Universul, septembrie 1907 (Anul 25, nr. 239-268)
1907-09-01 / nr. 239
Marde-vizip .al Persiei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 190" Ortodox Vineri, 31 August.—Brâul Maicii domnului. Catolic Vineri, 13 Septembrie.—Theophil Stustr. soarelui 5.55 ; Apusul 6.30 București, 31 August. Pentru ridicarea industriei petrolifere cu prilejul ținerea congresului internațional de petrol in București, revine la ordinea zilei chestiunea îmbunătățirilor ce ar fi de făcut pentru ridicarea și mai mult a industriei petrolifere în țară la noi. Vrednice de luat în seamă sunt, în această ordine de idei, propunerile pe care le face «Revista economică și financiară», insistând cu deosebire asupra următoarelor : Necesar ar fi, mai înainte de toate, un cadastru, care să definească proprietățile, pentru a se da capitalistului strein siguranța că concesiunea ce a luat și pe care câteodată o plătește’ destul de scump, n’o să’i mai fie de nimeni discutată. Cheltuelile ce se fac azi de concesionare cu consolidările, ar determina desigur pe aceștia să ia asupra lor cheltuiala necesitată pentru aranjarea unui cadastru cel puțin în acele județe unde industria petroliferă a luat o desvoltare mai mare, cum este Prahova de exemplu. Statul n’ar avea decât să se adreseze numeroaselor societăți stabilite pe valea Prahovei, să le întrebe și fără îndoială că toate se vor declara gata să primească propunerea și să-i pună la dispoziție fondurile necesare pentru începerea și terminarea lucrării. Aceasta ar fi o mare încurajare pentru capitaliștii veniți aici să facă treabă, să lucreze și să producă, iar nu să-și piardă timpul dinaintea instanțelor din țară. Apoi Statul, în înțelegere cu particularii, ar trebui să se gândească de pe acum și să stabilească un sistem de drumuri șoseluite bine și întreținute bine, cari să străbată în toate direcțiunile terenurile pe unde există instalațiuni și lucrări pentru estracțiuni și explorațiuni. In sfârșit vin drumurile de fier. Deși circulațiunea de la Ploești la Predeal a luat o desvoltare colosală în ultimii ani, linia e tot în starea de mai nainte, cu terenurile pentru încărcare și pentru manevre prea mici, cu linii de garagiu prea puține. Această linie ar fi cu totul de refăcut și anume ar trebui transformată în linie dublă, cel puțin între Ploești și Câmpina. Se știe că în ședința de inaugurare a congresului s’au și făgăduit din partea reprezintanților guvernului îmbunătățirile privitoare la căile ferate. Dar,—cum am zis,— ar fi vrednice de luat în considerare și cele l’alte propuneri cari se mai fac.______ “din franță (Sare3p. particulară a ziarului «Universal»") Paris, 26 August țin fitil sub o pulberărie Autoritățile militare din Toulon au început o anchetă severa în urma descoperirei unui fitil, având o lungime de 10 metri, ce s’a găsit sub poarta vechiului fort Artigues, astăzi prefăcut in pulberărie. Unii cred că acel fitil a fost auzat acolo de către un criminal care ar fi avut de gând să facă să sară pulberăria în aer; alții presupun că fitilul a fost pus acolo de către vreun glumeț. Populația tuloneză e adânc impresionată de această ciudată descoperire. Noul rege al Anamului Noul rege al Anamului — țară sub protectoratul Franței— se numește Duy-Tan, ceea ce în limba anamită însemnează „Bucurie nouă“. El e al douilea fiu al lui Thanu Tai, și în vârstă de 8 ani. Noul rege va fi crescut de către educatori francezi, cari îl vor pregăti pentru misiunea sa, înainte de a se urca pe tron, Dug-han va vizita Franța, spre a-și desăvârși educația. Până la majoritatea sa, puterea va fi încredințată unei regențe, care va guverna în numele lui, sub controlul rezidentului superior al Franței. Extrădarea soților Goold Soții Goold, care au ucis o daneză și au tăiat-o în bucăți la Monte-Carlo, au fost transferați azi la Monaco. Azi dimineață la 4 jum., trei gardieni din serviciul pentenciarelor, s’au dus la temnița St. Pierre din Marsilia, unde era deținut Goold; el fu scos din celula sa și condus la gară la 5 și 20. Era atât de prăpădit încât, ca să se poată urca în vagon, gardienii au trebuit să-l sprijine; după aceea gardienii s-au dus la închisoarea Presentines, spre a lua pe Violette Gould. Eșind din temniță, ea a prins, dar energia ei a izbutit să domineze această emoțiune trecătoare, și a sosit cu pași hotăriți la gară Ei au sosit seara la 55.5 la Monaco, unde au fost duși la închisoare. O mulțime enormă staționa în fața gărei, și când zări pe soții Goold strigă înfuriată :,La moarte! La moarte!