Universul, decembrie 1907 (Anul 25, nr. 330-357)

1907-12-04 / nr. 333

ălariî 4 Decembrie 1907 NOUTĂȚI 1 CRAVATE ELEGANTE diferite forme practice - Mănuși calitați superioare — PREȚURI EFTINE numai la specialista — EL­LIBETA­­Calea Victoriei 23 'Pasagiul Villacros No. 3 Atelier special pentru ori­ce comande și transformări de cravate 1421 ÎNTRECE PRIN SUAVITATEA PARFUMULUI. ORI­CE PRODUS EXISTENT De vindare în tote Drogueriile Farmaciile și Parfumeriile, din totă lumea IN BUGURESTI.la Droguerile: Economu.Stoenescu.Zam­firescu Tetzu.Brus. Zahara.Ortansa. Brătulescu, Roman.Centrala, Bisdorfer.P Georgescu .Thüringer. Deposite in tote orașele României RE­PRESE­NTA­NT București A.JARCHI st. Birjari 11 ^ammnÎQ pentru Nunț­i, Botezuri gullijjQu­l, Petreceri, etc., înce­pând de la 2.90 Butelia mare cali­tate superioară, cel mai mare depozit din ț ară­ Zilnic se fac expediții în toată țara cu poșta în lădițe de la 3 la 8 Butelii și cu mare viteză, in lăzi până la 30 Butelii. Adresați comande d-lui S. G. Șer­­bănescu sub Hotel Regal, București. 1437 D-torul N.N. ATHANASESCU Fost intern al spitalelor, medic la spitalul Filantropia S’A MUTAT Strada Cometa, No. 28 Consultațiuni de la 3 — 5 p. m 1198 DR STERIE N. CIURCU gigi-S’a MUTAT Viena. VIII Svoehgasse 29 — Tele­fon No. 17065 — Consultațiuni cu somitățile medicale din Viena.­­ 1134 DN AMPLOIAT tînă­, cu scriere frumoasă, care a mai servit, se caută la o Casă de Sculpt din București. Oferte scrise la Ad­­ministrați^jml^ B­ANI Împrumut Bani Lei 3.000, 5.000, 10.000, 20.000, ori­ ce sumă până la 500.000 lei se dau cu împrumut pe case și moșii cu dobânda mică la vechea Agenție Universală Burdin, str. Regală 11, București. 1451 DACA FACET! c v­r?A' Gu unturi de peste LUAT» M­ttfit’ £ miRE/i generați A MEDICILOR DIN WRA $1 STR­IMT/1TE Consultați medicul pentru a ve convinge D £ POSIX In tote farmaciile si droguebiile din tara HSTITITO MEDICAL FORTUNA ?? 9. Str. GENERAL FLORESCU G Consultațiuni și Tratamente medicale pentru toate boalele. Tratament radical al boa­lelor lumești (sifilitice) și genito-urinare.­­ VINDECARE SIGURA — îngrijire specială pen­tru boale femeești și ner­voase. ’ ’ 1311 DE VINZARE O PĂDURE De 9600 hectare brad și mo­lift, In Râm­nicu-Barat. A se adresa in strada Scaune No. 45, la d-na Ghermani, între orele 2—3 p. m. 1398 Case © tiin­d CASELE din strada Cotită No. 8, cu o Întindere de 988 metri pătrat), se vînd eftin in ziua de­ 3 Decem­brie 1­607, la secția de notaria Ilfov, pentru eșirea din indiviziune a Moștenitorilor Pilinier. 141fi De închiriat o camorlí nobilam­ - CASA MANDY — 1441 2) scutirea de vamă pentru m­­neltere și materialele care nu se fabrică in țară, ca și pentru ma­rea industrie; 3) Modificarea legei patentelor spre a ușura dările micilor mese­riași ; 4) Modificarea lege! contabili­tatea Statului; 1­) Crearea de bănci a meseria­șilor ; 6) Crearea caselor de ajutor și pensiuni, la cari să contribue Sta­tul, patronii și atreprenorii; 7) Transformarea școalelor de meserii in școli speciale și teore­tice și de adulți; 8) Crearea bursei muncei ; 9) Recunoașterea sindicatelor de meseriași ca persoane morale și 10) Crearea de legi pentru mi­nimum de salar și maximum o­­relor de lucru. După această citire a moțiunei, întrunirea a luat sfârșit, cu toții imprăștiindu-se In liniște. O cvasi ARS­PE si Totdeauna găsim o zi ca să pe­trecem, abia găsim un ceas pen­tru a împlini o datorie. Adunarea generală a so­cietăței „Carpatii“ Ea a avut loc in localul Ligei Culturale din calea Victoriei, a­­dunarea generală a societății «Car­­pații». Au luat parte numeroși membri.A presidat d. I. Baioianu- Droe, vice-președinte. S’au discu­tat mai multe chestiuni de mare importanță. După ce adunarea a respins in unanimitate demisia de președinte a d-lui Tzetzu in vederea deosebitu­lui d-sale devotament pentru so­cietate, s'a procedat la constitui­rea comitetului și au fost aleși d-nii : Ion Tzetzu, mare comer­ciant, președinte; I. Baboian-Droc, profesor, Vasile I. Rusu, avocat, vice-președinți; membrii: d. Fur­nică, comerciant, G. Căciulescu, rentier, G. Bedițeanu, comerciant, I. Bedițeanu, comers., Zaharia Furnică, comers., Anastase Bâr­san, casierul «Băncea Poporului», G. Teciu, avocat și G. Babeș, co­merciant, U. Trager**»« la sorț a obligațiunilor com. Bazait (Prin poștă de La coresp. nostru particular) 1 Decembrie. Azi s’a făcut in palatul comu­nal, in prezența d-lui ajutor de primar Th. Mânciulescu, a d-lui Gh. Stambuiiu, substitut de pro­curor și a d-lul I. P. Georgescu, secretarul primăriei, lipsind re­­prezentantul băncer Marmorosch Blank & Comp., a patra tragere la sorți a obligațiunilor com­. Bu­­zau, emise in virtutea legei din 1 Martie, 1906, pentru împrumutul comunal de 530 mii lei," din care urmează să se amortizeze obliga­țiuni pentru 5800 lei. Au eșit numerile : 486, 186, 433, 417 și 394 a câte 1000 lei unul și numerite 74, 60, 112, 222, 231, 104, 138 și 210 a câte 100 lei, ceeace reprezintă in total obligațiuni pen­tru 5800 lei, ce urmează a se plăti de banca Marmorosch Blank & Comp, la 1 Ianuarie­ 1908. CRONICA TEATRALA Lipitorile satelor cu N. Hagiescu. Erî s’a reluat la Teatrul Națio­nal, un matineu, «Lipitorile Sate­lor», cu concursul lui N. Hagies­­cu, și a fost din nou o sală plină, și plină nu numai de școlari și copii, ci și de oameni in virstă. O sală de