Universul, februarie 1907 (Anul 25, nr. 30-57)
1907-02-01 / nr. 30
Apostolul psieeî, consilierul de Stat rus, baronul de Martens.— (Vezi explica (ia) București, 31 Ianuarie. Casă de Stat pentru asigurări agricole De o bună bucată de timp, cei «ari se gândesc la îmbunătățirea »țarei țăranilor sunt preocupați de chestiunea asigurărei contra întâmplărilor vătămătoare, cum sunt incendiile, moartea vitelor, grindina și inundațiile.. S’a discutat foarte mult și se va mai discuta asupra acestei chestiuni. Ceea ce e și mai bine, s'au constituit societăți pentru asigurarea vitelor în câteva comune. Totuși chestiunea e ca și neatinsă. ’in adevăr, cele câteva societăți pentru asigurarea vitelor subt opicătură de apă sau și mai puțin, față cu pagubele ce le suferă sătenii din incendii, inundații,grindină și moartea vitelor. In această direcțiune avem încă totul de făcut și de aceea discuțiunile asupra chestiei asigurărilor sunt folositoare. O contribuțiune interesantă pentru rezolvarea problemei, e un studiu publicat nu de mult de către d. Șt. Chicoș, doctor în științele sociale de la universitatea din Berlin, asupra „importanței unei case de asigurări agricole și necesitatea înființărei ei de către Stat“. In lucrarea sa, autorul susține cu argumente puternice necesitatea asigurărilor și că numai Statul poate înființa o casă de asigurări obligatorii., D. Chicoș ajunge la această încheiere, pe, de o parte printr o serioasă analiză a sistemelor de asigurare, pe de alta prin legătura organică ce este intre prevenirea, reprimarea întâmplărilor vătămătoare și repararea lor (asigurările). Studiul d-lui Chicoș e foarte interesant și va fi citit cu folos de toți cei ce se ocupă cu această chestiune. Negreșit, din punct de vedere practic, se pot face obiecțiuuni contra înființărei unei case publice de asigurări agricole obligatorii. In primul loc, se ridică întret barca, cum ar primi țărănimea asigurarea obligatorie contra grindinei, incendiilor, etc. ? S’a văzut chiar acum de curând că țăranii din unele sate s’au opus la asigurarea contra lipsei porumbului, cu toată experiența dureroasă făcută de atâtea ori. Nu e mai puțin adevărat că numai prin asigurarea obligatorie am putea să scăpăm țărănimea de enormele pagube ce le sufere din incendii, moartea vitelor, grindină și inundații. Ca să ajungem însă la putința de a lua o asemene măsură, e nevoe de o lungă lucrare pregătitoare, prin care să se lumineze conștiința sătenilor asupra pericolelor și pagubelor la cari sunt vecinie expuși și asupra foloaselor asigurării obligatorii. Când țărănimea ar fi luminată în această privință— și lucrul se poate face prin cercurile culturale și prin băncile populare—atunci earinsă și ar cere, și, nu s’ar găsi guvern care să refuze, înființarea de către Stat a unei Case de asigurări agricole. mat 4 milioane pentru bugetul în curs 1908—1907 ; 16 milioane pentru bugetul 1907—1908; 20 milioane pentru fiecare din bugetele de la 1908—1909 până la 1918—1917. Afară de aceasta, administrația militară își rezervează să întrebuințeze, afară de suma acesta, pentru cheltuelile extraordinare, disponibilitățile ce va putea realiza din vînzarea imobilelor, terenurilor de exerciții, armelor și materialului ce nu vor mai fi considerate necesare apărarei naționale și nevoilor armatei. Repartiția celor 200 de mii, proiectate"va fi următoarea : Arme și muniții 10.000.000;provisional’l de mobilizare 11.200.000; construirea tunurilor de putere mare și apărarea coastelor 13 milioane ; căi ferate 800.000 ; lucrări speciale pentru apărarea coastelor 12.000.000 ; forturi 22.000.000 ; armamentul fortificațiilor 15 milioane ; fabricarea materialului de artilerie de câmp 100 000.000 ; construiri de noul. ..cazărmi,, și transformarea și mărirea celor existente 9.000.000; material pentru brigada de cale ferată 3 milioane ; cumpărare de cai și catâri pentru artilerie 2.000.000. Total :200 de milioane. Asigurarea țăranilor Senatorul Conti a prezintat Senatului un important proiect de lege, prin care s-ar sancționa asigurarea obligatorie pentru țărani și în genere pentru toți lucrătorii pământului, contra accidentelor muncii. Vor fi obligați la asemenea asigurare proprietarii de moșii, arendașii și ori care are conducerea unei moșii, pentru a căreia muncă întrebuințează un determinat număr de, țărani sau țărance,, chiar pentru câte-va zile. Ca și pentru lucrători se vor admita speciale consortium. Indemnitatea în cazuri de moarte pe urma unui accident de muncă, va fi fixată la 2500 franci. In caz de incapacitate permanentă și absolută și în caz de incapacitate permanentă și parțială, sau temporară, indemnitatea va fi egală cu salariul normal și în orice caz nu mai mică de 1 franc pe zi. Maxim ■ Dodii in Italia Azi, cu acceleratul de Neapole, a trecut prin Roma celebrul scriitor rus Maxim Gorki. El era însoțit de soția și fiica lui de 12 ani, călătorea absolut incognito și nimeni nu i-a eșit intru întâmpinare la gară. Pe când Gorki cu familia dejuna la restaurantul garei, în așteptarea trenului de Flrența, a