Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)

1907-07-22 / nr. 198

L i Duminecă 22 iulie IV T mi­tropoliții grec­ din Macedonia, de­oare­ce la 7 mitropolițî li s’a re­tras dreptul de reprezentanță în consiliile administrative provin­ciale și li s’a interzis călătoriile pastorale în diocesele lor. Proiectul de adresă aprobat de Sinod declară că plângerile cu care au fost justificate măsurile de saaî sus, pornesc de la elemente ostile imperiului și declară că mi­­tropolițîi greci din Macedonia sunt credincioși Sultanului și imperiu­lui turcesc și -și îndeplinesc ex­­clusiv îndatoririle lor religioase. La sfărșit roagă pe marele vizir să dea ordin ca să înceteze pri­gonirile clerului grecesc. Manifestațiile anticlericale Roma, 20. — La Spezzia, în timpul manifestațiunilor anticleri­cale despre care v’am telegrafiat ieri, mulțimea a aruncat cu pie­­tre asuma carabinierilor și agen­ților polițienești. Mai mulți din aceștia fiind răniți, carabinierii au întrebuințat armele. Un ma­nifestant a fost ucis, altul rănit. Călătoria primului ministru Pasici Viena, 20.—„Politische Ger­respondenz“ află din Belgrad că în timpul absenței primului-mi­­nistru Pasici, a fost Însărcinat cu președinția consiliului ministrul Nicolici care ține și interimatul ministerului de externe. Nota turcă contra guvernului grecesc comunicată Puterilor Viena, 30. —­ Telegramă din Constantinopol. Poarta otomană a trimis repre­zentanților diplomației a­ Turciei din străinătate copii de pe nota către Grecia asupra mișcării ban­delor grecești din Turcia. Se crede că guvernul turc face prin aceasta pași pe lângă Puteri pentru a le îndupleca să facă nouă representații energice la Atena. Turcia luând strajnice măsuri contra bandelor din Macedonia Viena, 30.— „Politische Cor­­respondenz“ află din Salonic că disposițiunile guvernului turcesc către autoritățile din Macedonia privitoare la constatarea uneltiri­­or bandelor au un caracter cu mult mai strajnic de­cât disposi­țiunile de mai­ înainte. Autoritățile sunt obligate de a proceda cu strășnicie și fără cru­țare în contra tuturor bandelor de ori­ce naționalitate. Funcțio­narii sunt amenințați cu pedepse grave pentru o eventuală negli­jență. Efectul acestor dispozițiuni a început să se simtă foarte mult în activitatea persistentă cu care se urmăresc astum bandele. Dacă acest zel nu scade, a­­temei după părerea generală a­­ceastă plagă, dacă nu va fi cu totul înlăturată, cel puțin va fi cu mult­ slăbită. Crucișător italian la Tanger Roma, 20. — Crucișătorul ita­lian ,­Elba, a sosit la Tanger. Marocanii din Casablanca te­­mându-se de o bombardare Londra. 20. — Ziarul „Stan­dard“ primește din Tanger știrea că marocanii din Casablanca ar fi luat ostatici europeni, temân­­di-se de o bombardare a orașului. Victimele masacrului din Ca­­sablanca.— Restabilirea ordinei în Maroc Paris. 20.—Se afirmai că nu­mărul victimelor cu ocazia masa­crului din Casablanca ar fi supe­rior celui anunțat de ziare. Cancelariile care au participat la conferința de la Algesiras vor fi toate înștiințate de măsurile ne­cesare pentru restabilirea ordinei. Presa engleză și situația din Maroc Londra. 20. — Ziarele de di­mineață se așteaptă ca Franța și Spania să profite de măcelurile făptuite ca să intervie militărește în Maroc spre a asigura în viitor respect și siguranță supușilor lor de acolo. Ziarele spun că nici o putere nu va încerca să împiedice pe Franța și pe Spania, căci Statele cari nu sunt în stare să res­pecte normele uzuale și în­­­datoriile internaționale, trebue să fie pedepsite de ori­ce putere ci­vilizată care a fost vătămată. Groaznice amănunte despre măcelul din Maroc Londra. 20.—„Times“ anun­ță din Tanger e și măcelurile s’au săvîrșit în chipul cel mai crud. Victimele au fost ucise cu lo­vituri de pietre de plebea maroca­nă și apoi îngrozitor mutilate, față cu alți europeni­. Aceștia au trebuit să asiste la îngrozitorul spectacol fără a putea face nimic. Femei marocane, piiate pe aco­­perișele caselor, autamați pe uci­gași. Călătoria prințului Bulgariei Viena. 20. — Ziarul „Frem­­denblatt“ anunță el. principele Ferdinand al Bulgariei va veni Duminecă dimineața la Ischl. La amiază el va fi primit de împărat. Seara va lua parte la prânzul de la palat, du­pă care va părăsi Viena. Carsanii intervenind pe lângă Roosevelt Londra, 20.