teatru frumoasă, așa cum foarte rare­ori s’a întâmplat să vedem. Era de alt­fel un eve­niment : după ani de lipsă din teatru. Hagiescu reapărea era pen­tru a doua oară pe prima noastră scenă în una din creațiunile lui de frunte. Nu văzusem, ca mulți din ge­nerația mea, jucând pe acest mare artist și așteptările mele, din cât bine auzisem spunându-se despre el, nu au fost înșelate. Hagiescu a fost și este încă un mare tem­perament artistic. Sufletul iî este tinăr și din simțirea lui ibucnesc accente de vigoare. Moise al lui Hagiescu e o in­terpretare de adevărat talent, ta­lent din acelea cari n’au învățat nimic din felul de a caracteriza al altora. E atâta identificare in mișcări, in privire, in glas cu personagiul pe care il Înfățișează... Tot timpul n’am văzut in ochi de căt­re Moise al lui Alexandri, un Moise in carne și oase, fără indoială așa cum l-a visat auto­rul. Și asta este artă. Publicul — tinereța entuziastă precum și cei cari l-au mai aplau­dat și altă dată au răsplătit pe Hagiescu și a felicitat direcțiunea Teatrului chemând pe artist de numeroase ori la rampă. Celialți artiști, d-nii Achile, Pe­­trescu, d-neie Brezeanu și Ciupa­­gea au complectat cu succes o­ re­­prezentație frumoasă. Cosco­­diîn bucovina (Caresp­­oare so*ilară a ziarului "Universul") Respingerea unei depută­țiile­ de primari din Buco­vina, care protestează con­tra­introducerea reformei e­­lectorale comunale și dietale Cernăuți, 29 Noembrie. De curând a avut loc în Cernăuți un congres al primarilor rurali din ducatul Bucovina, unde au protestat contra introducerea reformei comunale și dietale, fiind­că prin noua reformă să dă drept la vot și acelei clase bhir­­nice, (2 coroane anual) care până de prezent a fost exclusă. Spre a se în­lătura realizarea introducerea reformei electorale sus amintite, congresul a decis de a formula o moțiune de pro­testare, de a se interveni pe lângă deputații bucovineni din parlament și de a trimite o deputațiune la Viena de a interveni pe la locurile com­petente, spre a înlătura sancționarea legii. După cum se anunță din Viena, el­ s-a prezentat deputațiunea compusă din trei primari rurali la ministerul de interne Bienerth, cu rugămintea de a nu sancționa legea făcută de dietă in ce privește schimbarea ordi­nei de alegere comunale și dietale. Ministrul a declarat că o lege pro­pusă din partea dietei și la care sunt amandamentele recerute de guvern, trebue numai de­cât să fie sancțio­nată. țeastă mică deputațiune i s’a pă­rut cu atât mai puțin de a fi luată în considerare de către ministru, de­oare­ce cererea ei n’a fost sprijinită de nici un deputat din cei 14 depu­tați bucovineni în camera imperială și nici condusă de către vre­un de­putat. De regulă când o deputațiune are a se prezenta în audiență la vre­un ministru, trebue să fie condusă de u­­nul sau mai mulți deputați ai țării din care face parte. In acest caz se vede că toți de­putații bucovineni în camera impe­rială sunt pentru introducerea nouei reforme, refuzând fie­care conducere a deputațiunei. Aflu că partidul socialist din Buco­vina­ pregătește o manifestațiune os­tilă deputațiune­ de primari rurali cu ocazia reîntoarcere­­lor din Viena, și care au avut scopul de a zădărnici reforma electorală comunală și die­taik, pentru care se luptă deja de zeci de ani. Chestii bucovinene in parla­mentul din Viena Deputatul Câmpulungului contele de Bellegarde a făcut o interpelare în privința comerciului in detail a fluidelor cari cuprind eter din farma­ciile din Bucovina. Altă interpelare tot de deputatul amintit a fost in privința echivalen­tului de servitute. Deputatul Helb­raand a interpelat in privința inlăturărei inconveniente­lor pe liniile ferate locale bucovinene, in special acele de pe linia Câmpu­­lung-Dorna-Vatra. * ¥ Deputatul dr. Straucher a inter­venit la ministerul de agricultură spre a dobândi introducerea cerealelor in Bucovina fără taxă vamală. Ministrul a declarat că va da o deosebită atențiune acestei cereri și va căuta tot posibilul spre a o sprijini. Spargerea unei case de fier Un individ necunoscut a pătruns ori noapte în drogoria cunoscuților comercianți Schmidt - Fontin, spăr­gând caseta de fier și sustragând suma de peste 6000 coroane in aur și ar­gint, precum și in bani românești și rusești. A furat deasemenea mai multe poniți și hârtii de valoare, care au fost găsite apoi intr’o curte vecină, 1­1 vad, ■ ..........uimit—­ <»­*, syîftMet Wrwh.— — Concertul de la Ateneu Aseară s’a dat la Ateneu, sub înaltul patronagiu al M. S. Regi­nei, concertul organizat de d-na general A Veregeti, in folosul orfa­nilor militarilor. La concert a asistat și A. S. R. principesa Maria, fiind Înso­țită de doamna Greceanu și de d. aghiotant Berindey. Sala și lojile erau pline de tot ce capitala are mai distins. La concert a luat parte orches­tra garnizoanei București, care, dirijată fiind pe rând de d-nii șefi de muzică Cutrm­pi, Namian, Kra­­toch­i și Buică a executat cu mare succes mai multe bucăți alese. D-șoara Caterina Theodori a cântat la pian cu mult talent o so­nată de Schubert și o fantezie de Schumann, iar d-na Elodia Coandă a încântat auditoriul pe coardele harpei sale vrăjite, cu romanțele «Steluța» și «Patrui­a». Atât, d-șoara Theodori cit și d-na Coandă au fost mult aplaudate. Dar concertului de aseară i-a mai dat un deosebit farmec d-na general Averescu care cu o voce suavă și vibratoare a cântat mai intiî o arie din Cavaleria Rusti­cană, cu acompaniament de or­chestră, iar apoi, in partea a doua a concertului, romanțele «Insira­­ți-vă mărgele», «Stelele», «O I dacă n’ai nimic a-mi spune» și «Vai mândruță dragi ne avem». D-na general Averescu a fost resplătită cu călduroase aplauze și cu flori din belșug, atât pentru remarcabilu­l talent muzical cât și pentru nobila inițiativă ce a luat de a veni în ajutorul or­fanilor. Intr'un cuvânt concertul de a­­seară a avut mare succes din toate punctele de vedere. Mes. T72V ?BOVM 13 PS ZI Omul e supus greșalei Întâmplări din țară 8 ! (Prin poștă de la coresp. noștrii particulari) Sâmbătă, 1 Decembrie CAMPIXA.