Universul, iunie 1907 (Anul 25, nr. 147-176)
1907-06-01 / nr. 147
Impăratul Wilhelm și ziariștii englezi.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1907 Ortodox Jouî, 31 Main. — înălțarea Domn. și Apost. Emil și Stratonie. Catolic Jouî, 13 Iunie.—Tobias. Râs. soarelui 4.62 , ap. soar. 7.59 București, 3 Main. LA ORDINEA ZILEI Anunțarea necesității unei modificări a legii tocmelilor agricole ocupă un loc de căpetenie în manifestul către țară dat în numele M. Sale Regelui în ziua de 12 Martie,—manifest care constituie în același timp programul de activitate al guvernului. Deci chestiunea aceasta va fi fără îndoială printre cele d’intuiti cari se vor supune desbaterilor noului Parlament și vor trebui să găsească o soluțiune cât mai neîntârziată. Intru cât și in ce fel anume se va modifica actuala lege, nu putem ști încă precis. In genere se consideră ca principala ei lacună dispoziția finală care spune că «părțile cari nu vor să beneficieze de dispozițiunile legei, sunt în drept a contracta tocmeli agricole sub imperiul dreptului comun».Această dispoziție singură ar fi de natură a anula orice efecte bune ale legii tocmelilor, întrucât ea așadar nu e obligatorie, ci se lasă la apreciarea părților să uzeze sau nu de dânsa. E probabil deci că una din modificările legii va consta în suprimarea acestei dispoziții sau cel puțin într’o restrângere și precizare mai de aproape a cazurilor de excepțiune. Manifestul anunță în generel ușurarea invielilor agricole și fixează unele amănunte precuri : pământurile de cultură date în bani se vor plăti în bani; învoelile vor arăta felul și câtimea muncilor agricole, iar prețurile se vor răfui după prețurile obicinuite din timpul când munca se face; dobânda pentru bani dați înainte de muncă nu va trece de 10 la sută pe an și nu se va schimba într’o reducere a prețurilor învielilor, etc. Dar o altă chestiune de care se preocupă manifestul, și care desigur este cea mai importantă, e acea a aplicării legii. In adevăr nici legea actuală nu este dintre cele mai rele. Modificările cari i se vor aduce vor perfecționa-o, fără îndoială, ca să fie un model de învoială dreaptă între pro 69 prietar și muncitorul pămîntului. Dar cea mai bună lege din lume, și cu deosebire o lege ca aceasta, rămâne literă moartă, nu vindecă și nu îndreptează nimic, câtă vreme nu se veghează la aplicarea ei riguroasă. Ce zice manifestul în această privință?—Se va pregăti o lege prin care se înființează dregătorii administrative, cari să reguleze și să garanteze aplicarea legilor și regulamentelor privitoare la învoelile agricole. Ce vor fi aceste dregătorii, ce organizație li se va da, rămâne iarăș de văzut. Din parte-ne, ne vom face datoria de a urmări de aproape desbaterile—și nu numai pe cele parlamentare— cari se vor isca în jurul tuturor acestor chestiuni mai la ordinea zilei ca oricând, din împrejurimile Parisului. Delegații și-au expus ministrului plângerile cum că caii armatei nu mai sunt hrăniți cu ovăz. Ce relație poate fi între cultivatorii de ciuperci și hrana cailor ? Relația însă e mai strânsă decât se poate crede. Cultivatorii se servesc de băligarul cailor militari pentru îngrășămintea parcurilor lor de ciuperci. Acum, pare că de când s’a suprimat ovăzul, ciupercele cresc mici și pipernicite. Ministrul n’a putut face alt decât să dea din umeri și să surîdă față cu ciudata plângere. Trebue să se fi gândit ministrul că in Franța plângerile la guvern se înmulțesc tocmai ca ciupercile... O colecție prețioasă Zilele aceste s’a împrăștiat o colecție de obiecte artistice, în mare parte medievale, lăsate de defunctul colecționist Eduard Chappey. Vinzarea, care s’a închis ori, a dat suma de aproape patru milioane și jumătate. Un mic covor persian, rechi și plin de găuri, care reprezintă pe un fond roșu o luptă de animale, a fost vândut pentru suma enormă de 132.000 francii. Experții spun totuși că prețul e foarte moderat, dată fiind raritatea COVOrului. Brutus. In urmă de actor financiar Ionescu deleagă atât pe d. Voinov , cât și pe controlorul I. Vasiliad ( pentru anchetare. Ambii transportându-se la circ. 8 Nicorești unde I actualmente funcționa atât perceptorul I. Falcon cât și agentul V. Cristescu, urmând a se face și predarea serviciului de percepere d-lui G. B. Dimitriu, procedează inter la verificarea scriptelor și găsind și aci false dintre chitanțe precum și cei 6.715 bani , 51 sustrași, declară