— Prințul Ji, ne­potul detronatului împărat al Co­reei,care a făcut parte din delegația coreeană de la Haga, și a sosit eri la New­ York, a declarat că vrea să facă o ultimă încer­­care pentru o intervenție străină în favoarea Coreei, pe lângă pre­ședintele Roosevelt, dacă­ acesta va mai voi să-l primească. Grevă de mineri ST?Londra, 20. — Se anunță din Pittsburg că 23.000 lucrători mi­neri de la minele de cărbuni s’au pus în grevă. Ei cer ziua de lucru de 8 ore. Se crede că mișcarea se va întinde și va provoca ast­fel încetarea totală a exploatărei căr­bunilor din Pensylvania. ___ ULTIMA ORA TELEGRAMILE AGENȚIEI ROMANE Sosite In timpul septe. Evenimentele din Maroc Paris. 20.— Miniștrii prezenți la Paris vor avea după amiază o conferință privitoare la situațiu­­­nea din Maroc. Se crede în ge­­s­tw» f# j Mrșraul se va referi la stipulațiunile convențiunei de la Algesiras și va propune ca mă­sură debarcarea de trupe fran­ceze și spaniole la Casablanca, Paris. 20.—Consiliul de cabi­net ținut, la ministerul afacerilor streine la orele 2 p. m. s’a în­treținut despre măsurile necesare necesitate de evenimentele de la Casablanca cari nu ar putea fi amânate. Deja de er, guvernul francez și cel spaniol au schimbat vederi în această privință și au ordonat bastimentelor flotei lor să se ralieze pe coastele Marocu­lui. După știrile date de către ziare guvernul spaniol a decis trimiterea crucișetorului „Infanta Isabela“ la Casablanca ; de ase­menea guvernul italian va trimite acolo un vapor de räzboiu. Paris. 20.—Crucișetorii „Con­dé“ și „Duchagla“ au primit or­dinele de a aștepta în fața Ora­­nului ordinele guvernului, cari li se vor transmite mâine; aceste ordine vor varia după informațiu­­nile cari se așteaptă în această noapte din Maroc. Ziarul „Le Temps“ află din Tanger că Muley Amim, unchiul Sultanului și șef al unei medale, aflându-se in împrejurimile Casa­­blancei, a destituit pe guvernato­rul local și l-a înlocuit prin cai­dul tribului Ulad-Harz. Paris, 20. — Ziarul „Echo“ află din sursă autorizată că nu­mărul ucișilor la Casablanca este mai mare de­cât după știrile o­­ficiale. Ar fi vorba de 7 francezi, trei spanioli și doui italieni pre­cum și de o persoană de națio­nalitate necunoscută. Toți aceștia erau lucrători ai casei Schneider care esecută lu­crările portului. Tanger, 20. — Situațiunea î­n celelalte porturi se pare că nu e rea. Actualmente nu se semna­lează nici o desordine. Se con­firmă știrea că colonia franceză de la Casablanca s’a refugiat pe bordul unui cargobot englez cu escepțiune de câți­va membri ai coloniei cari au rămas la consu­latul francez. Roma,­2­0.—„Agenția Stefani­ ” anunță că legațiunea italiană a primit o scrisoare particulară de la Casablanca care spune că printre cei uciși nu este nici un italian. Ministrul marinei, în urma ce­rerei d-lui Tittoni, a decis ca cru­cișătorul „Etna“, actualmente pe drum spre Tanger, și având pe bord pe noul ministru al Italiei pentru Maroc, d. Nerazzini, să rămâe la Tanger la dispozițiunea ministrului. Madrid. 20. — Informațiunile oficiale spun­ că una din victi­mele de la Casablanca este spa­niol, dar nu cu siguranță. Gu­vernul studiază măsurile de luat de comun acord cu Franța pen­tru a se obține satisfacțiunne. Un vas de războiu a primit ordinul de a pleca în Maroc. Tanger, 20.— Busta Bagdadi, șeful Mehaleî, care operează în contra lui Raisuli, neprimind de la El Torres, ordinul de a opri operațiunile in contra tribului Elkmes, a continuat a arde sa­tele și a trimis mai multe capete tăiate la Tetuan. După cererea Magzenului banca statului a avan­sat lui El Guebbas 50.000 de du­­ros pentru trimiterea de trupe la Casablanca. . Cutremur de pământ Esseg, 20. — Ziarele află din Mostar că era la orele 11 a. m., s’a simțit un puternic cutremur de pământ care a durat zece se­cunde și care a cauzat o mare panică. Sunt câte­va stricăciuni produse de acest cutremur. La Sarrajevo de asemenea s’a simțit un cutremur de pământ de o mai mică intensitate. Evenimentele din Sudul Franței Montpellier. 20.—Camera de punere sub acuzare a acordat pu­nerea în libertate provizorie a lui Ferroul și a membrilor comitetu­lui din Argellier. Escadra japoneză la Bor­deaux Bordeaux, 20.