Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)

1908-01-01 / nr. 1

JM <®. D. C. C. Jormescu, dr. în științele agricole, a fost numit di­rectorul consiliului superior al a­­griculturei, iar d. N. Busuiocescu, ar. în științele economice și fi­nanciare, secretar al acestui con­siliu. ❖ Primarul orașului Pitești, a în­aintat ministerului de interne pla­nurile și devizul pentru alimenta­rea orașului cu apă. . . Astăzi, Luni, a apărut și a fost pus în vânizare «Universul literar» de anul nou, număr excepțional, cu o bogată materie spe­cial­ă și ca ilustrațiuni splendide. Prețul umil e­­xemplar 5 bani, ca de o­­bicei­. Tot azi a apărut«Veselia» de anul nou. * « Cu ocazia sf. sărbători ale Crăciunului d-na și d. Brăiloiu, proprietarii moșiei Pârlita-Săru- L Iești (Ialomița), au aranjat un­­ * splendid pom de Crăciun pentru copiii din cele două sate de pe m­oșia d-lor. Copiilor ai căror părinți sunt ea dare de mână le-au împărțit ju­cării și prăjituri, iar la 150­­ copii săraci, le-au dăruit și haine. La această serbare au asistat învățătorii și învățătoarele din cele două sate, primarul și alte persoane marcante din localitate. Primarul comunei a mulțumit ci­ne î­și d-lu­ Brăiloiu pentru fapta nobilă ce a săvârșit. ❖ Președinția consiliului de mi­niștri anunță că cu ocazia anului nou 1908 nu va fi ceremonie ofi­cială la Sfânta Mitropolie, nici nu i se va face recepțiunea obicinuită în acea zi. ^ In consiliul general al jude­țului Neamțu au fost aleși d-nii: Va­sile I. Caludi, N. Ionescu, dr. Șt. Predescu, Mihail Adamescu, Al. D. Șoarec, Valerian Goilav, Gh. C.­­iomonița, Alecu Lazariu, N. Ionescu, D. Barzu, maior V. Alexandrescu, căpitan Ion Neam­țu, Panaite R. Dimitriu, Nicu Cfi­­gler, Zaharia Zapisescu, D. Teo­dora, V. Manoliu și Ioan Florescu. ❖ Citim următoarele in ziarul «Tribuna» din Arad : «Azi am primit o scrisoare de la marele poet și apărător al națio­nalităților, Björnson. Ne face cu­noscut că a primit pe colaboratorul nostru din Bom­a, d. Pompiliu Ro­­bescu, care i-a dat­ trei numere din «Tribuna» (cu osândele ce suferim) și ne roagă să-î mai trimetem tot ce credem că, utilizând dânsul, în studiul ce scrie, poate să folosească afacerilor naționalităților». P. S. Episcop al Dunărei de Jos, va face: Duminică, 6 Ianua­rie, slujba Bobotezii la Constanța pe țărmii Mării Negre. Se crede că slujba Bobotezei nu s'a mai făcut de un episcop la Constanța, de peste 1500 de ani, și anume de când era acolo reșe­dința unui episcopat, roman. P. S. va pleca din Galați însoțit de mai mulți preoți și diaconi, cari vor asista pe înaltul Prelat la slujba Bobotezii după ce va oficia sfinta ierurghii in catedrala orasului Constanța. O îndemnăm cititorii noștri so'si procure din vreme un exemplar din «Anuarul presei și al lumei politice», care, pe lângă bogate ilustrațiuni, conține o foarte aleasă și variată materie literară. Imprimându-se un număr res­trâns de exemplare, abia se pot face față cererilor din Capitală. Costul unui exemplar 4 lei. Edi­ția de­ lux- I0- lei. Redacția și administrația strada favor 40, București. «Societatea