arestați pe perceptorul Falcon cât și pe agentul său Cristescu, ceilalțî agenți fiind dispăruți din comună. Apoi, cerând parchetului de Tescuci, autorizarea unei percheziții, d. Vasiliad, însoțit de către ajutororul de primar Săndulescu și de către șeful plutonului de jandarmi) , anume I. Uiman, procedează laf fi percheziții minuțioase la domicilliul numiților. Nu găsește însă bani, apoi aplică sequestru per i] toată averea mișcătoare a delapidatorilor. ’ 1 In ziua de 28 Maiü inculpații au fost transportați în arestul j jandarmeriei locale. D-nii controlori respectivi de- 1 punându-și procesele-verbal de cele I constatate, d. ad-tor Ionescu le-a și înaintat parchetului local ce î rând darea delapidatorilor in judecată și comdamnarea lor a plătit solidari către Stat suma delapiidată cu procentele legale. Din versiunile ce circulă, se crede că muniții ar mai fi posedând din banii sustrași. Statul i însă, după cât se vede, nu are de [UNK] unde a se despăgubi de această sumă, și gestiunile financiare de la această adție privind și pe predecesorii administratori ce s’au perindat in scurt interval pe la această adție, după lege urmează a se răspunde suma delapidată de către următorii foști adtori: ’ i D. B. H. Niculescu lei 8.636—42 « Petru Negel lei 1.170—16 » « G. Polydor lei 6.431—51 ( Total lei 16.238 -09 sumă sustrasă de perceptorul I. . Falcon și agenții săi. Astăzi in pricinațiî au fost aduși la parchet luându-li-se lungi interogatorii. UJV PROVENIIE PE ZI Pe cerșetor niciodată să nu'l plângi. MM FRANȚA (Goresa- particulară a ziarului "‘Universul») Paris, 27 Maiű. Epilogul agitației viticultorilor Știrile sosite de la Sud nu lasă nici o îndoială asupra caracterului excepțional pe care l-a avut întrunirea viticultorilor ținută era la Montpellier. Orașul e năpădit de mulțime, care a început să se îngrămădească cu o zi înainte, cu trenuri speciale. 30.000 de locuitori din Béziers au sosit in massă și au poposit pe câmp orice manifestație pe strade e primită cu ovații gălăgioase. Demonstanții mănâncă și dorm pe piețe și pe strade. Orașul are o înfățișare unică și de nedescris. Promotorul mișcărei, Marceliin Albert, și-a făcut o intrare triumfală la Montpellier. Snobismul începe deja să pună stăpânire pe popularul propagandist. Zilele trecute a fost o adevărată procesiune de automobile, cari duceau in sătulețul Argellieres, unde locuește el, o mulțime elegantă de admiratoare ; pare însă că Marcelin nu și-a pierdut capul din cauza excesivelor omagii. întrunirea de eri a proclamat greva fiscală. Dar guvernul nu pare prea îngrijorat. Funcționarii ministerului de finanțe socotesc că fiscul va putea avea o pagubă de vre-o 60 de milioane , dar deficitul va fi acoperit la toamnă, când viticultorii ișî vor vinde recolta ; atunci perceptorii vor fi însoțiți de forța publică spre a încasa impozitele. Clemenceau nu prea pare că se teme de desordine. Vorbind cu câțiva ziariști, după consiliul ținut la Eliseff, primul ministru a declarat că n’a avut nici o dată intenția de a aresta pe Marcelin Albert. O plângere ciudații Una din plângerile cele mai ciudate este desigur cea adresată ieri ministrului de războiu, generalul Picquart, de către o comisiune a cultivatorilor de ciuperci DELAPIDAREA a 13.238 de lei și 8 bstm {Prin poștă de la corespondentul nostru particular Tecuciu, 29 Maiű. In cursul acestei luni, venind ca administrator financiar in localitate d. I. Ionescu, a luat măsuri pentru bunul mers și control al serviciilor pendinte de această administrație. Cu ocaziunea dispozițiunilor luate de către d. Ionescu, de a se confrunta chitanțele emise de agenții fiscului cu registrele aduse pentru ambulanți cu care se incasa de către perceptori și agenți taxele fondului comunal, s’a descoperit de către d-nii controlori Th. Voinov și I. Vasiliad, că perceptorul Ioan Falcon, fost in 1906 la circ. 12 Statt isești, a delapidat prin falsificare de chitanțe suma de 9.522 bani 58, delapidare făcută in complicitate cu agenții sei, anume V. Cristescu, Alex. Greceanu și alții , iar în 1907, de la 29 Ianuarie și până la 24 al unei curente, numitul perceptor, tot in complicitate cu agenții citați, fiind transferat împreună cu d. V. Cristescu la circ. 8 Nicorești, a delapidat suma de lei 6.715 bani 51. Acest îndrăzneț perceptor falsificator și delapidator, pe când se afla ca funcționar la gara Tecuci, a mai fost supus judecăței tot pentru