— Amiralul ja­ponez Im­in și statul său major au sosit aci, unde au fost primiți de către autorități; s'au pronun­țat mai multe discursuri atestân­­du-se sentimentele amicale dintre Franța și Japonia. Amănunte asupra dinieriei unei bande grecești Constantino­pol, 20.—In șeful căzut al bandei nimicită era la Serres, s-ar fi recunoscut Gogala Mitruș care a luat parte la mă­celul bulgarilor la Garageacea în 1906. Adjutantul militar englez pe lângă jandarmeria macedoneană anume Elliot, a fost rănit ușor în lupta cu bandele din districtul Drama. Atentatele contra femeilor și copiilor din N­ew­ York 'New­ York, 20..—Atacurile cri­minale asupra femeilor și copiilor se înmulțesc in mod teribil. In ultimul timp mai multe fete au fost găsite sugrumate și mutilate. Șeful poliției declară că forțele poliției nu sunt destul de mari pentru a împiedica crimele și in­vită pe părinți să-și rețte pe copii acasă. Populațiunea este întărîtată. Cauza amânărei negocieri­lor austro-sârbe Belgrad. 20. — Oficiul Presei de la Belgrad ne comunică urmă­toarele in ce privește adevărata cauză a amânărei negocierilor pentru tratatul de comerț austro­­sârb . Provisoriul nu s’a putut admite și contracta de­cât recu­­noscându-se în mod reciproc clau­sa natiunea celei mai favorizate. Insă de­oare­ce tariful general austro-ungar este ast­fel in­cât din cauza rubricelor sale reduse nu ar rămânea Serbiei pentru exportul său în Austria de­cât vi­tele vii, ea consideră că i s’a re­cunoscut ca titlu de compensare clausa națiunii celei mai favori­zate numai prin faptul că i s’a permis a putea exporta un oare­care număr de capete de vite vii de­oare­ce după rubrica proibitivă a tarifului general austro-ungar care e de 30 de coroane, e cu ne­putință de a se exporta vite tăiate. Faptul că Austria, conchide de­peșa, nu a adoptat propunerile­­ sârbe și că nu s’a putut conveni asiun­­a provisoriului, trebue sa fie­­­ privit ca un insucces și al unei și al altei părți contractante iar nu numai ca un nesucces sârb. TELEGRAMELE PARTICULARE ale ziarului .,Universulu Sosite la timpul nuptei Casablanca ocupat de răs­­trătu­l Viena, 20.—Ziarului „Wiener Allgemeine Zeitung“ i se confirmă din Berlin zvonul că rebelii au ocupat Casablanca, au alungat pe guvernator și au pus stăpânire pe oficiul vamal. La Rabat situațiunea e de ase­­menea foarte gravă. Probabil acord anglo-austriac în chestia macedoneană Viena. 20.—Ziarul „Zeit“ pu­blică un interview avut de un redactor al său cu un om de Stat însemnat și activ, care a spus că călătoria regelui Eduard la Ischl a surprins până și cercurile ini­țiate, de­oare­ce până acum de curând nu exista o asemenea in­­tențiune. E probabil că in această între­vedere vor fi discutate diferite chestiuni, și mai cu deosebire chestiunea balcanică. Chestiunile balcanice au fost discutate de curând între Tittoni și Aehrenthal, miniștrii de ex­terne ai Italiei și Austro-Unga­riei, cari în aceste chestiuni vor proceda în comun. Anglia va adera și ea la această alianță. „Ziarul „Allgemeine Zeitung“ spune că întâlnirea dintre regele Eduard și împăratul Frantz Iosef, precum și conferințele concomi­tente pe care baronul Aehren­thal le va avea cu sir Char­les Hardinge, vor arăta negreșit identitatea de vederi a politicei engleze și austriace privitor la chestiunea macedoneană și vor duce fără îndoială la un acord anglo-austriac în chestiunile bal­canice, acord care va avea ca ur­mare o înm­urire din cele mai sa­lutare asupra continuării operei de reforme în Macedonia. Explozie pe un vapor Paris, 20. — Se anunță din Toulon că pe bordul vasului-școală „Couronne“ a explodat un tun, omorînd trei persoane și rănind grav pe alte două. Cursa de automobile Peking- Paris Berlin,­ 20. — Telegramă din Petersburg. Continuând raid­ul automobi­listic Peking-Paris principele Bor­ghese a sosit la Petersburg, unde a fost foarte sărbătorit. Prințul a plecat azi dimineață la Berlin. Locul întîlnirei dintre Țar și împăratul Germaniei Berlin, 20.—întâlnirea dintre împăratul Wilhelm și Țarul Ni­­colae va avea loc Sâmbătă la a­­miază, între Misdray și Swhne­­muende. 25 de cuirasate se află în fața portului Swhnemuende, unde Ța­rul e așteptat pentru Duminică. Scopul întrevederei de la Swhnemuende Viena. 