— Moarte subită. Aseară, la orele 11 luni., a murit subit lăcătușul Țuică Gh. din ser­viciul soc. «Steaua Română», pe când se afla la băutură cu mai mulți prieteni ai săi pe strada Te­lega. Diverse.—La 28 Ianuarie se va ține licitație pentru darea in an­­trepriză a lucrărilor pentru ilumi­narea orașului cu electricitate, al cărei proeot a fost aprobat de con­siliul tehnic superior. DOROHOIU.— Ancheta fur­turilor din gară.—Ancheta des­chisă de poliție cu privire la co­miterea îndrăznețelor furturi din stația locală, a dat la iveală o sumă de interesante descoperiri. Din cercetările făcute pare a re­zulta că aceste furturi se­ comiteau nu numai in gară, ci și pe linii. Investigațiunile au fost îndrep­tate în aceste noui direcțiuni, fă­­cându-se chiar și câteva arestări. Cercetările urmate se țin in secret. Era poliția locală a făcut o per­cheziție la locuința frânarului M. Râileanu, fără însă a descoperi ceva. Lăcătușul Ștefan Bălășescu, im­plicat in comiterea furturilor, a fost suspendat din funcție până la terminarea anchetei definitive. In legătură cu aceste adaug că eri d. Emil Miclescu, directorul general a­l căilor ferate, a inspectat statia locală. Banchet militar.­D. colonel Mărășescu, comandantul reg. lo­cal fiind permutat la P.­Neamțu, corpul ofițeresc al reg. a ținut să-i dea un banchet înainte de plecare. Banchetul a fost asta­zi la a­­miaza in focalul cercului militar din str. I. G. Brătianu. La masă au participat toți ofi­țerii in ținuta de serviciu. Muzica militară a cântat in tot timpul mesei. In urmă s’au ridicat câteva toas­turi. D. colonel Mărășescu pleacă as­­tă­zi la Piatra cu trenul de 4. GIURGIU.— Conferințe.—La ateneul de aci. In acest an se va ține următoarele conferințe in al 7-lea an de existență: Luni, 3 Decembrie, Ideal Națio­nal, de N. Droc Barcian; Luni, 10 Dec., 1595 Studiu Istorii, de M. Țiculescu; Luni 17 Dec., Po­vești Rasboinice, de N. Ține ; Marți 8 Ianuarie, Luceferii trecu­tului nostru literar, de Gheorghe Lazăr; Luni 14 Ian., Societățile cooperative, importanța și foloa­sele ce aduc, de N. Comăneanu; Luni 21 Ian., Apa. de dr. V. Pas­cal ; Joi 24 Ian.*, Teatrul nostru de astă­zi și Mare festival pro­gram special), de Ion Scurtu; Luni 28 Ian., Din viața oamenilor mari de G. Carapancea; Luni 4 Febr., Fisionomia omenească, mecanis­mul și rolul ei social, de P. S. Parisianu ; Luni 11 Febr., Civili­zația la noi, de Aurel Scurtu; Luni 18 Febr., Noi despre noi, de Ant. I. Iliescu; Luni *25 Febr., Străinii despre noi, de V. Micu­­lescu ; Luni* 3 Martie, Noi și ei, de M. Ursici; Luni 10 Martie; Subiect reservat, de E. Eftimescu; Luni 17 Martie; Din lmea Vise­lor, de dr. Procopiu; Luni 24 Martie; Somnambulismul, de dr. Constantinescu ; Luni 31 Martie; Respectul de sine, de N. Droc Barcian. De la clubul comercial. — Astă­ seară membrii clubului co­mercial s’au întrunit in ședința ordinară la ediții din strada Bu­curești. A prezidat d. Grig. Marinescu, președintele clubului și al Came­rei de comerț de aci. D-sa aduce la cunoștința mem­brilor că grație stăruinței d-lui dr. Piteșteanu, senator, taxa de 70 la sută pe calea ferată Giur­­giu-București a fost desființată. Fapta ce d. Piteșteanu a făcut-o pentru comerțul giurgiuvean și o­­raș, merită toata lauda. D-sa spune că a trimis 3 telegrame, una d-lui dr. Piteșteanu, alta d-lui Nic. Bă­­lănescu, deputat, și a treia preșe­dintelui Camerei de comerț din București, care de asemeni a lu­crat pentru desființarea acestei taxe. Prin aceste telegrame clubul mulțumește pentru desființarea zi­sei taxe. D. Mihnea Iliescu, după ce­ a­­rată munca ce s’a depus de club, alături de representanții județu­­țului in parlament pentru desfiin­țarea taxei, propune ca d.­­mi­. Piteșteanu să fie ales președinte de onoare. “ Se admite. ”­ D. președinte Marinescu spune că are cunoștință că și d. prefect Ghica depune cea mai mare stă­ruință pentru desființarea șchelei de la Petroșani și că deci și acest al doilea punct din memoriul fă­cut de club se va aduce la înde­plinire. Câți­va membri roagă pe d. Iliescu să arate rezultatul obținut de delegații clubului pe lângă pri­mărie in afacerea chiristigiilor de la obor, cari vând și alte mărfuri afară de cherestea.­­ D. Iliescu spune că impreună­ cu câți­va d-ni a rugat pe d. prim­jar ca să le interzică acest lucru­ și că. d. primar in urma consultării consiliului, a obligat pe acel mnu­­­ristigii, ca să nu mai vândă are mărfuri după 2 ani, când le plia contractul. D. Iliescu mulțumește d-lui pri­mar pentru această dispoziție, i D. Andrei Sevastian vorbește >se proecteze guvernului asupra re­formelor agrare. D. Bădoi Popescu propune­a,se face un memoriu prin care să se ceară ca la sosirea băuturilor spirtoase in gară și chiar a vinu­rilor, un m­edic să le analiseze și numai după ce vor fi găsite bune să fie cumpărate, că să nu se mai dea foc la pagube prin denatura­rea băuturilor. "t Propunerea se primește. Apoi ședința se ridică, început de incendiu.