fost recunoscut de câțiva călători străini cari se întâlniseră cu densul la Neapole și cari l-au indicat directorului restaurantului. Gorki e un bărbat frumos, robust, de statură mijlocie, cu fața deschisă și viguroasă; poartă părul, acum cu totul încărunțit, pe spate și are mustățile nuci. Contrarii portretelor răspândite și cari trebue să dateze din tinerețea lui, Gorki are înfățișarea unuui militar îmbrăcat civil. Scriitorul rus a plecat peste o oră și jumătate la Florența, unde va rămâne câtăva vreme. Antimon CRONICI FEMININE Femeile în India După nuntă, începe pentru femeia indiană o viață nouă, dar nu intre 4 ochi cu un tinăr bărbat amorezat, precum se petrece in țările Apusului. Ea e dată pe mâna soacrei sale, la care va stă tinăra pereche și lungile ei zile se va petrece în jenana cu surorile bărbasului ci și tinerele soții ale celorlalți fii. Toate acele fetițe — căci nu sunt decât fetițe-- tremură înaintea soacrei, șeful părței feminine a familiei, căreia se supun implicit. Viața în jenana e monotonă și retrasă. Înainte de revărsatul zorilor femeile se scoală, gătesc orezul și coc pâinea (foarte adesea spre d-o împărți îndată unor cerșetori evlavioși), apoi se duc la fluviu să facă o bac. întoarse acasă, ele împodobesc icoanele cu ghirlande de iasomie, și-și fac rugăciunile. După aceea, duc dejunul bărbaților din familie și-i servesc stând în picioare înaintea lor. După ce stăpânii și-au îndestulat foamea, numai atunci îndrăznesc să mănânce și femeile. Dar ar fi cea mai mare necuviință ca soția, chiar cea mai iubită, să vorbească bărbatului ei față de alte persoane. Vurbanul se duce la plimbare cu prietenii, se duce să fumeze kuka la bazar, se duce la spectacole, chiar la alergările de cai in orașele de sub stăpânirea engleză, totdeauna fără nevastă insă. Silvia. Despre funcționarii Cusutus Depuneri In ultimele numere ale ziarului „Universul“ au apărut câteva informațiuni referitoare la inițiativa pe care consiliul de administrație al Casei de Depuneri a luat-o în scopul de a stărui la locurile competente pentru o îmbunătățire a stărei de azi a funcționarilor acelei Case. Cuprinsul acelor informațiuni fiind cam laconic, ar a crezut că pentru lămurirea chestiune ce se agită în ele nu strică să se dea lămuriri mai exacte de cineva care e în măsură să cunoască de aproape atât situațiunea ce se cere a se îmbunătăți, cât și în ce constă inițiativa luată de consiliul de administrație al acelei instituțiuni. Pentru prima oară începe să se vorbească în public despre starea funcționarilor Casei de Depuneri, stare care nu numai că nu era cunoscută, dar care, tocmai din pricina acestei ignorante, cum și din aceea a pompei exterioare ce îî înconjoară și a Palatului somptuos in care trăesc acești funcționari, era invidiată de slujbașii altor adiiii publice și admirată de lumea neștiutoare. Nimeni însă nu încercase să cerceteze lucrurile mai de aproape și să vadă dacă nu curava această aparență nu e numai aparentă ori corespunde realitatei. Cine ar fi încercat acest examen, ar fi văzut că starea funcționarilor acestei importante instituțiinil e destul de precară și merită toată solicitudinea oamenilor de bine. Astăzi in sfârșit s-au găsit câțîva d-ni membri, ai consiliului de administrație— vorbesc de d-niî Fdrade Rădulescu și senator Iacu—cari, surprinzând unele semne menite să dea adevărul la lumină, s’au convins că trebuesc luate imediate și serioase măsuri de îndreptare a răului. Acești domni, împinși de un sentiment de dreptate care ii onorează și le crează un titlu la recunoștința noastră, secundați de pornirile binevoitoare și ale celor l’alți d-nî membri, au discutat intr’una din ședințele trecute situațiunea funcționarilor Casei de depuneri și au emis unele păreri de îndreptare pe cari să le supună aprobarea d-lui ministru de finance. ■ înainte de a vorbi însă despre această hotărire a consiliului de administrație, să schițez, grosso modo, situația actuală a funcționarilor casei. Personalul în ființă al Casei de depuneri se compune din 63 de funcționari, repartizați astfel: 1 director general retribuit cu 1326 lei 20 bani nete pe lună; 1 sub-director cl. 3-a, retribuit cu lei 483 bani 0.5; un casier central cl. 3-a, cu lei 742 bani 40 lunar. Apoi vin : 2 sub casiere, 3 șefi de serviciu, retribuiți între 428 lei 25 bani și 367 lei 65 bani lunar, 4 șefi de biuron retribuiți între lei 300 bani 10 și 266 și 75 bani lunar, 9 casieri plătitori-primitori cu un salariu ce variază între 300 bani 10 și 232 bani 55 pe lună. In fine 39 impiegați de cancelarie cu un salar între 194 bani 0.5 și 120 bani 55 pe lună și 3 impiegați auxiliari cu retribuție între 102 bani 60 și 85 bani 50 lunar. Postul de director nefiind nicio dată ocupat prin înaintare din personalul existent, iar acele de sub-director și casier central foarte rar,, se poate vedea că aceste 3 funcțiuni nu contează la nici o înaintare și că lupta române angajată numai între cei 60 de inși ce român. Din aceștia numai 5 funcționari, adică până la sub-casieri inclusiv, pot provoca