20. — Se anunță din Swhnemuende că, pare a fi sta­bilit acum că Țarul sosește mâine înainte de amiază, împăratul Wilhelm îl va ieși întru întâmpinare pe yachtul „Hohenzollern“; întâlnirea dintre cele două vase imperiale va avea loc în rada portului Swhnemuende înainte de amiază. In timpul întâlnirea vapoarelor imperiale precum și in timpul paradei navale, teatrul întrevede­rei va fi înconjurat, la o mare depărtare, de un cerc de torpi­loare a cărui străbatere nu va fi îngăduită nici unui vapor. Dacă timpul va continua a fi nefavorabil, vasele imperiale vor intra în port, pentru închiderea căruia se aduc mereu nouă trupe de marină. Dacă însă timpul se va îmbu­nătăți cel două monarh­! vor re­­mânea în largul mării tot inter­valul de trei zile cât va dura în­trevederea. E de notat că două automobile împărătești și un echipagiu cu cai albi, au sosit la Sinnemuende, ceea­ ce ar indica că Suveranii ar avea intențiunea să debarce pe uscat. Din sorginte competentă ru­sească se declară corespondentu­lui ziarului „Neue Freie Presse“ că întâlnirea trebue considerată înainte de toate ca o contra­­viz­ită a Țarului în urma vizi­tei făcută acum două ani de îm­păratul Wilhelm la Bjoerkoe. De asemenea e firesc ca la a­­numite intervale cei douî împă­rați să se întâlnească și să se în­­treție unul cu altul. In această întrevedere nu se va încheia nici un fel de con­­vențiuni. Firește, că cancelarul german și ministrul de externe al Rusiei, vor discuta asupra tuturor ches­tiunilor pendinte ale politicei ex­terne. Cei două împărați au de ase­menea intențiunea de a se ex­plica asupra numeroase chestiuni. Dacă însă în aceste convorbiri intime nu va fi atinsă și ches­tiunea situației interne a Rusiei, nimeni, firește, nu poate s-o spună. In tot cazul însă, e foarte fals dacă se crede că împăratul Wil­helm exercitează asupra Țarului o înr­urire in sens reacționar. Tot în chipul acesta e caracte­rizată întrevederea și din partea Germaniei, unde se accentuează cu tot dinadinsul că întrevederea nu e în tot cazul câtuși de puțin în legătură cu împrejurările in­terne din Rusia. În jurul scandalurilor clericale din Italia Roma. 20. — Se anunță din Milano că prefectul din Savoia a ordonat imediata închidere a institutului de băeți dirijat de că­lugării saleziani, și a institutului de fete Santa Catherina, din Va­­razza în urma incidentelor scan­daloase întâmplate acolo. Marele inchizitor al salezianilor, don Musso, s’a sustras arestărea , fugind. Ordinul salesianilor întreține­a în Italia vre-o sută de institute, i Grevă generală în Italia Roma. $0.—Muncitorimea din Spezia, în semn de protestare contra sângeroaselor incidente în­tâmplate cu prilejul demonstrației anticlericale de erî, a hotărât să proclame greva generală și a in­vitat Camerele de meserii din celelalte orașe,să adereze la grevă. Orașul e liniștit. Trupele stau gata pentru ori­ce eventualitate. Sângeroase încăerări la un meeting anti-clerical Roma, 20. — Se anunță din Mantua că­­ meetingul anti-cle­rical organizat de socialiști au avut loc ciocniri cu poliția și ca­rabinierii. Cavaleria a trebuit să împrăș­tie pe demonstranți. Un carabinier a fost grav ră­nit cu o lovitură de cuțit in spa­te. Un altul a fost dezarmat și bătut. Un socialist și două anarehiști au fost arestați. Un oraș amenințat cu scu­fundarea Roma, 20. — Se anunță din Milano că la Peschiera Maraglia, lângă lacul Iseo, s-a scufundat ori, pe neașteptate, o întinsă por­țiune de mal. Numeroase case prezintă cră­pături. Sunt temeri de o catas­trofă ca aceea intîmplată anul tre­cut la Tavernola, pe malul opus al lacului. Semnarea acordului anglo-rus Berlin, 20. — Acordul anglo­­rus a fost semnat. Conținutul său a fost comunicat Germaniei. Alte amănunte asupra între­vederei de la Swhnemuende Berlin, 20. — Se anunță din Swhnemuende că din sorginte competentă se declară cu insis­tență specială, corespondentului ziarului „Neue Freie Presse“, că întrevederea dintre cei două îm­părați nu e îndreptată contra nici unei alte Puteri și nn deosebi contra Angliei, și că n’are nicî scopul de-a despărți pe Rusia de Franța. Timpul s’a îmbunătățit era. întrevederea va avea probabil loc în largul mărei. Țarul sosește mâine între orele 9 și 11 înainte de amiază. Asupra sângeroaselor ciocniri din Spezia Roma, 20.