“ Goold părea tâmpit. Nevastă-se plângea. Amîndouă erau păziți de câte 2 jandarmi. Ucigașii s’au urcat în cupeuri separate, pe cînd strigătele deveniră mai violente și mulțimea se repezia spre vehicule. Accident de automobil Un tînăr șofer, Joseph Henry, în vîrsta de 19 ani, în serviciul d-lui Santos Cagninacci, în vilegiatură la Villers, s’a folosit era dimineață de câteva ceasuri de libertate pe cari i le lăsase patronul spre a lua în trăsura sa pe o doamnă în vilegiatură la Deauville, și pe un impiegat de cale ferată. El ducea cu mare iuțeală pe invitații săi pe șoseaua Pont-l’Evêque, când )a intrarea în comuna Touques, voi să evite o căruță de fân ce se afla înaintea lui. Dar din repezeala, automobilul căzu într'un șanț, unde se sfărâmă aproape cu totul. Din nefericire, doamna căzu in cap și-și fracturi craniul. Ea a murit pe loc. Mai fericiți, șoferul și impiegatul au scăpat numai cu câteva confuziuni ușoare. Brutus CURSURILE la școlile secundare Pentru cursurile școlilor secundare, ministerul a hotărât următoarele : 1) Durata orei de curs va fi de 60 minute. Așa zisele minute de grație nu se admitere au fost totdeauna considerate ca o abatere. Ora de 60 de minute este necesară întreagă pentru buna executare a programei și afară de aceasta nu se poate admite ca înșiși profesorii să dea școlarilor exemplul neîndeplinirii exacte a datoriei. 2) Orele de lecție vor ti trei dimineața și două după amiază, separate prin recreații de câte 10 minute. 3) Joia după amiază vor fi câte două ore de lecție, ca și in celelalte zile. 4) Orarele se vor alcătui în strictă conformitate cu programele, dându-se fiecărui obiect exact numărul de ore de curs pe săptămână care este prevăzut în programă. 5) Instrucția militară se va preda în modul următor : câte două ore la fiecare două săptămâni de fiecare clasă, sau câte o oră pe săptămână de fiecare clasă, după PRIN JUDEȚUL ALCEA Note de drum I După șase ore de domoală legănare pe Dunăre, vaporul românesc ,,Vasile Lupu“, stopează în portul Sulina. De cum te apropii de mal, de cum iți arunci privirea în zare, portul acesta de Dunăre și Mare menit să aibă un rol însemnat în viața noastră economică și națională, îți face impresia unui vedin prin care bătrînul Istru se uită spre Eutin. Cetatea internațională, orașul porto-francului, de un aspect romantic, e numai zgomot și viață. Fie sub strălucirea dogoritoare a razelor de soare, fie sub lumina blândă a becurilor electrice de la elevatoare. Sulina cu clădirile ei înșiruite pe lungul cheiului, are un aspect de o măreție stranie, învăluită de clocotirea mărei, de fluorul mașinelor, de zgomotul vapoarelor—furnicar al atâtor vieți cari trăesc trudindu-se. Nu departe de ponton, pe luciul apei, vezi nesfârșitul Mărei, zărești dunga largă de spumă albă ce se îmbie cu albastrul val al Dunărei—legătură între noi și adâncul lumei. Cum coborî insă in inima orașului, începi să simți regretul că nu te-aî mărginit să sorbi acest farmec de la distanță, dar ai vroit să sorbi și din realitatea lui. Străbătând ulițele strivte și posomorite, te isbește din primul moment contrastul gospodăriei orașului. De-o parte, de la far până la palatul administrativ, ai gospodăria occidentală făcută de comisiunea europeană ; de altă parte, de la acea clădire până în fundul orașului, ai gospodăria orientală, gospodăria noastră. De-o parte, curățenia și uniformitatea clădirilor, curat întreținute; de alta , lipsa de estetică, o întortochere ciudată în gusturi, clădiri cu pereții de scânduri ; de-o parte : cheiul îngrijit, stropit și măturat ziua, luminat noaptea; de alta: lipsa de bunăvoință,neglijența în întreținerea fețelor, neasaltarea baltoagelor înverzite. Iată o palidă descriere a lipsei de estetică și a culpabilei îngrijiri ce stăpânește acest port românesc. Și privind tabloul acesta, simți trebuința unui colț curat, liniștit și frumos unde să-ți poți mângâia privirea. Pe un dig de nisip, aruncat de valurile măreț în timpuri furtunoase, inprejmuit de baltoage, trăsura care se înfundă în nisip până în inimă, mă duce spre Mare. Bieții cai, mai mult târăsc decât poartă trăsura pe roate, atât de clisos și nisipos e acest dig , copil al furiei măreî. Cu auzul lovit de zgomotul valurilor ce se sparg pe mal, la picioarele mele, cu simțul cuprins de farmecul neîncetatei mișcări, când mai lină, când mai creață, las să’mî alerge privirea pe drumul larg și deschis, să alerge până în muchia zăreî unde albastrul cerului senin se îmbină cu azurul mărei liniștite. Câtă viață și cât pustiu ! Stăpânit de-o molcomeală dulce, iar iarăși drumul orașului. Sulina e un mozaic de tipuri