fals și delapidare, insă a fost achitat, dar distituit. Iată și amănuntele relative la împrejurările in cari s’a descoperit această delapidare, in sumă de lei 16.23809 in total. D. controlor Voinov, trecând in inspectarea percepției Stănișești, găsește pe urma agentului Cristescu bilete de liberă circulație in neregulă, și confruntându-se cu sașa află falsul comis si sustragerea sumelor de bani. Chemând pe agent telegrafic, el nu răspunde și dispare. Controlorul continuă cu ancheta, apoi depune procesele verbale încheiate la administrație. Examenele particulare Localurile unde vor depune examene elevii preparați în particular It steli Cl. I A. La liceul Matei Basarab. —Vor depune examen elevii preparați in particular : gimnaziul evreesc, școala,,Cultura“ și institutul Macovei. Cl. II. La liceul Mihaiu Viteazul. —Vor depune examene elevii de la toate celel’alte institute. Cl. II. La liceul Lazăr.—Elevii pregătiți în particular, școala „Cultura“, gimnaziul evreesc și institutul Bălteanu. Cl. II. La liceul Sf. Sava.—Elevii de la toate cele l’alte institute. Cl. III la gimnaziul Cantemir. Cl. IV la gimnaziul Șincai. Cl. V la liceul Mihaiu-Viteazul. Cl. VI la liceul Mateiu Basarab. Cl. VII la liceul Lazăr. Cl. VIII la liceul Sf. Sava. Fete Cl. I.—La școala sec. de fete gr. I, calea Victoriei ; cl. II si III la școala sec. de fete gr. II, externat, str. Gloriei ; cl. IV la școala prof. de fete No. 1 ; cl. V, VI, VII, VIII, la școala secundară gr. II internat. Comisiunele pentru examenele particulare In provincie Ploești.—Președinte U. G. Lăzărescu. Membrii: religia, pr. G. Ghivică; 1. rom. și filozofie C. F. Becescu; latina A. Moșoiu; elena și italiana, M. Ilenzeld; franc. M. Mihăileanu (Pitești); germ. C. Vorobievici; geografia, D. Munteanu (Rîmnic) ; istoria, I. Niculescu ; matern., C. G. Popescu; șt. fizico-chim. și igiena, G. Constantinescu; șt. nat., I. Dumitrescu-Agraru; desen și caligr., V. Niculescu; muzica: I. Popescu- Pasăre. Craiova.—Președ. și matern, M. Coculescu, relig. preot Drăgaicî Paraschiv, 1. rom., Eliodor C-tinescu (R.Vâlcea), latina și elena A. Matache, germ. Gheorghel Ilie, franc. Mețulescu Marius, geografie Lăzărescu Andrei, ist. Dumitrescu V. M. șt. fizice și higiena Gheorghiu Gh. (Ploești), șt. nat. și econ. pol..Marin Dumitrescu, filoz. 1.?. Bușilă, muzica I. Solovin, gim. Georgescu Th. Bacău. —Preș. Lascar Veniamin, istorie, filoz, drept și econ. pol. Pătrășcanu D., rom. și franc. Fortuna Grigore, ger. Muscă Niculae, matern. I. Neagoe, (P.Neamțu), fizico-chimme Dima Gh., latină Roșu Gr., geogr. și elena Gavrilescu Gh., desen și caligr. Pavelescu C., gimn. Corbu S. N. , muzică Borș Constantin. Bârlad.—Preș. și ist. G. C-tinescu Rrîmniceanu, ref. pr. Ion Antonovici, 1. rom. St. Dobrescu, lat. și drept G. Nestianu, franceza Vasiliu (Bacău), germ. și ital. V. Ghețu, el. și geogr. V. Triandaf, matern. Radtivan Saba (Focșani), fiz. și iig. A. Fințescu, muz. Eug. Bulbuc, desen și caligr. C. Sfetescu, gim. P. Gheorghiu. Galați.—Ref. pr. St Vârgolici, rom. G. Frățilă, care va fi și președ., lat. Florea Șt.Goandă, fran. Chicireanu N., (Brăila), perm. Const. Pop., ist. A. Marosin, geog. G. Codreanu, mat. Pivniceru, naturale V. Ion, fiz. G. Ștefănescu-Galați, filoz. Longinescu, cal. Florescu, muz. Teodorescu și stim. C. Teodorescu. Șc. de com. Galați: 1. rom. Stupeanu, fr. I. Gh. Munteanu (care va fi președ.), ger. C. Pop, mat. I. T. C-tinescu, fiz. și nat. Velichi, geog. Marosin P. Atanasie, drept G. Aramescu, compt. Șt. Cezar, econ. pol.Longinescu N. G., eal. Cartell A. Pitești. — Preș. și geogr. M. G.Dumitrescu, religie și muz. diaconul Krăjenaru, rom. și germ. N. Brinzei, lat. și elină Batist, franceză Al. Duimitrescu, șt. naturale și igienă Marin Dumitrescu (Craiova), fizico-chim. I. Ghimpa, matern. T. Angheluță, fii. I. Rădulescu-Pogoneanu, gimnastică Mândru V. Brăila—(cl. III—VIII), președ. Șt. Popescu (Iași), religie și elină, I. Mihăescu, rom. V. D. Păun, franceză Bachelin, germ. I. Scurtu, filoz. lat. și istorie I. Brătescu, italiană G. Codrescu, istorie Leonescu Constantin, mat. D. Patriciu, fizic. Gatu Grigore, nat. Zotu Ștefan, muzică Bănulescu, gimn. Corbu S. R., caligr. Șt. Nestorescu. (Cl. I și II) ; preș. Păun (1. rom.); religie I. Mihălcescu , lat., Popescu At.., germană I. Scurtu, franc. Ștefănescu Iulian, geogr. Dănescu Grig.; ist. Leonescu Constantin, matern. G. Stănescu (Buzeu), natur. Al. Pandele, muzică Bănulescu, gimn. Corbu, caligr. Hîrlescu D. Sc. de comerț-Brăila , preș. Patriciu (matern)., 1. rom. Gh. Macedonescu, franc. și germană Bachelin, italiană Godrescu, compt. Trancu, geogr. St. Popescu, fizic. Al. Pandele, drept și econ. pol. Longinescu, desen și caligr. St. Nestorescu. Focșani.