—Astă­­noapte pe la ora 12 jum. la casa cu No. 18 din piața Sf Gheorghe s’a declarat un început de incendiu. Stanca Dumitrescu, spălăto­reasă, care locuește în acea casă, răsturnând o lampă s’au aprins mai multe lucruri din casă.­­ Focul a fost localizat de vecinii PIATRA X. — Nenorocirea din T­arcau. — Frânării Micmaș Ghergnei și Th. Lăzăruț condu­ceau din pădure la vale câte un vagon încărcat cu buturugi.­­ In vremea aceasta locuitorul V­­­­sile Giudin, din imprudență, scăpă pe pantă un alt vagon care, ajun­gând pe frânări, ii suprinse intrin clipă când nu mai aveau timpul a se depărta. Gherghel a fost prins între butuci și ambele picioare si fură zdrobite. Nenorocitul a înce­tat din viață. Cel­ilalt a căpătat mai multe leziuni și a fost dus la spital. Focul din Vaduri.—Un mare incendiu s’a declarat in comuna Vaduri la moara d-lui A. Fondhan­­ner, situată la locul numit «a Preo­tesei». Moara a ars cu desăvârșire. Cauzele focului sunt necunoscute. R.­SAR­AT.—Crimă. — Astă­noapte Dumitru V. Dumitrache și Ioan A. Presadă­ din Galbenii, ducându-se la consăteanul lor Radu Cireașă în curte, și fiind lătrați de câini. Presadă trage cu revolverul asupra unui câine pe care-l omoară. Eșind Cireașă din casă, și cerându-le socoteală, Pre­sadă descarcă un alt foc de re­volver și asupra lui Cireașă, ră­­nindu-l la mâna dreaptă. Pacientul a reclamat azi par­chetului, cerând a fi trimis la spi­tal întru­cât glonțul se află incă in antebrațul mânei. Presadă, făptuitorul a dispărut, iar Dumitrache a fost arestat. Funcționari abusivi. — Mi­tică Be­ea, din Dragoslovenî, re­clamă parchetului ca având o da­torie către d. N. Neagu, din Foc­șani, procuristul acestuia, însoțit de ajutorul de primar, șeful de garnizoană și secretarul comunal, ducându-se la el acasă,­­î-a ridi­cat cu forța toate lucrurile din casă, luându-l la bătae. Belea mai reclamă că cu această ocazie i s’a luat din ladă 24 hâr­tii a 100 lei. Cazul se cercetează. SLOBOZIA.—Crîm­ft. —Radu Ioan Dum., plugar din Căzănești, in etate de 21 ani, aflându-se la o nuntă din sat, ceru consătea­nului sau Christofi Sărățeanu de 18 ani să-i dea o foiță ca să-și facă o țigară. Acesta, drept răs­puns, scoate un revolver din bu­zunar și indreptându-l spre Dinu îl lovește in frunte, de-asupra o­­chiului drept. In stare gravă rănitul se află in spitalul Slobozia, iar agreso­rul arestat. Furt de porumb.­ Unul din cele 6 ochiuri de magazie ale d-lui Secereanu, din fața gărei Slobozia, este arendat comercian­tului I. Garnițos. In acest ochiu se află o mare cantitate de porumb. Azi noapte Gheorghe Barbu Firică, din a­­ceastă comună, împreună cu alți doi rămași până acum nedescope­­riți, spărgând magazia, au furat o mare cantitate de porumb care s’a găsit ascunsă in­ curtea lui Firică. Hoțul a fost descoperit de d. Ghiță Rădulescu, ajutorul de primar și predat secției de jan­darmi locală spre dresarea cuve­nitelor acte. Rănire.—Nicolae Radu Bou, In urma unei certe avute cu vecinii săi Ion­­ Munteanu, comerciant, l-a rănit pe acesta cu un furcoiu, despicându-i o navă a nasului. Fiind dus la spital nava i-a fost cusută. Agresorul e arestat. TIRGOVIȘTE. — Școală in­cendiata.— Azi noapte, de la 3, localul școalei din corn. Brezoaele a căzut pradă unui violent incen­diu, a cărui proveniență nu se cu­noaște. Relațiunea primită de la primă­rie, nu cuprinde de­cât puținele amănunte­­ de mai sus. Probabil insă că localul școalei a fost com­plet distrus. Mist­erioasa moarte a unui soldat ?— Sub acest titlu, intr’o scurtă corespondență telegrafică de acum câte­va zile, am arătat” că soldatul Gheorghe State, din reg. de infanterie din localitate, încetând din viață acasă la pă­rinți în com­. Șerbănești-Podu­ri, ar fi spus, înainte de a expia, că ar fi fost bătut de un sergent­­major al cărui nume l-am făcut și nimic mai mult. Cine oare, in deosebi presa.In primul moment, văzând o tele­gramă oficială a autorităților din acea comună, îndreptată autorită­ților superioare locale, nu s’ar fi alarmat de un atare caz ? Departe insă de a afirma in mod positiv, ne mai lăsând nimic la indoială, astfel cum a înregistrat acest caz ziarul «Dimineața», noi l’am în­registrat, sub o formă cât se poate de obiectivă, după cum s’a văzut mai sus. Din fericire, lucrurile stau cu totul astfel de cum s’a a­­firmat de­numitul ziar, căci con­trar cărui acesta ar fi fost destul de senzațional și s’ar fi scris co­loane întregi la ziare. Negreșit autoritățile militare, au deschis imediat o serioasă anchetă Făcându-se autopsia cadavrului, s-a constatat că el a murit din causa febrei tifoide, căci fiind in­convalescență i se dăduse conce­­diu de la regiment, de aproape o lună. In acest răstimp a fost la o nuntă, unde a petrecut, etc. In­bolnăvindu-se din noă, a că­zut la pat și după o tăcere de mai multe zile, a murit. Iată deci adevărul in această a­­facere, resultat din ancheta între­prinsă de autoritățile militare. Sanitare.