și dialecte streine, peste cari predomină tipul și dialectul grec. Dintr’o populațiune de 5114 suflete cât are acest oraș, români nu sunt decât 864, iar din restul Împărțit intre diferite naționalități, elementul grec atinge cifra de 2272 suflete. Aceasta este situația noastră naională în Sulina; te îngrozești însă când te gândești că în restul plășei cu același nume, plasă compusă din cinci comune, cele mai importante prin pozițiunea lor geografică, inferioritatea noastră națională e și mai isbitoare. In aceste cinci comune elementul românesc abia atinge cifra de 1415 suflete, iar elementul rus se urcă la cifra de 4338 locuitori, dintre cari 3897 ruși și 441 lipoveni, toți nesupuși fiilor, turbulenți, voioșî, sectari. Iar ceea ce e mai trist, mai îngrijitor este că elementul slav nu numai că predomină dar cotropește, subjugă elementul național românesc. Din nenorocire, puținii români ce-i avem pe acolo merg repede spre rusificare și dovada o fac românii din Chilia- Veche și Sf. Gheorghe; în această din urmă comună avem numai 26 români și 1190 lipoveni. Orice s’ar spune, trebue să recunoaștem însă că din punctul de vedere național, noi românii avem o situație subordonată și în orașul Sulna, cel întâi la răsunătoarea Dunărei spre Mare, și în comunele din plasă cari, deși câștigate cu atâta singe românesc, sunt cele mai strehîe de țară, de inimă, de simțirea nostră. ți când aceasta e starea de fapt, trebue să ne întrebăm : ce-am făcut noi spre a neveiti stăpânii reali ai gurilor Dunărei, ai Deltei ei , ce-am făcut noi spre a imprima viața românească pe acest pământ de drept românesc ? Am lăsat, cinci ani după realipirea Dobrogei, ca un consiliu comunal din Sulina să ia disposiția, călcând prevederile art. 9 din legea pentru organizarea Dobrogei, de-a se da locuri de casă oricărui venit din lume in țara noastră. Timp de cincisprezece ani, orice dezertor, orice lipsit de rost în toată lumea, îndată ce intra în Sulina, devenea proprietar și un mod cu totul gratuit. Am hărăzit pămîntul țărea tuturor fugiților și prigoniților statelor străine și continuăm opera aceasta de nepăsare națională. Pe seară. Ultimele raze de soare se pierd leneșe în nesfîrșitul mărei. Cu ultima lor licărire, o dominație nouă cuprinde Sulina, o dominație barbară : dominația țânțarilor. De aceste mici și răutăcioase insecte atârnă să poți privi in voe, să poți vorbi, să poți mânca. Scurta dar tiranica lor stăpânire lasă urme simțitoare... pe obraz, pe mâini. Luciul Dunărei e liniștit și in el se reflectă umbrele catartelor de la caice, lumina felinarilor roșii,verzi, albe de la vapoare și șlepuri. Din când în când, bubuitul continuu al elevatoarelor e Întovărășit de sunetul clopotului de la far, iar luminile de la cele două santinele între zbuciumul măreț și liniștea Dunărei—farurile de pe diguri—par două ochi ce, strălucind, trimit razele lor peste mormîntul atâtor vieți, spre alinarea celor cari rătăcind se îndreaptă spre ei. In zori, vaporul se desprinde de malul de care ne depărtăm, lăsând în dreapta, cu gurile mari deschise, cu hornurile înalte, negre și fumegânde, uzinele comisiunea, —■*■» în stânga, orașul pe care și acum ca și la venire il văd tot sub aceiași eleganță melancolică dar care acum îmi pare ca și masca marilor artiști sub care ei își ascund atât de bine păcatele, durerile și suferințele ce-î frămîntă. Galați. I IO CUGETARE PE ZI In artă cei mai talentați copiști sunt oamenii cei mai mediocri.— ORDONANȚA DEFINITIVA D-LUI IN ATENTATUL CONTRA MICLESCU Instrucția in afacerea atentatului contrar d-lui Miclescu, directorul C. F. R. fiind terminată, d. judecător Georgescu-Verbea de la cat. 3 a dai era odonanța definitivă. In ordonanță, d. judecător arată că Zamioiu a comis atentatul cu premeditare și, în consecință, il trimite în judecata Curții de jurați pentru crimă de omor, crimă săvîrșită dar neizbutită. In ordonanță de judecător se ocupă și de viața și antecedentele criminalului. Arată că el, plecând de la părinții lui din com. Golești, jud. Argeș, a venit în București și a intrat ca băiat de prăvălie la d. Stere Dobrescu din str. Clopotari. Ca băiat de prăvălie el s’a purtat bine. De asemenea s’a purtat bine și în timpul serviciului militar. ’ Liberat din armată, a solicitat o funcțiune la C. F. R., unde și fost numit ca frânar în stația Fetești. De la Fetești a fost permutat apoi la Constanța. In noaptea de 20 Februarie a. c., in stația Medjidia, în urma unui accident întâmplat în timpul serviciului, trenul i-a tăiat piciorul drept și a trebui să stea în spital timp de trei luni; a eșit vindecat, dar infirm. Sumna cum vor fi converințele speciale ale fiecărei școli. Când instrucția militară se va da în două ore la două săptămâni, acele două ore vor fi consecutive și separat printr’o recreație de 10 minute. 