Esperantistă Ro­mână» a tipărit o zone de propa­gandă, conținând informațiuni a­­supra sim­bei Esperanto, statutele societății și indicațiuni despre cărți și jurnale. Această foae se împarte gratuit persoanelor ce o vor cere la sediul societăței, str. I. C. Brătianu 5. , O D. Nicolae D. Ghica, deputat și mare proprietar în Comănești, a donat "suma de lei 1850 ca aju­tor elevilor săraci de la școalele de pe proprietățile c­-sale și, a­­n­ume :Comănești, Palanca, Brus­­turoasa, Ciugheș, Goioasa, Asău, Lăloaca și Văsiești. O Societatea „Silința“ va distri­bui’ îmbrăcăminte la 40 copii să­raci, mâine 1 Ianuarie, la orele 3 d. a., în sala clubului german din str. Brezoianu. <î> La institutul de fete „Cordo­­beanu“, strada Olteni 46, in cur­sul de croitorie practică, se pri­mesc două eleve gratuit, cu con­diție să aibă purtare bună, cla­sele mimare terminate și etatea de cel puțin 14 ani. înscrierea se face în toate zilele până la 8 Ia­nuarie. "S» Ziarul «Gazeta Transilvaniei» din Brașov anunță că poliția de acolo a oprit reprezentația tea­trală ce era să aibă loc a doua zi de Crăciun,­ cu concursul artistu­lui Zah­aria Bârsan. O Dintro eroare de tipar s’a spus că ilustrația și numărul nos­tru de erî reprezintă «O vedere a bisericei și spitalului grecesc din Turnu-Severin». Este vorba de Biserica și spitalul «Grecescu». o D-mf D. Eschenasy mulțu­mește onor. Public neutru bine­voitorul concurs și­­ încredere ce s-a acordat la deschiderea maga­zinului săul La Steaua Verde, din str. Lipscani No. 28, și urează Clientelei sale toate fericirile de Anul Nou. <n Zilele trecute a încetat din viață în Năsăud (Transilvania) ve­teranul Toader Ionescu, tatăl d-lui Romulus Ionescu, directorul școa­­lei comerciale elementare din Iași. Defunctul a fost unul dintre pu­ținii grăniceri d­e la 1848 din fostul regiment II, de la nordul Ardea­lului. Toader Ionescu- născut la 1823—a luat parte la 1848 în ar­mata austriacă ia luptele in con­tra ungurilor. Soția decedatului, care a murit acum T ani, a fost­ fiica vestitului preot de la 1848, Ioan Lazăr și nepoată a Îhî Iacob Mureșeanu, întemeetorul «Gazetei Transilva­niei». Din mănăstirea Neamțu ni se scrie că în sărbătorile Crăciunului s’a oficiat acolo servicii divine și adică : In ziua întâia a oficiat P. S. S. arhhiereul Narcis Crețulescu, starițul mânăst­irei, înconjurat de 7 preoți și 4 diaconi. Cu această ocazie P. S. S. a hirotonisit preot pe ierodiaconul Ghenadie Gheor­­ghiu și ierodiacon pe monah­ul Gavriil, ambii din mănăstirea Se­cul, pendinte de m-rea Neamțu. A doua zi serviciul a fost făcut de către 5 preoți și 4 diaconi , iar a treia zi, Sf. Ștefan, conform unui tradițional obicei—care din diferite­­ împrejurări nu se mai practica d­e­c J vre-o 30­­ ani,—serviciul religios a fost oficiat de către un număr de 7 preoți și­ 10 diaconi. Aceasta ia­­ vedere că Sf. Ștefan a fost arhhi­ 1 diacon și deci, patronul tuturor­­ diaconilor. La finele liturghiei, P. S. arh­iereul Narcis Crețulescu s'a dus la­­ reședință, înconjurat de toți preoții și diaconii cari au ofi­­ciat, precum și de numeroși mo­­­nah­i, unde