vacanțe prin moarte, demisie sau ieșire la pensie și numai aceste vacanțe dau putința celorlalți 45 slujbași să înnainteze. Aceasta ar da o medie de li inși pentru un loc! Iată dar o primă pedică pusă în aspirațiile de înaintare legitime ale celor inferiori. Dacă la aceasta se mai adaogă o considerație de alt ordin și de o putere de adever mai presus de ori ce îndoială, anume avansarea prematură a unora bazată pe alte considerațiuni decât meritul sau o deosebită aptitudine,și camiar rîndul colegilor mai vechi și poate mai sîrguitorî, se înțelege lesne cum se face că se găsesc funcționari cari așteaptă de câte 4, 5 și 6 ani spre a îi înaintați cu o mizerabilă sumă de 30 și ceva de lei pe lună și cari, în actualele împrejurări, nici peste câțîva ani de aci înainte nu intreved putința unei soarte mai bune ! Prin urmare a doua pricină a stagnare!. Mai e insă o chestiune de o mare importanță și peste care nu se poate trece cu vederea : se cunoaște din Economia Politică legea salarului necesar, adică a salarului pe care neapărat trebue să-l primească fiecare lucrător—și slujbașul e și el un lucrător cu mintea și condeiul, — deoarece reprezintă echivalentul existenței zilnice. Ei bine, dacă încercăm să facem aplicarea acestei legi la funcționarii Casei de depuneri, vedem tot din tabloul de mai sus, că numai 11 inși au o leafă care trece de 300 lei lunar, sumă ce mi se pare, in actualele condițiuni ale traiului, absolut necesară pentru ca un slujbaș să poată trăi cu familia sa și în conformitate cu cerințele poziției,lui sociale. Restul de 21 aui de la 300 de lei în jos, adică chiar sub suma absolut necesară existenței! Iată a 3-a considerație care dovedește că starea materială a funcționarilor Casei de depuneri e departe de a fi de invidiat. Pe de altă parte,se știe că instituția Casei de depuneri fiind eminamente financiară și de o importanță capitală în avutul public, trebue să aibă un personal ales și ca intelect și cu corectitudine, aceste done condition constituind garanția pe care orice institut financiar trebue să-l prezinte publicului; întrebarea o : se poate ajunge la acest rezultat fără o răsplătire mai dreaptă a muncei ? Să ne aruncăm ochii la instituțiile similare particulare,, ca Banca Națională și altele, și vom vedea grija ce se pune din partea direcțiilor respective,pentru a îmbunătăți cât mai mult starea materială a funcționarilor lor. In această stare de lucruri se găseau azi funcționării Casei de depuneri, când consiliul de administrație sesizat de sigur de oarecare indicii îngrijitoare, a pus in discuție chestia îmbunătățirea soartei lor. Și atunci, în urma unei ședințe, s'a ales o comisiune din d-ni. I. Eliad Rădulescu, senator Pacu și adv. I. Boambă care să studieze chestiunea și să facă demersurile necesare pe lângă d. ministru de finance. S’a hotărit să se ceară restabilirea loturilor dinainte de curbă, după care apoi să se adopte și un sistem de gradație. Desigur că aceste, cereri isbutind, ar asigura pentru totdeauna personalul Casei de Depuneri , dar pentru ajungerea acestui scop e nevoe de modificarea legei de organizare a ministerului de finanțe în ce privește pe casa de Depuneri. Această modificare ar întârzia mult rezolvarea chestiunei și... lucrul amânat e lucru pierdut. In acest stadiu găsindu-se problema ce ne preocupă, o comisiune de funcționari s’a prezintat d-lor I. Eliad Rădulescu și senator Pacu, care comisiune a formulat niște cereri mai lesne de realizat, cereri dacă nu rezolvă de tot problema, o îmbunătățește mult. Iată ce s’a cerut : 1) Avansarea de la clasă la clasă înăuntrul aceleași funcțiuni „să se facă din oficiu“ și pe cale budgetară pentru toți funcționarii cari au o vechime de 2 ani și la alcătuirea fiecărui budget , iar de la funcțiune la funcțiune să se stabilească o gradațiune de atâta la sută și la un interval de timp care s’ar hotărî. Contra cererei de la acest punct nu se opune nimic, nici chiar legea de organizare a ministerului de finance. 2) Completarea locurilor vacante să se facă numai din personalul casei, iar nu să se aducă persoane din afară și să se închidă astfel și rarele ocazii de înaintare ce se ivesc. Sau, dacă se susține că azi Casa de depuneri face parte ca o simplă direcție din ministerul de finance, atunci să se dea putința ca funcționarii ei să poată înainta la vacanțele produse în minister. 3) Scoaterea în fiecare an la pensie din oficiu, a acelor slujbași cari întrunesc condițiunile prevăzute de legein adever, e drept să nu se pună monopol pe funcții prin prelungirea la infinit a serviciului, căci această procedare lovește așteptările legitime ale atâtor slujbași de carieră, micșorând șansele de înaintare. Fiecare trebue să-și facă rândul, îndeplinirea acestor cereri s’ar reduce, după calculele făcute de cei interesați, la un spor bugetar de vre-o 6000 de lei, sumă absolut neînsemnată pentru o instituție ca acea a Casei de depuneri care nu numai cănu ia fin ban din fondurile Statului pentru a se întreține, ci din potrivă dă tezaurului public, pe fiecare an, beneficii de milioane ! Iar în ce privește ușurința de a se aloca în buget suma necesară, aceasta e evidentă întrucât Casa își are budgetul eî separat, ce se alcătuește de direcțiune și se aprobă de consiliul de administrație. Unul care nădăjduește ---- I ■ un VN FROVSR3 P £ ZI Apa pe care o lași să treacă nu învârtește moara. ___ Calendar pe anul 1907 Ortodox Miercuri, LI Ianuarie.