Universul, septembrie 1907 (Anul 25, nr. 239-268)

1907-09-19 / nr. 257

A­NUL XXV.—­Vo. 257»—Miercuri 19 Septembrie 1907* Fondator: LUÍGI CAZZAVILLAN $ Marele Duce Frideric de Baden.—(Vezi explicația) un wjbd­wbbimmbmum UNIVERSUL CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Calendar pe anul 1907 Ortodox la urtî. 48 Septembrie. — Cuv. Bvmeijie Catolic M«1î, 4 Octombrie­—Regimichigiu E»isco»pul R㫧r. sinîiei! 6,15 ; Apusul 6,58 București, zi 8 Septembrie. Presa darea și la noi Se vorbește iarăși despre starea presei la noi, și se ree­ditează" observații și critice, printre cari multe juste dar, ceea ce firește nu poate sa lipsească, și unele nedrepte și pătimașe. Prilejul acestor două discuții l-a dat un arti­col al profesorului dr. Fried­rich Paulsen din Berlin, pu­blicat în ziarul „Neue Freie Presse“, despre o carte de curând apărută sub titlul „Presa engleză“ de dr. Theo­dor Lorenz. Alcoolul prof. Paulsen este Intradevér foarte interesant, mai interesant poate el sin­g­ir, prin încheierile ce oricine poate trage dintr’însul pen­tru st­țile de la noi, de­cât din oótoentariile la cari el a­u­ naștere. Din parte-ne, ne vom mărgini la câte­va ex­trase pe cari le socotim destul de instructiv« și fără alte co­­ldeate»­. Printre ««ie dintâi lucruri pe care le poate observa străi­nul In Englitera—zice profe­sorii! Paulson— este enorma rfăspândire a ziarelor; prin to­ate mâinile vezi foile uriașe tie tel «Times», «Standard», « Mowiing Post », « Daily Ițfns», etc Și dacă iți ajungî eciii pe vre­una din aceste gazeta, te încredințezi îndată .Tel conținutul corespunde «ctttftorului bogat, un belșug §Astea uimitor de articole in­­truptive din toate ramurile viaței publice, politice, eco­­nomice, administrative, lite­rare, științifice, educative, și pe cea mai mare pa­rte art­i­cole din Cali fppj dește nu­m­ai de­cât în autorul lor pe specialistul temeinic pregătit. Pe lângă articolele proprii, găsești adesea lucrări de ale elaboratorilor benevoli, scri­suri din cercul cititorilor a­­supra vreunei chestiuni care preocupă îndeosebi opinia pu­pilei sau asupra vreunui ar­ticol al ziarului cu care citi­torul nu e de acord, sau pe care dorește să-l lămurească sau să-l completeze, — și nu o dată aceste scrisori dau în­demn continuării discuțiu­­nilor... Și acest cuprins substan­țial și temeinic e îmbrăcat în­ tot­dea­una într’o aleasă bună-cuviință a formei. Tonul liniștit și politicos care distinge polemica știin­țifică în Engliteza, domnește peste tot și în presă ; suntem aci între gentlemeni, fie­care știe ce-și datorește lui și al­tora. Cu­ adevărat presa en­gleză e ceea­ ce trebue să fie: școala vieței publice pentru poporul englez ; ea învață pe cititorii ei să examineze se­rios și obiectiv afacerile pu­blice­­ și să le considere ca pe fie lor proprii, la desbaterea cărora sunt chemați să par­ticipe și asupra cărora au și ei să hotărască. Sunt firește , ziare cari nu-și recunosc și nu contri­buie la această menire edu­cativă, este și în Engliteza o presă ce trăiește din senza­ție și din scandal și care spe­culează asupra instinctelor celor mai josnice ale mulți­mei. Exemplul Americei a in­fluențat aci în râu, în timpul din urmă, dar peste tot tre­buie să se spună, că dacă e o țară în care presa își în­deplinește marea ei chemare, aceasta este și astă­zi în pri­mul rînd Engliteza. Mai departe profesorul Paul­sen caută să lămurească, pe temeiul datelor­ din cartea d-mlui Lorenz, întrebarea: cum a ajuns presa engleză la însemnătatea și situația ei de azi. Vom urmări aceste espuneri, din cari vor fi iarăș oare­cari învățăminte de trase, în numărul viitor, întru răspândirea în străină­tate a calomniilor contra României (Goresp- particulară a zarului «Universul») Bu­dape­sta, 15 Septembre. Incu 4âat& «Adevărul» și «A Hir» Știind­u-se cu păcatul pe suflet, «Adevărul», impreună cu «Dimi­neața,» aveau, aciua câte­va zile, sfruntarea să fulgere și să tune despre o infamie a «Universului», atunci când «Universul» a arătat complicitatea «Adevărului» in răs­pândirea celor mai noui calomnii despre România, întemeiându-se pe dovezi cari nu se pot șterge, nici răsturna. Mai înainte de a scri această știre, aflu că însuși «Adevărul» s’a plecat cu rușine în fața dovezii ce s'a tipărit în ziarul «A Hir» și prin care era evidentă complici­tatea compromițătoare a «Adevă­rului». Din o convorbire ce a a­­vut-o prin telefon chiar «Adevă­rul» cu un ziarist din Budapesta, aflu că «Adevărul» ar încerca să se scoată din încurcătură publi­când o telegramă a ziarului «A­ifli», care declară că în numărul de Marți al lui «­ Hir» s’a tipărit numai din greșeală, că «A Hir» ar fi avut de la «Adevărul» o confirmare