a ținut o cuvintare despre activitatea S-tului Ștefan. După aceea toți preoții și dia­­coniii s’au dus la arehondarie, unde au luat parte la un prânz intim. Citim în «Gaze­ta Transil­vania» . Aflăm că tribunalul mi­litar din Brașov a condamnat pe sergentul de husari Wolf, care" a condus ceata bătăușilor contra românilor pacînicî, la degradare și un an Închisoare grea și înăs­prită, iar pe cei­la alți 13­­ husari, de câte 6 săptămâni—4 luni. ❖ Era bupă amiază, la grădina de copii «Bolintineanu», din str. Primăverei a fost o serbare a po­mului de Crăciun pentru copiii găsiți. A asistat multă lume, iar copii­lor li s’a împărțit jucării și halbe. ♦ I­. sub-comisar Floridor Cris­­tescu a fost numit registrator al primăriei din Brăila. o «Două forțe», roman de d-na Elena Bacaioglu, e un elegant volum de 255 pagini apărut de curând. Prețul unui exemplar 3reî; depozitul la librăria Socec. * Societatea «Sprijinul» a fe­meilor române a oferit ieri un pom de Crăciun numeroaselor sale protejate, copile sărace dar sâr­­guitoare, recrutate de prin tiat­e școalele din Capitală.­­Serbarea a avut loc în u­na din sălile școalei Barbu Catargi. Au asistat doamnele din comi­tetul societăței și numeroși pă­rinți. Doamna Neamțu, membră în comitet, a pronunțat o frumoasă cuvîntare dând sfaturi înțelepte elevelor. Apoi s’au împărțit darurile. Pe lângă jucării s’au mai dat elevelor stofe pentru rochii, încăl­țăminte și șal­pre. Afară de elevele protejate de societate au mai fost admise la serbare și parte din elevele școa­­lei «Barbu Catargi» așa în­cât nu­mărul copilelor cari au­ primit ieri diferite daruri era de peste o suita. Serbarea care începuse la 3 după amiază s’a terminat la patru. ❖ Sâmbătă a încetat din viață Ioan. Petrescu, culegător de litere el. I la imprimeria Statului, un vechiü și merituos lucrător. In­­morm­ântarea se face azi, Lufu­, la cimitirul «Pomenirea» (Gheritsa). Cortegiul va poim­i la oreleS d. a. din str. Saturn No. 45. ♦ Mâine 1 Ianuarie se­ înapoiia la Ateneu expoziția de pictură ai d-lor Kimon Loghi și Luchianu și expoziția de sculptură a 4-hii Spăthe. Această expoziție a fost foarte mult vizitată de publicul cunos­cător, care s’a grăbit să­ rețină nu­meroase tablouri și sculpturi de ale expozanților. Dintre cumpărători nu lintește, ca de obiceiu, d. V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice. * Dupa cum am anunțat, o ex­poziție de pictură s a deschis în rotonda Ateneului, de către d-ni. Ludovic Basarab și locot. Pe­­trescu-Mogoș. Arabi expozanți se prezintă cu lucrări de vifioare, cari merită toată atențiunea publicului cunos­cător. «Miniaturile» d-lui Basarab, pi­­rogravurele și mai ales prrosculp­­turile d-sale sunt lucrări de mare fineță; ele atrag in deosebi aten­ția vizitatorilor. D. locot. Petre­scu-Mogoș numără tablouri care denotă că artistul a făcut progrese mari în ultimul timp și că see impune ca un artist merituos și foarte muncitor. In deosebi tablourile sale din viața militară denotă multa pri­­cep­ere artistică. Printre cei d’intâi cumpărători, figurează d. V. G. Morțun, minis­trul lucrărilor