—L-ți Ciru și Ioan Catolic Miercuri, 13 Februarie.-Benignus Soarele răsare 7.21; apune 5.39 ~IniifAÖA( iCoresp. particulară a ziarului «Universul») • Roma, 27 Ianuarie. Rouile cheltueli militare E1a a fost împărțit la Cameră proiectul de lege pentru nouile cheltueli militare până la 30 iunie 1917, care a fost prezintat de ministrul de razboiu, generalul Vigano, acum câteva zile. Prin acest proiect S8 cer 200 de milioane, repartizate pe 11 bugete în modul următor . RâDe la rezervorul de la „Priseaca“, apele vor fi conduse până la bazilil Câmpu Lung, de unde prin mai multe artere se vor distribui in oraș. Licitația La 30 Ianuarie, după cum am comunicat, s'a ținut licitație, în localii primăriei orașului, cu oferte închise, pentru darea in antrepriză a lucrări lor de canalizare și alimentare cu apă. S’au prezintat mai mulți concurenți, însă numai asupra ofertelor d-lor ingineri Alb. Ionescu și Moțoi, consiliul comunal se va pronunța în termen de 10 zile, deoarece ceî-i’alțî concurenți și-au retras garanțiile. Rezultatul se va cunoaște deci peste câteva zile. Costul lucrărilor Totalul lucrărilor este evaluat la 800.000 lei, iar termenul de predare a fost fixat in toamna anului curent .__________ I’icailor. Vatra Luminoasă «Regina Elisaveta» Aurel Vasilescu 2 lei, Olga Bilic— viei (Broșteni) 2 lei, Loc. personalului casei S. K. Farehy 100 lei, Prin L. Wandelman (soc. fotografilor) lei 107.25, școala secundară de fete gr. 11 internat, loc. 500 lei, dr. Gev. Young, Nassau, Bahamas, lei 125, miss Mice Mincer, Nassau, Bahamas, lei 125, N. G. Naum 500 lei, G. N. Lefache (Caracal) 20 lei, Subscripția ziarului „Universul“ lei 1916.10 b., prin procurorul jud. Bacău, (proveniți din mituirea unul jandarm rural) lei 9 b. 70, A. N. Ghiriacopol (Galați) 4 lei, V. Pantazopol (Galați) lei 2, R. Mazilu (Galați)* 1 leu, soc. cooperativă „Unirea“ (Buzea) 150 lei, O. Silber (Jirlău) 5. lei, A. Mihăilese (Hirlău) vînzarea broșurilor „Luiza“ lei 39, M. Faboș 4 lei, St. Niculescu (Vasluiu) 125.50, J. Martin Bercovici (Hârlău) lei 6 b. 10, G. Mateescu (I.Severin) lunar 1 leu, nu me B’rosa Calomfirescu 100 lei, St. Popescu (llulubești) venitul unui bat lei 71, lani Ilurzidis (Galați) 2 lei, subscripția personalului dep. c. f. r. (Brăila) prin șeful dep. N. Ioanovici lei 83.20, prima sec. de „Economie“ (prin G. Lateș, Iași) lei 139.30, Anetta C. Săvoiiu (T.Jiul 200 lei, n-me Fleischmann (Zürich) 1000 lei, N. Bellu, directorul ziarului „Românul“ (Proman) 200 lei. Subscripția W. Trauber (Ploești) lista No. 101 , A. Radeglia 10 lei, F. Katz 4 Iei, L. Kanner 5 lei, C. C. Masterschn 5 lei, J. Kanner 4 lei, R. Ergas 4 lei, G. Grant 4 lei, d-na. B. Sonenfeld 2 lei, M. I. Cohen 2 lei, N. P. Nicolau 3 lei, St. C. Browski 10 lei, D. G. Motoiu 10 lei, M. Braunstein 5 lei, G. Sobescu 2 lei, N. Bratu 10 lei, L. Sanft 2 lei, I. Albulescu lei, D. M. Pollak lei 2, I. T. Münster 5 lei, Zissman 2 lei, N. L. Sogalla 2 lei, M. L. Marcus 2 lei, F. Sommer 2 lei, N. P. Richard 5 lei, H. Hacon 10 lei, S. Schmeidler lei 5 lei, A. E. Sandfort 10 lei, P. Ionescu 20 lei, T. P. Ionescu 10 lei, N. Sonană 2 lei, M. M. Laver 2 lei, S. Letzeler 3 lei, St. Ioan 2 lei, A. Fătuleț 5 lei, I. V. Adrian 5 lei, N. Braunstein 4 lei, L. Ionescu 2 lei M. Finkelstein 2 lei, G. Barbulesc« 10 leî, I. Streit 2 lei, I. Popea 41« și V. Trauber* 5 lei. Total 207 lei Georgica G. Assan, loco, leiäO.T. tribuna liberă Un cuvânt asupra propulștrei „V'etrei Luminoase“" Rareori s'a văzut o subscripție publică cu resultate atât de frumoase și de repezi ca aceea făcută în folosul „ Vetrei Luminoase“. Aceasta se datorește foarte mult „apelului“ călduros al Carmen Sylveî și activităței entusiaste cu care Suverana a lucrat și lucrează la desăvârșirea acestei opere. Firea omului, în genere și a românului, în particular, e aplecată spre compătimire, spre sentimente buni, dar, aceste sentimente sunt de obicei în stare latentă, sau — ca să zic așa—in stare de somnolență și trebue ceva sau cineva spre a le trezi. Acest «ceva» este inițiativa, entusiasmul,—iar acel «cineva» este omul de inițiativă, omul cu sufletul entusiast, capabil de a deștepta interesul și simpatia pentru o causă oarecare. Astfel se explică succesul ce l-a avut apelul Reginei noastre. Fiecare și-a dat obolul cu bucurie și cu încredere, căci știa bine în ce mâini destoinice și miloase îl depunea. Cea mai buna dovadă despre aceasta e că din străinătate au venit sume însemnate , atâția capitaliști, atâtea personalități distinse,—ori particulari modești dar devotați Reginei Elisabeta, — au subscris pentru o întreprindere ce, desigur, nu le-ar fi atras atenția dacă în fruntea ei n’ar fi stat