a zvonurilor despre pretinsa vizită a miniștrilor ro­mâni. Pun aci incă odată notița din «A Hir» . Confirmarea din România Am chem­at la telefon redacția «Adevărului», și am întrebat c­­e adevărat din știrile alarmante sosite la noi ? Cei din România au cunoștință despre călătoria în Ungaria a mi­­niștrulor președinte Sturdza ; cu­rioasa excursia este un fapt ade­vărat ce nu se poate desminți. Sturdza a trecut peste frontiera ungară luându-și numele de Goga, inginer. Mai mult nu ne-a putut spune «Adevărul», fiindcă la frontieră se obicinuește a se controla con­vorbirile prin telefon. După patru zile însuși «A Hir» vine și ar vrea ca această notiță să o facă nefăcută. «Adevărul» spunea mai deunăzi că nu ar avea nici o legătură cu «A Nap» și spune acum, că nu ar avea nici­­ o legătură cu «A Hir». «A Nap» deunăzi și «A Hir» as­­tăzi.Sâmbătă, afirmă același lucru. «A Hir» nu se sfiește a se blama pe sine însuși, spre a face o mică plăcere «Adevărului», cu care —după declarațiile lui «A Hir» și ale «Adevărului»—este evident că «Adevărul» nu are nici o legătură ! Și totuși atâta abnegațiune din partea lui «A Hir», până chiar a se executa pe sine însuși. Gentili domnii de la «A Hir», nici vorbă ! Mai mult de­cât gentili. Nu credeam aduneori, că «Ade­vărul» va avea obrazul de a cere telegrame de desvinovățire de la «A Hir», după cum a cerut de la «A Nap». E tot atât. Ori poate și mai rău pentru «Adevărul» că le-a cerut. Nu ne importă gesturile «Ade­vărului». Dar ne importă să spu­nem, că este atât de naivă și atât de ridicolă această nouă ticluire a «Adevărului» și a lui «A­BRr», în­cât ea nu mai este vrednică nici de dispreț. S'a tipărit in «A Hir», din gre­șeală ori nu din greșeală, notița care dovedește complicitatea «A­­deverului» ? Faptul e că s’a tipă­rit. Dacă «A Hir» n'ar fi avut in­formația de la «Adevărul», cum ar fi venit și ce interes ar fi avut «A Hir» să spună o minciună ca asta ? Cine are un stomac forte și cine e prietin «Adevărului» și lui «A Hir»,—să o primească de bună. Noi compătimim desnădăjduita zbuciumare a «Adevărului» de a se scoate nevinovat în o afacere, in care, cinstit și cu dreptate, n’ar putea să zică de­cât: «Alea culpa! Mea culpa ! Mea maxima culpa!» încă o­ vorbă latinească ce i se potrivește în cazul de față «Ade­vărului» : «Quis se excusat, magi« se incusat». Cine se scuză mai mult se acuză. De atâta e bună și râvna aceasta a «Adevărului» de a se desculpa. Ea arată încă odată că însuși «Adevărul» simte cât de mult îi compromite complicitatea în care s’a încurcat. Complicitatea de ani de zile «Adevărul» întreține de mai mulți ani de zile legături foarte intime cu cel mai șovinist ziar maghiar, cu «Budapesti Hirlap», schimbându-și împrumutal infor­­mațiunile, ceea­ ce in realitate se reduce la faptul că «Adevărul» se face cu știrile, pe cari le are din mila lui «Budapesti Hírlap»*). E, de alt­fel, treaba «Adevărului» cu cât plătește această milă. Ar tre­bui să strige colportorii pe stra­dele Bucureștilor. «Adevărul» cu știrile lepădate de «Budapesti Hír­lap». Nici nu se poate altă potri­veală mai bună. Știri lenădate!... Haine vechi! Haine vechi!... Sucursala din București a lui «Budapesti Hirlap» crede că e bine și așa pentru «wilde Walla­chen». Mă mir însă, că după ce ani de zile «Adevărului» i-a priit foarte bine legătura cu «Budapesti Hir­lap», mai are obrazul de a se pre­face acum că ar avea oare­care­­«pulsiune de o legătură cu «A Nap» ori cu «A Hir», ceea­ ce este același lucru. Acel domn din redacția ziarului «Budapesti Hirlap», care face «A­­devărutii» serviciul de a vorbi zilnic prin telefon cu d. Pauker, ori cu­­ alții din redacția «Adevă­rului», se numește Tordai. Se poate urmări foarte bine in fie­care număr al «Adevărului»» le­gătura ce o are cu «Budapesti Hirlap». Informație după infor­mație apare în «Adevărul» întoc­mai după cum a apărut în «Bu­dapesti Hirlap»,decât că e mai ză­păcită, mai stârcită. Vai de ceti­torii, cari se hrănesc din aceste informații! Sucursala !in «Budapesti Hirlap» înveninând opinia publică românească Număr cu număr, ediție după ediție, «Adevărul» infiltrează citi­torilor mentalitatea și streină, și dușmană, pe care și-o importă de la «Budapesti Hirlap». Ii val­ izbit ție mulți faptul, că nu e un duh românesc, nu e nici chiar un duh propriu în fie­care slovă a «Adevărului». Totul e străin, to­tul e dușman, împrumutul chiar de la cele mai mari dușmani ai neamului românesc și ai țarei noastre. .4 propaga între români, asupra celor mai vitale chestii românești, vederile și sentimentele dușmanu­lui «Budapesti Hirlap», acesta e serviciul pervers și criminal pe care de ani de zile îl face «Adevă­rul» României. Numai