6) Orele de instrucție militară se vor dispune după trebuința învățămintului, ori punându-se clasele in zile diferite, ori uindu-se două sau mai multe clase în aceleași ore. In orice caz, diversele secții ale linei aceleiaș clase din cursul superior de liceu vor fi totdeauna reunite in aceleași ore. 7) Instrucția militară nu se va da decât în ore de după amiază Directorii vor fi cu privighere, ca invățămintul militar să se dea in așa fel, incât să nu nu impună școalarilor osteneli mai presus de vîrsta și de puterile lor,cum spre exemplu, ținerea în picioare,pe loc timp îndelungat, sau alte asemenea. 8) Exercițiile corale in comun se vor face câte două ore la fiecare două săptămâni de fiecare clasă, sau câte o oră pe săptămână de fiecare clasă. Când ele se vor da in două ore la două săptămini, acele două ore vor fi consecutive și separate printr’o recreație de 10 minute. Exercițiile corale se vor pune totdeauna in orele de după amiază. Prezintându-se la serviciu, șeful stației din Constanța l-a însărcinat cu o ocupațiune ușoară și anume cu căutarea documentelor de la magazia de mărfuri. Zamoiu, neconvenindu-i această ocupație a venit in București, fără știrea șefilor săi, ca să solicite să i se dea o ocupație în gara Curtea-de-Argeș, spre a fi in apropiere de familie. Neputându-i-se satisface această cerere el scrie concubinei sale următoarele : «Mi-am pus în gând cu direcția, orima face și mie un aranjament bun or dracul ia, orii pun bine capul directorului.» Din cuprinsul acestei scrisori rezultă că el luase de mai’nainte hotărîrea de a comite crima în cazul când nu i se va satisface cererea. Direcția C. F. R. găsindu-l impropriu pentru serviciu, hotărăște să î se facă o pensie de 30 lei lunar. Dar el nemulțumindu-se cu această situațiune, solicită din nou un serviciu, de data aceasta în Gara de Nord. Neputându-i-se satisface nici această cerere, el vine în București și comite crima in împrejurările cunoscute, astfel după cum am relatat și noi la timp. La toate interogatoriile ce i s’au luat de d. judecător de instrucție el a declarat că n’a avut intențiunea să omoare pe d. Miclescu ci a voit să se sinucidă și dacă a comis crima a comis-o din cauză că d. director n’a voit să-l asculte, spre a-și arăta doleanțele.* * * Dosarul afacerea s’a înaintat era Camerei de punere sub acuzare, prin intermediul parchetului general, spre a se sesiza Curtea cu jurați cu judecarea afacereî. Procesul se va judeca in sesiunea de Septembrie și acuzatul va fi apărat de d. avocat T. Policrat. N. T. BSarele-visir al Persiei — Vezi ilustrația — Depașile ne-au vestit la timp că niște revoluționari au asasinat la Teheran pe marele vizir al Persiei. Amin-es-Sultan pe când acesta ieșia de la o ședință a Parlamentului. Azi dăm portretul asasinatului sfetnic al șahului Persiei, găsită asupra lui, Iosif Dobre era hotărât să se sinucidă, fie din cauza unor supărări in neam, fie împins de vițtul beției. Femeea lui, ascultată la primărie, declară că nu știe nimic de supărarea bărbatului ei și spune că era un bețiv, cu care nu s’a putut înțelege nici o dată. De toate cele constatate și stabilite, s’a încheiat un proces verbal la primăria Pantelimon, care a fost comunicat parchetului. Din ordinul acestuia, cadavrul a fost îmoormântatori către seară, parchetul găsind că nu mai este nevoe de nici un fel de cercetare medicolegală, moartea nefiind intru nimic bănuită. A. Serbările din Bulgaria [Prin telegraf de la corespondentul nostru particular) Desvelirea monumentului Țarului Liberator Sofia, 30 August. Ceremonia de svetirea monumentului țarului liberator s’a făcut întocmai după program, fără nici un incident. La ceremonie au asistat marele duce rus Vladimir Alexandrovici și generalii ruși, sosiți anume în acest scop. A mai luat parte întregul corp diplomatic din Sofia, afară de reprezentantul Turciei. După ce prințul Ferdinand a ținut un discurs în care a arătat în ce chip a contribuit țarul Alexandru II la desrobirea Bulgariei, se ridică pânza și monumentul țarului liberator apare în toată splendoarea sa înaintea privirilor alipite ale oaspeților străini. Cei din Sofia au mai avut ocazia să vadă acest monument, acum trei ani, când su desvelit o vijelie. Pe un piedestal de granit se înalță măreață statuia ecvestră (de bronz) a lui Alexandru al IIlea In mâna