publice. ♦ Eri, Dub­ineca Întâia dijișă. praznicul napterei Domnului nos­­tru Isus Christos, în care ge.prăz­­nuesc toți drepții părinți ai ve­­­chiul așezământ de la Avraam David împăratul și Iosif lo­godnicul, fiind ziua numelui Înalt preș Sfințitrj Thî Arhiepiscop și Mitropolit primat al României, I­. I­. Iosif Gheorghian, președin­te a Sf. Sinoh, o letu'ghie so­lemnă s’a oficiat la biserica ca­tedrală a Sf. Mitopolit de către vicarul mitropoliei P. S. S. Arhie­reul Nifon Plbeșteanu. După această litu­rghie a urmat o recepție în palatul mitropolitan; au fost de față toți arh­ierii află­­tori în Capitală , administratorii Casei școalelor și Casei Bisericei, profesorii facultăței de teologie, protoerii din județe, cei din Ca­pitală și foarte mulți preoți. ȘTIRI MILITARE ♦ D. căpitan Șt. Fălcoianu din reg. 2 de­­ artilerie, a fost numit comptabil în materie, la acest re­­gim­ent, în iocul d-lui căpitan Fi­­litti, plecat in concedii­, I ii hmrT"" T fli 'iii'i nvriiii i m mi mnir Mi— i m tin 2>hoox:mP- zi Cine-și crește bine copilul, mun­cește bine. Cu începere de la­­ Ianua­rie, «Ziarul Călătoriilor», cel mai mare și tip­icul în acest gen în țară, deschide o serie de­ abonamente, cu următoarele premii : 1) Una mașină de cusut de mână Singer per­fecționat com­plectă, ai aparatele ei. I­) Una pușcă de vână­toare foc central cu două țevi, cal.1.2, cheea de deschidere în­tre cocoașe,țeava stângă choke­­hore, etc. III) Una frumoasă lanternă cu acetilenă pentru bicicletă. Toate aceste obiecte sunt cum­părate de la marele magazin d­e arme, mașini de cusut și biciclete 3. D. Zis­man, din Calea Victoriei No. 44. IV) Un gramophon ameri­can, cu 6 plăci, renumita marcă «The Star», din marele magazin de muzică Jean Fe­der, calea Victoriei 54. V) Un fonograf «­Columbia», cu 6 cântece, de la magazinul general de muzică «La Harpa», strada Colței 5. Abonamentul la «Ziarul Că­lătoriilor» costă, și cu premiile acestea, tot 5 lei pe an în toată țara. INTAMPRA EI an uîntul Roși scandalogfii Să chefpesc și să pi­ei liniștit acasă e de necrezut. Așa chefuise ieri Map­te Nico­­lae Dumitrescu, din col. Frățîla din Vâlcea și la echipeii­­sa nu­­­mărul unu. ’ Chefîiul a plecăt liniștit din câr­­cima, a­­plătit consultația și pe drum i ș'a urcat sifonul la nas. S'a întâlnit că alții indivizi, carî încă eu chefuiseră și țari isârâ»­seră în cârcima lui Săvu Petcu­­lescu, din «faje» privîrsî 440 spre a mai uita Aecifurile. Pasămite, Dumitrescu, care fu­sese așa de până acimi, intră și al­oi» «cea cârciumă și scandalul fu­git». Bețivanul r.« incăarâ cu muș­terii cârciumei șt • hăt»« la toartă se nu9c» între ei. Geamuri abarte, uși, tiáam­­e tfi­­râmate pât­nhă «țigolnții de stradă fiind aîarmafă intervestîră, și scan­­dalagu­l fură ciișîn «tic­­u­l, unde cu siguranță că au fost potoliți. Re frica pașdSrii Un p’­ragaș ifrönsit a­ fost găsit ieri noapte de câtre tm stu­­gant de stradă tocmai când intras« îr» car­tea cacer­eh No. 3 din stradă Fî­­rdmolej, vroind să facă vre’e spar­­gere sau cine știe ce furt. Pungașul­­­­ pe care T­o#n­arnă Moise Nicu­iescu—și dare