—Epidemia de scar­­latină ce a bântuit cu furie in oraș­­e in descreștere. Bolnavii din infirmeria din calea Domnea­scă, sunt pe cale de vindecare. Din toți bolnavii de scarlatina, numai câteva cazuri au fost mor­tale, ceia ce va face să credem că serviciul sanitar a lucrat cu multă activitate pentru combaterea te­­ribilulu­i flagel. Artistice. — Cunoscutul cuple­­tist Emil Demetrescu, va da o re­­prezentație Luni seara, 3 Decem­brie, in sala «Vulturul». Diverse.—Consiliul comunal a ținut ieri seară și astă-seară șe­dință, o­cupându-se cu diferite chestiuni curente. URZICENI.—Hoți descope­riți.—Sergentul Radu, șeful secției de jandarmi Urziceni, brigadierul Răducanu D-tru și jandarmi Radu Gheorghe, Gârță Ion și Niță Ni­­colae au descoperit pe Cristea Dinu Stan și Nicolae Vlad din căt. Răduiești, com. Armășești cari au spart casele d-lui Ioniță Popescu Corbu, din Coșereni. Urs scăpat. —Sandu Ursaru, scăpându-și ursul său din lanț, acesta a tăbărât pe femeea Leanca, din Borănești, trântind-o jos și făcându-i răni mari pe cap cu ghiarele. Vasile Ginea, din Borănești, vă­zând că ursul e aproape să omoare pe Leanca, a sărit asupra ursu­lui și i-a dat mai multe lovituri cu toporul in cap ; atunci fiara a sărit asupra lui Ginta și l’a trântit; acesta cu multă greutate a putut scăpa lovind ursul cu toporul de mai multe ori. Femeea e bolnavă. Balul societăței «Cultura», ce era să se dea in ziua de 2 De­cembrie, s’a amânat pentru 27 De­cembrie a. c., in ziua de Sf. Ște­fan, din cauză că fiind timpul m­ea apropiat nu se putuseră dis­tribui biletele. Contestație. — In contra ale­gere­ din ziua de 25 s’a făcut con­testație pe baza că au votat mai mulți locuitori cari au fost con­damnați pentru furt etc. Simfit­iom LUMEA Câinii înhămați.—Articolajul d-lui maior C, publicat deună­zi în «Universul», sub titlul «Câinii» mi-a adus aminte de multe lu­cruri frumoase văzute in străină­­tate, între care sunt și «câinii În­hămați». In Belgia aceștia sunt unul din spectacolele cele mai fre­qvente în străzile și piețele ve­chilor orașe flamande. Trăsurile lăptarilor și ale vân­zătorilor de nisip nu sunt trase de­cât de câini. Și fără Îndoială această întrebuințare a robuștilor dulăi e un enorm avantaj pentru micii comercianți, cheltuelile de întreținere aici nefiind măcar de comparat cu cele chiar ale celui mai modest măgăruș. Trebue să vezi aceste cărucioare, greu încărcate urcând străzile Bru­­xelului ca să-ți dai seama de forța ce poate desfășura acela pe care-l numim «amicul omului». In Franța, infurmarea câinilor este oprită, de­sigur numai din punct de vedere al umanității. Și aceasta e o bună măsură, căci a­colo caii înșiși nu se bucură de o soartă prea bună. Vezi sărmanii cai ducând trista lor existentă, prin străzile Parisului, sub biciul veșnic ridicat al nemiloșilor bir­jari. Te înflori când te-am gândi că și câinii ar fi expuși la atâtea suferințe. Dar dacă animalele ar fi tratate cu menajamentul la care au drep­tul, nu înțelegem de ce n’am în­hăma și la noi în țară, unde a­­vem un așa mare belșug de câini, enormii dulăi, «terreneuviî» și le­­or­bergiî, mai mult ori mai puțin de rasă, cari rătăcesc prin unele străzi, și prin mahalale sau cari ornează cu­ atâta drag pragul mă­celăriilor noastre ? Am putea încerca. Numai «Aller Anfang ist schwer. E greu să începi. Nu sunt oare câinii eschimoși un principal fac­tor de muncă, prin regiunile po­lare, cărând cu pas iute sănile greu încărcate ale stăpânilor lor ’? In Anglia se povestesc încer­cări de inhămare a cânilor, des­tul de curioase, care nu au avut in totdeauna o bună reușită. Do­vada e cazul acelui gentlemen sco­țian, care voia să fie tras de niște solizi «fox-hounds». Intr’o bună dimineață echipajul condus de nu­mitul sport oman pleacă deci la plimbare, dar după cum ar spune francezul, «oacques ne revit le maitre ni Ies ch­iens». Ei dispă­ruseră. In urma unor indicii vagi și conjecturile cele mai plausibile, s’a crezut că câinii zărind un cerb, s’au luat după dinsul, trântind ast­fel pe nenorocitul gentlemen in vre-o prăpastie. La inhămare este de preferat a se întrebuința «grifoni» și «dogii», aceștia fiind mai liniștiți, mai răb­dători. Er­ Cuiiiinesa 2 Destine s’a pus în vânzare UNIVERSULUI PE 1908 un prea frumos volum de aproape £00 pagini, cu reușite ilustra­ți­uni și care, pe lângă materia calendaristică, mai cuprinde tari­fele poștale și al C. F. R., pre­cum și o bogată materie literară. .„Alimanachul Universu­lui“ se vinde numai cu 30 bani iar abonaților ziarului „Univer­sul“ se trimite gratuit, pe lângă cele­l­alte vremi la car participă. LXFORMAȚII­M LUNI ♦ A. S. R. Principele Ferdinand, care va reprezintă­­ pe M. S. Re­gele la înmormintarea regelui Suediei, a plecat ieri spre Stok­­holm cu expresul de­­ Berlin, la ora 8:25 dim­­ Artera Sa e însoțită de adjutan­tul princiar d. locot.