stângă, țarul ține hățul calului sau, care pare mândru de glorioasa sarcină pe care o poartă. în mâna dreaptă monarhul rus ține manifestul către ruși, prin care anunța hotărîrea sa de a libera cu oștile rusești pe bulgari de sub jugul turcesc. Autorul acestui monument, italianul Arnoldo Zokki, a știut să imortaliseze momentul istoric când Alexandru II, în Aprilie 1877, eG tia declarația de războiu făcută Turciei in amintirea trupelor rusești cari plecau la luptă și înaintea voluntarilor bulgari răsăriți ca din pământ. Pa cele patru părți ale piedestalului statueî se observă frumoase «haut-reliefuri». Acestea fac impresia că soldații ruși și voluntarii bulgari, într’un puternic avânt, s’au aruncat asupra dușmanului ca să-l nimicească, fiind conduși de o admirabilă zeiță a victoriei. Reușite sunt figurile generalisimului mare duce Nicolae Nicolaevici, a contelui Ighatiev, a generalilor Skobelev, Gurko (în manta de iarnă).In dosul acestuia, printre voluntarii bulgari, se vede și Dimitrie Petkov, în virstă numai de 17 ani, acela căruia de curând, ca prim-ministru bulgar, i s’a curreiat viața Într’un mod atât de tragic După desvelirea monumentului a fost o revistă a trupelor. Mareleduce, conform obiceiului rusesc, încuraja fiecare regiment pentru defilare. Soficiul. .............................«9 » —tals —»immm n mmm O medalie comemorativă Am anunțat că in vederea serbărilor ce se dau în Bulgaria, pentru sărbătorirea a 30 de ani de la luarea Griviței, s'a bătut o medalie comemorativă la Iașî, medalie pe care o reproducem mai jos pe ambele fețe : turile marocane și a înființa poliția. Maura, absolut contrariu la aceasta, s’a declarat dispus mai bine să se retragă decât să urmeze pe Franța pe această cale. Numai ministrul de război s’a arătat favorabil propunerea Franței. Consiliul de miniștri s’a asociat la părerea lui Maura. Se așteaptă ca Franța să țină socoteală de preocupările spaniole. Totuși, Statul-major ține gata la Algesiras 5000 de oameni, spre a nu lăsa eventual, câmp liber numai Franței. Germania și chestia indemnizărilor Berlin. 30. —„Vossische Zeitung“ ocupându-se de chestiunea indemnizărei de acordat supușilor germani în Maroc, in urma bombardărei Casablancei, spune că guvernul german nu se gândește să trateze in această privință cu Franța, nici nu împărtășește punctul de vedere al germanilor păgubiți la Casablanca, după care, bombardarea trupelor franceze ar fi fost de la locul ei. In cea mai mare parte din cazuri, când supușii germani vor arăta pretenții de indemnizare, guvernul se va adresa direct Marocului. Guvernul nu are nevoe să ceară în această privință nici o favoare Franței. Germania își va arăta pretențiile față de Franța, numai în acele cazuri in care va rezulta demonstrat că germanii au suferit pagube din cauza atitudinei contrarii dreptului ginților din partea trupelor franceze. Iminentă bătălie decisivă în Maroc Bonna, 30. — Telegramă din Tanger . Lipsesc știri despre Maclean. Curierii trimiși la Kaisalica să trateze condițiunile liberale lui Maclean, nu s-au întors. Lipsesc știri despre călătoria sultanului Abd-el-Azis la Rabat. Generalul Drude fiind complect restabilit se crede iminentă o bătălie decisivă. Continuă atacurile marocane îndreptate mai cu seamă contra spaniolilor. UN JPROVERS PE ZI Nedreptatea se întoarce adesea asupra acelui care o face. Inmormințarea lui Iosif Vulcan și se scrie din Oradea Mare . Rămășițele mortuare au fost transportate dimineața in catedrala gr.-cat., cernită in doliu. După amiază, la orele 2, a început prohodul, oficiat de P. S. S. Episcopul dr. D. Radu, cu strălucită asistență. Cânta corul elevilor. Vorbirea funebră a rostit-o dr. G. Bule, secretar consistorial. Coșciugul a fost pornit spre cimitir într’un car mortuar, tras de 6 cai. Un alt car era plin de cununi, între cari s'a remarcat cununa Academiei române, cu panglica tricoloră. Din partea Academiei române a vorbit dr. Ath. Marienescu, bun amic al decedatului, arătând activitatea și meritele lui Iosif Vulcan ca literat și fruntaș al neamului. Fondul de teatru a fost reprezentat de d. Iosif Blaga, profesor în Brașov, care a depus o cunună frumoasă. Văduva a primit numeroase condoleanțe din toate părțile locuite de români, Banu mai rămăsese numaiât oameni sănătoși. Causa acestor incidente se crede a fi brusca schimbare a temperaturei. După frig a urmat o căldură tropicală. La Lemberg s'a sinucis o studentă în filosofie, anume Sofia Horovitz, in etate de 26 ani, care întreținuse relațiuni amoroase cu profesorul dr. Marcus Buber. Când acesta vor să o