wouftșift in str. Zostrum­­ 41, pusese urechea da o fereastră a aceasta ca nu cum­vi să­ fie c­ine-uț deștept. Sergenții! Gogu Niculescu, cre­zând că Moise se pregătește să dea lovitura, se apropie de el și îi puse m­âna 'n gât. Iscusitu­l pungaș, văzându-se prins, înțepa să răcnească și sări asupra ser­gentului. O Ceartă avu loc între ei și pricipși­l de frica pușcăriei se domoli și atunci uimiste poli­țistul ICU și să-l ducă la circums­cripția 38,­ unde a fost arestat. Pățanii unui precupeț Precupețul To« Taiban din str. Bibescu Vodă, a dat ieri de bu­­luc. El avea de încasat o datorie de la comerciantul G­. Alexandrescu,, și ieri fiind termenul ce prezintă? spre a fi achitat. Negustorul rau de ulată, se re­pezi la oltean și ii dădu o bătae zdravănă, ere de­sigur l-a învâ^­țat ca altă dată să nu mai vânză... pe datorie. Rănitul a fost trans­portat la spitalul Brâncovenesc și circ. 22 a deschis o anchetă. Accidentâl­i în gura de Nord Comerciantul Raéu Tudose, cu­­ locuința în calea Griviței 1­95, voia să treacă cu căruța peste, linia "d­rumului S« fer în dre»sec.2 prricei viteze. Un ■ [UNK]trân de marfă trecând griv. Din fericire nu s’a întâmplat «încî «a accident de persoane.’ PfingSșIa Mitei șof«*r Șiyfertîi d-luî Târnoveanu, din valea Grivițeî a eșit ierri pe seară înaintea unor copii care umbla­­serti cu steaua. Șofi­ri ceru copiilor să­ îi dea, suma câștigată insă,­­ aceștia re­fuzăr­i țeserea șoferului. ..Ferig.. .acesta sări asupra <io­­piilor și îîi bătura zdrâvări,. jefu­­indu-i și de bani­î pe cări îi câș­tigaseră. Copiii s’au plâns unui sergent de stradă, care a pus mâna pe nelegiuitul șofer și l-a dus la circ. 16. R.ale softerelor Grigore Petrescu din șoseaua Mihai-Bravu 19, se inapoiase a­­seară acasă cum li stă bine neam­­țu­lui. Soacră-sa, cam rea din fire, îl luă în primire de la ușă. Giperile plictisit se repezi la un topor, care era de pe ușe și soacra îns­­păis­âfitată începu să țipe fugind afară­ Văținii aflând de cele ce se în­tâmplase a venit in ajutoru­l soa­crei,­ care eră să fie așa de ușor tăiată... de năbădăiosul ginere. Circumscripția respectivă a des­chis o anchetă. Diverse Dezertor arestat.­— Circumscrip­ția 25 a arestat fie Constentin Io­­nescu, soldat dezertor de la mafin­­tanța armatei. Amatoare de... plăcintă. — Fe­­meea Mița Iliescu, din calea Ra­­k­ovei 35, avea poftă de­ iplăcintă și pace. Neavând bani femeia, s’a introdus în simigeria lui Ianctu Andreas și fără să fie observată la început­ a șterpelit o plăcintă și dădu sa plece.­­ Placin­tarul cam dibaci'o deservă­ în urmă furtul și fem­eea ama­toare de plăcintă fu dată pe mâna sergentul­ui de stradă. Nebună pe stradă. — Circ. 11 a arestat pe­­ nebuna Maria Mun­­teanu, care a fo­st găsită pe str. Tunari. Nebuna a fost transportată os­picii­ lui Măicuța. Furturi.­Niște pim­gașî necunos­­cuțî s’au introdus erî noapte în magazinul de consum al d-lui D. Ceabu din str. Țărani 20. Pungașii au spart chepengu­l tu­mniței și au pătruns înd­juntru. Ei au furat din tejgiben suma de 220 lei și au dipharut. Circum­scripția a deschi­s­ o anchetă. — Cismarul Ion Simionescu din str. Panduri 34, a reclamat circun­s­cripției 40, că i s’a furat din buzunarul hainei, pe care o avea agățată într’un cu­i, în ca­mera unde lucra.O marcă germană. Arestări la siguraniță.