luat-o razna prin mahalale și a răzbit in casa d-lui Nicolae Băr­­băt­escu, din str Precupeții Nouî, și de acolo a șterpelit 40 lei și un ceasornic. N’a apucat insă omul să se bucure prea mult de rodul nouei lui meserii și a și fost înhățat de un sergent și dat pe mâna circumscripției 29, care a mai găsit la el numa­i 7 foi din banii furați. încercare de spargere Care n’a fost mirarea d-lui Ion Machelarie, din str. Căprioarei 5, când, venind aseară acasă, a găsit la ușe pe un individ foarte ocupa­t cu examinarea broaștei pe care în­cerca să o spargă. De­oare­ce stăpânul casei nu pri­cepea ce fel de ocupație își făcuse individul la ușa d-sale, i-a pus mâna în guler și l-a dat pe mâna sergen­tului, care­­ a condus la circumscrip­ția 23. La circumscripție individul a de­clarat că’l chiam­ă Constantin Nicu­­lescu, că domiciliază în str. Niculica 20. Asupra afacerei cu ușa d-lui Ma­­chelarie, nu l-a mai întrebat nimeni nimic, căci de sigur că nici el n’avea ce mai răspunde. Furturi.­La circumscripția a 2-a a fost arestat Ilie Goicinea, din calea Dudești 89, găsit pe str. Smârdan cu două rochii de furat. — La circumscripția 4, se află a­­restați Mihalache Constantinescu, de fel din Craiova, și Gheorghe Geor­­gescu, din calea Rahovei 101, cari s’au găsit cu un cufăr și o legătură de furat. — Împreună cu niște găini furate de la femeia Maria Veiculescu, din str. Ghica-Vodă 48, a fost dusă la circ. 11, țiganca Chica Anton, din str. Cerșetori. Arestări.—Pe ziua de esi au fost arestați indivizii Dumitru Grigore și servitoarea Roza Balint, urmăriți cu mandate. 9981 ■ INverse * GRONI­C  Ceva despre salutare Un pedant ar zice: „Studiază cartea lui Knigge despre purtarea omului în societate și atunci vei ști cum trebue să saluți“. Un idealist cu totul străin de lume ar zice: „Salută pe oricine atât de amical dupâ­ cum simți“. Un pesimist te-ar sfătui: „Nu saluta pe nimeni, pentru ca amabilitatea ta să n’o risipești la oameni nedemni.“ De­oare­ce insă aceste trei ca­tegorii de oameni nu compun lu­mea noastră, n’avem­ nevoe să ascultăm sfaturile lor și vom sa­luta fie­care după falonul în care nădăjduim să fim fericiți, după felul nostru, după temperamen­tul nostru! Omul cu temperamentul vioiii salută firește cu totul altmintre­lea ca omul flegmatic, indiferent ■ dacă același profesor de dans i-a învățat pe amândoui, în ora de coreografie, modul cum să se sa­lute in public. Un om vesel și plin de viață are impresiuni mai repezi ca un om bolnav și sătul de viață. Aici este regula ca inferiorul trebue să salute mai întâii­ pe superio­rul­­ Vajnic și cu respect ca în armată. Recrutul trebue să pri­vească mereu­ când la dreapta, când la stânga, căci dacă nu, — dă de bucluc. In țările civilizate din Europa femeile sunt salutate mai întâii­ de bărbați—in America este con­trarul . Libera fiică de Jankcerî își re­serv­d alegerea cunoștințelor ei pentru salutare. Ea nu voește să fie cunoscută și salutată de către om­ și cine. Ea h­otărește printr-un semn grațios din cap cine să-și ia pălăria înaintea ei. Domnișoara Fionca capătă mustrări din partea mamei ei. Ea când salută își scutură capul ca un telegar de la echipa giîi, întâi­! înainte și apoi îl dă repede înapoi. Aceasta este o mișcare de grație și amabilitate.