Carmen Sylva. Ea singură s’a gândit la nenorociții orbi. Ea însăși a cerut atât de duios: „O para pentru cea Vatră Luminoasa“. Ei singure deci i s’au încredințat toate ofrandele, cu deplina convingere că nimeni nu le-ar putea mai bine întrebuința. Această convingere s’a arătat perfect îndreptățită . Intr’un timp atât de scurt — 3—4 luni — de când s’a deschis subscripția, până s'a inaugurat „Vatra Luminoasă“, s’au făcut într'adever minubi. Peste 20 nenorociți orbi (iar acum aproape îndoit acest număr), au fost așezați în Azil și au început a lucra învățând câte un meșteșug. Cine își dă seama de ce vrea să zică întreținerea atâtor oameni, organisarea și funcționarea a diferite ateliere, înțelege câtă muncă și pricepere s’a depus pentru aceasta; și e neîndoios că subscriitorii,— mari și mici,—trebue să fie încântați de întrebuințarea ce s'a dat obolului lor. Iată de ce ne putem aștepta ca instituțiunea „Vatra Luminoasă” începută sub auspicii atât de fericite, să propășească neîncetat, spre marea mulțumire a tuturor iubitorilor de omenire. Elena Popoaiu Șcheia de la Petroșani Prin poștă de la corespond, nostru i particular) Giurgiu, 27 Ianuarie Am comunicat la timp mișcarea comercianților giurgiuveni, în jurul desființărei schelei de la Pietroșanî (Vlașca), dând și numele câtorva din numeroșii comercianți cari a fost primiți in audiență de d. prim-ministru Cantacuzino. Existând încă și azi o vie agitație în această afacere de interes general pentru întregul oraș, căci prin existența șchelii de la Pietroșani se aduce un rău de netăgăduit întreg orașulul din punct de vedere comercial, am găsit de a mea datorie să am o convorbire cu unul din principalii inițiatori al acestei mișcări, cu comerciantul Vasile Ghenu. Imediat ce d. V. Ghenu a sosit de la București, unde fusese în delegație fiind și membru în societatea „Clubul comercial“ ra’am prezintat la d-sa și, reepunându-i scopul venirei mele d-și îmi spuse următoarele : „Viața comercială a orașului nostru scompta mult pe traficul mărfurilor ”ce se importa din streinătate prin portiul Giurgiu, pentru întreaga consumație a țărei.Chestiuni însă de interes general au determinat pe conducători să aplice taxa de 75 la sută pentru transportul mărfurilor pe calea ferată Giurgiu-București. Lucrul acesta a împiedicat importul martirilor prin portul nostru. Comerțul nostru a suferit, se înțelege, prin această taxă. In al douilea ram, nu mai puțin păgubitoare pentru noi a fost și este starta în care se află debarcaderul portului. In zeci de ani s’a cheltuit milioane cu lucrările necesare, spre a se înlesni încărcările și descărcările in port. Totul însă a fost zadarnic, căci azi, după 25 ani de muncă și cheltueli, ne găsim sub raportul operațiunilor în port mai rău ca mai înainte. Și apoi pe lângă aceste două rele mai, o înoră unul. ■Județul nostru, ca nici unul poate, din întreaga țară, e lipsit de căi de comunicațiune care să-l lege cu Capitala, deși avem câteva șosele județene. Din această cauză, parte din comunele jud. nostru găseau productelor lor un debușeu prin Zimnicea, Alexandria, ori Roșiorii-de-Vede (Teleorman), iar parte prin Titu, Găești ori Pitești, așa că oborul nostru remțmnea a se alimenta cu cereale din comunele apropiate de oraș. Aiuim însă și această mică producție amenință pe zi ce mergea părul, oborul nostru, fiindcă la 30 kilometri de Giurgiu se află moșia Petroșanî, a cărei întindere merge pînă la Dunăre. Aci se află și satul Pietroșanî. . Acolo s’a stabilit o schelă în toată regula prin care se atrage cu multă înlesnire exportarea productelor și din cele câteva comune a căror producțiune mai venea la oborul orașului nostru. Este ușor de apreciat cât de păgubitoare e pentru noi funcționarea acestei șchele. La audiența ce o comisiune de cetățeni a avut la d. prim ministru s’a promis că se va face o anchetă și că numai după aceasta se va putea aviza la închiderea șcheiei. S’a înaintat câte un memoriu tuturor reprezintanților jud. nostru, în Cameră și Senat, precum și d-lul prim ministru. Comuna Pietroșanî Comuna Pietroșani are 3000 de locuitori, școală cu patru învățători, o biserică cu două preoți, o moară sistematică, bancă populară și societate cooperativă pentru vinderea productelor. Moșia e a principelui Știrbei. In localitate se află 26 comercianți de cereale. Comuna are clădiri frumoase și peste puțin timp, dacă va mai fi schelă, se va transforma într-un adevărat orășel. Fruntașii și locuitorii comunei motivează menținerea schelei pe un decret domnesc din timpul lui Bibescu, pe întărirea dată de domnitorul Alexandru I. Cuza la 1861, precum și prin Constituția de la 1866. Aci se aduc cereale pentru exportare, din comunele Arsacie, Malu, Bujoru, Bălării, Gânjani, Pietriș, Gogoșari, Putinei, Măgura, Trestenicu- Popești, etc. Locuitorii spun că vor cere Corpurilor legiuitoare să se acorde comunei lor un împrumut de două milioane, spre a face un cheiu de acostare a vapoarelor sau șlepurilor. Coresp. In momentul când serviciul siguranței și-a alipit biroul servitorilor s’a făcut o