in o țară în care libera­lismul e atât de exagerat, cum e în România, unde indolența față de dușmanii neamului balansează între o mărinimie generoasă și o ușurătate sinucigașă, cum e in România, numai acolo este cu putință ca o operă distrugătoare și demoralizatoare, cum este acea a «Adevărului», să se urmeze ne­tulburată, să prospereze și să aibă chiar puterea de a-i teroriza pe acei cari noi i-ar fi acceptibili. Să-i luăm ca exemplu pe Un­guri. Să-l pună nenorocul pe cine­va ca să încerce la unguri atâta lipsă de conștiință, atâta sfrun­­tare, cât să răfoiește in coloanele «Adevărului!» Nu mai e nevoe să spunem care ar fi răsplata acelui nesocotit. Nu djorim neamului nostru ca să-i imiteze pe unguri. Din con­tra, am dori să De fim feriți de multele greșeli ale acestui neam urzit spre mari nenorociri chiar in urma greșelilor sale. Dar au Ungurii însușirea, că știu să se respecte pe sine înșiși. Se respectă chiar și prea mult. Dar mai" aă și însușirea de a se și apăra cu îndrăzneală, cu o în­dârjire legendară împotriva duș­manilor și mai vârtos împotriva acelora cari sunt din sinul lor. Românilor parcă le-ar cam lipsi această însușire. Cazul «Adevă­rului» e o dovadă. S’ar putea a­­duce și altele. Servicii pentru servicii «Adevărul» plătește și lui «Bu­­dapeti Hirlap­» și a­ lui Tordai in special pentru «informațiunile» pe cari le primește. Dar legătură aceasta aduce bupă sine, că «Adevărul» face încă multe alte servicii lui «Budapesti Hír­lap». Ca să fim drepți," trebue să spunem că in această direcție «Budapesti Hirlap» nu-i răspunde «Adevărului» cu aceiași măsură. Aceasta este pe de o parte și urmare a referințelor cu totul speciale ale unei legături ce poate să existe între un ziar maghiar din Buda­pesta și între un ziar român din București. Car e,pe de altă parte și o urmare a împrejurării, că «Bu­dapesti Hirlan», ori cum nu e ceea­ ce e «Adevărul». Iată de ce servicii e vorba. Acasă se știu multe, ce nu se trâmbiță prin vecini. «Adevărul» le trâmbiță. *) Și noi am afirmat că ,,Adevărul“ are legături cu ultra-jovinistul Bu­dapesti Hírlap“ . „Adevărul“ nu a tă­găduit această. «Budapesti Hirlap», ca repre­zentant incarnat al opiniei publice maghiare,a știut să adune in jurul sau toate elementele răzvrătite îm­potriva repedei înfloriri a Ro­mâniei și a Întregului neam ro­mânesc. Nestimata din București, ce se numește «Adevărul», strălucește mai mult de­cât toate cele­l­alte în cununa ce a priceput să și-o facă «Budapesti Hirlap». Nu o întâm­plare capricioasă a făcut ca «Ade­vărul» sa se îmbrățișeze cu «Buda­pesti Hirlap». In frământarea for­țelor din natură, elementele, indi­vizii se imping, se alungă până când cei de-o seamă, acei cari se completează, acei cari se iubesc, se întâlnesc. S’a întâlnit și «Budapesti Hirlap» cu «Adevărul». In «Budapesti Hirlap» apăreau și apar une­ori lucruri, cari, ori­cât de confuze și ori­cât de neco­respunzătoare cu adevăratul ade­văr, provoacă totuși o legitimă surprindere printre români. Din precauțiune «senzațiile» acestea se dau ca primite din Viena, ori din Transilvania, ori de la «corespon­dentul» din Brăila, Galați, Craiova etc. Pentru multe dintre acestea, ochiului deprins și cunoscător al referinților publicisticei române și maghiare nu-i este greu să le­­ ur­mărească proveniența, a cărei urmă se pierde în mlaștina din jurul «Adevărului». Nu toate vin de acolo. Știm și cele­l­alte isvoare și am putea să înșirăm cu numele, cu date bio­grafice, cu indicarea referințelor lor private aproape pe toți acei,cari sunt în aceleași ape în cari este «Adevărul». Ei sunt domiciliați unii în Budapesta, la centrul aces­tor legături, alții sunt risipiți prin Transilvania, mulți sunt în Ro­mânia... Dar nu este actuală de astă dată o asemenea înșirare. Facem de astă dată numai «A­­devărului» onorul bine meritat. N’am ști să spunem : Oare sunt mai desastroase pentru Româ­nism «informații­«» acele corup­­tive, pe cari le aduce «Adevărul» din afară, ori denunțările cari pornesc de la «Adevărul» in străi­nătate ? Și pentru unele și pentru altele, dacă «Budapesti Hirlap» nu va fi tocmai galant, ca un baron ma­ghiar. S’ar cuveni ca guvernul Ungurilor să-și arate recunoștința față de «Adevărul». **) Dar să nu zicem de două ori acest cuvânt. Mai știi, dacă această recunoștință nu se manifestă d­acă nu pentru cele ce am amintit aci, poate pentru alt­ceva. Și dacă nu direct către «Adevărul», ca ziar, poate totuși pentru persoane cari nu a î surnt nicidecum străine «A­­de­vărului». Asupra legăturilor «Adevărului» și asupra isprăvilor acestui ziar sunt orientați cât se poate de bine toți aceia dintre fruntașii­ români­lor de aici, cari mai știu ce se