—Preș. I. Panaitescu, religie Mironescu Petre, rom. și lat. Manolescu Ion, franc. Iulian Ștefănescu, germ.Mihail Dumitru (Buzăui), fii. si dr. C. Lupu, geogr. Mitru Gh. matern. Rădulescu P. Ion, natur, agric. higiena Ion Dumitrescu (P.Neamțu), muzica Manolescu Ion, desen Catilin A., gimn. Dumitrescu I. (R.Sărat), fizica și chimia Bogdan P. (Iași). Buzeu.—Preș. și ist. C. Giurescu, relig. economu D. Georgescu ; rom. Toma Dicescu ; lat. Dan Dumitru ; franc. Eraclie Ciupagea; germ. Ion Zelea-Codreanu ; fii. Buricescu Ion ; geogr. Popea Neagoe (Iași) ; matern. Popescu G.; fizico-chirice Negulescu; natur. Bărbulescu Al.; muzică M. Severeanu; gimn. Moraru Ion; desemn Corulescu D. Constanța..—(Liceu,și sc. de comerț),; franc. T. Aliesseahu ; relig. pr. Constantinescu Lucaci; rom. și germ. G. G. Ionescu (care va fi și preș.); latina și elina G. Pitiș; istorie G. Gârdă ; geogr. Popovici-Bostoșianu ; matern. Em. Balaban ; naturale Radian S.; fizice Vasile Dumitriu ; econ. pol. M. Dumitrescu; contabilitate Cristache Pantele ; muzică I. Costescu; gimn. D. Ionescu; desen D. Hârlescu; Iași.—Lie. national. I. Simionescu; preș., membri : Gr. Bursan, I. Botez, T. Vasiliu, Frunză Axente, Bogdan P., Cirillo Antonia, Popescu Mușata [., Atanasiu B., Baltazare Em., Gheorghiu Gh. Gr., Popescu T., Georgescu C. pr., Cobai G. Institutele unite. — Cocuz V., C. Botez, Popescu Pericle, Botez V., Ghibănescu D., Rudu Valentin, Tonașcu Romulus, Wiliam Mayer, Er. Sevastos, Gotcu J. pr., Patrognet Albert, Mazăre M., Al. Teodorini, Octav Băncilă. Institutul Humpel. — Paul Bujor, preș.: Cârlan Daniel, Ibrăileanu G., Ionescu A., Iloria C., Iordachescu D, G. Lascăr, Coca Neagoe, Ana Conta-Kernbach, Scorpan Maria, Cobuz Vasile, Bistrițeanu I., Sevastos Er., Constandache Aristia, I. Sibi. Noul institut de domnișoare Constantinescu.—M. Tomida, președinte; Tufescu L, Bude Valentin, P. Culianu, Gogonos D., Tereza Stratilescu, Gh. Nădejde, Iancu N., P. Gärcineanu, V. Hulubei, Constandache Aristia, Maria Scorpan, I. Sibi, Nițescu Petre, P.Neamțu.—Preș. B. G. Pallade; econ. Bozescu Gr. M., Crivăț P., Cuțui Ion, Burdea Em., Leon Grigorescu, Filip Ion, T. Tomida, I. Dumitrescu, Ermil Isstrati, G. Oancea, D. G. Gheorghiu, Ciuca I. T.-Severin.—Președ. Ilervat Dim., diaconul D. Mateescu, Sterescu Stelian, Iota Dim., Manu St., Chiriac B. V., Armașu Const., Coculescu I. Const., Niculescu G. Ioan, Costescu D. Teodor, Niculescu V. Const., Rezmeriță AS *• * In toate celelalte orașe din țară, elevii pregătiți in particular vor fi examinați de profesorii de la gimnaziile sau liceele respective, sub președinția directorului. O CUGETARE PE ZI Maximen; cele bune sunt germenile binelui, înrădăcinate in memorie ele hrănesc voința. De la congresul internațional de agricultură —Câteva informațiuni— In primele zile ale Iunei Maia s’a ținut la Viena congresul internațional agricol, al 8-lea, care se succede cu multă regularitate, preocupând lumea agricolă din toate părțile, prin înălțimea de idei ce desfășoară și prin înțeleptele rejoluțiuni de interes general agricol adoptate. In acest an, pentru România congresul internațional agricol a trebuit, prin puterea condițiunilor speciale în care ne găsim, să ne intereseze în modul cel mai viu, întrucât toate grijile ar trebui să fie concentrate pentru rezolvarea chestiei agrare, — această vitală problemă care așteaptă o dezlegare urgentă și de care atârnă soarta celor 4 milioane de țărani,— temelia țărei. Totuși din cauză că s’a dat prea puțină publicitate, țara noastră nu a avut timpul a se pregăti pentru congres și astfel puțini delegați au luat parte. Au fost la congres d-nii : G. Nicoleanu, directorul agriculturei, reprezentant oficial al ministerului domeniilor ; Colibășanu, mare proprietar, din partea societăței centrale agricole ; Popovici-Lupa, din partea societăței agronomilor ; P. Antonescu din partea soc; Progresul silvic și C. Roman, directorul stațiunei agronomice din București. E de regretat că numărul delegaților nu a fost mai însemnat, căci era și o chestie de vecinătate. Discuțiunile au atins chestiuni