Universul, august 1907 (Anul 25, nr. 208-238)
1907-08-05 / nr. 212
I Calendar pe anul 1907 Ortodox Sâmbătă, 4 August.Sf. 6 coconi din Efes. Catolic * Sâmbătă, 17 August. — Libertus. Răsăr. soarelui 5.21. Apusul 7.19 București, 4 August. Legile și funcționarii rirați subiicămd astăzi al douilea articol al d-lui Alea, în legătură cu chestia agrară: In articolul cu acest titlu, inserat aci acum câteva zile, ne-am crezut datori de a ne expune părerea de cum credem că trebue se procedeze comisia parlamentară pentru ca nouele legi agrare să fie și practice și folositoare ; azi, ne permitem de a vorbi despre funcționarii aflați in contact cu proprietari, arendași și săteni și astfel chemați a face să se respecte nouile legi agrare. Este evident că progresul țarei se datorește luptelor dintre partidele noastre politice și tot acestora datorim ivirea marilor patrioți și a marilor oameni de Stat, ale căror monumente ii dau ca pildă urmașilor lor; prin urmare, nu putem fi luați de rău-voitori, dacă dorul de binele țârei ne silește de a expune mai jos unele din erorile partidelor noastre politice. Acele erori trebuesc să fie cam simțitoare, de vreme ce mulți din patrioții noștri din trecut, în momentele lor de mare mâhnire, exclamați: ,,Of doamne, de ce care n'am indicea contract cu Austria, să vină ca să ne învețe administrația de Stat“", sau, mult mai înainte de Unire, exclamați : ,,La Dumnezeu și ’n principate totul se poate“. Ori, aceste exclamații ne arată cu prisosință că, cu toate că popor deștept, patriot și generos, noi românii suferim de lipsă de chibzuință și aceasta firește, din cauza temperamentului nostru nerăbdător. Fie ne permis să facem un paralel între Corpul ofițerilor din armată și Corpul funcționarilor din administrație și s’amintim că pe când Corpul funcționarilor are menirea de a aplica legile agrare, și astfel să înlăture neînțelegerile dintre săteni, proprietari și arendași, Corpul ofițerilor are menirea de a pune capăt dezordinelor și astfel să facă de a se respecta ordinea și liniștea publică. Firește că, un guvern are mai mult, merit când înlătură, decât când înăbușă o răscoală. Ori, înlăturarea nemulțumirilor dintre săteni, proprietari și arendași este de atribuția Corpului funcționarilor și firește că,, dacă el era la înălțimea misiunei sale, guvernul ar fi avut timpul ca, prin mijloace pașnice, să înlăture ivirea ultimelor răscoale și astfel să nu mai recurgă la Corpul ofițeresc,, fără de care puteam poate ajunge în starea Poloniei. Probă că cugetăm just este că, pregătitele la răscoală au ținut timp de peste un an, ca și când n’ar fi existat un Corp al funcționarilor administrativi. Prin urmare, a ne îngriji numai de legile agrare fără de a se îndrepta neertata stare actuală a Corpului funcționarilor administrativi, ar fi ca și când am pleca la războiu cu un brilant Corp de ofițeri lipsit de soldați; cu alte cuvinte, legile agrare cele mai bune, rămân fără de folos, dacă cei chemați a le aplica nu sunt la înălțimea misiunelor. Așadar, în cazul de față, Corpul funcționarilor administrativi are aceeași importanță ca și Corpul ofițerilor și pe de altă parte trebue să recunoaștem cum că: modificarea legilor agrare trebue să meargă de front cu îmbunătățirea organisațiunei Corpului funcționarilor administrativi. Partidele noastre politice sunt pătrunse cum că: Corpul ofițerilor trebue ferit de luptele dintre partide și nici nu poate fi altfel de vreme ce armata are menirea de a apăra Statul contra turbutorilor din năuntru și de a apăra țara contra dușmanilor de afară. Dar de vreme ce din cele expuse mai sus, reese cu prisosință că: Corpul funcționarilor administrativi are menirea de a înlătura nemulțumirele celor mici și abuzurile celor mari, cu alte cuvinte are menirea de a înlătura răscoalele, firește că acest Corp al funcționarilor este demn de aceleași atențiuni și îngrijiri ce se acordă Corpului ofițerilor. Ori, dacă comparăm situația unui ofițer cu acea a unui funcționar, nevoiți suntem de a recunoaște că pe când ofițerul este în adevăr un demn și respectat slujbaș al Statului, funcționarul este aproape o