—zBgi­ae.Th Chiailes, din str. Piață Am­ftrcî 5, găsit cu mai multe lucruri de furat. — Iiie Tob­esch, lăcătuș, care a fu­rat mai multe oglinzi de la fabrica de oglinzi din calea Gri­viței 39 și — Iosef Kistes,urmărit cu man­dat. Muzica par­ 0Tin­ă rom îfi sasGl m SYRAHIATATE noastră naționala, cu motive d­el 'tio'î, săltărețe, cu o nuanță dulce de melancolie !» cân­tecele de dor, au­ influențat în chip plăcut fisura străinătății, care a rămas totdauna fermecată dte frumusețea «Anticelor românești. Aceasta au­ arătat-o un deajuns targ mritife românești de la títaf­ de la expozițiile universale din Paris din 1889 și 1909, când iscu­siții noștri lăutari au atrsta pe vi­zitatorii străini, un mare număr, prin o admirabili­­ executare a doinelor noastre. Succesul obținut cu prilegul ex­­pozițiilor universale a îndemnat pe sfiu­ Jți muzicanți români să a­­pne­ drumul străină­tâții,_ să facă cunoscurt miimtor bogăția muzi­cei noastră naționale In general Acidele iMine, căi* »trag «tântu­Si pe muzican­ții niș­tri, și unde ♦" întâmnisă o bună primire din pitici publicului străin sunt: Paris, fem­m și Petersburg. Așa, în ți­âmpiii de față, la Pars cântă danii 'orchestra «mânești, lini­e m C&itenéesc d-lui Nicu Btrââe, ia*r alia »tib & d-lui Mi­­silsști», para­de și de efigia Sipo­­ifineaă, m­ele născuțînță esc,unde a și făcut «aft­ernatoral de mu­zică, cursul 4« -ridară, absolvin­­du-i acutHi vre-o ii«8 aR». * Executanții poartă costum­ii na­ționale și cântă munial arii româ­nești naționale, ce li se cer cu multă stăruință ce publsc, care bi­­zează în fiecare seară doinele noastre. Aceeași bu­na primire o au la Berlin și cele 2 orchestre românești de acolo . Una sub conducerea d-lui Munteanu, absolvent al con­servatorului din București, și for­mată din 10 persoana, iar celui ®­a dtma sub conducerea d-lui Ga­­văla, fiul d-lui G. Stefanesiu, pro­­fesor la conservator. Aceste orchestre „au­ făcut ca sab­i”, unde cântă ele, sa fie așa de mult cercetate de Arbitéul ber­linei, foarte doritor­i ae cânticele noastre nationale, în­cât o nouă orchestră românească e pe cals de a porni la Berlin. Această or­chestră e formată de d. Gr. Di­nied, și e compusa din 6 per­soane. Orchestra va începe să­­ cânte din Aprilie, fiindcă d. Io­nica e reținut la București prnn atunci. Orchestra e angajată cu 140 mărci pe spară. Și la Petersburg cântecele ro­­mân­ești se bucu­ră de multă cinste. Se știi ca bătrânul viorist a avut cinstea să cânte în fata țarului, care l-a deco­rat pentru admirabi­lul lui fel de a cânta popularele noastre arii românești. Un mar d­e succes a dobândit ț­ mărea or­­chestră a d-lui Strauss, acum 4 ani, când toată nobilimea rusa venea să asculte concertele aces­tei bine întocmite orchestre. este In timpul de față muzica noas­tră românească o cântă la Peters­burg orchestra d-lui Gabrielescu, care obține frumoase succese. Deci, după cum se