foarte însemnate și credem că facem un serviciu cititorilor noștri, publicând aci câteva informațiuni asupra discuțiunilor în privința chestiei muncitor agricole in general. Mijlocirea muncei agricole In prima ședință plenară a vorbit d. Schullern, profesor la institutul agronomic din Viena. Conferința sa cuprindea ideia mijlocire! muncei agricole. Zicea că acesta este un mijloc de puțină însemnătate. Mai folositor ar fi contractul de muncă, care trebue să fie bazat pe libertatea economică a părților, cu condițiune insă ca să asigure poziția economică a muncitorului, și acest contract s’ar putea regulamenta, stabilindu-se limita peste care nu se poate trece. Intr’o convorbire particulară avută de Popovici-Lupu, delegatul român, cu un membru al congresului, d-sa a adăugat că în privința intervențiunei statului în acest contract, s’a exprimat numai o părere, dar cu privire la chestia care e la ordinea zilei în România, nu ar vedea nici un inconvenient ca să se stabilească prețuri minime pentru muncă. Plasarea muncitorilor agricoli Relativ la chestia serviciului internațional pentru plasarea muncitorilor agricoli, fiindcă și in Austria sunt lucrători aduși din diferite provincii, s-a accentuat cu deosebire plaga mijlocitorilor, cari drept cheltueli și comision, își apropie o parte prea mare din salariul muncitorului. Pentru înlăturarea inconvenientului ar trebui să existe sau oficiul de stat, sau biurouri infim sate de societăți de agricultură. Conservarea clasei țărănești O altă chestie a fost condițiile necesare pentru a conserva clasa țărănească. S’a spus aci că trebue să existe bune raporturi intre patroni și muncitori, ca aceștia din urmă să primească un salar mulțumitor; asigurarea lucrătorilor agricoli pentru cazuri de bătrânețe, boală și accidente se impune însă a se generaliza , această măsură a fost de mult introdusă în Germania. Răul cel mai mare de care suferă însă agricultura cu privire la brațele de muncă, este că industria, din ce în ce crescândă și politica mercantilistă a statelor, care favorizează mai mult industria decât agricultura, ademenesc pe săteni a părăsi satele și a imigra spre orașele industriale. Acest lucru este de altfel vechiu : imigrațiunea de la sate la orașe, precum este de veche și cererea agrarienilor de a nu se favoriza atât de mult industria, în paguba agriculturei. Impozitele și agricultura Relativ la măsura în care impozitele apasă asupra venitului agriculturei, s-a arătat că în România sunt mai multe norme de impunere a venitului agricol, după cum moșia este căutată de proprietar, este arendată sau după cum proprietarul trăește in străinătate. Scopul acestor diferențieri este de a combate absenteizmul, totuși la noi sunt mai multe moșii arendate decât cele exploatate in regie. S’a discutat dacă la stabilirea ripositului asupra venitului net, ar fi drept să se scadă un minimum de existență pentru întreprinzător.1 Secțiunea respectivă a respins o rezoluție in acest sens, desi in știința financiară și in practica impozitelor in unele state, se admite acest minimum de existență. Interesele comune ale agriculturei S’au mai discutat și alte chestiuni care ne preocupă și pe noi, precum instrucția agricolă a soldaților, invățămintul agricol și forestier in școalele primare și secundare și altele. Ne rezervăm dreptul a reveni asupra acestor importante chestiuni când vom avea darea de seamă a congresului. Impresiunea generală a fost că agrarienii sunt pretutindeni aceiași, fiecare țară având doar interesele sale particulare, în calo deosebire aproape nu există. Pretutindeni se observă același spirit de conservare din partea marilor proprietari și arendași. S’a văzut totuși că sunt și chestiuni de interes internațional, cari ar putea să unească interesele tuturor agricultorilor. Cea mai strălucită dovadă a fost chiar congresul, care a reunit peste 2500 persoane din diferite părți ale lumei, au fost reprezintate și Asia și America. Atențiune pentru România Biuroul congresului a avut o deosebită atențiune pentru delegații români ; la banchetul dat la primăria orașului Viena, dînșii au fost așezați la masa de onoare. La recepția de la palat, au fost obiectul atențiunea împăratului. In general însă, presa străină a făcut ca străinii să vază în mod cu totul exagerat cele petrecute în România, în timpul mișcărei țărănești. Străinii, informați în mod greșit de ziarele străine, aveau aerul