sculă a partidelor politice. Cât pentru leac, el este prea cunoscut ca să mai vorbim de el, mai cu seamă că, articolul de față DN ITALIA (Coresp particulară a ziarului «Universul») Roma, 31 iulie. Un proces contra casei re. gale Procesul contesei Ilercolani contra administrației casei regale a făcut, la vremea lui, mult zgomot. Contesa, pretextând unele drepturi față de regele Humbert, cerea compensații și indemnitate. Au fost Încercări de învoială din partea casei regale, doritoare de a evita plictiselile unui proces care avea ca origină o încercare de scandal ; tratativele însă nu isbutiră din cauza pretențiilor contesei care părură exagerate. Astfel acțiunea judiciară fu reluată și continuă, dar cu atâta încetineală încât unii ajunseră să afirme că se făcea obstrucționism din partea magistraturei, puțin înclinată de a se ocupa de procese ca acesta, spinoase și pline de dificultăți delicate. Din această cauză păru că dovada cu martori cerută de contesa Herculani trebuia să meargă la nesfârșit. Adevărul însă este că avocații contesei încă nu au notificat administrației casei regale sentința prin care contesa era autorizată să propună proba cu martori. Aceasta însă nu exclude că notificarea se va face in curând și este chiar probabil ca administrația casei regale să facă apel contra sentinței, înainte ca să intre în perioada executivă. Moartea cardinalului Svampa Moartea cardinalului Svampa a produs la Vatican impresii diferite, după diferitele tendințe. Și nici nu putea fi altfel, dată fiind influența pe care cardinalul din Bologna o avea in mișcarea intelectuală. Astfel, intransigenții abia își pot ascunde sentimentul de ușurare ce au simțit la moartea cardinalului, pe când cei ce simpatizează cu mișcarea democratică creștină se arată dezolați de pierderea unui bărbat a cărui autoritate era suficientă in unele momente să-l asigure contra eventualitățea vreunei mari greșeli. Pius, care personal nu se poate hotărî pentru un curent sau altul, a simțit cu durere moartea cardinalului, cu care avea legături de veche prietenie. Ceea ce e sigur, în momentul acesta în care se vorbește de o politică de razboiu atât în lagărul doctrinei religioase cât și in acel al acțiunei politice, este că dispariția arhiepiscopului Boloniei constitue un fapt de care trebue să se țină seamă, intrucât nu este neprobabil să determine aplecarea balanței Vaticanului de partea intransigenței. Tulburări socialiste La Albano s’a celebrat de-abia ori centenarul nașterei lui Garibaldi. A fost un lung cortegiu și s’au rostit discursuri anticlericale. După ceremonie, un grup de socialiști cari se întorceau de la o manifestație cântând imnul lucrătorilor, s’au încherat cu mulțimea și carabinierii au trebuit să intervină, dând loc unei adevărate lupte corp la corp. La loviturile bastoanelor socialiștilor, carabinierii au răspuns cu pumnii. Sunt vre-o câțiva răniți și de o parte și de alta. S’au făcut câteva arestări și liniștea s’a restabilit către seară. Antigoni. CRONICI FEMININE O definițiune a căsătoriei O revistă engleză a adresat acum câteva luni cititorilor ei următorul chestionar: Ce este căsătoria ? Au sosit până acum mai multe mii de răspunsuri, cari după caracterul autorului, sunt sau serioase, sau glumețe, sentimentale, reci etc. Din acest mare număr de răspunsuri reproducem următoarele : — Capitolul din cartea vieței in care proza se preface in cea mai frumoasă poezie sau poezia in cea mai searbădă proză. — O legătură, atât de netedă și de moale ca și o panglică de mătasă, dar totuși atât de tare ca și lanțul ancorei unei corăbii. — Un caleidoscop care arată cu încetul fiecăruia dintre cei două soți adevăratul caracter al celuilalt. — Un contract la care ambele părți își uită bucuros obligațiunile și își aduc aminte numai de drepturi. — Hotărirea grozavă de a se lega pentru toată viața.—Cazanul durerei în care amorul a două persoane se toarnă pentru a fi prefăcute in auzul fericirei.