-colonel Gre­ceanu. ♦ M. S. Regina însoțită de prof. dr. Noorden a vizitat emi. la orele 3 d. a., sanatoriul Sf. Elisabeta de la șosea. ♦ Tragerea loteriei pentru clă­direa bisericei Cuvioasa Parachiva a Sf. Nicolae din Bălteni (Olt) s’a amânat la 6 Februarie 1908. ^ D. Al. Mavrodin a fost reales a treia oară da primar al orașului Reni (Basarabia). ♦ Mâine, Marți, 4 Decembre, ora 11 dim., se va deschide in palatul Ateneului expozițiunea de pictură și sculptură Loghi-Lu­­chian-Spaethe. Expozițiunea va fi deschisă deia 4 Decembre la 1 Ia­­nuarie. « D. conductor cl. I. A. Radu­­lian, din serviciul de poduri și șosele ale jud. Vâlcea, a fost sus­pendat ca pedeapsă disciplinară, pe timp de o lună, cu începere dela 1 Decembre. ♦ Studenții cari sunt de părere a se admite o sesiune de ianua­rie pentru examenul III-lea de li­cență în drept, sunt invitați a veni la facultate Luni 3 Decem­brie, orele 5 luni. seara, pentru a se înțelege in această privință. ♦ Tragerea loteriei* pentru con­struirea bisericii Sf. Niculae, din Ungheni s'a amânat pentru ziua de 9 Aprilie 1908. ♦ Preotul R. Cervis ne telegra­­fiază din Brăila că obștia comu­nei Scorțaru-Vechiu a mulțumit d-luî ministru de domenii Anton Carp fiindcă a reziliat contractul arendașului Neagu Teodorescu. ♦ S’a autorizat epitropia biseri­cei Sf. Nicolae, din parohia Adju­­dul-vechiu, să accepte nuda pro­prietate a lotului de pământ No. 2 in întindere de 10 hectare, situat în acea comună, legat de către de­functul proprietar Savin Pitic. $ S’a autorizat epitropia biseri­cei Sf. Nicolae, din parohia Te­­reujani, comuna Logrești-Moșnenî (Gorj), să accepte nuda proprietate a unui teren d­in cătunul Tereu­­jani, in lățime de 35 metri și în lungime de 45 metri, donat de că­tre locuitorii: Hie S. Popa, Maria I. Pr. Diaconu, Ilinca C. D. Ola­­riu și Ioana N. I. Mateiu, din co­muna Logrești-Moșneni și Saca (Gorj). ♦Sa autorizat mănăstirea Vi­­forâta să accepte un legat de 1000 lei, odată pentru totdeauna, lăsat de către de­functa Eleonora A. Con­­drus, din Târgoviște. ♦ Impiegatul auxiliar Georgescu Nicolae II, deia oficiul telegrafic central București, considerat de­misionat, dovedind cu certificat medical că a absentat deja ser­viciu din cauză de boală, se re­integrează in postul ce a avut. D. I. Anastasiu, impiegat auxi­liar cl. II in administrațiunea Ca­sei de depuneri este numit inmie­­gat auxiliar in serviciul creditului județean și comunal, în locul d-lui I. Gr. Stanescu, numit in altă funcțiune; in locul d-lui Anasta­siu a fost numit d. N. Țenescu. ♦ Eri dimineață consiliul per­manent de pe lângă ministerul ins­trucțiunei publice a continuat ju­decarea procesului d-lor profesori Gr. Patriciu, Țiienski și­ Ghibă­­nescu. Desbaterile au țint 3 ore, dela 9 jum. până la 12 jum. Au vorbit d-nii Patriciu și Ghi­­bănescu, precum și d. Virgil A­­rion, apărătorul acuzaților. Consiliul a rămas să se pronunțe azi. Ultimele rapoarte telegrafice asupra stărei semănăturilor și a timpului sunt favorabile. Timpul se menține cu temperatura scă­zută, In județele din nordul Mol­dovei in timpul nopței de un în­gheț ușor. Timpul acesta e prielnic semă­năturilor, mai ales că toamna a­­ceasta s’au făcut cu oarecare în­­tîrziere. ♦ M. S. Regele a donat 1000 lei societăței «Leagănul Principesa Maria“, din Iași. O­­ri după amiazî s’a făcut in­­mormintarea generalului Leon. Corpul defunctului a fost așezat neun afet de tun. Cortegiul fune­bru a fost urmat de d. general Averescu, ministru de război­, general Culcer, secretar general al ministerului și numeroși ofițeri superiori. Onorurile militare au fost date de regimentul 1 geniu, o baterie de artilerie și un escadron de ca­valerie, comandate de d. general V. Năsturel. ♦ Eri după amiază s’a întrunit la societatea macedo-română, co­mitetul de 35 spre a discuta în­vinuirile ce se­ aduc unuia din acești membri. Intru­cât acest membru nu a fost de față spre a se apăra, în­trunirea s’a amânat pentru Du­minica viitoare. ♦ Aseară s’a săvârșit la biserca Domnița Balașa cununia religioasă a confratelui nostru Petre Locus­­teanu, cu drăgalașa d-ră Elena Bonciu. Nuni au fost d-na și d. Const. G. Banu, deputat. ♦ Vineri s’au oficiat parastase în toate bisericele române greco­­orientale din Transilvania, in me­moria regretatului mitropolit An­drei baron de Șaguna, încetat din viață la 1873.’ ♦ Era dimineață, s’a prezentat d-lui primar al Capitalei o dele­gație a comercianților de măcelă­rie care, după ce a arătat greută­țile ce întâmpină la Abator, a ru­gat pe d. primar să le permită a tăia tot ca* mai înainte. D. primar al Capitalei, ținând socoteală de rugămintea lor, a ce­dat stăruințelor depuse și ast­fel greva a încetat. «* Ziarul «Libertatea», din Orăș­­tie (Transilvania), scrie următoa­rele : Redactorul nostru d. Iuliu V. Ioanovici, voind săptămâna trecută să treacă in România, să’și aranjeze anumite treburi familiare, înainte de a se prezenta judecă­torilor pentru procesele foii noas­tre, a fost arestat la Predeal și dus la tribunalul din Cluj, care îl ține inchis preventiv până la judecarea proceselor Dânsul se știa liber a trece și în țară, căci absența de la o pertractare și-o scuzase in scris la președintele tribunalului, asigurându-l că va veni la per­tractare îndată ce-î va pune astă­zi, căci primul termin il găsise bol­nav, și înștiințarea despre alt termin încă nu o căpătase.» 