­­ Dar Pioneo, îi zice mama ei, prin ast­fel de mișcări sperii pe toți pețitorii! Mama se supără iarăși când fata răspunde in mod amical la salu­tările ce i se fac, mustrând-o: — De ce zimbești și întorci ochii când răspunzi la salutările tine­rilor ? Aceasta nu se cuvine unei fete bine crescute. Alte fete roșesc și pleacă ochii in jos când sunt salutate, ca și când pe pământ ar fi piese de aur. Fetele vesele salută cu grație, iar cele mândre abia înclină din cap. Multe saluturi apar atât de si­lite, în­cât­ mai bine nu s-ar mai face. Temperamentul, caracterul etc. se pot cunoaște după modul de a saluta mai mult de­cât după scriere. S’ar putea înființa o nouă știință : „salutologia“ . Salutolo­­gul ar trebui să recunoască însu­șirile caracterului după felul sa­lutului și eventual să dea ca și grafologul răspunsuri în scris la întrebarea : „Eu, Petru, Paul, George etc., salut așa și așa.— Cum sunt? Judecă-me !“ Cornelia Ifiimé informatul!!! ♦ D. Const. Panaitescu, impiegat cl. I. la adm­iiunistrația financiară a jud. Putna și cl. Valerian Ionescu, impiegat cl. II la administrația fi­nanciară a jud. Tecuciu, au fost transferați unul in locul altuia. * Mâine, 4 Decembrie, la ora 9 dimineața, toți delegații institutori­lor din țară se vor întâlni la hotelul English­ din Capitală, spre a presente, onor, miniștri de instrucție, de fi­nanțe, primulu­-i min­sti­u și preșe­dintele Camerei, cerând îmbunătăți­rea soartei lor. ❖ Următorii sub-ofițeri guarzi de artilerie cl. II-a au fost înaintați la cl. I, pe ziua de 28 Noembrie : Georgescu George, din ministerul de războiu, direcția 3-a, la depozitul regional de arme Craiova ; Andreescu C„ de la poligonul „Mihaiu­ Bravul“ la pulberăria Dudaștî, și Stroe C„ da la comandamentul cetățel București, la piroteh­nia armatei.­­ Au fost înaintați la gradul de sub-locot­enent in rezervă în infante­rie, pe ziua de 28 Noembrie, sub­ofi­­țerii plutonieri al căror nume ur­mează : Ștefănescu Anastase d­i­n reg. 4 Ilfov 21, ín reg. Teleorman 20, Sencu N. Grigore din reg. Siret 11 în reg. îl.-Sărat 9, Nicolaide L. Socrate din reg. Siret 11 în reg. R.-Sărat 9, Moi­­siu Tom­a din reg. Siret, 11 în reg. Ialomița 23, Lorentz Albert din reg. 4 Ilfov 21 în reg. Vlașca 5, Fotescu Aristide din reg. Prahova 7 în reg. Gorj 18 și Nichifor Mihai din reg. Putna 10 în reg. 8 Dragoș 29. ❖ A fost înaintat la gradul de sub­­locot. în infanterie pe ziua de 24 No­­em­bre sub­ofițerul plutonier Bănescu D. din reg. Vâlcea 2, însum­ându-se în reg. Argeș. 4. O Căpitanul Macri­u„ din infan­terie, aflat în disponibilitate, a fost rechemat pe ziua de 16 Decembrie in activitate la reg. 5 Ialomița 23. Sub­ locotenentul Mateesc­u Radu, din reg. Radu-Negru 28, a fost mu­tat pe ziua de 1 Decembrie în reg. 6 Tecuci 24. 4! A fost rechemat in activitate sub­ locotenentul Codrescu Teodor, din infanterie, aflat în disponibilitate, la vacanta din reg. 6 Tecuci 24. • Pe ziua de 1 Decembrie s’au fă­cut următoarele mutări de ofițeri su­periori în infanterie : Maiorii : Moscu G. d­i­n reg. 4 Ilfov in reg. Roman 14, Velicu Petre din reg. Roman 14 în reg. Siret 11, Marghiloman Al. din reg. Siret 11 în reg. 4 Ilfov 21. S’a acordat un concendiu de 6 luni locotenentului Georgescu Har, din reg. 6 artilerie. *• Căpitanul Buzoianu, din reg. 11 călărași, a fost mutat în reg. 3 că­lărași. ♦ Căpitanul Măldărăscu N„ din reg. 3 călărași, a trecut în disponibi­litate pe ziua de 11 Noembrie. 0 D. Pepleanu, șeful biuroului zoo­­teh­nic din ministerul domeniilor, a constatat, cu ocazia voiajului său în Basarabia, că in partea locului mo­șiile sunt bântuite de o invazie de șoareci­ de câmp, cari distrug semă­năturile. In urma celor arătate de d-sa, mi­nisterul a decis să trimită gratuit, in JOUl,­­ saBaBÖS^BStmssasämi; mșmsm Basarabia și in Podolia câte­va serii de culturi mortifice de baccili contra șoarecilor. Acest baccil se prepară la școala superioară de medicină vete­rinară. * Până în momentul de față ministerul de finanța n'a luat