părăsească, ea il acuză de ademenire și ii ceru despăgubiri. Intradevăr el fu condamnat 8 săptămâni închisoare si la 10.000 coroane despăgubire. Insă in urma unui recurs condamnarea a fost ridicată. De atunci studenta se ducea deseori la casa profesorului și înscena scandaluri, din care cauză ea fu invitată la poliție. Amărâtă de acest fapt și de refuzul amantului ei, ea se hotărî să-șî curme zilele. Guvernul austriac a hotărât să înființeze la Sarajevo o dietă pentru țările ocupate, Bosnia și Herzegovina.Gazzetta din Venezia află de la Scutari (Albania), că a sosit acolo consulul german de la Corfu și după câteva întrevederi cu guvernatorul general Hilmi- Pașa s-a reîntors la post. Se zice că împăratul Wilhelm II, după sosirea lui la Corfu, vrea să facă o vizită la Scutari, Durazzo, Valona și Preveza. Ziarul spune că, dată fiind marea insistență de care se bucură Kaiserul la Constantinopol, se pot aștepta oarecari surprinderi. Vr'o 80 țigani, cari lucrau la strângerea hameiului la Krupa, în Boemia, s’au luat la ceartă’intr’o cârciumă din localitate și se aruncară unii asupra altora, cu cuțitele in mână. Se încinse o singuroasă bătae care nu se sfârși decât după sosirea jandarmilor Trei țigani au fost uciși și 15 alții răpiți de moarte. -------■ --aaui <- • ♦-1WIWIMII—ii— . — INCENDIUL da la ateliere la Socec Eri dim., la orele 9 jum., un incendiu a izbucnit la atelierele stabilimentului de arte grafice Socec, din str. Berzei, care insă a fost localizat la timp cu ajutorul personalului atelierelor. Iată împrejurările în cari s’a declarat incendiul : In timpul când atelierele se aflau în plină activitate, în atelierul fotografic instalat la al treilea etagiu, șeful atelierului, zincograful Anton Filip, scăpă un flacon conținând o cantitate mai însemnată de spirt, care făcu explozie. Focul imprăștiindu-se prin atelier, luară foc mesele, scaunele, etajerele cu material și plafondul, transmițându-se in câteva ore la atelierul de zincografie și la cel de confecționat hârtia, din camorile vecine, în acelaș etagiu. Focul se comunică și la pod. Se dădu imediat alarma de incendiu , personalul întregului stabiliment organizat în mod sistematic pentru caz de incendiu, se puse in activitate, spre a da ajutor la localizarea focului. Femeile ei feteie lucrătoare, precum și restul lucrătorilor cari erau de prisos, eșiră afară din ateliere, iar deî Falțî ’ alergară la posturile lor. Astfel unii luară aparatele de stingere, alții gălețile de pânză și începură a căra apă. Cele trei camere incendiate fură izolate. Până la sosirea pompierilor, focul fu ținut un loc de către lucrători. In câteva momente sosi postul central de pompieri și apoi postul de la Bulevard, sub comanda d-lui căpitan Urlățeanu. Pompele fură puse în acțiune și la orele 10 jum. focul fu stins cu totul. D. inspector de poliție Al. Bagdat sosi la fața locului d impreună cu d-nii comisari Economu și Pop, luând măsurile de poliție necesare. A ars mobilierul din cele trei ateliere; in special atelierul zincografic a fost distrus. * In atelierul fotografic a ars puțin material ca și în atelierul de confecționat hârtie. Cele trei camere au suferit stricăciuni însemnate. Pagubele sunt totuși mici. Stabilimentul este asigurat. D-nii frați Ion și Emil Socec au fost de față și au luat măsuri pentru stingere, imediat ce s’a dat alarma de incendiu. Două lucrători din atelierele incendiate s’au ales cu ofițeri la mâini. «Societatea de salvare» a trimes ambulanță cu personalul trebuincios, spre a da ajutor la caz de accidente. Lucrătorii răniți au fost pansați de către personalul ambulanței. _____ IU. SINUCIDEREA DE LA PANTEUMOH Un bețiv care se spânzură in restul primăriei Parchetul de Ilfov a fost înștiințat ori dimineață de primăria comunei Pantelimon, că in arestul acelei primării se spânzurase un individ deținut pentru că provocase scandal la ospiciu. Spânzurările aceste prin aresturi,— am avut unul în Capitală, unul la Iași și acum al treilea—la foarte scurte intervale, făcând cazurile oarecum interesante, am ținut să mergem in localitate spre a avea informațiuni exacte. Cu automobilul directorului „Universului“, în mai puțin de o oră am făcut drumul dus și întors și ne-am făcut și cercetările, cu tot drumul absolut impracticabil : gropi, movile de pietriș prin mijlocul șoselei, căruțărie, praf... Secretarul comunal local, d. Rătescu, ne-a dat toate amănuntele »facerii, cu multă bună-voință. Miercuri după amiază, pe la orele 3, economul ospiciului intervenise la primărie pentru arestarea unui individ care făcuse scandal