4) Eri la amiază s’a făcut inau­gurarea unui nou pavilion al soc. «Pâinea zilnică», in str. Romană colț cu str. G. Palade, in apro­piere de calea Moșilor, pavilion in care să fie ospătați săracii Ca­pitalei. M. S. Regina și A. S. R. Prin­cipesa Maria, au onorat această solemnitate Au asistat de ase­meni numeroase d-ne din elita societăței, între cari d-nele Can­­tacuzino, Triandafil, prezidenta societăței, Benglescu, Poenaru etc. P. S. S. Arh­iereul Nifon a bine­­cuvintat masa care s’a servit să­racilor și a ținut o cuvintare a­­ducând laude celor nevoiași. Din partea primarei a asistat d. Vintilă Brătianu, primarul Ca­pitalei, M. S. Regina și A. S. R. Prin­cipesa Maria au gustat din mân­carea ce s’a servit săracilor, ră­mânând pe deplin mulțumite de felul cum a fost organizat acest nou pavilion. Intr’un viitor număr vom vorbi mai pe larg despre acest nou pa­vilion al societăței «Pâinea zil­nică» patronată, ca toate operile de bine­facere de M. S. Regina. ♦ Vineri, 30 Noembrie, batalio­­nul de geniu de cetate. Întrunit la fortul Gernica, a sărbătorit ac­tul depunerii jurământului noului contingent de soldați. Slujba religioasă s'a oficiat pe platoul d­inapoia fortului. Ofițerii erau de fața și trupa alcătuind un frumos careu în mijlocul că­ruia se înălța fâlfâind drapelul batalionului. O frumoasă rostire, chibzuită in graiul și după priceperea sol­­datului, ținută­ la sfârșit de co­mandantul batalionului d. maior Teodorescu Ion, a făcut să pre­­saite conștiințele și să se infioare o clipă de acel avut premergător gloriei răsboaelor. D-sa a terminat cuvîntarea stri­gând să trăiască M. S. Regele, cu întreaga sa familie, trăiască Ro­mânia, la care arare soldații is­­bucniră in strigăte de ura. Parada a fost comandată de d. căpitan Bacaloglu Victor, aju­tor de șef de corD. știrT­ i . I)­ici A­R­E ♦ înalta Curte de casație și de justiție a acordat următoarele con­cedii : D-lui consilier G. N. Bag­­dat de la 9 Ianuarie până la 1 Martie 1908, și d-lui consilier L. Leonțianu de la 8 Ianuarie până la 23 Februarie 1908. ♦ înalta curte de casație și jus­tiție a stabilit următoarea juris­­prudență: După art. 74 alin IV din legea timbrului și inregistrării, contra­­vențiunile în această materie se prescriu pentru succesiuni și le­gaturi prin trei ani din momen­tul punerea moștenitorului sau le­gatarului în posesie de către tri­bunal. In linsă de o asemenea punere in posesie, adică când moșteni­torul sau legatarul a intrat de fapt în posesia succesiunei sau legatului, fără intervenția tribu­nalului, termenul prescripției ur­mează a se calcula din ziua în care fiscul a putut lua cunoștință de această intrare în posesie, a­­dică de la data facerii mutațiunii prin rolurile de contribuțiuni, ne­­putându-se susține că in aseme­nea cazuri contravențiunea nu s’ar putea prescrie, de­oare­ce in legislațiune’a noastră nu există in­fracțiuni nedrescrintibile. . Humuimi 4. Consiliul de administrație a Băncilor populare, a acordat un împrumut de 50.000 lei, obștei lo­cuitorilor de la Râpî (Bacău) care a cumpărat moșia Patrașcanî a d-nei Bogdan pe prețul de’ 90.000 lei, restul de ‘40.000 fiind strâns de obște. <> 57 de țărani din Leoști au cum­părat de la d. căpitan Dumbravă moșia Leoști (Fas­ciu) cu prețul de 164 de mii de tei pe cari s’au o­­bligat aT plăti in timp de 10 ani. ȘTIM IN VERSITARE » D-nii studenți ai facultăței de medicină din Iași, Berthold Agat­­stein, Amed Florantin, Sol. Vă­leanu și d-șoara Manariu au trecut examenul de al VI-lea doctorat. Comisiunea examinatoare era compusă din d-niî prof. dr. Russ, Zossin și Lambrior. • D. D. Drăghicescu va începe azi, 3 Decembrie, cursul comun de sociologie pentru studenții in litere și pentru studenții in drept la doctorat, in vederea căruia a și fost autorizat de consiliul fa­­cultăței de drept. Ca să evite coin­cidența cu d. Disescu, d-sa va face azi cursul de la 5 — 6 în loc de a’l face la ora obișnuită 6—7, însă săptămânile viitoare va relua ora 6—7. Cursul se va face in sala IV și în această lecție d. Drăghicescu va vorbi despre «Temelia filosofică a Determinismului social» tratând despre o concepție originală a na­­turei și a vieței. ______ STI­IU­­AMT­ARE ♦ D-na Eufrosina Sgros a fost numită moașă la Tg.­Burdujeni, in locul moașei Oprica Gănescu, care a părăsit serviciul. D-na Angelina Antohi, moașă la cercul Sf. Gheorghe (Tulcea), e lă­sată in disponibilitate. D D-nii G. Policrat, secretarul serviciului sanitar al jud. Dolj și G. Druțu,­ agent sanitar la același județ, sunt revocați. ȘTIRI Aims MCE — „Vechea societate generată a funcționarilor comerciali, secția cul­­turală“, cu sediul în str. Isvor 14, va da în seara de Miercuri 5 Decem­brie marele sou­dal anual, in scop fi­lantropic și cultural. — Asoci­ațiunea tinerime! „Dorul“, va da Sâmbătă 8 Decembrie, in sa­loanele Liedertafel, o serată artisticfi­­dansantă cu concursul d-șoaret Elena Drăgulinescu și al d-lor­­ C. Drăguli­­nescu și I. Assador. In timpul dan­sului va cânta orchestra muzicei re­gimentului 21. — Duminecă 9 Decembrie, va fi la Dacia o mare reprezentație dată de societatea culturală „Voința“, în be­neficiul școalei sale din raionul Mo­șilor. Se va juca frumoasa piesă „Doi sergenți“. Artistul Mon­taur­eanu va spune mai multe monoloage.