nici o hotărire in privința prelungitei termenului da valabilitate a mo­nedelor de nichel neg aurite. Azi, la orele H dim. se va de­cide dacă se va mai acorda sau nu un nou­ termen pesta cel de 30 Noembrie. Em­, d. Dimitrescu-Militari, pre­ședintele soc. „Lumina“, a lumână­­rarilor din țară, s’a presentat cu o delegație a lu­mână­rari­lor d-lui C. Disescu, ministrul cultelor, și a cerut aplicarea în toată rigoarea a legei pentru fabricarea luminărilor ; a mai cerut ca taxele să nu i se plătească de acum 9 luni, întru­cât până acum nu a existat nici un control din partea Statului și a vinului luminări cine a voit, ci să se plătească taxele de la aplicarea legei și să se facă u­n regu­lament care să oprească fabricarea lumânărilor de stearină după modul celor de ceară, întrebuințate in bi­serici. D. Disescu a răspuns că a și dat ordin ca din ziua de 28 Noembrie să se aplice legea. Cât privește taxele, are să vor­bească cu ministrul de finanțe , iar pentru regulament a dat ordin Casei bisericilor să-l alcătuiască, consultând și pe fabricanții de lumânări. La examenul de licență în drept de la facultatea din București au reușit și d-ni: Gheorghe Nămuță Ghe­­orghiu, Lazar I. Lazăr și Zisu. ❖ Ministrul domeniilor a decis să dispun punerea in aplicare a artico­lului 58 din legea minelor, care pre­­vede că exploatatorii de petrol sunt ținuți a­­ constitui sindicate, care să execute pe a lor răspundere și să nn­­treție lucrări recunoscute de tribu­nale, spre a evita pericolul acciden­telor. Ast­fel exploatatorii vor trebui să aibă medici și spitale pentru cău­tarea victimelor accidentelor. D. ing. Valeriu-Pașcanu, șeful ser­viciului minelor, va trimite o circu­lară tuturor exploatatorilor de petrol, invitându-i a se întruni în adunare generală in sala de l­ici­ta­ții a mi­­nisterului domeniilor, spre a întemeia sindicatul prevazut de lege. Exploatatorii vor alege ziua ținerei acestei adunări generale. Măsura luată de d. ministru al do­meniilor, va face ca toate exploatările petrolifere să fie înzestrate cu spitale și medici, spre a evita nenorociri ca aceea întâmplată la Buștenari. <£ [UNK] In afară de ordinele conferite de M. 8. Regele membrilor comitetului francez la expoziție, s’a mai acordat acestor membri și medalia jubiliară „Carol I“ . S’a acordat d-lui Ed.Wachmann „Răsplata Miricei’“ cl. I, pentru ser­viciile aduse diverămîntului secundar. * D Moise Teodorescu, profesor de geografie la liceul din Buzeu, a fost numit definitiv in acest post. D. N. Stoicescu, comisar cl. 3, a fost înaintat director cl. 3 a poli­ției din Călărași. O întrunire a advocaților din Capi­tală, spre a discuta procesul de lege al corpului lor, nu s’a putut ține ori.­­ După știrile sosite la serviciul veterinar, febra aftooasă este aproape stinsă în țară. Din numeroase co­mune cât se infectase in cinci județe, nu au mai rămas de­cât câteva cazuri aproape vindecate in două comune ale jud. Ilfov, 2 in Vlașca și unul în Prahova. ♦ D-niî Furtună și Jocu, inspec­tori veterinari, au inspectat ori mă­surile de poliție sanitară din com­. Síria (Prahova), unde există febra aftoasă. D-lor au constatat că nu mai e­­xistă de­cât o singură vită bolnavă, de­oare­ce s’a isbutit a se izola nu nu­mai animalele, dar chiar și proprie­tarii lor și aceasta cu consimțimân­­tul lor și cu sprijinul consătenilor cari le purtau de grijă. ♦ Comitetul „Sindicatului ziariști­lor“ roagă pe toți membrii să asiste azi, la orele 2 d. a„ la tragerea a doua a loteriei „Presei“, ce se face la primăria Capitalei. 