vede din cele spuse, muzica noastră româ­nească e așa de frumoasă și are atâta farmec într insa, în câtt sctrâ­­inii fac mari jertfe spre a aduce orchestre românești. Această iu­bire a muzicei noastre de către streini, și succesele dobândite de orchestrele noastre și străinătate trebue să ne bu­cure nespus de mult, căci aceste su­ccese sunt do­bândite in cele mai mari centre muzicale ale lumei. Tranftrg. BIBLIOGRAFII A­ apărut : Partidul liberal, și chestia țărănea­scă, destăinuirile unui fost magistrat în afacerea Kogălniceanu, de Toma Dragu­, doctor în drept de la Paris. Fost judecător supleant la tribunalul Vlașca. O broșură 1—8 de 29 de pag. București, Tipografia Speranța. Prețul la bani. De vinzara la toț­te librăriile și depozitarii de ziare din țară și în provincie. —­­..Medicina Populară“ No. 50, anul III, sub direcțiunea d-lui dr. Is­­raelie Sterian. — Năsuinți (povestire) și «Pe lângă vatră» de Ion Adam. Marți 1 Nferuarie 1908 C. S. BECHEANU i I. ILIESCU STOFE ■» LA NA V MĂTASE ........ ■ [UNK] ■ șeBira CABOOKt----------1 FABRICA B. STAXCOF1C1 RECOMANDĂ PE lARGĂ moj Sonssrosla Se Lapini, 1Mata­­e Menii și da Risanii > CSREȚI LA TOATE BUCĂ­ȚIILE din ȚARĂ» —­■ [UNK] [UNK] [UNK] DopoxU Strada Resalfi. No. 11.—Telefon ■»/«» 20.—Sliîul roften«­« Țara noastră este bogata in mo­numente vechi cari s’au ridicat în decursul vremurilor și mai cu­­ seamă biserici și mânăstiri în cari se găsește adunată mai toată averea noastră istorică și artistică ; de asemenea satele­ noastre a­ra și ele asemenea bogății de un ca­racter mai familiar, mai intim­, iar aceste toate m­anifestări de artă nationială au fost întru­cât­va cer­cetate de amatorii de artă și de artiști și din ele s’a scos la lu­mină multe el rin cute de com­po­­siție și decorație și s’au­ spii'eb’Unn­­țat acestea^in lipite lucrări de artă și așa s’a zis­ îă%bnt lucrate în stil­ românesc. Nu­ mhai depage, expoziția din 1906 a avut niSf ® din­ aceste pre­țioase eleme»t*WH de­și în com­poziția rfttapfa din pav­ioanele oficiale și particulare a lipsit „in­­spirațiunea“ Totuși aceste motive de arh­itectură națională așa ,,în­tocmai“ cum au fost întrebuin­țate au atras în ne­ajuns admira­­ția marelui public, iar in publi­cul cunoscător­i ale artelor a stârnit multe discuțiuni critice mai mul sau mai puțin întemeiate și rezumate in două întrebări : 1. Pistoxa avea un aîti româ­­nesc ? 2. Ce este ciirat specific românesc în arh­itectua noastră Veche, precum și în arh­itectura satelor noastre ? Discutând in diferite ocazii și această chestie cu persoane cari cultivă arta, am găsit pe de-o parte admiratori fanatici a tot ce e românesc, iar pe de altă parte sceptici cari se îndoesc de posi­bilitatea unui stil românesc pe motivul că nu avem ce cât ar­­­ehitectură monumentala , biseri­cească și care si­ctíria sa este bizan­tină, asociata taiffi. cu al-­a arabă când cu cea ogivală, cât despre arh­itectura civilă—zic aceștia ne­având de­cât indicii slabe din ceea ce a fost odinioară palate domnești gr] case boerești, nu pu­r «PROBELE STIEBET» Telefon «1/S BUCUREȘTI Vieler!