constatare: nenumărați servitori cari veneau la viză sau pentru scoatere de condicuțe se găseau trecuți la urmăriri, avind în contrăla mandate de arestări de executat. S’a mai constatat, tot mulțămită fișelor și fotografiilor, că mulți servitori își schimbau numele de la un slăpin la altul și odată cu numele și locul de origine. Ori, nu se ascunde cel ce nu are nimic de ascuns și mai toți cel cu adevăratele nume tăinuite au fost găsiți urmăriți. Și atunci serviciul de siguranță a luat următoarea măsură : Nici o condicuță veche nu se mai vizează și nu se mai liberează nici una nouă până ce servitorul nu-și stabilește identitatea printr-un singur act: pașaportul vizat, pentru supușii streini, actul de naștere sau un bilet de identitate recent liberat de primăria comunei de origine. Rubrica „Întâmplărilor din capitală“ e plină vecinie de arestări de servitori și servitoare, urmăriți pentru furturi sau cu mandate vechi. Cum ar putea da curs siguranța nenumăratelor reclamații ce primește contra servitorilor, dacă nu și-ar lua garanții că, la caz de nevoe, știe de unde să ia pe fugari sau pe delincvenți ? Altă cauză a crizei era până acum câtva timp faptul că birourile de plasare furnizau cel mai mare număr de servitori în provincie, în vederea unor beneficii mai însemnate. De puțină vreme serviciul siguranței a stăvilit și acest neajuns. S’a interzis birourilor de a mai plasa servitori afară din Capitală, pe de o parte de alta, au fost obligate toate birourile să prezinte în fiece zi, la poliție, tablouri de numele servitorilor plasați și numele stăpânilor la cari s’au făcut plasările, de numele și adresele servitorilor disponibili. Și în fiecare zi sosesc la poliție liste întregi de servitori disponibili, dar în același timp controlul fișelor biuroului urmăririlor scoate la iveală urmăriți noul. Această măsură luată în vederea siguranței publice se restrânge firește asupra beneficiilor biurourilor de plasare și de aci o restrângere a numerului celor ce caută stăpâni, urmărind însă scopuri necinstite. Reclamațiunile primite la poliție asupra lipsei servitorilor, au dus la tablourile de cari vorbirăm. Am vezut acele tablouri și putem afirma că în fiecare zi sunt în Capitală 20-30 servitori disponibili, număr suficient pentru îndestularea nevoilor Capitalei. Slugi cinstite sunt destule și acestora poliția nu le face nici o piedică ca să -și găsească stăpân. E o datorie însă a stăpânilor, pentru garanția lor, să nu țină servitori fără condicai ții. Lipsa de servitori Mai mulți cititori ne-au scris în ultimul timp plângându-ni-se de lipsa de servitori ce se simte în Capitală. Unele din scrisori acuză biurourile de plasare că fac speculă, altele spun că criza servitorilor ar fi motivată de măsurile luate în ultimul timp de poliție, care refuză a mai libera condicuțe decât pe baza unor acte pe care mulți din servitori nu și le mai pot procura, și deci biurourile de plasare nu pot face față cererilor. Am căutat să luăm informațiuni chiar de la serviciul de siguranță, care și-a luat nu de mult controlul biroului servitorilor de la poliție, asupra crizei de servitori care într’adevăr există și credem de folos a da următoarele lămuriri. Poliția are autoritate un număr de 17 birouri de plasare în Capitală ; la acestea caută servitorii stăpîni și stăpînii servitori. Servitorul sau , servitoarea care se angajază e obligată a prezintă stăpînului condicuța respectivă, a o viza pe numele noului stădin, sau, în caz cind n’are condicuță, e obligat a’șî face una la poliție. Desigur, nu încape discuție asupra folosului condicuțelor și pentru stăpîn și pentru servitor și pentru poliție. Aceste condicuțe obligatorii s’au liberat limită vreme numai pe baza unui certificat de identitate liberat de ori ce comisariat, rare ori pe baza actului de naștere. La poliție s’a introdus însă nu de mult sistemul fișelor. Fiecare servitor își are fișa lui, pe care e însemnat numele, locul și data naștere, fișe cu trimitere la cazierele urmăririlor judiciare. De la congresul institutorilor Primim următoarea scrisoare: Domnule Director, Instimatul dv. ziar din 31 cor., sub litinl „Congresul institutorilor“ se vede trecut o informație jignitoare la adresa subsemnaților. De aceia,nă rugăm să bine-voiți a rectifica lucrul astfel: In urma propunerii d-lui G. Simionescu, primul censor al „societății institutorilor“ din București, ca cu ocazia constituirea marei societățî a tuturor institutorilor din țară, biroul congresului să fie mărit și cu președintele și vice-președintele soc. institutorilor din București, pe baza statutelor căreia urma a se face unirea d. Pomponiu și preotul G. Dumitrescu s-au urcat la biurou. Parte din congresiști neîmpărtășind această părere, au propus ca să râmâe biuroul fără asistența celui din Capitală. D. Pomponiu voind a arăta oportunitatea acestui lucru, s’a născut un mic tumult pe care d-sa spre a-l evita s’a retras de la biurou, dar a fost imediat chemat la biurou spre a vorbi, părintele Dumitrescu l-a urmat părăsind biuroul, în urma explicațiilor ce i-a dat d. Nicolau, luând apoi ambii parte la deliberările congresului, cari au decurs in cea mai mare animație și colegialitate. Pr. C. Dumitrescu. ____________ D. Pomponiu. ȘTIRI DIN STIEIMI ATI. — Prin poștă — Bricul grecesc „Evangeli“ care căra ciment la Neapole, a naufragiat în dreptul capului Antibei. Echipagiul a fost scăpat. , Vre curînd va începe să apară la Peking întâiul ziar scris în limba mongolă. Din Atena se anunță un fenomen rar. Muntele Adelphi, așezat în mijlocul provinciilor grecești Messenia și Trysalia, s-a spintecat și amenință să se prăvălească asupra satelor din vecinătate. Muntele Adelphi e unul din cele două coame principale ale masivului muntos al Moreei. _ *.