a ne compătimi, socotindu-ne pierduți de pe urma mișcărilor țărănești. Puțini erau bine informați despre adevărata stare de lucruri. Mai mult, tot după cele ce spun ziarele streine, ei cred că agricultura noastră din acest an este cu totul pierdută, când realitatea este cu totul alta. Credem că ar fi rolul reprezentanților noștrii diplomatici și consulari să informeze țările streine despre starea de fapt reală, spre a înlătura formarea unor astfel de opiniuni în străinătate, căci se trimit mai mult știri false și exagerate,de către unii,corespondenți răui-voitori, cari fac servicii negative țarei. Marin. împărate! Wilem și ziariștii englezi — Vezi ilustrația — Ziariștii englezi, cari în călătoria lor prin Europa au vizitat mai multe orașe germane, au petrecut săptămâna trecută în capitala imperiului german, Berlin. Acolo ei au luat parte ca spectatori la o paradă în Potsdam, care s-a făcut în prezența împăratului Wilhelm. După dejunul dat în onoarea oaspeților, împăratul apăru călare pentru ca să salute în persoană pe ziariștii englezi. El se întreținu cu ei in chipul cel mai afabil, înainte de a pleca împăratul adresă ziariștilor următoarele cuvinte în limba engleză: «Sunt vesel de a te întâlni. Fiți bine-veniți in țara mea, in casa mea.» Ziariștii englezi răspunseră strigând de trei ori: Hipp, hipp, Hurrah ! Ilustrația noastră de astăzi reprezintă salutul adresat ziariștilor englezi de împăratul Wilhelm, manuajul N. Filipescu, costând lei 402.592. Intre acestea intră și monumentala școală de la șoseaua Kiselef. 1)2 localuri (1 mixt și 1 de un sex) sub primariatul C. F. Robescu în 2 perioade costând lei 319.544. Intre acestea intră și grandioasa școală „Principele Ferdinand“ de la Obor. In total avem 39 localuri de școală publice primare cari au costat lei 3.722.268, și apoi câte 2 localuri dăruite comunei de Romanescu și C. Sterin, sau în total 41 localuri proprietăți comunale. In cei două ani din urmă, făcând parte dintre membrii consiliului comunal al Capitalei, între alte însărcinări m’am ocupat și cu cestiunea localurilor de școli. M’am interesat mult de partea materială a școalelor în strânsă legătură cu sănătatea și cultura copiilor și mărturisesc cu mâhnire că prin indolența tuturor administrațiilor municipale și a tehnicilor de resort, suntem de vină că școalele și cele proprii comunale ca și cele închiriate lasă mult de dorit sub raportul îngrijirea. Facem localuri și apoi le lăsăm de părăsire. Se fac reparațiuni superficiale. Antreprenorii, mai adesea protejați politicește, își bat joc de lucrări și de aceea în mare parte localurile școalelor comunale au acoperișurile deteriorate, ploile pătrunzând până la tavanuri și așa se distrug pe nesimțite construcții monumentale cari au costat sutimi de mii de lei. Părerea mea ar fi ca în permanență să funcționeze cm rațiunînsărcinate cu supravegherea și îngrijirea bunurilor comunale. In ceea ce privește Bouüe*coastmcțiuni, am propus in scris, apoi k o ședință plenară a consiliului două soluțiunii , din împrumutul efectiv de 10 milioane contractat, ori din fondurile survenite prin noua concesiune a gazului, să se afecteze sumate necesarii , dar n’am izbenit. Și atunci am venit ca a doua propunere. Comuna să facă un împrumut de un milion, a cărui anuitate e egală cu suma de 60 mii lei ce plătește anual ca ebită la casele particulare ce are închiriate pentru școli, așa că fără o nouă sarcină în budgetul cheltuelilor avea putința de a construi cel puțin 17 localuri proprii, spre binele și mulțumirea cetățenilor ai căror copii vor frecventa, acele școli. Această a doua propunere, deși împărtășită de consiliul eomenal, nu am avut fericirea de a o vedea realizată, din cauza retragerei neașteptate a consiliului. Astăzi o supun nouilor edili ai Capitalei, oricari ar fi, in speranță că n’ar face un act greșit dacă ar împărtăși-o. Al. Gh. Baculogia ____ fost consilier comunal. LOCALURILE școalelor primare din Capitală Legea comunală prin art. 5 pune în sarcina primăriilor de a îngriji și procura localuri de școli pentru învățămintul primar al copiilor de ambe sexe. Tot asemenea cade în sarcina lor, mobilierul necesar școalelor. Intre condițiunile principale ce absolut trebue să întrunească un local destinat pentru școală, este ca să fie salubru, să aibă săli spațioase, bine luminate și sistematic ventilate , pentru ca copilul care își petrece 6—7 ore pe zi învățând