—Greva din Spezia continuă în liniște. In locul unde mai mulți lucră­tori au fost uciși erî cu prilejul demonstrațiilor anticlericale, po­porul a ridicat azi un fel de altar de sacrificiu; pe acest altar s’a așezat o urnă, în care trecătorii au aruncat donațiuni pentru fa­miliile celor împușcați Jandarmeria a dispus înlătu­rarea altarului. Uniunea albaneză­­a Haga Paris, 20. — Se anunță din Haga că dervișul Heria, șeful deputațiunei albaneze, a făcut co­municări înainte de plecarea co­respondentului ziarului „Neue Freie Presse“, asupra succesului remiterei memoriului sau către diferitele delegațiuni. Cea mai călduroasă primire a avut-o din partea francezilor. To­tuși, baronul d’Etournelles i-a declarat că conferința de la Haga nu ar fi forul potrivit pentru pre­­zintarea desideratelor Albaniei, aceasta din cauza Turciei, care numai cu mare greutate a fost câștigată pentru a adera la câte­va puncte ale arbitrajului. Franța se va ocupa însă în mod statornic de interesele Albaniei și speră că va reuși să reguleze chestiunea albaneză ca și cea ar­menească prin propagandă și educarea populațiunilor Turciei în sensul justiției și al păcei. ÎNTÂMPLAU BIN CAPITALA Nenorocirea de pe șos. Jianu Ieri după amiază o’ nenorocire s’a întâmplat pe șoseaua Jianu. Rîndașul Nicola­e Bella, in virstă de 53 de ani, de la direcția de tramvai de pe șos. Ștefan­ cel- Mare, vroia să pue un cal la un vagon de tramvai direcția Bufet. Calul fiind nărăvaș și Bella a­­tingându-l, calul îl lovi cu copi­tele în pântece rănindu-i grav. Cu ajutorul unor oameni ce fusese martori nenorocirei, rănitul a fost transportat la spitalul­­ Filantro­pia, unde a fost internat in ser­viciul chirurgical. Copilă rătăcită Era pe la orele 5 și jum., ser­gentul polițienesc cu No. 176, a găsit pe str. Șepcari prin dreptul casei cu No. 10, pe o copilă rătă­cită, plângând­ Micuța, fiind dusă de către po­lițist la circ. 2, cu greutate a pu­tut declara celor din circumscripție că plecase de acasă, din str. Că­lușei 38, de la părinții ei și nu mai știe să se reîntoarcă. De a­­semenea, conila a declarat că se numește András Bocos. Mica ră­tăcită a fost trimeasă la locuința părintească. Lovită de căruță Femeia Sofița Grigore Bogdan, cu locuința în str. Lupeasca 14, a reclamat circ. 38 că o copilă a ei, anume Dumitra în vârstă de 1 an și 8 luni, pe când se juca în drum, a fost lovită de o căruță. Femeea a declarat că căruțașul după ce dăduse cu căruța peste fetiță, a dat bici cailor și s-a fă­cut nevăzut. Copila a fost transportată la spitalul de copii. Circumscripția a deschis o an­chetă spre a da de urma căruța­șului. Negustor ambulant Din slugă să te faci negustor, afacere cam ciudată, dar cu toate astea lui Gh. Spiridon, care până mai ieri fusese servitor la d. Lecca în str. I. C. Brătianu, i-a fost foarte ușor. Se vede că în timp ce fusese în serviciul sus numitului domn, s’a pricopsit și el cu un ceas deștep­tător, un prosop, 3 pepteni și un săpun de spălat și acum se apu­case de negoț... ambulant. Dar de abia eșise pe piață și un șmecher de sergent dădu peste el tocmai când terminase aproape cu ceasul. Negustorul părându-i suspect sergentului a fost poftit cu bini­­șorul la circumscripția 6, unde își va da seama pe a cui soco­teala se făcuse negustor. Accidentul din str. Colței Un accident, care n’a avut ur­mări grave s’a întâmplat era pe str. Colței. D- Gristea Tufeanu Moroi, de M din corn. Bersicea( fl­ter) tre­­i cea eri după amiază cu o gabrio­­letă în care avea un drug de fer. Când voia să întoarcă gabrio­­letă pentru a trece pe altă stradă, d-șoara Ghizela Gocuian, cu locu­ința în str. Sticlari 1, trecând pe acolo, a fost lovită de drugul de fer în frunte. Rănita a fost pansată la spital și conducătorul gabrioletei a fost condus la circ. 1, unde s-a încheiat cuvenitul pro­­ces-verbal. Razie polițienească O razie a fost organizată astă­­noapte de către d. comisar Rafet, șeful circumscripției 18. Pentru această au fost concen­trați tot personalul circ. 18 și 20, mai mulți agenți ai siguranței si un pluton de jandarmi.La orele 9 și jumătate, împăr­țiți în două grupe, au plecat pe ambele părți ale șoselei Kiselef, au trecut in prelungirea Doroban­ților și au ajuns in șos. Bona­parte , inspectând toate bosche­tele, împrejurimile și cafenelele din drumul lor și operând mai multe arestări! D. comisar Ralet a luat această hotărâre în urma unor plângeri adresate de vizitatorii șoselei, cari erau zilnic atacați și chiar jefuiți de fel de fel de haimanale. Diverse Arestări la circumscripții.