—Biletele se găsesc la membrii societății, iar în seara reprezentației ia casa teatrului Dacia. INTAMPLARI DIS CAPITALA Otrăvirea din str. Apolodor. O femee în vârstă de 35 de ani a încercat aseară să se sinucidă pe str. Apolodor, colț cu splaiul general Magheru. Femeia a băut o cantitate de spirt denaturat și după cât­va timp otrava a început să-și facă efectul și necunoscuta a căzut in stradă. începând să se vaite, ea a fost auzită de un sergent de po­liție, care a dus-o la circ. 27. D. inspector de poliție Bilianu și comisarul circumscripției­­­­i­­nescu au căutat să afle identita­tea femeei, care a refuzat să-și spună numele și locuința. Sinucigașa se sbuciuma de du­reri și se plimba prin cabinetul comisarului rostind următoarele cuvinte : «Copii mei ! Copii mei ! vor rămânea pe drumuri». In cele din urmă văzăndu-se că femeea nu voește să dea nici o lămurire a fost trimeasă la spi­talul Brâncovenesc, unde i s-au făcut spălaturi stomacale și starea ei s’a îmbunătățit. Femeea pare a fi de condiții bune și se crede că e germană Ancheta continuă. Proprietar pe stegăisdlie Un pungaș trecea ori gânditor prin piața Sf. Gheorghe. In fața magazinului de ferărie Boroș, pungașul se opri din drum și văzând­­ o brișcă cu un cal ai cărei stăpân lipsea, s’a gândit că n’ar fi rău, dacă ar face oi pe stăpânul. S a suit în brișcă, a dat biciu calului și cât aî clipi din ochi s’s făcut nevăzut. Când d. Gheorghe Dragomir proprietarul brișcei, a eșit din magazinul­ de ferărie, unde in­trase după târgueie, mare i-a fost mirarea când a văzut lipsa brișcei. D-sa a reclamat imediat la cir­cumscripția II, unde a arătat că lu brișcă mai avea și ferărie în valoare de 600 lei. De­sigur că pungașul din pro­prietar, va deveni in curând chi­riaș... ai poliției. Rănirea dir­ str. isvor O rănire s’a petrecut ori seară in cârciuma d-ln­ Mihalache Io­­nescu, din str. Isvor 66. Jean Suiaî din str. Luceafăru­lui 5, și Al. Suiaî soldat in comin. arsenalului armatei, făcuseră chef cu Ioan Si­men­sky, din str. Schitu Maicilor 24, și se dhirchiliseră cu toții. Neînțelegeri s-a iscat între cei doui frați și Simensky pentru plata consumației și acesta, fu­rios, scoase un cuțit cu care lovi pe cei două. Intervenind sergentul de stradă, cei trei beligeranți au fost duși la circumscripția 27, unde li se va face dreptate. Pungaș in­drăzneț îndrăzneala’ pungașilor ’bucu­­reșteni a ajuns’îngrijitoare. Era, un pungaș rămas necunos­cut până acum a sărit asupra fe­tiței Clara Greif și i-a furat de la gât un boa de blană maron și anoî a dispărut prin grădina Sf. Gheorghe. Păgubașa, care e în vârstă de 12 ani și locuește în calea Călă­rașii 3, s-a dus imediat la circum­scripția I, unde, plângând, a fă­cut cunoscut comisarului de cele întâmplate. Circumscripția a luat măsurile necesare, pentru a putea da de urma îndrăznețului pungaș. Moarte subită Era, pe la orele 12 jum., in curtea școalei societățe a constructorilor, români, din bulevardul Maria 20, a murit subit un bătrân în vârstă de 80—15 ani, a cărui identitate la Început nu se putuse stabili. Bătrânul venise să se odihnească pe o bancă. Circumscripția 29 fiind înștiin­țată, comisarul Iliescu a deschis o anchetă și a putut afla că bă­trânul se numește Gheorghe, și era cunoscut prin mahala sub po­recla de Cafegiul. El suferea de înecăciune. Nenorocirea din calea Grî­­vițe. O nenorocire s’a întâmplat ieri după amiază pe la orele 1 și ju­mătate in calea Griviței. Soldatul Rădulescu Gheorghe din regimentul 3 călărași, esca­dronul IV, vroind să se urce vagonul de tramvai cu No. 2 in dreptul cofetăriei lanovici, a căzut jos și i-a trecut roata pesta călcâiul piciorului drept. Din fericire, soldatul s’a ales cu o rană ușoară, roata găsind rezistență in căputa cismei și pinten. Rănitul, prin îngrijirea circum­scripției 19,­ a fost transportat la spitalul militar, unde a­ fost in­ternat in serviciul chirurgical. Un chefliu năbădăios _Epău să fii cu chef și sâ­n năbădăios, că dai de bucluc ! Așa a pățit-o ieri Dută Stă­» în 203, A­U BOX GüTIT­­­S­ CTC’CTECESCX — 1389 rochii tocate —— PENTRU VIZITE, BALURI si NUNTI ——■ t Per­entalian Per norma degli interessati la R. Legazione d’Ilalia li informa ehe Ia Commissione Reale per la distribu­­zione del fondo assegnato ai supers­­titi garibaldini, allo scopo di rendere piü agevole a coloro ehe risiedono in lontane regioni la documenlazione delle relative doraande, ha deiiberato ehe : 1) Non sia necessaria la fede di nascita, difficile ad ottenersi per queiii che sono lontani dalia patria; 2) In mancanza degli originali con­­gedi o brevetti, per qualunque ragio­­ne sinarriti dagli interessati, sia suf­­ficiente l’invio dei dați e notizie in­­torno ai corpi dei quali gli interes­sati stessi hanno fatto parte, indi­­cando la compagnia, o dei fatti d’armi ai quali furono presenti, in base a cui polare richtedere d’ufficio al Re­gio Archivio di Stato in Torino i certificați di servizio o di fatta cam­­pagna; 3) A provare le ristrette condizioni di fortuna e il non essersi reso in­­degno per fatti -delittuosi o disono­­ranli, basterâ una analoga dichiara­­zione del regio Agente consolare. Quanto poi al termine utile per Ia presentazione delle domande siesse fissato improrogabilmente al 15 Set­­tembre u. s. pei concorrenti residenti in Italia, é sembrato, in massima, equo ehe rimán esse immutato per Ia presentazione a mani degli Agenți Consolări, relativamente ai residenti all’estero. Peró, nei casi speciali di conna­­zionali domiciliați in regioni assai lontane e nell’interno di continenti, nelle quali poco agevole deve essere stata la diffusione dell’avviso sopra indicato i regi Consoli potranno ac­­cettare le domande ehe portino una data anche posteriore a quella indi­cata, salvo ie deliberazioni ehe su di esse pofra poi adottare questa Co­mmissione. B.A.Z Bărbatul galant la cafenea. — Ascultă, Emil, asta e prea mult. Mă poftești la cafenea, și aci citești un ziar unul după al­tul, fără să te ocupi de mine. — Ah, iartă-mă, dragă!.. Bâete, dă un ziar și nevestit. EK î y

Next