petrece și in dosul piuitelor și în­curcatelor culise ale politicei și ale vieții publice. Numai unei rezerve dintre cele mai riguroase, ce și-o impun Ro­mânii de aici, după experiențe În­țelepte, de a nu se amesteca in calitate de militanți in chestiunile din R­omânia, i­ se poate atribui că nu i s’a dat până acum «Adevă­rului» din partea celor informați, de aici, un energic memento. Să fie aceste rânduri un palid avis despre ceea ce i­ s’ar cuveni «Adevărului» și ce poate să ur­meze odată. E bine ca Românii de aici să nu se amestece mai ales în con­troversele celor din România. Ast­al,el se poate admite și rezerva lor față de «Adevărul», pe care ei supt in măsură de a-l cunoaște. Dar românii din țară ? Ce­ i cu ei ? Ei să nu-1 cunoască ? Să nu simtă in România nimeni ce se face acolo, acasă, sub ochii lor ? De la București până la pa­latele ministeriale din Bu­dapesta Fără comentar fixez aci faptul, că din când in când câte un ro­mân, care se oprește prin Buda­pesta, iși ia osteneala de a urca dealul din Buda și de a se pre­­sinta în biurourile ministeriale de acolo. Pe urma acestor Români se profită in biurourile amintite de informații, cari nu cred să fie nici prea de tot­ grozave—de unde naiba să fie ?—nici absolut vrednice de crezămînt tot­deauna, dar cari sunt totuși bine primite. Le «onorează» și mumai intențiunea, în nădejdea că altă dată poate să vină și lu­cruri mai interesante. Se întâmplă că une­ori acești români,cari urcă dealurile Budei, sunt tocmai din jurul «Adevăru­lui». Acum o lună, un domn, re­dactor la «Adevărul», a urcat de asemenea dealurile spre palatele ministeriale din Buda, a fost bine primit acolo și a lăsat unele in­­formațiuni. Numele îl fac de astă dată. E un nume foarte comun și neimportant pentru publicul mare. D.C. Mille, dacă il știe, își va răfui socoteala cu acel domn. Altele, altă dată. Coresp. Activitatea soc. Se cal­ Sară Macedo-română Această societate, în ultimul timp, a desfășurat o activitate din cele mai rodnice, în diferite di­recții, toate avînd ca țintă su­premă desvoltarea elementului ro­mânesc din Turcia prin școală și biserică națională. Ia străduința ei de a’șî crea mijloace cu care să contribuiască în mod real la opera culturală de acolo, pentru care Statul român face destule sacrificii, are negre­șit nevoe de ajutorul material al celor care simt cu adevărat româ­nește și nu se mărginesc numai la vorbe, rivnind sa dovedească prin fapte patriotismul de care sunt însuflețiți. Și cu atât mai mult societatea trebue să aibă sprijinul inițiativei private cu cit ea nu face alt­ceva de­cât să se­condeze Statul în acțiunea sa cul­turală. Dovadă că această instituțiune își înțelege bine rolul și lucrează potrivit scopului pentru care a fost creată, sunt decisiunile ce le ia Consiliul ei de administrație, ori de câte ori se întrunește. Așa, in ședința acestui consiliu ținută ■ Duminică, 18 Septembrie, s’a ho­­tărit, intre alte diferite cestiuni culturale, să se clădească cu Banii societății un local de școală în comuna Porci, vilaet­ul Salonic. Se știe că românii din această comună și-au­ plătit cu destul sânge dragostea pentru limba strămo­șească. Pe păm­întul dat, unde au căzut atâtea­ victime și a curs atâta sânge românesc, se va ridica, ca un simbol al cultului național, școala proectată de societatea de cultură macedo-română. Șampania presei maghiare ajutată de un ziar din București .In ultimul sau număr (201) im­­p­ortantul ziar românesc­ din Arad ..Tribuna“ publică următoarele : „Și d. Sturdza și d. Brătianu s'.au atât de sus puși nu numai in­ opinia publică a românilor de pretutindeni, ci și a opiniei pu­blice din Europa întreagă, în­cât acuzele ridicole ale presei ma­ghiare nu-i poate atinge câtuși de puțin. „Om cu mintea întreagă nici nu poate concepe, ca venirea u­­n­ui frate la frați să poată fi mo­tiv de a proclama războiul. O așa mentalitate și in presa maghiară n­umai acum a ieșit la iveală. La 1905 intr’adevăr, la adunarea de la Sibiiu a Asociațiunii au luat parte, ca oaspeți, mulți fruntași din România. Nici „Budapesti Hirlap“ insă, nici un alt ziar, nu pretindea ca pentru asta să se pornească războiu contra Româ­niei. Ba ne aducem aminte, că „Budapesti Hirlap“ scrisese un articol foarte obiectiv și regreta că pe înalții oaspeți nu-l pri­mește­ guvernul țării. „Că ce bucurie a fost venirea între noi a atâtor ilustre persoane din România, se știe. A rămas ca eveniment, pe care nu-l va uita nimeni dintre noi. „Iată de ce regretăm, cetind în „Adevărul“ următoarele : „Ori­cât vizita d-lui I. Brătianu nu a avut nici un scop, ci a fost pur și simplu accidentală, totuși a­ fost o greșală de tact—și dovada cea mai bună