­­Circ. 13 a arestat pe Constantin Bre­­zoiu, de fel din comuna Isvoarele (Mehedinți), măturător la primă­ria Capitalei, cu No. 300, surprins pe când fura un coș cu mere al precupețului Angliei Ion dintr’un șopron din șos. Colentina 16. — Circ. 6 a arestat pe servitoa­rea Maria Roman, din Bulevardul Elisabeta, care a furat mai multă rufârie f­emeei Maria I. D. Bum­­bard și pe cunoscuta pungășoaică florăreasa Elena Ștefănescu, care a furat un portofel cu 4 lei și 70 bani din buzunarul d-lui Wilhelm Hapdheker din strada Oborului de vite. — La circ. I a fost arestat in­dividul Costică Georgescu, cu lo­cuința în str. Albișoarei 1, care fiind turmentat de băutură se a­­pucase să insulte publicul. Accident.—La spitalul Filantro­pia a fost internat lucrătorul Ma­rin Ion Marcu, în vârstă de 18 ani, de fel din com. Popești-Dra­­gomirești. Numitul căzând de pe o scară pe care se suise să prinză niște porumbei, și-a fracturat ma­xilarul inferior. Rănire.­Căruțașul Moritz Iser, cu locuința în calea Griviței No. 296, trecând cu căruța pe șos. Ba­sarab a călcat pe copilul locuito­rului Gheorghe­ Gheiner, fractu­­rându-i piciorul stâng. Arestări.—Serviciul siguranței-a arestat pe meseriașul Tăn­ase Ca­­zacu, care a furat un ceasornic d-lui Lambru Georgescu din str. Ghica-Vodă 8, și pe cunoscutul nungaș dat judecăței, Gh. Marin Dinga, care e și dezertor din reg. 4 Ilfov. ▼ Furt.— Luisa Reschi din servi­ciul d-lui Iorgu Ionescu, cu lo­cuința în str. Mircea-Vodă 43, a reclamat circ. 36 că i s’a furat suma de 32 de lei de sub o saltea de către femeia Marița cu locuința și pronumele necunoscute. S’au În­ceput cercetările pentru prinderea pungășoaicei PARCUL QTETELEȘIANU Compania Lirică Română, conducerea CONST. GRIGORIU Astă­zi, Sâmbătă 21 Iulie 1907 55„Moștenitorii Veseli (LACHENDE ERBEN) Operată în 3 acte de J. Horst și L. Stein, traducția de d. P. Gusti. — Muzica de Carl Weinberger Piese studiate : Balul operei, In­sula Talipatan, Studenții veseli, Liliacul etc. Molim iaȘim Artiștii Asestați ai Teatrului National Astă­zi,.Sâmbătă, 21 iulie 1907 — orele 9 seara — Se va juca pentru a 11-a oară MITICĂ GHINION Comedie vvodevil în 3 acte, localizată de d­ l Emil D. Fagure. In studia Lilien Ponpon, operetă în 3 acte și Fetele din Popa Nan, piesă originală de Digeo. D-șoara Elena Degré, D-1 și D­-na Profesor Dr. Russ cu fiii, D-1 și D-na Knapp cu fiii, D-1 și D-na D. Bul­gara cu copiii, au durerea de a anunța moartea prea iubitei lor mamă, soră, cumnată și mătușă Ecaterina Al. Degré NĂSCUTĂ RASS decedată Vineri in 20 Iulie a. c. înmormântarea se va face azi, Sâm­bătă, 21 Iulie 1907, la orele 6 p. m., în capela cimitirului catolic. Toți amicii și cunoscuții sunt ru­gați să considere aceasta ca invitare. Inconsolabilii: Gh. Rizescu, soț, loan, Tănase și Dumitru Gh. Ri­­zescu, fii: Elisaveta și Despa Ri­­zescu, nurori . Familiile: Panu, Sterian, Zissu, Tașula, Pantelis și Cionga, au profunda durere a a­­nunța încetarea din viață a prea scumpei lor: cumnată, mătușe și cu sora Ana Sa­­fttesscQ la etate de 57 ani încetată din viață în ziua de 20 iulie 1907, orele 3 jum. d. a., in orașul Constanța și vă roagă să bine-voiți a lua parte la ceremo­nia funebră care va avea loc mâine 23 Iulie, ora 3 d. a., in o­­rașul Constanța. Paulin­a M. Vlahutzi, Anna P. Vla­hutzi, Elena și Margot Darvari, Constan­tin P. Vlahutzi, Georges și Zoe Vlahutzi Slătineanu cu copiii, Polixenia Ghiony, Constantin și Luisa Ghiony, Paulina Ghiony, Elena G. Slătineanu, Constantin și Elena Ce­­sianu cu copiii, Ion și Maria Cesianu cu copiii, Nicolae și Maria Cesianu cu copiii, Elena Oteteleșanu cu copiii, Anton Jaleski, Ernest și Maria Good­win cu copiii, Ioan și Adina Soutzo- Dudescu cu copiii, Constantin și Sofia Bărbătescu-Pașcanu, căpitanul și Ma­ria C. Soutzo cu copiii, Constantin și Ecaterina Brătianu, George Gr. Soutzo, Maria Therese și Emanuela Soutzo, Constantin Fundățeanu, doc­torul și Ecaterina Glineanu, Maria Casimir, Alexandrina Florescu cu copiii, Constanța Ozon Soutzo cu copiii, Constanța Efrem Gherman cu copiii, prințesa G. Soutzo și familiile