carte, să poată eși din școală cu o minte sănătoasă într’un corp sănătos. In vederea acestor principii înțelepte și bine-făcătoare, administrațiile municipale cari s’au succedat in Capitală in ultimii 32 ani, de la 1875 până astăzi, au construit localuri proprii de școli. Avem în Capitală 63 școli comunale, din cari 41 instalate în localuri proprii (33 pentru un singur sex și 8 mixte) , iar 22 în case închinate de la particulari. Acestea in cea mai mare parte rele, nehigienice, lipsindu-le condițiunile indispensabile pentru ca copilul să poată folosi de binefacerea celor îndatorați de lege a le lumina mintea, păstrându-le sănătatea. Și din nefericire, sub toate administrațiile, influența partizanilor politici prevalează la alegerea și închirierea unor asemenea localuri. Nu cred fără interes de a consemna aci, ca o notă bună, numele acelor primari sub cari s’au construit localurile în ființă. a) Primul local de școală comunală de ambe sexe, este acela din strada Clemența, construit în 1875 sub primarialul d-lui general G. Manu și a costat: lei 182.000. b) 5 localuri (3 mixte și 2 de un sex) sub primarialul d-lui Cariagdi au costat lei 572.037. C) 6 localuri (4 de un sex și 2 mixte) sub primarialul N. Fleva, costând lei 027.073. d) 22 localuri (21 de câte un sex și 1 mixt) sub primarialul Pache Protopopescu, costând lei 1 .619.022. e) 3 localuri da un sex sub pri MTIRI DIN STAIÎ FÂNTATA — Prin poștă, — ,*» Ni se scrie din Cernăuți că Curtea cu furi din localitate a condamnat la moarte pe lipovanul Nikifor Scrabin, în etate de 28 ani, din Fântâna-Albă, fiindcă a ucis prin sugrumare și apoi a jefuit pe mătușa sa Nastasia Fanasiowa. . Orașul Praga, capitala Boemiei, după ultimul recensământ, are o populație de 470.906 locuitori, inclusiv garnizoana de 10.583 oameni. Tribunalul polițienesc din Agram (Croația) a condamnat la o săptămână închisoare pe două studenți maghiari, cari au atârnat pe statua ecvestră a mareșalului austriac Zellacii o tăbliță, pe care erau scrise cuvintele: „Barta, șovinist maghiar“. Ziarul «Neue Freie Presse» din Viena ocupându-se cu jubileul încoronării din Ungaria, constată următoarele: «Jubileul încoronării, constată următoarele : Jubileul încoronării găsește Ungaria într’o situație de absolută nesiguranță. Neînțelegerile, în ceea ce privește transacțiunea s’au agravat, chestiunile nu sunt resolvate, convențiunile comerciale cu Statele răsăritene nu sunt încheiate. Lupta pentru garanțiile constituționale nu s’a sfârșit. Acum 40 de ani serbările încoronării representau sfârșitul unei crize mari, jubileul de astăzi însemnează, poate, începutul unei crize mari». ... Guvernul italian a făgăduit comitetului pentru serbările cinciantenarului Romeo-Capitală, din 1911, un ajutor de 1 milion. Proectul de lege necesar va fi adus în desbaterea Parlamentului în sesiunea de Noembrie. .*. In orașul Cleveland, capitala Statului Cleveland (America) s’a inaugurat zilele trecute imposantul monument Gothe-Schiller, pe care l-au dăruit orașului locuitorii de acolo. Acest monument este o copie după acela din Weimar(Germania). Din Berlin se anunță : Pentru cismarul Wilhelm Voigt, «căpitanul din Köpenik» s’au strins până acum peste 35.000 mărci, așa încât după eliberarea sa va putea trăi fericit. Interesant este Ura de femee ROMAN PASIONAI de S*. lvanotty PARTEA A TREIA — Otrăvit? Ar fi fost destule două pahare ca să pleci pe lumea ceal’altă. Se pusese în vin o mare cantitate de arsenic ; mi-a spus-o șeful laboratorului municipal, care a sechestrat sticlele și m’a supus la un interogator lung spre a ști de la cine le primisem. — Și d-ta ? — Întrebă Magloiratisfăcut. — Eu am răspuns tot ce știam. — Bine-am făcut. Dar s-a spune: doza de otravă din cele două sticle era aceiași? — Nu intr’una era mai puțină ț intr’alta mai multă, dar și una ți cealaltă era ucigătoare. Eram bestia să mori cu o ori mai înainte sau mai pe urmă... — Mi-ai spus numele și adresa aceluia care ți-a luat interogatorul ? — Da, i-am spus că adusesem coșul cu sticlele la un oarecare domn Renaut care locuește pe înălțimile de la Montmartre și el a adăugat : „Poți să spui acestui domn Renaut că e un om norocos. Dacă ar fi băut din vinul acesta n’ar fi fost un medic care să’l poată vindeca“. — Ai îndeplinit de minune însărcinarea ce ți-am dat. Iată două franci pentru d-ta, amicul meu— zise Magloir punând in mâna comisionarului două monede de argint. Magloir încântat. Pungașul acela de Rochefault Încercase să se curețe dintr'o singură lovitură de el și de Margot și in schimb se dăduse legat de mâini și de picioare celor pe cari se gândise să o ucidă. Magloir eși din cârciumă și se indreptă spre locuința lui Margot a cărei adresă i-o dăduse însuși baronul. Găsi pe curtezană pregătindu-și mâncarea. — Dumneata!