* Serviciul de siguranță din Paris a arestat deunăzi o bandă întreagă de așa ziși „apași“, autori ai unei serii de crime și asasinate comise în ultimii ani. Printre cei arestați—45 la număr—sunt și frații Abele și August Poullet, șefii cunoscuți ai bandei. Împăratul Francisc Iosif a donat suma de 3000 coroane pentru fondaiunea defunctului profesor universitar dr. Nothnagel. Din Stuttgart (Germania) se anunță că, cu ocazia aniversării a 25 a morții cunoscutului poet Berthold Auerbach, s’a făcut o comemorațiune festivă la mormintul säu din Nordstätten. La casa natală a poetului s’a desvelit portretul sau in relief. Alaită-erî a încetat din viață sa Lipsea cunoscutul profesor de geografie de la universitatea din Halle, dr. Alfred Kirchoff, in virstă de 69 ani. ... Din Brad (Transilvania) se anunță ca pe hotarul comunelor vecine Lunca și Soiu mare s’a dat de o mină bogată in aur și argint. Exploatarea acestei mine va începe la primăvară. .*. Ambasadorul german din Viena, contele Wedel, a vizitat deunăzi pe văduva poetului Ilebbel și a felicitat-o pentru a 90-a aniversare a naștere.i. Ambasadorul a prezentat d-nei Ilebbel un manunchiu de flori din partea împăratului Wilhelm al Germaniei. Din Berlin se anunță că prima sesiune a noului Parlament german, va ține vre-o zece săptămâni. Guvernul n’are intențiune să prezinte Parlamentului proiecte de legi mai însemnate, deoarece speră ca să voteze creditele speciale, pentru colonii și a tratatului comercial cu Statele Unite. Academia maritimă din Annapolis (America) a hotărit, de acord cu departamentul marinei, să introducă învățămîntul limbei germane, care fusese suprimat acum câțiva ani. O CUGISIAHX: PIS ZI Boala, moartea și norocul sunt singurii mosaftri cari nu maî întreabă pe ce țise să intre in casă. ~AMP ÍASAREA~ înființărei societăței funcționarilor publici Funcționarii publici au sărbătorit era a 25-a aniversare a înființărei societății lor. La orele 10 dim. s’a oficiat un Te-Deum in biserica Albă din calea Victoriei de către P. S. S. arhiereul Nifon, vicarul Mitropoliei, asistat de preoții bisericei și de preoții V. Pop de la biserica Sf. Vineri (Herească)și Ghibănescu de la biserica Doamna Nălașa. La Te-Deum afi asistat foarte mulți membrii ai societății, în frunte cu comitetul lor. După săvârșirea serviciului divin a vorbit mai întâi d. R. Georgescu membru fondator al societății, arătînd în ce împrejurări s’a înființat această societate. D. Codreanu a spus că actualii membrii trebue să fie recunoscători acelora cari au condus această societate de la întemeierea eî și până astăzi, iar azi cu ocazia aniversarei a 25-a, el trebue să înalțe rugăciuni celui Atotputernic pentru odihna sufletelor membrilor repausațî. P. S. S. arhiereul Nifon, după ce mulțumește pentru onoarea ce i-au făcut de a-l proclama membru de onoare al societăței lor, spune că pe cât îî Va fi posibil îi va da lot sprijinul SUA. După aceasta toți membrii prezenți s’au fotografiat in grup. Câteva date Societatea funcționarilor publici s’a înființat la 31 Ianuarie 1882, iar la 11 Aprilie 1892 a fost recunoscută ca persoană morală și juridică. Ca membri ai acestei societăți nu pot fi decât funcționarii Statului, ai județelor, ai comunelor și ai așezămintelor publice, puse sub controlul Statului. Societatea de la înființarea ei și până la 31 Decembrie 1905 (darea de seamă pe anul 1906 nu e încă terminată) a dat membrilor săi următoarele ajutoare: 1) Pentru cașuri de boală 713.391 lei 40 bani; 2) Celor rămași fără funcțiuni 1.262.474 lei și 01 bani; 3) Ajutoare de înmormântare lei 422.372 bani 80; 4) Ajutoare pentru cașuri de infirmitate 773 lei 60 bani, și 5) Pensiuni văduvelor și orfanilor membrilor 705100 lei și 80 bani. In total societatea a dat membrilor săi ca ajutor sub diferite forme suma de 3103166 lei 89 bani, sumă destul de respectabilă. Ca președinte de onoare al societății e A. S. Pi. Principele Ferdinand. La expoziția din Paris din 1900 societatea a obținut medalia de aur cu diploma de onoare, fiind recunoscută ca una din cele mai filantropice societăți din lume. A. T. apostolul păcii Consilierul sie Stat rus baronul B. _ Martens .— Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretul consilierului de Stat rus, profesorul baron de Martens, care în numele Țarului Nicolae vizitează capitalele mari ale Statelor europene, având de scop să înceapă tratative preliminare în vederea congresului pentru pace, ce se va ține In primăvara aceasta la Ilaga. fiORnIRI«* HfilWIOARE C A. AXERA. Ședința de la 30 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sula., sub preșidenția d-lui T. Cămărșescu. Presențî 92 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri Take Ionescu, I. Grădișteanu, G. Disescu și D. Greceanu. . Se admite indigenatul d-lui Justin Adom; sunt voturi nule pentru împământenirea d-lor Gh. D. Sandu, Galimachi Apostoliadi, Grigore Vențet Stasek, Ioan Alex, Elias Prager și George Naneș. Ședința se ridică la orele 3 jula. Alimentarea cu apă a orașului Tărgoviște (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Târgoviște, 29 Ianuarie Alimentarea orașului cu apă se discută de acum 15 ani. Consiliul comunal de atunci, alarmat, în urma unor boale epidemice, de modul rudimentar și neigienic al sistemului sacalelor cu care populațiunea își procură apă de calitate proastă din Ialomița, a însărcinat pe d. inginerinspector Elie Radu cu întocmirea planurilor, în vederea unei alimentări cu apă de la „Isvoare“. Din diferite împrejurări însă, proiectul nu s’a realizat. Actualul consiliu comunal a reluat chestiunea. Găsindu-se soluțiunea financiară, s’a cerut și votat prin lege un împrumut de 700.000 lei. Cu direcțiunea lucrărilor a fost imediat însărcinat de hidrolog Matei Drăghiceanu, având ca ajutor pe d. M. Mărăcine. Lucrările au început încă de acum un an și au fost duse la bun sfârșit. Apa se va aduce de la localitatea „Isvoare“ situată la 22 km. depărtare la Nord de Târgoviște. Are o temperatură de 9 ° centigrade și este de o calitate excelentă, dovadă analiza chimică și bacteriologică ce s-a făcut la institutul d-lui dr. Babeș. Debitul apei După constatările făcute la fața locului de către d. hidrolog Drăghiceanu, în Aprilie anul trecut, debitul apei de la „Isvoare“, fiind nesuficient pentru alimentarea orașului și proectul vechi, prezintând multe lacune, s’a cerut și obținut un credit de 25 de mii lei, pentru studii, sondaje și cercări, în scop de a se asigura, dacă bazinul aquifer al isvoarelor de la localitatea cu acelaș nume, poate da debitul de apă necesar orașului. Cercetările au dat rezultate bune, obținându-se, prin mijlocul galeriilor, un debit total mediu de 22 litri pe secundă, în loc de 11 litri, totalul emergenței isvoarelor. Acest debit de 22 litri este mai presus de trebuințele populațiunei actuale a orașului. Modul de captare Apele colectate în galerii, zidite parte în beton, parte în cărămidă presată, după natura terenului, vor fi conduse prin tuburi de oțel într-un bazin colector, de unde prin conducta principală, care va fi de fontă sau de oțel, vor sosi la rezervoriul așezat pe dealul „Prisecel“ din apropierea Târgoviștei. Modul de aducere a apelor este bazat pe principiul vaselor comunicante. SJENA.TVZ. Ședința de la 30 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 și 50 m. sub preșidenția d-lui N. Economii, vice-președinte. Prezenți 67 d-ne senatori. Pe banca ministerială d. general Manu. Votul asupra recunoașterii d-lui Dumitru Gramata, român macedonean, domiciliat în București, e din nou ml. D. dr. Bardescu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege, admis de Cameră, cu privire la pensiunile și ajutoarele meseriașilor civili din serviciul armatei. In discuția generală a proiectului, d. Matache Constantinescu mulțumește d-lui ministru, de război, ia numele meseriașilor din serviciile armatei, cari l-au rugat pe d-sa să le exprime recunoștința către cei ce le-au purtat de grijă. Se precede la votarea pe articole, cari se admit fără discuție. D. general Manu, ministru de resboiui, spune că mulțumirile transmise de d. Constantinescu se adresează nu numai guvernului, ci și Corpurilor Legiuitoare cari au votat acest proiect ce răsplătește pe acei ce muncesc în serviciile armatei noastre, indiferent de naționalitate. D-sa mai comunică cum că a primit o petițiune a unei categorii de meseriași tot din serviciul armatei, însă cu lefuri mai mari și angajați prin contract, prin care aceștia cer să fie și ei cuprinși în proiect, bineînțeles cu pensia proporțională cu leafa. Nu le-am putut satisface cererea, deoarece acestor meseriași angajați prin contract, nu li se face nici o reținere pentru pensii. Vor avea insă tot sprijinul meu dacă vor face o cerere Camerei, la votarea budgetelor, în sensul să fie trecuți și ei ca funcționari cărora să li se facă rețineri. •Proiectul, pus la vot în total, se admite cu 43 bile albe. Se admit : recunoașterile d-lor Andrei Căbuz, român transilvănean, domiciliat în comuna Șerbănești-Podurile din jud. Dâmbovița, Niculae Rădulescu, român transilvănean, domiciliat în București și Dimitrie Pitiș, român transilvănean, domiciliat în Târgoviște. Se admit indigenatele d-lor Leon Hornstein și F. Emilian din București, Leon Nitandovschi din Ploești și recunoașterea d-lui Gh. Anastasia, român macedonean, domiciliat in comuna Blejești, din jud. Vlașca. Ședința se ridică la orele 4 și 10 nu