—Năzuința tuturor oamenilor si supărarea multora. — O colivie care se află în aer liber; aceia cari sunt înăuntru vor să iasă afară, iar aceia cari sunt afară vor să intre înăuntru. — Un scherzo, care împreună allegro stăreî libere cu tenta stăreț [UNK] căsătoriei. — Medicul oculist, care vindecă orbirea amorului. — O unire în care amorul și banii joacă rolul principal. — Starea in care bărbatul propune, însă femeea dispune. Olimpia. INOBATOAREA Tltlii din Montecarlo e fost prezentată cu două luni înainte de ,,accidentul“ el, și in acest răstimp mi-a făcut cel mult 2—1 vizite. Apoi d-na Godld adăogi că îi pare rau că nu știe mai mult, iar la urmă exclamă: 1 — Uite, la Monte-Carlo e o persoană care ți-ar putea da multe amănunte. E o doamnă, care spune că e nevasta unui ofițer , comandant de vapor. 1 . — Dar cum o chiamă ? — Ah ! numele el nu’l știți. Dar , n’am decât să te duci la Monte- Carlo și să întrebi unde e acea ofițereasă care era intimă cu Emma Lewin, și numai decât iî relați , numele. 1 — Așadar, nu erai amică intimă a Emmei Lewin ? ! — Eram în relațiuni, dar nu serioase. Ea avea prietenii suspecte. De altmintrelea, ii spuneam adesea : „Dacă vrei să fii primită în case bune, trebue să fii puțin . mai serioasă“. Consulul întrebând - o dacă , Emma avea giuvaericale, d-na . Gould exclamă: 1 — Bijuterii cred că avea ! 1 Le-am purtat aproape toate, venind la Marsilia. Ea adaugă că bijuteriile o incomodaseră tot atât de mult ca și cadavrul Emmei Lewin. — Nu mai știam cum să le fac să dispară. Cu această mărturisire s-a sfârșit întrevederea. — Noui amănunte — Cercetările făcute de către polițiile din Marsilia, Montecarlo și Stockholm au stabilit că victima soților Godd era văduva Emma Lewin, care locuise pe vremuri la Stockholm. D-na Lewin era văduva d-lui Leopold Lewin, mort în 1905, directorul casei Lucas Lewin, devenită azi societatea Ferraria, din , Stockolm. Numele de fată al d-nei Lewin era Aklqvist; era născută la Malmoe, in 1863; a murit prin urmare la 44 ani. Averea d-nei Lewin nu era așa mare cum se spunea ; se prețuesc veniturile ei la vr’o 10 mii de franci pe an. De la moartea bărbatului său, d-na Levin nu mai sta decât o parte a anului la Stockholm, de unde nu pleca decât spre a se duce la Monte-Carlo. Se crede că acolo a câștigat adesea la ruletă și astfel și-ar fi sporit averea. A plecat din Stockholm prin Aprilie trecut, ca să se ducă la Copenhaga, unde a stat o lună , apoi a plecat la Monte-Carlo, unde trebue să fi sosit pe la sfirșitul lunei Main. . . In scrisorile către rude, ea n’a vorbit de nici una din persoanele pe care le cunoscuse la Monte- Carlo. . Mama d-nei Lewin șcade la Copenhaga. Victima mai avea un frate, negustor de tutunuri în Norvegia. 1 * 1 D. Westrup, consulul Suediei la Marsilia, prevăzut cu autorizația parchetului, s’a dus la închisoare spre a cere d-nei Godd, ucigașa d-nei Lewin, amănunte asupra victimei. După prezentare, consulul a pus următoarea intredare: — Cunoștea! bine pe d-na Lewin ? — Nu prea. De altfel nu îi vorbiam de multă vreme; mi-ag Ylemente : pentru un contract agricol între proprietari și locuitorii țărani Intre sub-semnați, proprietarul moșiei și locuitorii plugari, capi de familie, din comuna Y, în conformitate cu legea agrară din 1907, au devenit obligațiuni de debit și credit prin arendare de pământ cum mai jos urmează: Art. 1. — Se dă cu arendă 4 din 5 părți din terenul moșiei arabil și de păscune divizat in loturi perimetrate și în divizii (tarlale) anume : a) 0 ht. 5000 m. p. pentru plantat vie ; b) 0 ht. 5000 m. p. pentru plantat pomi fructiferi ; c) 0 ht. 5000 m. p. pentru semănat lucernă ; d) 1 ht. 5000 m. p. pentru izlaz de vite, divizat în alte mici diviziuni " pentru vitele cornute trăgătoare, cai de ham, oi, capre, vaci și ape de progenerație cu vițeii și mânjii lor ; e) Iar restul până la întregimea părții dans din terenul arabil, se va împărți în întinderi proporțional cu numărul copiilor minori din casă a fiecărui locuitor, cap de famile, iu 4 diviziuni în asolament pentru anume recolte : cereale făinoase, prăsitoare, leguminoase, textile și plante furajere. Toate aceste porțiuni separate individual, cu numărul locuitorilor arendași,și apoi în diviziuni (tarlale) vor complecta loturile întregi a locuitorilor sau 4 din 