—exclamă ea zărind pe Maglotr. — Ea—răspunse Maglotr care, cu toate că baronul îl avertizase, făcu un pas inapoi in fața groaznicei urâciuni a tinerei femei. Margot observă impresia ce făcuse și isbucni intr’un vis sinistru. — Iți fac oroare și d-tale—zise ea. — Ce vrei"? Singurul om pe care l’am iubit m’a adus în starea asta. Fie blestemați bărbații, fie blestemată dragostea! Cum am făcut să mă găsești? — Mi s’a dat adresa d-tale de o persoană pe care o cunoști, — răspunse Magloir, care se așezase pe un scaun intr’un colț al odăei. — Nimeni bú iné.Hai cum este, zise furioasă fosta curtezană. — N'am cerut nimănui parale ? — Ba da, baronului de Rochefault. — Care ți-a și trimis. — Da, o sumă mică. — El bine, consolează-te, baronul de Rochefault a devenit foarte gentil cu foștii lui amici și a hotărit să se insărcineze cu viața noastră. — Cu viața noastră ? Magloir Începu să ridă. — Bietul băiat și-a zis că noi fiind săraci și persecutați de noroc, era timp să intervină el ca să ne dea liniștea și bunăstarea de care avem nevoe. El m’a însărcinat să iau cu chirie un mic apartament comod in care să te instalez și mi-a dat în acest scop două mii de franci, asigurându-mă că pe urmă îmi va da o sută de mii. Vezi ce minune! Fosta frumoasă Margot nu-șî credea ,ns.Minor. — Alexe a acut toate acestea pentru mine ? Întrebă ea. — Pentru d-ta și pentru mine, pentru că voia să fim uniți în viață și in moarte. E foarte bun băiat baronul d-tale ! Te învoește să trăești cu mine? — Din toată inima. — Atunci ai vrea să mergi imediat cu mine în apartamentul pe care l-am luat cu chirie pe înălțimile de la Montmartre? — Fără un minut de întârziere. — Și primește aicfel parte la așa zisul prinț... de nuntă? — Desigur. — Magloir își strânse pumnii și-și mușcă buzele. — Ești o proastă, nu te supăra dacă ți-o spun. Rămâi în odăița asta săracă și mulțumește-te cu mâncarea ta—zise el. — Va să zică nu mă vrei? Aî dreptate ; am devenit atât de urită .tin,cât Dietese jsle, toți.—Tomiși Atexe a fost destul de bun însărcinându-te... Magloir se ridică în picioare și puse o mână pe umărul tinerel. — M'a însărcinat sa te ucid. — Să mă ucizi!—exclamă Margot înspăimântată. Ce i-am făcut? Ce ți-am făcut d-tale ? — Mie nu mi-am făcut nimic, dar am amenințat pe baron să faci destăinuiri in paguba lui dacă nu iți va da o mare sumă de bani. — Așa e—murmură ex curtezana. — Și cum baronul nu are deloc de gând să’țî dea banii ce pretinzi pentru ca să taci, m’a însărcinat să’ți iau viața. Fu rândul lui Margot să se dea inapoi și să pună o masă intre ea și Maglotr. — Nu te teme—zise aceasta așezându-se din nou pe scaun. N’am venit să te ucid, ci ca să indicem un act de solidaritate Intre d- ta jj anno. — Explica-te mai bine. — Iți spun în câteva cuvinte planul baronului. Trebue să te duc in micul apartament, să -țî ofer un prinz, să te îmbăt și apoi să te fac să sări în aer, servindu-mă de un bec de gaz aerian. — O ! mizerabilul!—striga Margot. — Ca să fac fapta asta frumoasă el îmi oferea 100.000 de franci și eu am primit. Margot privi cu indiferență pe ticălos. — Și acum d-ta refuzi de a câștiga o asemenea sumă, d-ta, tocmai d-ta ?—întrebă femeia cu ironie. — Desigur că refuz. Desigur că trebue să te îmbăt cu vinul trimis de baron chiar, un vin foarte alcoolic din care ea nu trebuia să beau, pe când trebuia să me mulțumesc cu câteva sticle de vin slab, și acesta dăruit tot de gentilul baron. „Dar eu nu sunt prost; am văzut cursa de la un kilometru; am pus să se analizeze vinul ce ni se trimisese și am aflat că el conținea atât arsenic încât ne-ar fi trimis în două minute pe lumea cealaltă. „Ce zici ? Fosta curtezană tremura toată.. — Spun că trebuie să denunțăm pe baron. Va fi răzbunarea noastră. Maglir dlete din cap. — Ar fi o răzbunare care nu ne-ar fi de nici un folos și eu sunt contrariu de la a face orîce nu mi-ar aduce nici un folos. De-ai zice insă dacă, în loc de a’l trimete la pușcărie, l’am despuia de toată averea, până la ultima centimă ? Margot surise la această propunere. 's.1' ' {Vaumg}