4. Consiliul permanent de pe lângă ministerul de instrucție va ține șe­dință publică mâine după amiazi, a­­vând de rezolvat lucrări curente. * Ministerul de instrucție a trimis o nouă circulară relativă la introdu­cerea exercițiilor militare in școli. Ministerul repetă că nu înțelege să se introducă militarismul exagerat și dă ia acest sens câte­va explicațiuni instructorilor militari. ♦ M. S. Regele a acordat d-lui co­­lonel medic N. Gondemin, șeful ser­viciului sanitar al comandamentului corpului I, semnul onorific de aur pentru 25 ani de serviciu militar.­­ Comisia aleasă de Cameră, spre a se prezintă Suveranului cu răspun­sul la Mesagiul Tronului, va merge la palat probabil mâine. 4» Asta­­zi se va afișa la Cameră o nouă listă de recunoașteri și indige­nate cari­­ se vor vota in actuala se­siune. ’?> D. N. C. Dumitrescu, impiegat cl. Tl­a în direcțiunea statisticei mi­­nisterului de finanțe, și St. Gățoiu, impiegat în administrația financiară a Capitalei, au fost transferați între ei. ❖ D. general de brigadă Al. An­­ghelescu, comandantul diviziei a­ 9-a, a fost numit președinte al comitetu­lui consulativ al infanteriei. Pe ziua de eră au rămas în Bu­curești 63 bolnavi de scarlatină, 8 de difterie, 42 de febră tifoidă, 6 de tuse convulsivă și 4 de pojar. ❖ Consiliul profesoral al facultății de științe din Capitală a acordat pre­miul flillel, în valoare de 1000 lei, d-lui Ioan Popescu-Voitești pentru lucrarea sa : „Studiul Argeșului de la Bușteni până la mănăstirea Nă­­măești (Muscel)“, din punctul de ve­dere geologic și mineralogic.­­ De sfintele sărbători primăria Capitalei va împărți la săraci lemne și sume mici de 15 și 10 leî. O D. P. Sfetoscu, secretarul gene­ral al ministerului d­e interne, a fost primit în audiență de M. S. Regele. o D-nese Papon de I­amequio și Ghusseau Flavien au fost medaliate cu „Bene Merehti“ cl. Il­ a. O telegramă sosită ministerului de interne anunță că de era la orele 4 d. a., ninge într’una la Predeal.­­ Conferințele Ateneului român vor începe Duminecă, 10 Decembrie. Prima conferință va fi ținută de d. Gr. Tocilescu.­­ D. C. Aldulescu a fost numit sub-comisar cl. 111-a în poliția Capi­talei, în locul d-lui Comisopol, re­vocat. D. Eftimie Ciucă a fost numit sub­comisar cl. IIl-a la Tecuciu. D. Aurel Clement, sub­ comisar cl. IIl-a la Mizil, a fost transferat în a­­ceiași calitate la Buzeu. D. Voinea Pirvu a fost numit sub­comisar cl. 111-a la Mizil. D. M. S. Regele a semnat decretul prin care se convoacă colegiile elec­torale ale județului Tecuciu pentru alegerea membrilor consiliului general. ❖ Până acum s’a cerut la ministe­rul de domenii un număr de 2.045.833 port altoi de vițe americane. Port al­toi­ se vor vinde cu 15 lei min. ♦ Societăței muzicale „Doina“ (Bu­curești), i s’a acordat de către juriul exposiției, diploma de onoare cu me­dalie de aur, iar maestrului seu, d. R fiiicii, medalie de aur. ❖ Pentru catedra de viticultură, vacan­ță la școala superioară de a­­gricultură de la K­­erest­ruu, s’au în­scris până acum d-niî V. S. Brezeanu și Ch. Druțu. Comisia examinatoare e compusă­­ din d-ni. M. Vlădescu și Sabba Ștefă­­nescu, profesori j universiari. Iaco­­bescu, profesor­ la școala de silvicul­tură de la Brănești, dr. Marcel Brinzu­, profesor la școala de agricultură de la Herăstrău și un delegat al minist. de domenii. • Erî a început la ministerul de interne concursul pentru postul de medici secundari la spitale și co­mune. S’au prezentat 11 candidați, din 17 înscriși, și anume : D-mi­­it­ri G. Bârzănescu, Lieselman A., Virgil Io­nosai, Mihăilescu V. Dumitru, Gh Nistor, I. Pericțeanu, Al. Peșca, N. Popescu, Oscar Popescu, Virgilul Pro­­topopescu, Som­nea Oprea, D. Ștefa­­nescu, I. Trăilescu și