5 părți din terenul arabil și de păsciune ce li se arendează. Toate porțiunele individuale pe categorii de recolte etc., cuprinse în perimetrele diviziilor mari (tarlale) prevăzute mai sus, perimetrele acestor divizii locuitorii se vor planta cu toate cheltuelele și munca lor, cu un rând de salcâlmi sau alte esențe dupe natura terenului la 0 m. 25 puețiî între ei, in formă de gard, așa că dupe desvoltarea pueților, curățitura crăcilor lacome de la bază impletinduse printre pueții plantați, să apere intrarea animalelor sălbatice, a vitelor sau a furilor, etc., ca și contra curentului vânturilor, spulberări de zăpadă după semănături, etc., cu porți de intrare și eșire supraveghiate de guardianii locuitori (și aceasta spre liniștea locuitorilor ca și a administrației și justiției respective). Cum asemenea tot cu cheltueala și munca locuitorilor se vor planta: viile, pomii roditori, lucerna și întreținerea lor (prin sistemul bazat pe munca animalelor și prea puțin pe munca omului), ca și terenul arabil în asolament de 4, luând locuitorii după întregul lot recolta din vii, pometuri, lucernă, cereale, etc., fără a da proprietarului absolut din toate aceste recolte nici o dijmă. Art. 2. — Partea de teren arabil și de păscune din moșie de 1 din 5 părți, pădurile propriu zise cu viitor de exploatare, cu un subsol profund apt pentru o vegetație viguroasă a arborilor, grădinele cu pomi fructiferi și de zarzavaturi, viile nesupuse rescumperărei plantate de proprietar și eiestaele, gârle, pîrne, ori rîuri etc. ce cad în perimetrul acestor categorii de terene zise mai sus în aceste art. II, toate acestea să rezervă de drept numai pe seama proprietarului, se vor exploata de proprietar print-un sistem rațional ca agricultură proprie zisă cu toate ramurile ei de producțiune ca și de industrii necesarii locuitorilor — având toate acestea organizațiunea unei Ferme model, unde locuitorii contractanți să poată vedea adevărata școală de economie rațională și progres, folositoare lor atât în ale plugăriei, economiei casnice cât și in ale industriei țărănești necesariilor toate imîne bazate pe principiul ce să știe și ei cum cu puțin să produci mult. Pentru că proprietarul în operațiunele de lucrări de tot felul la ferma sa model are nevoe de vitele și brațele locuitorilor în cursul anilor agricoli contractați, locuitorii vor face aceste munci oricând vor fi chemați (prin afișe lipite la ușa casei lor de ziua și felul muncii ce este a efectua) așa ca toți pe rînd să facă muncile cerute egal după puterea și brațele lor, cu prețurile stabilite prin legea agrară, anume : 16 lei hectarul arat în ogor în miriște cu 6 vite ; 12 leî hectarul arat în ogor și grapat cu 4 vite ; 20 leî hectarat în pârlogă cu o vită ; 23 lei hectarat în țelină cu 8 vite ; 6 leî ziua cu caru cu 2 vite ; 3 leî ziua cu mâine!« bărbat între 18—50 ani; 2 lei ziua cu mâinele femee între 18—40 ani; 1 leu 50 ziua cu mâinele bărbat sau femee între 12—18 ani; 1 leu ziua cu mâinele bărbat sau femee între 9—12 ani. Hrana și instrumentele de muncă vor fi ale locuitorilor intotdeauna în stare bună de a putea lucra bine cu ele, iar ziua de lucru se va socoti de la răsăritul până la apusul soarelui, având 3 conace de odihnă adecă : 1 oră la prânz, 2 ore la amiază și 1 oră spre seară, în timpul de la 1 Aprilie până la 1 Octombrie,iar în restul lunelor anului, odihna va fi numai în timpul mâncărei de 2 ore pe zi, alte munci cu ruptul ca secerat, prășit etc. în hectare cu mâinele nu mai sunt permise decât numai prin buna-voință și tocmeala prin buna invocală între locuitor și proprietar. Pentru toate muncele efectuate se va libera de cancelaria fermei zilnic guitante asus pe numele locuitorului contractant din registrul numerotat și parafat în virtutea legei agrare, cu care locuitorii se vor scădea la 20 octombrie al fiecăruia an din debitul in bani al lotului arendat (termen de socoteală și plată a lotului arendat prevazut la art. III din contractul de față). Toate muncile cu vitele și brațele locuitorilor se vor face cu cea mai bună credință și bune, contrariu juriul comunal va decide daunele interese cauzate proprietarului. Art. 3.