Greceanu, Slătineanu, Filitis, Moscu, Soutzo, Caradgea, Stoinescu, Rizo, Cantacuzino, Boerescu, au durerea de a vă face cunoscut moartea prea­iu­bitului lor soț, fiu, frate, cumnat, unchiu, văr și nepot Mihail P. Matei încetat din viață după o lungă, și grea suferință in ziua de 20 Iulie 1907, orele 100­2 a.m., in vârstă de 54 ani. Serviciul religios va avea loc mâine Duminică, 22 Iulie, orele 4 d. a., în capela cimitirului Șerban-Vodă (Belu) unde sunt depuse rămășițele mortuare. Aceasta ține loc de ori­ ce altă in­vitație. Pension Marienhof. Felsö-Tö­­mös, la 10 km. de Predeal, posi­­ție admirabilă, camere 2—2 și jum. coroane pe zi cu 2 paturi; pen­siune complectă 3.50 coroane pe zi. Informațiuni la ziar: 745 si ARUDAT 1400 POGOANE în moșia Cacova, comuna Mor­­teni, județul Dâmbovița, o jumă­tate de oră depărtare de gara Găești. Există acarere. A se adresa la d-mi Crătunescn, str. Teilor 21, între orele 2—3. 743 RAPIȚA COLZA pur Belgiană și in­di­ i­genă. RAPIȚA NAVETA­­I ORZ de toamnă : GRAU glace pană roșie cu paiul tare care nu­­ se scutură, precum și alte diferite­­ specialități de grăne pentru să­­­­mânță. Prima Semințsrus Agricolă A. SCHuLLElt fl. BĂȘTI: Calea Victoriei 51 (Iele 1. 6/98) Mii: Str. Pavel și Ana Grista aț Telgîon). BULA: Strada Coroanei N­o. 2 (Telefon) 573im­m î­n Pierdut un câine mare ciobă­nesc, alb, puțin pătat, coada stufoasă, răspunde la numele Otieft. Primește o bună recompensă cire 11 va adues în strada Manea-Brutaru No. 20. 735 G. mm . Co.1 SOCIETATE IV COMAWNITA S­I EXPLOATARE de PĂDURI | Lemne de Construcțiune | STEJAR — FRASIN ULM § I ------- PA­RG­HE­TE —— I­­ LEMNE DE FOC 8 ; Biuroti; SOSEAUA JIANU, București § colt cu Strada Dorobanților I­i 7S7 Telefon No l­ung secantF pentru închiriat, una pravă­ , fie naită, fără locuință in cartierul­­ Lipscani sau pe Calea Victoriei. Oferte sub «Prăvălie» la Agenția­­ Schulder - C­ nne, București, str. : Karageorgevici Nr. 18. 729 BE INCURIA? cu începere de la 26 Octombrie 1907 prăvălia din Calea Victoriei, sub Grand Hotel Continental, ocupată actualmente de d. Th. M­ihăilescu. Pentru informațiuni a se adresa la >­d. ELIAS, str. Lipscani No. 80. * 1 689 SE CAUTA un bun comptabil român, p­utând face și corespondență în limba ger­mană, pentru întreprinderi forestriere. Se preferă cei ce au­ fost deja în asemenea întreprinderi. A se adresa Mihail Lupe­scu, Sinem. 7 si Fabrica: Puțul cu apă­ rece 37 — BUCURESCI — 713 | Analize complecte de urină | | spute (flegmă), sânge, lapte, sus || £ gastric, secrețiune, fecale,paraziți || ] tumori, găsirea microbului Si|i- B I­uisului, etc., execută Laborator»! Or. 8, ROBIN | Singurul dr. in medicină specia­ 11 | list cu practică de Laborator de 14 M­e ani. De 10 ani Șeful Laboratr. || Spital. Filantropia. I Str. I. C. Brătianu 5, Tele­u. 1? . Cel mai mare laborator particular de ifi 3ACTERIOL 03ÎE *1 MICROSCOPIE și CHIMIE 1 Vase pentru strâns urina­și instrucțiuni se || * trimit gratuit___________’ ’ 580 888 indsr mntiv VECHIU SPECIALIST în boale de COPII de la 1 Iulie ia SINAIA — HOTEL REGAL — In fie­care Sâmbătă în București. 656 Or. L Mayersohn Laureat al facultăței de medicină din Paris Elev al profesorului SEBILEAU Specialist pentru boale precum și pentru OPERATI­UN­I de NAS, și URECHI — Consultațiuni de la 2—6 p. m. — 53,—Calea MOȘILOR —53 (lângă grădina Sft. Gheorghe) 1991 SEMNE DE FOCI iz lei CBS­T^SO^â­ TS Aduse la domiciliu MARELE DEPOU .HAGIENOFF“ Str. Viilor 32 (gara Filaret) Telef. 19­69­­ — Greutate garantată — 1 Căruțele sunt plumibute. 1951 D-na doofer Mosd­uvia-Lisa mamoș, boa­le de femei Va rămâne totă vara în București ȘTIRBEI-VODĂ 19­­98 DOCTORUL DENTIST STEFAN BUVEANU și-a mutat cabinetul și atelierul său de dinți în casele sale proprii din STRADA VIITORULUI No.­­1 alături de str. Romană acordând consultațiunile de la 8 luna, până în 12 a. m. și de la 2—6 p. m. Casa e în parter. Tramvaiul înaintea casei: 699 CI- ERICLI STERIAN SPECIALIST IN BOALE INTERNE și­ SIFILITICE Vecîi­l medic a­ Eforiei Spitalater Cheile S’a reîntors în Capitală reluându-și ocupațiunile Consultații de la 10-12 și de Id 5-7 Str- BIBESCU-VODA 22 (colț Șârban Vod­ă? 704' BOALE NERVOASE ) și — SIFILITICE (Lumești) consultă special som­asm No. 217, Calea Moșilor, No. 217 Orele consult. 