este furtuna ridi­colă— dar o furtună— ce a stîrnit și care dacă nu va face rău Ro­mâniei și guvernului român, nu va aduce—lucrul acesta e cert— nici o bucurie Românilor de peste munți“. „D. Miile fie sigur, că pe ori­unde a trecut printre români, d. Brătianu a făcut mare bucurie și dacă am avea de exprimat o do­­z­­ă, o că fruntașii de dincolo da, să vină pe la noi, să ne cu­noască, ori ce ar scrie presa ma­ghiară, înfrățirea noastră nu o putem norma de mentalitatea unei prese ridicole, stupide și nouă dușmănoasă. „Când presa ungurească este atât de solidară a duce până și o campanie ridicolă, nu în­­țelegem de ce dincolo să se scrie și se cau mână apa pe moara șoviniștilor de aici. 14­­tâta mai trebuie: un ziar din București să dea — fie și indi­rect — dreptate campaniei săl­batice a presei din Budapesta, și violenta campanie a presei­­ maghiare n’are să înceteze nici până la Crăciun­­“ f Marele duce Frideric de Baden — Vezi ilustrația — Marele duce Frideric de Baden, încetat din viață Sâmbăta trecută, s-a născut la 9 Septembrie 1826, în Carlsruhe, ca al­ douilea fiu al marelui duce Leopold și al marei ducese Sofia, o fiică a regelui Sue­diei Gustav IV. A studiat la univer­sitățile din Heidelberg și Bonn. La vârsta de 15 ani a fost numit sub­locotenent. In anul 1848, în timpul revoluției ei comandă un regiment. El se urcă pe tron după moartea tatălui sau la 24 Aprilie 1852. La 20 Septembrie s-a căsătorit cu principesa Luisa de Prusia, unica fiică a împăratului Wilhelm I. Din această căsătorie s-au născut trei copii, marele duce moștenitor Fri­deric, care este acum in vârstă de 50 ani, principesa Victoria căsă­torită la 1880 cu principele de co­roană al Suediei și principele Wilhelm, mort la 1888. Marele duce Frideric de Baden la 1866 a fost de partea Austriei, iar la 1870 a luat parte la cam­pania în contra Franței. Admiși la șc. de mișcare C. F­. R. Din cei .680 candidați la școala spe­cială de mișcare de pe lângă direc­țiunea generală a C. F. R. au fost admiși defiinitiv, în ordinea clasifica­­ției, următorii 40: Proscorniță Apostol (Tecuciu); Vi­șen Dumitru (Costesti) Argeș ; Aron Gheorghe (Ciulnița) Ialomița; Malciu Mihalache, reg. 1 geniu; Apostolescu Nicolae (Ploești) ; Vlădoianu B. Va­sile (Călărași); Vlassie Gh. N.. (Ba­cău); Moscopol Ion, praot. C. F. R. Galați; Ionescu Fl. M. (Călărași) ; Voica Marin P. (Drânceni) Dolj; Ma­­zilu C-tin, asp. C. F. R. Vârciorova; Alexandrescu Mihail (Călărași); Narui Gh. (Bârlad); Blănării Teodor, prad­. C. F. R. Bacău; Băcanu C-tin. Ca­­zasu (Brăila) ; Datculescu Ștefan, Brăila; Dinu Dumitru, copist C.F.R. Focșani; Popescu C-tin (București) ; Roman Dumitru, asp. C. F. R. Mă­­rășești; Antonescu Ștefan (Murgeni) Tutova; Pitulescu C-tin (Vârciorova); Apostol Vasile, aspirant C. F. R. Ră­­căciuni; Ștefăn­escu Ion (Brăila); Da­­maschin C-tin (Roman) ; Popescu Const. (Golești); Plăvițescu Nicolae (Văleni) Muscel ; Gheorghiță Gh. N. (Broscăuți) Dorohoi ; Teodorescu Ion (Brăila); Botez Gheorghe, practicant C. F. R. Galați; Marin Niță, aspir. C. F. R. Pufești; Filipescu Ion (Co­­țușca) Dorohoi; Vasiliu C-tin (Tecuci); Tom­a Ștefan (Bârlad); Mândricel Ni­colae, asp. C. F. R. Murgeni; Dia­­conescu Dumitru, prad­. C. F. R. Pi­tești ; Ștefănescu C-tin (București) ; Drăgănescu Ion (Crăpcești) Tutova) ; Iacoban ,Mihail (București); Odăgescu Ion, asp. C. F. R. Ciocănești; Cara­­ian Ion, asp. C. F. R. Piatra-Olt. „UNIVERSUL« nu de lumină .­Adavĕrul“ și „Dimineața“ continuă cu trivialități la adresa noastră, din cauza articolelor ce am relevat din ziarele „A Hir“ și „A­nap“ și pe cari le am dat la timp. Am avea dreptul să­ răs­pundem mult mai aspru, sau chiar pe acela șe ton „Adevăru­lui“, insă educațiunea noastră diferă. Directorul „Universului“ a fost invitat pentru Sâmbătă, 45 Sep­tembrie, fără a se arăta vre-o oră, să controleze la direcția poștelor ce convorbiri telefonice a avut „Adevărul“ cu Budapesta. D. di­rector general al poștelor a co­municat directorului nostru că verificarea ce i se cere este im­posibilă de făcut aci, de­oare­ce în registre nu se trece de­cât Pesta a vorbit cu „Adevărul“, iar nici­de­cum numele persoa­nei, iar foarte rar se trage nu­mărul telefonului din Pesta. Că chia­r în acest ultim caz, nu se poate constata cine anume a vorbit din Pesta, de­oare­ce poate să ceară o persoană telefonul pentru București și să se folo­sească 2, 3 sau mai mulți alții spre a cere diferite informațiuni de la acela chemat la telefon. De­și dar se cerea de „Adevă­rul“ să facă o dovadă la care nu poate ajunge, directorul nostru, văzând că „Adevărul“ nu-l mai chiamă la telefon spre a fixa ora mergere­ la poștă, a chemat pe d. Miile și­­ i-a spus convorbirea avută, dar d. Milie­tot a insistat asupra unei mergeri la poștă. Directorul nostru a comunicat directorului „Adevărului“ că nu mai poate aștepta, și să se amâne cercetarea pentru eri Luni.