Voiculescu V. Tom­a. Comisiunea examinatoare se com­pune din d-n­. d-r. profesor Tom­a Tomescu din partea facultăței de me­dicină din­­ Capitel», dr. Mirinescu din partea consiliului sanitar supe­rior și dr. G. Manu, din partea Efo­riei spitalelor civile. El i s’a dat proba scrisă. O A. 8. R. Principele Ferdinand a asistat aseară la reprezintația de operă de la Teatrul Național, iar A. 8. R. Principesa Maria, la reprezintația de teater francez de la Liric. * D. maior Dimitrie C. din reg. 8 călărași a obținut un concediu de 7 luni și a fost trecut pe ziua de 1 Decembrie în disponibilitate. 4. D. P. Sfetescu, secretar general al ministerului de interne, a fost primit în audiență de M. S. Regina. D. Sf­etescu a expus Majestăței Sale situația societăților „Țesătoarei“ și „Pâinea zilnică“ pentru care Majes­­tatea Sa i-a mulțumit oferind­u­ î in același timp portretul Seu. Orbii au­ fost, pe nedrept, con­siderați multă vreme și încă și azi de către mulți oameni ca niște nenorociți infirmi și lăsați ast­fel mereu ki voia întâmplărea... Dintre orbi, puțini de tot sunt acei ce posed o stare oare­care sau cari au­ un sprijin din par­tea familiilor lor ca să trăiască nesupărați, fără griji, fără nevoi; cei mai mulți sunt săraci, lipiți pămîntului, desprețuiți de acei ce-î înconjoară, priviți ca nefolo­sitori cu totul, deci ca o sarcină mai mult, de prisos, pentru în­treaga societate... Se înțelege de la sine cum or­bii sunt lăsați în ■ț’d­a lor, la sla­bele lor puteri, urgisiți să rătă­cească zile întregi pe drumuri, sau să stea la răspântii, cerșind o bucată de pâine... Ce e mai trist, adesea se găsesc ființe cri­minale, cari caută a-î exploata, frustrâdu-le tot ce ei agonisesc, cu prețul rușinei, din cerșit. E o nedreptate revoltătoare ca în secolul de lumină și de muncă să lăsăm ast­fel pe acești desmoș­­teniți ai vieței omenești, incon­știenți de puterile lor și de ro­lul social ce-i m­ai pot îndeplini trăind cu demnitate din munca lor! Orbii, de­și au perdut’ simțul văzului, totuși au toate cele­l’alte organe în bună stare, ba mai mult le au și perfecționate într’o largă măsură. De ce să nu pro­fite deci de viața și activitatea lor, câștigându-și în cinste pâinea lor de toate zilele, trăind cu mul­țumire și bucurie ? Mama răniților din­­ gloriosul război și al independenței Româ­niei din 1877, M. S. Regina Eli­­sabeta, a înțeles că și orbii au­ drept la viață, că și ei merită res­pect și încredere, întemeind pen­tru ei un cămin comun, denumit cu sugestivul titlu : «Vatra lu­minoasă». In acest cămin provizoriu, unde s’au strâns până în prezent un număr de 50 orbi, o viață nouă s’a dat celor fără vedere, recu­­noscându-le calitățile lor indivi­duale, îndeletnicind pe fie­care cu o muncă manuală sau inte­lectuală, spre a’șî întrebuința, cu folos, viața lor. Idealul Majestăței sale Regina este ca să adune la un loc, într’o colonie, într’o cetate a orbilor, pe toți orbii din țară, cari trec de 30.000, ca să luc­eze și să’și câș­tige ei singuri existența lor. E un fapt bine cunoscut azi că un orb poate să lucreze perfect și sa câș­tige destul, redevenind un mem­bru folositor societăței, întocmai ca și acei ce au ochi și veci bine. Organizarea acestei cetăți va fi bazată pe adevăratele sentimente de dreptate : nu va fi nici o deo­sebire de naționalitate și nici o deosebire de rang social. Cetatea orbilor nu va fi locuită numai de orbi, în ea părintele de familie își va putea aduce soția și copiii, cari toți împreună își vor găsi aci rostul lor, spre a da un mai mare avânt vieței lor de familie, înnobilată prin dragoste și stimă reciprocă. Actualmente, organizarea „­Ve­trei luminoase“ este modestă, ea cuprinde numai trei ateliere în funcțiune : unul de î­m­p­l­e­t­­i­t scaune în care lucrează de­o­cam­­dată 20 de lucrători sub condu­cerea unui orb, al douilea e tur­nătoria de plumb în care se fa­brică în special plumburii de mar­cat, al treilea e atelierul de frin­­gherie. Se mai pregătește înființarea unei tipografii speciale pentru orbi, în care să se tipărească o revistă centrală pentru toate in­stituțiile de orbi de pe suprafața globului. Nu trebue uitat că in curând se vor instala și ateliere de hamuri, de pomii și de ciorapi, progresiv și altele. In momentul de față se lu­crează la construirea unei săli de muzică, de­oare­ce printre orbii de la „Vatra luminoasă“ sunt și câți­va buni muzicanți, cari fac de două ori pe săptămână mu­zică sub conducerea unui renu­mit profesor, orbit nu de mult. Din cele arătate până aci se vede că punerea in practică a vi­surilor Augustei noastre Suve­rane, a dat naștere unei mărețe opere sociale, unde cei lipsiți de darul vederei găsesc viață și fe­ricire și căreia cu smerenie tre­bue să se închine cei înzestrați cu acest scump dar. Dr. Grün Void Serdeni! T.1@ traffic și ziarului „Universul“ T lummi' ?mmm are ziarului «Universul» »escoperire de bijuterii uT­rate.—.Mie încetului. — Amâ­nare. — Dublul íisus^inat din Viziru­.—A H­i j>­e ciuli ft.—Căzut tip pe o sechelă.— Simulat de «reslare.— Plaja pescăriei Brăila, ăt­.— In urma unei tele­grama poliția din Sulina, șeful sigu­ranței de aci a descoperit o parte din bijuteriile furate de Floarea Dumitru­ de la femeea Măndica Ang­elescu din str. Roșiorilor No. 124. — Un m­­i­c incendiu a izbucnit astă-nospre la brutăria lui Metaxa Yuriepsis din str. Frumoasă. Pagubele sunt mici. — Tribunalul a amânat procesul dintre căpitanul Mandachiescu Peta­­ludi și frații Zira pentru 16 Dec. Mandachescu e susținut de avocatul Const. Arion. — Instrucția a cercetat azi dublul asasinat din Viziru. A ascultat o se­ria de martori. —­­­ In apropiere de Chiscani si a gă­sit pe malul Dunărei un cadavru ne­cunoscut. — Un incendiu a consumat casa locuitorului Dumitru Voi­nea din Cioara. — Lucrătorul Ivanciu Stoianof, că­zând de pe schela clădirei din strada Galați, și-a fracturat piciorul stâng. — Tribunalul a infirmat mandatul de arestare al lui Const. Ionescu, din Făurei, inculpat pentru un fapt de înșelăciune. — Aü sosit in port 65.000 kgr. de pește. Crapul s’a vindut 85—100 ; ciorto­­cranul 48—83; ciortanul 29—43 ; șa­lăul 140—146 ; cartanca 31 ; plătica 33—40 ; știuca 26—80 ; bibanul 20- 30 ; albitura 6—28. Răscoala pescarilor. — Ban­chet. — Proces de 22 ani. — T­urci a rostált.— ilin­lcefire.A. Decorare. — Condamnare. — Condamnare Galați 23.— Comercianții de pes­cărie s’au presentat d-lul director al pescăriei co­municându-i că din șii nu mai pot aștepta de­cât un timp foarte scurt, rezultatul telegramei lor către minister. Comercianții sus­țin că ei pot dovedi cum că nea­junsurile ce li se fac la gară sunt in­teresate. După intervenția casei de bancă Heilberg portăreii au sechestrat in­­ locuri o mare cantitate d­e mărfuri sosite din Anglia pentru angrosistul Kebaian.