—Plata arendei este în bani numerar pe hectar pentru întregul lor arendat individual, plus munca prevăzută la art. II din contractul de față și într’un singur că și la 20 Octombrie al fiecăruia an contractat, calculat după valoarea lui azi ca capitol fonciar al pământului, după calitate, fertilitate ori situațiune de centrele de consumațiune sau desfacere, adecă după prețul de cumpărare ori de vînzare a pământului arendat spre exemplu : 400 lei hectare sau 0 la sută procent anual la capital, revine ca arendă anuală lei 24 pe hectarul arendat locuitorilor. Iar dijma din producte ori rusfeturi la târla dispare cu desăvârșire. Plata arendei în bani și muncă fiind prin legea agrară garantată de Stat, pentru orice rămășiță de bani neachitată la 20 Octombrie al fiecărui an, imediat locuitorii vor fi urmăriți de perceptorul fiscal și banii încasați completând debitul lor în termen până la 20 Noembrie al fiecărui an agricol, se vor vărsa de perceptor în mâna proprietarului, trecându-se apoi de perceptor sub iscălitura și sigiliul său în gustanță asus de socoteală că, locuitorul este pe deplin achitat pe acel an. Este interzis și de efectul orice angajament contractat între proprietar și locuitori arendași pentru rămășițurile debite de la socoteală în ziua de 20 Octombrie (Banca populară respectivă va credita pe asemenea locuitori pentru achitarea lor definitiv la termen către proprietar). Sfirșitul mâine. 1. llitkievici, Tulcea. "~VN PXIOV13X13 33 zî~ Mulți oameni fură un porc și sunt mulțumiți dându-i coada la săraci lungi ca aparență, totuși lungimea lor este de peste 150 de mii kilometri. Această cometă devine din ce în ce mai strălucitoare cu cât se apropie de soare și de pământ ; la începutul Septembrie, ea se va găsi în punctul cel mai apropiat de soare. Faptul că a apărut pe cer o cometă nu este rar în domeniul astronomiei și ca probă e că aceia de care se ocupă acum lumea e a patra dintre cele descoperite de la începutul acestui an. Primele 3 au fost telescopice, adică nu puteau fi văzute decât cu lunete puternice; cea de a patra, care de câtva timp se vede chiar cu ochiul liber, e într’adevăr, una dintre cometele tari și frumoase. IÍITITI iLOYTECARLO — Vezi ilustrația — Groaznica crimă de la Monte- Carlo săvirșită de soții Gould preocupă întreaga presă streină. In ilustrația noastră de azi se vede sus în stînga portretul asasinatei femei Lewin, copilul de lângă ea nu stă în nici o legătură de rudenie cu victima. La dreapta sunt portretele soților asasini și dedesupt se află reprodus după o fotografie cadavrul groaznic ciopârțit, după cum a fost găsit în cele două geamantane. In locuința soților Godd din Montecarlo s-au găsit numeroase instrumente de ucidere, între cari și două ferestrae de măcelar, un satir, un pumnal japonez, un revolver și o cutie cu cartușe. OIHLICH OAHHIAIU PROFESORULUI HASOAO (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Ploești, 3 August. Vizita la castelul Hasdicci.—Convorbire cu d. Panu. — Starea bolnavului.—Testamentul.-Castelul donat prințului Nicolae—Ședințe spiritiste. — Servitoare fericită. — Hasüaü pierdut.—Impresia în Câmpina Erl am fost la Câmpina. Cu această ocazie m’am interesat de aproape despre starea sănătăței savantului profesor d. B. P. Hașdeu, care, după cum se știe, se află bolnav de câtăva vreme, in castelul său, ce poartă numele iubitei sale fiice ,Iulia B. P. Hașdeu“. Această măreață clădire este situată pe strada Municipală, în apropiere de halta Câmpinița. La poarta castelului, am găsit pe un paznic pas din partea parchetului, care nu lasă pe nimeni să intre osebit de d-nîî dr. Ruban, medicul curant și V. Pascu, omul devotat al d-luî Hajdău și bineînțeles alte persoane marcante. Savantul profesor zace în prima cameră din dreapta de la intrarea în castel. Fațada îî este palidă, vocea slabă și lipsit de puteri. Mănâncă foarte puțin și numai mâncări recomandate de doctorul curant. Din când în când, d. Hasdău pune pe câte cineva de ’î citește de prin diferite ziare chestiunile principale. Am rugat pe d. V. Pascu să -mi dea cîteva