în curtea ospiciului. Era vorba de bărbatul unei servitoare de acolo, Ana Dobre, care venise pe neașteptate la nevastă-sa să o scoată din serviciu și, la refuzul acesteia, beat mort, o luase la bătaie, de a trebuit să fie scăpată de ceilalți servitori. Bețivul a și fost ridicat de o caraulă și adus la primărie, unde a fost băgat în arest până să se trezească. De fapt, individul de-abia se putea ține pe picioare și de cum a fost băgat în arest a și căzut pe patul ce se afla acolo. Pe la orele 5, vătășelul primăriei, Badea Nițu, fiind in curtea de din dosul primăriei, unde dă fereastra arestului, a fost surprins văzând pe deținut cu capul între gratii și părând că doarme. Ajutorul de primar și secretarul, încunoștiințați, au intrat atunci in arest și au găsit pe deținut, într’adevăr, cu capul rezemat de gratii, ținându-se cu mâinele de fiare, cu picioarele sgârcite, dar spânzurat cu o sârmă groasă de ține. Când au pus mâna pe dinsul, corpul încă nu se răcise ; individul era insă mort. S’a procedat atunci la o perchiziție a hainelor cadavrului. In buzunare s’au găsit : 15 bani, o pecetie de alamă cu numele lui, un pașaport ungar cu No. 813.308, două bilețele — unul scris cu creionul și altul cu cerneală—și un petic de frînghii care avea la un capăt un laț făcut gata. Din cele găsite asupra mortului ca și din declarațiile nevestei lui, servitoarea de la Ospiciu, s’au putut stabili următoarele : Mortul e un oarecare Iosif Dobre, de fel din corn. Bendorf, comitatul Sibiului (Transilvania), om de vre-o 50—55 de ani. E venit în România, cu nevastă-sa, de acum vre-o zece ani. Anul trecut și unul și altul fuseseră primiți în serviciul ospiciului Pantelimon, de unde însă fuseseră dați afară la scurtă vreme, din cauza beției. Acum vre-o două luni, femeia fusese reprimită în serviciul ospiciului, pe când bărbatul pleca acasă „ca să-și vindă ce mai avea ca avere și să bea“, după cum declară nevasta lui. La 18 iulie, Iosif Dobre s-a întors în Capitală și pare a fi intrat în serviciul unei magazii de lemne din strada Berzei. De la 18 iulie, până alaltă ori, nevastă-sau a mai văzut o singură dată. Mortul are un fiu, Niculae, în serviciu la Palatul Justiției din Capitală. Către acest Niculae e adresat unul din biletele găsite asupra mortului și care are următorul conținut: „Niculae, din toate ale tale am făcut faptul ăsta, pentru nevastă-ta, că mi-am furat 13 sute de lei cu șarlataniile tale și ale ei. D-zeu să-ți ajute pe cum ai făcut tu și nevastă-ta și mama“. După cum se vede din conținutul acestui bilet și cum dovedește frânghia ! Medalia este ceva mai mare ca o piesă de 5 lei, pe față poartă figura Regelui Carol I și a Țarului Alexandru II, in latinește: Alexander II Russorum Imperator: Carolus I rex Romaniae , iar pe revers scrisă în trei limbi: «In amintirea luărei Griviței și a eliberarea Bulgariei», (rusește, românește și bulgărește), cu mărcile acestor trei țări. Evenimentele din Maroc (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Pregătiri pentru plecarea din Feza Sultanului Londra. 30. — „Daily Telegraph“ află din Tanger că s’au luat toate precauțiunile pentru plecarea din Feza Sultanului: împrejurimile Tangerului sunt liniștite. Neînțelegeri între Franța și Spania Paris. 30. — Telegramă din Madrid : Asupra conferinței de erî, la San Sebastian, între Maura și Castillo, se zvonește că Franța dorește trimiterea a 50.000 de oameni, jumătate francezi, jumătate spanioli, spre a ocupa lor măsuri împotriva holerei Direcțiunea sanitară a mai luat următoarele măsuri preventive în contra holerei, măsuri care nu trebue să alarmeze publicul : D. Mesincescu a fost trimis la filina spre a face observațiunea proveniențelor din Rusia și examenele bacteriologice în laboratorul comisiunei europene a Dunărei. D. dr. Pancu a fost trimis să înființeze un laborator la Galați și să pună în funcțiune laboratorul din localitate pentru dezinfecțiunea mărfurilor și a altor proveniențe din localitățile contaminate de holeră din Rusia. D. dr. S. Papinian a fost trimis la Unghenî, spre a pune în observațiune de 5 zile persoanele cari sosesc din Rusia. ______ ȘTIRI DIN STREMNTATE — Prin poștă — .*» Tribunalul din Berlin a osândit la patru luni închisoare pentru brutalități pe jandarmul Waleziski. Se anunță din Peking că s’a numit o comisiune spre a studia constituțiile din Anglia, Germania și Japonia. Lângă Salzburg un automobil, voind să treacă o linie ferată, a fost surprins de un tren express și sfărâmat. Din cei trei călători ai automobilului, unul a fost ucis și ceilalți două greu răniți. Fluviul Windau, din Curlanda, s’a revărsat, târând la mare cherestea de 1 milion și jumătate franci. .