10—12 și 4—6 710 kssiva Salipurina SPASív si albește rufele ad­mirabil al lor si în­­fi­g Ú K­T TIMP. Face e­­conomie da lemne, lu­cru și să­pun. Nu conțin« chior, polasă au sodă, ga­­,­antul că nu iac rufele. Cereți la toate drogueriile și băcăniile î Reprezentanți Generali : â. 1M!Î & 69. BUCUREȘTI Calea Rahovei No. 5.—(Telefon 3/2) L­E, un«««,, j*lJ]>V’&€ÍA,T s’-ä, 3^-cyTUâjr îa. STRADA POPA-CtiiTU No. 1 nrin Strada Teilor 295 STELIAN POPESCU Jposi judecütos- ăe instrucția — AVOCAT — Strada Antim, 34 — 1835 BeclaeaesiifíatyeaMiiiíai sunt recunoscuta ca cele mai burnt biciclete din lume! Construcțiune neîntrecută! Eleganță complectă! Cea mai mare soliditate ! Mers foarte ușor ! Supranumite cu drept cuvânt în Franța și în toată lumea : La Premiere Marque de France! La grande Marque Nationale! N­eprezentator și Depositar General pesfibra Romania B. B. SSMAM, 44 Galea Victoriei, București gșgp- Sucursala Craiova ; 48 Strada Unire! Vinzare și un rate lunare.—Catalogul ilustrat se trimite la cerere gratis și france. 193 Lsminăfeurgii CELI MAI PRECISE IMN­EWI PENTRU CULTURA IN RINWIl Sămânța distribuită în mod uniform in cantitatea ceruta. Grăunțele nu se vatămă; se samănă toate cerealele iara vrea o preschimbare la mașină. " „ „ Soliditate extremă, numai fer și oțel, rescență și âupsta ® rî­ căraî &lî síita ® chiar sub conducere puțin atenta. Mașînele sunt insensibile la sguduituri și samănă bine atât pe foc șes cât și dealuri. Aparatul distribuitor se compune dîn imafe .». ® siracu­rass © spis­ială și est © sissili snai solid s.S sispir ds sat scsisi cu lingurițe, ușor ©apisse la Espâaiâbaps si supers. Foișorul Corlei Repis Ittoares S. §». SăȘâs’âna Comandele se primesc la : W. Stai Mieck­er Sucursale: 3B!!E2.A-Z.Tj -A., X --------Catab­ase se trimit la cerere--------­ AAAAA^AAAAAAAA/vV-A^‘sAA/Vv^i'VV^/^'/%/vS I ȘSOALlIal. I l COMDMTÂȚEIEVANGELIC! DIN CAPITALA f < SCOALĂ MIMIAM DE BAIETI" ȘCOALĂ PRIMAM BE FETE 5­­ ’ — 4 clase — 5 clasa cu curs sE&in­Kiniar <| S ȘCOALĂ REALĂ DE BĂIEȚI SCOAW SECUNDARA BE FETE < > — 5 clase — ’ 10 class cu curs comrdial­­ > MHBIONAT BE BĂUSI PESSIOMAT­US FSTE­­­S șm&LK SÜPSSIONSA DE GOafiSSEID < / Școală irofeeliană pentru copii mici é ® ausfesSs sexe * ^ frecventate in anul școlar 1­906-1907 de 1254 elevi și eleve << < învățământul în limba germana și parte în limba română j­i după principiile pedagogice germane, însă și conform programe­­l ■C­lor Statului român ast­fel că elevii tuturor școalelor pot trece ^­i fără nici o dificultate examenele de Stat. In anul școlar trecut ^ < toți elevii prezintă« la acele examene au reușit fără nici ^­­ o excepție. . . i v Cea mai bună praparație pentru acei ce­­ vvesc a continua studiile în 7­­ școalele superioare din Germania și Austria. ȘCOAL­A REALA ^ £ recunoscută oficial de Guvernele german și austriac. Lxa­ g­e­menele de absolvire au loc înaintea unei comisiuni speciale sub preșe­­­ ^ dinția unui comisar imperial delegat ad-hoc. __ Ar­iv­o mare parte a corpului didactic este detașat de Mi­ >­­­nisterul Cultelor din Prusia. Ș­apte profesori și pro­­­­o­fesoare pentru învățâmântul roman. Atenție deosebită este d < dată învățământului slubelor franceză și_ engleză. ^ q ] In clasele inferioare ale școalei primare de băețî și ale școalelor de ,­­ fete pot intra și copiii cari n'au nici o cunoștință a limbei germane. > V Școala frabeliană este o excelentă școală preparatoare pentru­­­­ copiii ce nu cunosc limba germană. __ , y i Educațiunea în cele două pensionate, cărî sunt foarte bin­e y­­ instalate, îngrijită și serioasă, dar în acelaș timp, simplă, îngrijiri ^­e afectuoase din toate punctele de vedere. / < Deschiderea cursurilor la 1 Septembrie st. v. > < înscrierile încep la 20 August st. v. > . Pentru Școala primară de băețî și Școala reala la Direcțiunea >­¹ Școalelor, strada Luterană No. 1O. ¹ < Pentru școalele de fete și Pensionatul de fete la Direcțiunea, strada­­ Diaconeseior No. 7. ¹ ¹ f Pentru Pensionatul de băeți la Direcțiunea pensionatului, strada >­¹ L­uterană No. 14. £ < Pentru școala frodeliană la Sora-diriginte, strada Puțu cu Plopi >­i No. 6. ... > ^ Prospecte gratis și franco la Cancelaria comunităței, strada Lute­­r­e­rană No. 10. S ? 744 EFORIA COMUNITĂȚEI EV­ANGELICE +Vilegiatură Avantajos i

Next