relațiuni cu privire la testamentul d-lui Hasdău. Iată ce n putut afla în această privință: Executori testamentari sunt lăsați d-ni: Emil Costinescu, dr. Istrati, Ciocazan, I. P. S. S. ex-mitropolitul Ghenadie, Delavrancea,T. Rădulescu, etc. Castelul „Iulia B. P. Hasdău“ e lăsat A. S. R. Principelui Nicolae, iar în cazul când prințul ar refuza să primească, castelul va trece în posesiunea Academiei române. Prețioasa bibliotecă a savantului profesor, după moartea sa, va deveni publică. Mai are dorința și despre o sală pentru predarea lecțiilor spiritiste. Ca încheere, adăugăm că viața savantului profesor Hasdău este considerată ca stinsă. Nu mult timp va trece și d. Hașdeu se va afla alături de mult iubita lui fiică Iulia Hasdău. Obiectul discuțiunilor în Câmpina este boala marelui naționalist B. P. Hasdău. Pretutindeni se discută cu durere despre această crudă lovitură. Prahoveanul, și băgat in închisoare. Topics este acuzat de falsificări de polițe și de alte delicte. L .*. La ministerul de externe italian, deși nu se confirmă soouul, nu se exclude posibilitatea unei vizite a țarului la regele Victor Emanuel. .*. In vederea evenimentelor din Maroc guvernul francez a luat dispoziția ca stațiunea radio-telegrafică din turnul Eiffel, până acum limitată la serviciul cu Biserta, să fie pusă în comunicație zilnică cu Casablanca. Experiențele au și început și au dat rezultate satisfăcătoare. ! »*. Defunctul architect Walter din Charlottenburg a lăsat prin testament orașului Halle suma de 400.000 corone pentru clădirea unui spital. Afară de aceasta defunctul a mai lăsat sume însemnate pentru scopuri filantropice și culturale. .*. Cu ocazia unor săpături la , o clădire din Budapesta, s’a descoperit un mormînt roman. In care s’au găsit, afară de oseminte, numeroase arme vechi, obiecte de sticlă, tinichea și aramă. **. In urma inițiativei consHiului comunal din Mureș-Oșorfeftin , (Transilvania), s’a înființat și acolo o bucătărie cooperativă. Primarii orașelor provinciale din Ungaria, vor ținea un congres la 16 Septembrie viitor în orașul Pecs. ..» Ziarele englews spun ei Anglia va începe in curând construirea altor trei vase de războiü de tipul lui «Dreadnought« cari vor fi însă mai mari și mult mai puternice decât chiar uriașul «Dreadnought». înalta Curte de casație din Lipson a confirmat sentințele curților cu jurați prin cari sunt condamnați la moarte : fochistul Kurschun, care a împușcat pe mecanicul său , lucrătorul Mikei din Essen, care a asasinat o fată de 13 ani și lucrătorul Ronellenfitsch care a ucis pe soția și pe cei doui copii să săi* ,*. Celebrul explorator al polului Nord, dr. Friedtjof Naissers, care ocupă acum postul de ambasador al Norvegiei la Londra, afle intențiunea de a se retrage din diplomație. Marți și Miercuri s’a ținut în Győr (Ungaria) o imposantă adunare a socialiștilor, in care s’a discutat chestia votului universal. Șeful socialist, Bokányi, a ținut un înflăcărat discurs în care a zis, între altele, că acțiunea proletariatului, în scopul realizarea reformei electorale, nu este decât lupta culturală, lupta celor desmoșteniți pentru cele mai elementare drepturi cetățenești. El termină zicând că actualul sistem electoral însemnează moartea domniei de clasă, iar noua reformă electorală renașterea nouei Ungarii. Din Madrid se anuferă că din Închisoarea de la Saragosa au evadat 24 deținuți, condamnați la muncă silnică pe viață. Clădirea închisoare era in foarte rea stare și condamnații au evadat spărgând cu ușurință un zid exterior. „*. Un duel sângeros cu sabia a fost alaltă ori în Sighetul Marmației (Ungaria), intre ziariștii unguri Deves și Turnosky. Deves a fost grav rănit. Cauza duelului a fost un schimb de vorbe insultătoare. TM S3A.X 33 ZI 3ontra vitionlior SL.