­ Nu a refuzat de loc directorul „Universului“ să asiste pe d. Miile în cercetările d-sale la telefoanele din București și orî din nou a mers la orele 4 la direcția poște­lor, unde după o așteptare până la orele 5 și jumătate, d. sub­director a comunicat că nu poate presenta nici un re­gistru fără încuviințarea d-lui director general, care se află la o moșie a sa la Panciu și se în­toarce azi. Iată car că „Universul“ nu fuge de lumină. VN PMOVEME JPIB XI Cine nu e vinator nu poate sli ce e pofta de mimare, de băutură, de somn, negândindu-te la nimic. "BISPOZIȚIONI pentru manevrele regale (Prin telegraf de la corespondentul nostru particular) Constanța, 17 Septembre. Desfășurarea manevrelor se va face, precum v'am telegrafiat, între Constanța si Medgidia , iar defi­larea, conform unor ultime dispo­­sițiuni, in tabăra de la Anadol­­chioiui. In vederea manevrelor, au sosit batalioanele 4, 6 și 9 de vînători și reg. 6 artilerie. Reg. 34 infanterie a sosit aseară venind din Gyg­alac. Se așteaptă sosirea batalioanelor 2 și 7 vânători, a reg. 33 infante­rie ce vine pe jos din Tulcea precum și a brigăzii de cavalerie. Trupele vor sta in repaoz pînă în ziua de 20 a. c. când vor pleca în marș, începând luptele. ... Aranjarea mobilierului la pa­latul regal e gata, acum se lucrează la facerea gradinei. Prefectul Vârnav pleacă în fie­care zi in județ inspectând șoselele pe care se vor da lupte. Polițaiul Cimbru lucrează pentru gă­sirea de cuartir pentru ofițerii de stat major cari vor locui aci precum și 16c de garaj pentru 10 automobile. Primăria invită pe cetățeni să-și curețe casele și îngrijește de pavoa­zarea orașului. — Regele și familia regală, după o ultimă dispoziție, vor sosi Joi di­mineață. — Episcopul Pimen, al Dunării­­de­ jos, a anunțat că va sosi Mercur­. ȘTIRI BIN STREINATATI — Prin poștă — Autoritățile din Vagujhely (Ungaria) au­ oprit o întrunire a slovacilor pe motiv că se face propagandă panslavistă. . .*. Curtea cu jurați din Stettin, a condamnat la moarte pe lucră­torul Ziegan, care a asasinat astă primăvară pe pădurarul Küger. Contele Zeppelin a făcut Vi­neri cu balonul șeii dirijabil o nouă ascensiune. El s’a dus la Constanz și a descris un cerc intrejurul orașului, apoi s’a în­tors la Friedrichshafen. Călătoria s’a făcut în cele mai bune condițiuni. Ministrul cultelor, contele Apponyi, vorbind la un banchet al partidului kossushist din Buda­pesta despre situație, a spus intre altele, că proiectele despre sufra­giul universal va fi terminat in cel mai scurt timp. Acest proiect corespunde perfect pretențiunilor sociale ale guvernului și apără in acelaș timp hegemonia națiunei maghiare. La toamnă guvernul va prezenta Camerei însemnate pro­iecte de reformă, intre cari cel despre garanțiile constituționale, despre dări și alte proiecte cultu­rale. Afișe lipite pe zidurile Bu­dapestei și iscălite «Partidul tine­­rimei revoluționare» îndeamnă pe recruții unguri, cari sunt chemați sub drapel pe azi, 1 Octombrie st. n., ca să nu se supue autori­tăților militare. Poliția a rupt afișele și a des­chis o ancheta. Regele Italiei, care a făcut o călătorie incognito, a fost semna­lat Vineri la Hamburg și Kiel, unde s-a dus pe bordul vasului­­școală italian «Etna». ... Principalii funcționari din Persia, sprijiniți de șefii armatei au­ prezintat șahului Mohamed­ Ali-Mirza o petiție in care are­ Shan't în România.—banî­n străinătate REDACȚIA Șl ADMiNlSmm^/­— tf. Strada Brezoianu 41, <^a.c&tșți —„4'.V r w • ... -IV.ij ■ uiuță să-și dea demisia în massă dacă el nu primește și nu aplică fără instrtcțiune principiul guver­nământului constituțional. Acesta este în realitate, un adevărat ul­timatum. Un tippiegat de la biuroul central al contribuțiilor din Stras­­sb­urg, anume Standenmaier, a fu­git cu 60 mii de mărci. .*. Noua Cameră, a deputaților din Saxonia se va compune din 46 conservatori, 36 liberali și un socialist. Liberalii au câștigat 8 scaune de la conservatori.’ »*, Viitorul congres al Ligei in­ternaționale în contra duelului se va ține la anul la Budapesta. In Graz s’a sinucis aial­tă gri colonelul­ui retragere baronul Emil de Magdenburg. Un incendiu violent a dis­trus 28 de case cu dependințele lor, din Nagyiocs de lângă Sopron (Ungaria). Numeroase vite au perit în flăcări. In altă comună Meerem au ars 31 case și 39 de­pendente. A fi remas num­ai 21 de case. Familiile remase fără adă­post aui fost găzduite în biserică și în școală. Mizeria e foarte mare. Un anume Viței­, din Capri, a fost dat judecății de cele două fiice ale sale in Împrejurări nu tocmai banale. Fetele, in vîrstă de 17 și de 20 ani, atrăgeau înprejuru­l lor o mulțime de ad­miratori, seduși de marea lor fru­musețe. Vițeii, furios de acesta, aduse un frizer și-l puse să vadă capul celor două fete, cari aveau un păr splendid, iar cele două victimă se judecă acum cu tatăl lor. o cugetituje sph zx Ipocrizia respectului e mijlocul cel mai puternic să te impui. 