*» Lorenzo Morale și Bernardo Mora, omorâtorii președintelui din Guatemala, Barillas,’au fost executați azi, după cum se anunță din Mexico. Din Aldershot se vestește că noul dirijabil militar englez,a făcut întâia ascensiune. Când balonul era la o depărtare ca de o jumătate de ceas de pământ, de odată motorul încetază de a funcționa, încet, încetișor balonul a trebuit să fie lăsat in jos, ceea ce totuși nu întunecă întru nimic succesul obținut de această ascensiune. Din Strasburg se anunță că după niște exerciții făcute de reg. 15 de infanterie din Lützow și acel regim, pornise spre cuartir, o mare parte din soldați n’au mai putut merge. In apropierea localității Neckar, oamenii spun că soldații cădeau ca muștele pe șosea. Din 2 com Congresul international milite © II ZIUA V-a Congresul internațional de petrol și-a continuat era lucrările in secțiuni. In secția I-a presidează d. Edeleanu. D. Dworkovitz, delegatul Angliei, vorbește despre destilarea, rafinăria și gazificarea hidrocarburlor. D. Lidoff, delegatul Rusiei, a făcut o comunicare despre determinarea cantitativă și volumetrică a hidrogenului in naftă și petrol. D. Presdorf, delegatul german, a ținut o conferință despre iluminatul cu gaz și analiza fotometrică a petrolului lampant. D. Aberrode vorbește despre frecarea părților de mașini unse și analiza uleiurilor lubrifiante. Asupra acestei chestiuni se ivește o interesantă discuție la care participă d-ni: David Dag, Haulde, Gouschman și prof. Zalozietschy. D. dr. Kiesling, german, a făcut o comunicare despre nouăle metode pentru analiza uleiurilor lubrifiante. Această conferință, în lipsa d-lui Riesling, o citește d. dr. Weinstein D. Cronquist, suedez, vorbește despre uscarea cu ajutorul petrolului. D. Rakusin face o comparație între petrolul român și cel rusesc, expunând teoriile sale asupra formației petrolului. In secția II prezidează d. Landon, delegatul Olandei. D. Cronquist vorbește despre propășirea comerțului de petrol în Suedia. D. Dworkovitz vorbește despre mersul comerțului de petrol în Anglia. 1). St. Tolmide vorbește de costul consolidărilor și valoarea terenurilor consolidate in România. Iau cuvintul mai mulți congresiști discutând această chestie. D. Petrescu discută modul prin care s’ar putea face realizabile desineratele congresului. Iau cuvîntul asupra acestei chestii d-nnî Dejardin, Laudon și inginer Toroceanu. In secția III s’au făcut de asemenea mai multe comunicări referitoare la explorarea și exploatarea petrolului — DUPĂ AMIAZÎ — Lucrările congresului internațional de petrol au continuat ori după amiază. Secția I-a, a prezidat d. Syrocinschy, profesor la Lemberg. Cel d’ântâiă a vorbit d. Wladoscui despre sondajul cu funie in Galiția. D. Volschy a vorbit despre sistemul idramlic întrebuințat pentru săpături. D. Cucu Starostescu, a vorbit despre gazele naturale și întrebuințarea lor în industrie, arătând care î compoziția lor chimică, particularitățile calorice, producția lor, aplicațiile etc. Ședința s’a ridicat aci la orele 5 jumătate. Secția III : Ședința se deschide la orele 3 jumătate. 5 Primul vorbește d. inginer Horsescu despre monopolul petrolului in România. Se începe apoi discuția asupra proiectului d-lui Blezy, privitor la instituirea unei comisii internaționale a petrolului. Tot ori după amiazî s’a întrunit comisia internaționala pentru redactarea desideratelor congresului, a fixa data viitorului congres și a lui și alte hotărîri cari vor fi supuse aprobărei congresului în ședința plenară care se va ține azi. Au participat la lucrările comisiei, delegații statelor și anume: d-nii Hans Hoeffer, delegații guvernului austriac,și Riedel von Riedelstein, de asemenea d-nii profesor dr. Keyqchalg, prof. dr. C. Engler, dr. Holde și dr. L. Weinstein, delegații autorităților germane, d. dr. Paul Dvorkovitz, delegatul Angliei, d. dr. David Day, delegatul Statelor Unite, d-ni Aron Alexis, Papon de Lamesgne și A. Blazy delegat francezi, d. cavaler de Camerana delegat italian, d. Vertmoes delegat olandez, d. Laudon, d. Rostickoff delegat rus, Cronquist delegat suedez, și d-ni. Sturdza, Saligny, Mrazec, Edeleanu, Alimănișteanu, etc. delegați români. Rezoluțiile comisiei vor fi supuse azi aprobare! congresului. Banchetul «le aseară Seara s’a dat un banchet a 800 ta«, cărnuri pe terasa palatului artelor, care era feeric iluminat. Erau iluminate de asemenea arenele romane, turnul lui Țepeș, Cula, etc. In jurul lacului stralucean nsS