--In lună aceasta, se ridică coardele cu struguri cari se urăsc pe pamint ca să nu se strice sau să putrezească strugurii; se rupe o treime din frunzele prea dese crescute împrejurul strugurilor pentru ca să se poată coace mai lesne. La vițele altoite se tac rădăcinile cari vor fi dat din locul unde sunt altoite ----—««»ri’saKS-«'» — I mmm Mim Am vorbit in numărul nostru de ori despre noua cometă de care se ocupă toată lumea. Din scrisorile ce primisem la redacție din diferite puncte ale țărei, rezultă că cometa era vizibilă cu ochiul liber, între orele 1 și 5 dimineață. Am căutat să controlăm faptul și ni se afirmase că cometa încă nu se putea vedea la noi, din cauza prea mareei depărtări. Institutul meteorologic ne-a comunicat însă era o notă în care spune că cometa a fost observată era dimineață cu luneta ecuatorială. Ea se găsea in constelațiunea Gemenilor. Sâmburele, sah nucleul, foarte strălucitor, reprezintă o mărime de cel puțin 10 milioane kilometri. El este înconjurat de o nebuloasă, care în direcțiunea opusă soarelui, se termină cu mai multe cozi, deși nu sunt bine distincte și nici prea ȘTIRI DIN STREEOTATE — Prin poști — *ț Cadavrele a 3 copii au fost găsite in cufărul unei servitoare de pe o moșie de lângă Northampton (Anglia). Curtea cu jurați din Aisne (Franța), a osândit la moarte pe femeia Perthois Bézard, care ucisese pe tatăl ei, în vârstă de 79 ani, pentru că’î refuzase bani. .. In cursul ascensiune! ce a făcut’o Marți, balonul «Ouragan», plecat din Lausanne (Elveția), a ost azvârlit de vînt în lacul Leman. Aeronauții au fost scăpați de o barcă de salvare. Acum vre-o 15 zile balonul «Ouragan» căzuse în lacul Neuchâtel. .% La Berlin s’a arestat ziaristul ungur Toplcs din Zombro. El a fost adus sub escortă la Zombor O școală de gospodărie rurală D. Sp. Haret, ministrul instrucțiunei publice, a hotărât să înființeze pe ziua de 1 Octombrie 1907, o școală de gospodărie rurală, in târgul Bucecea, din județul Botoșani. In această școală se va învăța țesătoria, cusăturile necesare la țară, grădinăria, îngrijirea vitelor și a păsărilor de curte, bucătăria ordinară, etc. Fondul necesar pentru această creațiune se va lua din fondurile pentru înființare de școli de agricultură. Terenul se va lua din proprietatea școalei și va plăti pentru el arendă Casei școalelor, din veniturile ce va realiza din vânzarea produselor școalei. D-na Elena Dragoș, învățătoare în acea comună, a fost numită directoare a școalei cu salariu de 130 lei lunar. Se va numi o a doua maastră pentru bucătărie, îngrijirea vitelor și a pasărilor, cu 60 lei pe lsi#,â și un servitor. In budgetul viitor se va tresa această școală cu personalul numit acum, plus un șef de cultură 22 sam FATAL MARE ROMAN DRAMATIC de Luisa Mareos PARTEA I-a Testamentul mătușei Lavinia VII — Eu nu doream să vă ved intrând in familia noastră, dar fiind ca voința lui don Lorenzo vă face soția lui, vă consider din momentul acesta ca pe propria mea soră. In schimb, don Alexandru se înclină adânc în fața cumnatei fără a pronunța un cuvânt de afecțiune. Dona Eufrasia vru s-o sărute pe obraz, dar fratele meu Cornelio care cunoștea bine pe soția lui don Alexandro, gândi că sărutul ee nu se putea aomânti decât cu acel al lui Iuda. In timpul zilei, când toată familia fu din nou întrunită, interveni o mică întâmplare caracteristică care merită a fi amintită. Dona Lavinia, poate pentru a consola întrucâtva pe tinăra soție alesese printre bijuteriile ei un minunat ac, și i-l oferi un dar. Doamna Rice primi acest dar cu cea mai vie recunoștință, și se arată cu adevărat mișcată, nu atât de sigur din cauza valoarei obiectului oferit, cit pentru că i se păru un semn de pace. Donna Eufrasia se ridică atuncea și depuse, la rindul ei, in mîinile tinerei soții o cutie de carton învelită in pinză de culoare roză. — Sper, zise ea, arătînd cu solemnitate cartonul că vei prefera ceea ce conține oricăruî juvaer. Doamna Bice zimbi, și mulțumi călduros cumnatei sale, apoi vru să -șî satisfacă dorința de a desface învelișul de pînzâ și a deschide cutia de carton. Ieși atunci de acolo o face de copil, splendid prodată și împodobită cu dantele. Tinăra soție se făcu roșie ca o cireașă apoi palidă ca un cadavru. Insultaera gravă și manifestă pentru ea, care roșia deja prea mult din cauza poziției sale. Ea tremura din tot corpul și căzu pe scaun. — Infami! strigă don Mario, ai cărui ochi scânteiau de o indignare reținută. — Așteptați, don Mario, și