9 Ismaia criminală zi dimineața zilei da 4 Maiü a. c. un locuitor din comuna Drăgada- Cuparu din jud. Dîmbovița, voind să scoată apă dintr’un puț ce se gă­sește la marginea satului, a dat peste cadavrul unei femei pe care l’a re­cunoscut a fi al femeie! Ilinca Stoica Anghel. Făcându-se cercetări, s'a dovedit că femeia a fost asasinată de o ne­poată a ei, numită Dumitra N. Stoica, cu care locuise împreună. Victima fiind o femee gâlcevitoare, se certa mereu cu nepoata sa, lucru ce l-a făcut și în seara de 2 spre 3 Maiü. Dumitra, pentru ca să scape de mătușa ei, peste noapte i-a dat în cap mai multe lovituri, apoi cu un cuțit i-a tăiat beregata. Cadavrul apoi l-a invălit intr-un cerșaf ,și luându-l în spinare l-a dus la puț unde l-a și aruncat. Pentru acest fapt criminala a fost condamnată de Curtea cu jurați la 10 ani recluziune. Contra acestei deriziuni ea a făcut recurs, care i-a fost respins erî de secția II-a a Curții de casație. întâmplări din țară [De la cores, noștri particulari­ Duminecă, 16 Septembrie, GIURGIU.—De la Curtea cu juri.—Azi s’a deschis sesiunea de toamnă a Curței cu juri sub pre­­șidenția d-lui Oscar Niculescu, membru al furței de apel din Bu­curești, asistat de d-nii Al. Pro­­copia, membru de ședință la tri­bunal și Const. A. Rosetti, su­pleant. Fotoliul ministerului pu­blic era ocupat de d. procuror Alimănescu. La ordina zilei judecarea proce­sului femeii Pepi Maria I. Popescu din Parapan acuzată că in ziua de 12 Aprile 1907 a comis sinucidere cu voință asupra copilului să fi, nou născut, ce era fructul relați­­unei ce avusese cu tânărul Ilie Mușat. Femeia a fost achitată. A fost apărată de avocatul Nicu Pascal. Crima din Scurta.­In zilele de 11 și 13 Martie, in com­. Scurtu țăranii s­au răsculat și au făcut devastări pe la mai mulțî țărani moșneni. In seara de 12 Martie, absolut toate spiritele erau liniș­tite și nimic nu s’a mai petre­cut. In dimineața zilei de 12 mai mulți moșneni din cei devastați, din spirit de răsbunare con­tra lui Mateiu Iatcu și Ale­xandru Argeșeanu pe cari iî considerau ca făcând par­te din­tre capii ce ațâțaseră la răscoale pe cei­lalțî țărani, s’au dus la ei acasă sub pretext de a-i lua ca să meargă împreună spre a se apara de o eventuală invaziune din partea locuitorilor din altă comună, i-au luat de la casele lor și i-au omorit pe linia satului cu nenumărate lovituri de ciomege. Soțiile celor uciși au reclamat parchetului. D. procuror Alimănescu, trans­­portându-se in localitate, a dis­pus desgroparea cadavrelor. Me­dicul primar al județului,Popescu, care a făcut autopsia legii­, a stabilit că moartea ambilor locui­tori a fost violentă,provocată prin lovituri de ciomege. Din ancheta făcută s-a stabilit că autorii acestor omoruri sunt Dumitru Brătescu, Iorgu Brătescu cari au­ omorit pe Satan, Nae Popa Petcu, Ilie Ionescu, I. Marin Popescu și Ștefan Marin Ionescu, cari au omorât pe Argeșeanu. Toți aceștea au fost arestați la peni­tenciarul local, iar afacerea se in­­struește de d. judecător de in­strucție Bonea. Moarte subită. — Locuitorul Radu Tudor Raicu, din com­. Rața, a murit subit astă-noapte. S’a autorizat înmormântarea ca­davrului. De la jurați.—Miercuri 19 c., de către Curtea cu jurați se va judeca procesul asasinărei lui H. Constandatos. Acuzatul va fi apărat de d-nii B. St. Delavrancea, Tony Iliescu, Toma Dragu și Ghiță Petrescu, avocați din Giurgiu. PLOEȘTI.—Furtul din Băr­­­cănești.— Zilele trecute d. Kiri­­acescu, din Bărcănești, a reclamat autorităților că i s'au furat mai multe bijuterii din casă. Făcându-se cercetări de către jandarmi secției respective, au fost arestați locuitorii Stelian Du­mitru și Nicolae Ion, din Bărcă­nești, cari au mărturisit că ei au săvârșit furtul. Ambii au fost înaintați paroh­s­tului. Arestare.­A fost înaintat par­­cheta lu­i Mitică Ionescu, de fel din Boldești, un cunoscut pușcăriaș, care cerând să fe primit ca lu­crător la fabrica de hârtie din Scăeni, fiind refuzat, a tras mai multe­ focuri de revolver în spre fabrică. Rătuirea din Văleni,— am comunicat că soldatul Demoftan Gheorghe, din reg. 3 geniu, de fel din Bârlad, aflându-se în Vălenii de munte, s’a luat la ceartă cu­ pescarul Scarlat Gheorghe, care" l-a rănit cu un cuțit la picior. In urma anchetei făcută de cătr d. inspector comunal Petre I. Pot­rescu, pescarul Scarlat Gheorghe a fost dat judecăței. Inaugurare.