­­ Președintele comitetulului Bur­sei din Odesa a comunicat telegrafic asociației comercianților din portul Brăila cum că urmând ca la 13 Dec. să aibă loc la Berlin schimbarea contractului comercial german-olandez și această dată neconvenindu-le fiind prea apropiată, întreabă asociația care e și dînsa invitată la Berlin dacă nu e de părere să se amâne ședința pen­tru 1 Februarie 1907. Asociația comercianților din Berlin a comunicat cazul asociației din Ga­lați care a delegat pe d-niî comer­cianți Focșăneanu și D’Aujourd’hui ca împreună cu cei din Brăila să ia o hotărâre în această privință. In urma consfătuire! avută intre delegații gălățeni și comercianții din Brăila s’a hotărât să se stabilească data pe ziua de 1 Februarie 1907. Decisiunea aceasta telegrafiindu-se la Odesa și la Berlin în numele aso­ciațiilor din Brăila, Galați și Con­stanța si a primit o telegramă din Berlin prin care se face cunoscut că la 12 Decembrie, va avea loc in acel oraș o consfătuire a comercianților de ce­reale din Berlin cu privire la tratatul comercial american și că atunci va fi discutată și propunerea comercian­ților români.­­ Pe vaporul Gizela Grödel care a sosit în docuri a avut loc un banchet dat căpitanului vaporului Johann Maximon, acel care a salvat acum un an la Constanța de pe în­­crucișătorul „Elisabeta“ pe trei ma­rinari români cari erau în pericol de a se îneca, fapt pentru care a fost decorat de guvernul român. La banchet a luat parte ,și consu­lul englez din localitate, care în nu­mele guvernului său, a decorat pen­tru aceeași faptă pe numitul coman­dant.­­ La Curtea de apel a conti­nuat azi procesul care durează de 22 ani si in care moștenitorii de­functului Hartular revendică moșia Brăești, contra moștenitorului prin­cipesei Smaranda Moruzzi. Din partea moștenitorilor Hartu­lar pledează d-niî advocați Sipsomo, Bădărău, Rosenthal, Ra­șcanu și Tar­­lov, iar din partea moștenitorilor Moruzzi d-niî Victor Macri, Ștefă­­nescu și Fortunescu. •— Cu trenul de astă­zi dimineață, au sosit, venind din Călăraș­i turcii Hasan Ali și Saîr Hasan cari de­și nu posedau nici un act de iden­­titate, s’a mai găsit asupra lor și trei kigf. cartușe ; pentru faptul acesta nuniții au fost amendați de șeful gării cu 45 lei amendă, confiscân­­­­u-le și marfa, iar pentru că au ve­nit în oraș fără­ acte de identitate au fost puși sub supravegherea po­liției.­­ Azi s’a judecat de către Curtea de apel secția II procesul comisaru­lui yăgi­unescu din Brăila, condam­nat de către trib. Brăila pentru ul­tra­gia­rea fostului magistrat Firușcă. Apărarea a fost reprezintată prințr. avocat Gussi. Curtea a redus pedeapsa comisaru­lui la 10 lei amendă. — D. inginer Const. Dumitrescu, directorul­­ locurilor a fost decorat de M. S. Regele Italiei cu „Coroana Rafiei“ in gradul de ofițer. — Fostul casierul serv. N. F. R. Christescu, condamnat de Curtea de apel, a făcut recurs la Casație. — Tribunalul a amânat pentru 19 Dec. procesul fostului sub-director al ciocurilor, ing. Gh. Macri. Ciocnire de trenuri in tune­lul de Constanța. — Bulgari arestați.-Furt prin spargere.­­Hoț prins.-InspectareaTurtii­ Lor Uni­­ferate.—Furt pe un vapor. — Causa, unei «sorți bănuite » Constanța, 29.—Eri a avut loc o ciocnire în gura tunelului între două grupa de vagoane-cisterne cari se în­drumau spre Cernavoda, în total opt vagoane. S-a deschis o anchetă spre a sa stabili responsabilitatea. — Comisarul Mircovici a arestat pe bulgarii Pandeli Sisou și Naum Anastasoff care colectau bani pentru comitetul macedonean. Aceasta, în urma reclamațiunei lui Gheorghe Tașca. — Astă noapte a fost spart debi­tul de tutun al d-lui Predescu, fu­­rându-se timbre în valoare de 2000 lei și 260 lei în baril. Poliția o pe urmele autorilor. — Avram Șerban a fost arestat^pe când furase bani din tejghea și Jap­lac cu marfă de la Economu. — Azi a sosit directorul căilor fe­rate Micl escu, și inginerul Zahariade pentru inspectarea lucrărilor liniilor noul construite la Cernavoda. — Al. Grossu a reclamat că de pe vaporul „Bulgaria“ i s’a furat un cufăr cu obiecte și bani, in valoare de 2000 lei * * 4 *­¹ ¥

Next