ascultați asta acum, răspunse Adriani făcând un gest pentru a calma iritația tinerului. Don Lorenzo, urmă el apoi, don Lorenzo, care înghițise până atunci toate umilințele, se repezi la soția sa, iî zmulse fașa brodată ce-i rămăsese în mână și se duse de o aruncă aproape în obrazul donnei Eufrasia. — Ești o ticăloasă ! zise el cuprins de furie. Dacă ai fi un bărbat, te-aș pălmui! Donna Eufrasia scoase un țipăt ascuțit, și nu știu să facă altceva mai bun, mi-a spus Cornelia, decât să cadă tot ea pradă unor convulsiuni nervoase. ■ Fratele meu ajută atunci ca să transporte afară pe cele două nebune, pe când don Alexandro și don Lorenzo stateau față în față, privindu-se cu o ură sălbatică. — Im veî da socoteală de insulta făcută soției mele, zise don Alexandru, făcând clăbucî la gură. — Ba soția d-tale va face scuze soției mele, răspunse don Lorenzo înfuriat. Și vorbele urâte și injuriile plouau, și frații se amenințau cu pumnii ridicați. Donna Lavinia își păstrase prezența de spirit și îndemna pe don Andrea să se interpue; el făcu tot ce-i stătu prin putință, dar cei doui ofensați nu voiau să asculte de nimic. Afacerea se învenina din ce în ce mai mult și nu trebui mai puțin decât autoritatea lui don Annibale, pentru a o face să înceteze cel puțin în aparență. Mânia rămase însă latentă, și cu toate că cei doui frați renunțaseră a se bate, cum avuseseră de gând la început, o ură puternică clocea desigur din momentul acesta în inimile lor. Aceasta fu primirea pe care o avusese soția lui don Lorenza în casa socrului ei; de aci se poate deduce, cari au fost în urmă relațiile sale cu familia. Cu toate că ea nu pronunțase nici un cuvânt pentru a se răzbuna de insulta primită, donna Eufrasia refuză de atunci încolo să-î vorbească. Danis Eugasia arăta rstwdia rece și nepăsătoare față cu tinăra soție, dar într’o zi se resgândi; într’o zi, când d-na Rice vru să îmbrățișeze pe micul don Fabio, ea strigă cu o isbucnire violentă. . . Nu’l săruta! Nu e săruta ! Lucrurile ajunseră până acolo că nefericita soție a lui don Lorenzo sfârși prin a se retrage în apartamentele ei și, a trăi acolo aproape isolată de-aî să. Pe de altă parte, starea sarcinei sale începea să se cunoască, și ea se roșia mereu strașnic, cu toate că era măritată de mai mulți ani. — O, era un înger exclamă don Mario, lăsând să-i cadă capul între mâini; a suferit atâta și nu mi-a spus nici o dată, în copilăria mea, nici o vorbă de învinovățire contra călăilor săi! — Era o ființă blândă și gata să erte orice ofensă, response ; astfel cel puțin mi-a de^rs-o frftieri* mea care a avut timp s-o cunoască. Urmă o scurtă tăcere. Fratele lui Cornelio Adriani, reluă în cele din urmă : — Tatăl donnei zice mult cu puțin înainte de nașterea dv., don Mario,și sermana mama dv., renase astfel lipsită de unicul ei sprijin; deoarece tatăl ei nu călca pe la palat, ea se ducea din când in când ca să-l viziteze și să plângă împreună cu el. Ea iubea foarte mult pe soțul ei, dar nu’i destăinuia durerile, de oarece știa bine câtă amărăciune îi tortura deja din cauza nobilei sale familii. Cornelio, trebue să va spun, don Mario , succedă bunicului dv., din partea mamei, ca confident al mamei dv. Da, ea îl onoră adesea cu mișcătoarele povestiri ale tristalelor și găsi poate oarecare încurajare in convorbirile .cu dânsul, iată pentru ce fratele meu va iubit atât de mult, din dragostea pentru aceea care fusese atât de bună și atât de afectuoasă către un umil servitor, cum se «posidera dânsul. — Era un amic, răspinse cu viociune don Mario întinzând în mod spontaneu mâna lui Adriani, care o striise cu respect; și d-ta, să nu se îndoești de asta, vei fi de asemenea un amic pentru mine. In părăsirea mea, în mizeria mea, aceasta va fi pentru mine, o îmbărbătare, cum fu și pentru sărmana mea mamă. Adriani se înclină, privirea’i neagră și profundă arunca scântei. Era oare orgoliul plebeianului onorat de amiciția’ unui duce, care strălucea in acea privire . Se poate. fți. respunse imediat cu o deferență căreia fiu'îi lipsea oarecare o philciune care acum nu mai ero'S “o-jignească- in. don Mano ‘.'•f'.mm: ’ Mir;ra«li