— Grație stăruin­țelor puse de d. inspector comu­nal Petre I. Popescu și conducă­torul Ionescu s’a construit peste apa Drajna, pe șoseaua județului Văleni-Târlești, un pod solid care leagă nartea de Nord-Est cu res­tul județului. Inaugurarea acestui pod se va face la începutul lunei viitoare. Accidentul de In g­stră.. — Asta-noapte, pe la orele 3, pe cind frânarul Tudorache N. Constan­tin, din str. București, voia să lege două vagoane, cari manevrau in gară, a fost apucat intre ele, și roata unuia trecându-i peste laba piciorului stâng, i-a tăiat-o cu desăvîrșire. Victima a fost dusă la spit&lb .Boldescu. Mușcat de câine turbat.­ Astă-noapte a fost mușcat de un câine bănuit a fi turbat tinărul Rahmil Gherșiki, servitor la ca­feneaua din str. M. Kogâlniceanu No. 6. El va fi trimis la institutul an­­tirabic din București. Incendiu. — Un mic incendiu s’a declarat astă-noapte la locu­ința d-lui B. Zisman, din strada G. Gr. Cantacuzino No. 22. Focul a fost stins cu ajutorul vecinilor. Arestări.—Sergenții de strada au arestat astă-noapte pe Alexe Popescu, din str. Tudor Vladiiu­­rescu, găsit cu mai multe lucruri de furat. — De asemeni a fost arestat Gheorghe Simionescu, care fugise astă-noapte din spitalul Schuller, cu costumul acelui spital. Confiscări.—D. medic veteri­nar Popescu-Daia a confiscat azi dimineață o însemnată cantitate de lapte, găsit falsificat prin adăo­gire de apă, iar poliția a confiscat peste 500 pâini­ găsite lipsă la cântar. întrunire.— Era după amiaza un grup de persoane a ținut o în­trunire la liceul vechin, punând bazele unei cerc ai intelectualilor. S'a ales un comitet care să se ocupe cu alcătuirea unui statut, care va fi votat in întrunirea ce se va ține Sâmbăta viitoare. Furtul din str. Rudului. — Astă-noapte, sergentul Alexe Ion, din reg. "Prahova No. 7, rupând zăbrelele com­ptuarului chiristi­­giei d-lui I. G. Stănescu, din str. Budului 164, a pătruns înăuntru, de unde—prin forțarea cutiei biu­­roului— a furat suma de 20 lei. Fiind surprins de către revizo­rul de serge­nți din postul respec­tiv și de G. Danielescu, admi­nistratorul chiristigiei, hoțul s’a făcut nevăzut. Sau luat măsuri pentru aresta­rea lui. Sanitare.­ Din cele 50 cazuri de scarlatina­re s’au căutat in spitalul Schuller de la începutul epidemiei, numai 3 au fost mor­tale și acelea fiind-că victimile au fost aduse In agonie, iar nu că mor zilnic zeci de copii, după cum s’a scris in unele ziare. Teatru.—Marți 18 r’ Miercuri 19 c., va juca pe scen’ Coopera­tiva cunoscutul transformist Am­brosi, iar Joui 20 și Vineri 21 c. trupa de sub conducerea d. G. Ni­­colescu-Buzău, va juca piesele :,Zozo“ și ..Murunache“. TRAGEREA L 07EH373 A­U CLASĂ 5V Erî dimineață a avut loc trage­rea clasei a IV-a a loteriei II de Stat. Comisia a fost compusă din d. președ. Carabatescu asistat de d-nii: Crivăț, directorul loteriei procurer Economu, Lahovary și Nenițescu. No. 53.296 a câștigat IO.QjiO Iei No. 35.243 a câștigat 5S.060 Iei No. 6.060 a câștigat î 560 Lei Au­ câștigat câte 1000 lei N-rile: 18.342, 25.807, 56.496 Au­ câștigat câte 500 lei N-rile: 5.032, 24.786, 27.620, 33.586, 34.69,3­58.962. Au câștigat câte 300 lei N-rile: 2.378, 4.800, 7.302,­­­342, 10.205 18.910, 30.607, 30.347, 44.521, 47.274 59.930. Au câștigat câte 250 lei IV-rili : 1.358, 2.894, 2.378, 8.149, 8.&B7 9.741, 11.440,12.827, 12.05!, 18.649 14.177,14.459, 14.982,19.760, 20.8 £ B 21.257, 28.414, 29.091, 29.685, 30.911S 31.115,31.889, 32.214, 32.670, 34.825 34.213, 35.225, 35.597, 36.733, 38.403 39.484, 43.762, 44.794, 44­ 2­7, 45.487 46.948, 50.211, 51.269, 56.108, 57.719 59.106 29.091, 50.284. Am câștigat câte 170 tes­u­rile: 125. 915, 286, 216, 219, 528, 811, 218 968, 489, 637, 643, 646, 548, 741, 74 S 55, 705, 291, 160. 909, 715, 4 ®, 314 123, 601. 940, 762, 1.758, 557, 6S1. 258. 637. 208. 843 859. 772, 796. 998. 297. 717, 276. 260 703, 736. 648. 619. 858. 061. 2.807. 813. 567. 883. 462. 105, 687 545, 741, 634. 511. 233. 724. 387.041 615, 937. 025, 439, 390, 306. 3.162, 269. 413. 891. 450. 086. 042 757, 956. 170. 540. 083. 858,712, 777 409, 962, 138, 621, 157, 118, 342 911, 189. 4.742. 292. 867. 591. 374, 785, 060 083, 197. 197, 121. 774. 486, 898,631 332. 976. 561. 017. 829. 5.300, 867. 084, 771, 698, 035, 784 725, 317. 828. 046,148. 910, 572, 090 127. 598, 175, 618. 842. 6.355. 868. 210. Sil. 509. 308, 748 845, d­1!. 714, 654, 489. 754. 70S. 992 046, 059, 979, 336,141, 690. 096,123 614, 256. 7.594, 168. 759. 030, 431, 824, 456 898, 794, 12­2, 462, 355, 106, 350 557, 553.

Next