^ 121 Stacomundi äe Sărbători taiai»ns»« «mijtrovi — DE LEGUME — SpselaritățU«­ CQIgPOTBHI fâmâioasa vitamam OTTAMEL“ TM , I m mm și siesert miees ae Mai . I Serviciul la domiciliu­mn Capitală i j I PREȚU­RI comite se trimit la cerere I GEL MÂ!GĂSOU — l’EVIAC — Alim, BONI » ___ _ «X«­______ Sunt fotografiile fruptoase, eftine, artistice, Tablouri de mărime naturală, Phatmotypia a cărui estinitate învinge ori­ce coneurențâ. «EU­ȘIȚA GARANTATA nnsunî la mm f@t ® mm& — GRATUIT se oferă la fie­care ndiriH V8 din­tr'UB Uz a Loteriei Române de la norocoasa COLECTURA EUSTAȚIU Aș» *«r Onor, clientelă pe lângă frumoase fotografi* v» av«ă și «ansa de a deveni bog­ată­ __ 1281 Trrx­ xsn'S"^'. Bu­cupeffli, 90, Strada Lipseanî, 90 Ir­a.z In ajunul stiHhă itte. — Se zice ca sâvâeitz rm e un viciu. Nu e năd­ărdi, c £ rac­la­,o mă mu­lt decât un viciu, e o crimă! — O crimă ! Dar atunci trebue să fie pedepsită. — E și pedepsită la... munca silnică pe viață I.. Cel mai frumos cado e grăție și fericire este un lot cu care se poate câștiga ROO.OOO lei, 500.000 lei etc. și care nu costă aproape nimic, căci prețurile leșurilor pentru clasa I-a a Lbi%iex sunt următoarele : i/s 7.O« iei 1.50, 1/4 lei ®. »/s Jes lei 6, i­t lo» lei 12 A­DRESAȚI»VE CU CEA 1WAI WARE ÎNCREDERE Pu­sisî și prineipitel «loaturi române, «ni de fiwhetare și purtătoare de noroc —----------- XI. MÎCMA­ XIOVAC* ----------------33ttow.*«țts.— SSriesua­» Z3vaxaa.r&eî ATo­ a.­— 33­ JMVLs»șt­ care a plătit nspltor clienți din toată țara premii și numeroase căș­ti guși Însemnate.—Rog pe­r nor. Public din provincie de a trimite costul prin mandat poștal. 1531 Gamira BSE min­ÂepE p@mim sămn­ Ultimele Perfecțiuni cu prețurile cele mai eft­ine 1ST ® posibile — se găsesc numai la — ttagnaiau­l General de Muzică „LA HAHPA“ Ho. 5, Baevesei Strada Colței, He. 5 OT* al 2-laa magasin <a« mazisi sife ar­ eare parte a stradei geniți Hifffu­sul si de Miratei (ISARPA! [1X0. 5 — BUCUREȘTI, STR. COLȚEI —No. 5 ] ca reclam« «ferim: Ș8__ remontabil In timpul mersu­lil BHAlHDI HW luL cu pavilion mare in fetr-Wăa WhI­g(8 f­oara și tí!*fragma j Concert, inclusiv 200 ace............................. ma­sa­­ A fiȘ imprimate pe ambele fețe, două cântece pe fie­­frigül­l care placă. r l­ 2m50 mici W­i­mmi [Gomandele trefouesc însoțite de cost soft a* cont și adresate. Reclama Casei noastre o fac câștigurile pe cari le-a plătit casa noastră numai în România limit.. mt at tu a « _ 00 pun lor N! MirinÉ-se : NOROC Ei GRAND li SANOBRÂND! La Loteria teasa saftea se! am facut, Câștiguri ses­iderabile sol au avut, Și cei so ds la sol Saste vor comanda Saat sigur că dficisfa li sa va realisa Fiii mmm m frâul La Bmümmű 2 s­i ca de la soi bilets au cumpărat Seja la prima tragere au câștigat. h sumar mare jucătorii au vsați. La aei p­atru bilete de au stăruit EMmű că vroo m grași 1 la Imiimé 11 Sssi clasa a doua și iar au câștigat. Acei ce de la soi bilete au comandat. De sorosul nostru pretutindeni s’a discutat Blocckstanul este •V'ZOTOOaSXEI Pa­râsd jumb­îe ieste an­atest: Nofoo m $£ mm,â La Sandroassd !! Sia eiasă in clasă sorséul n umal Pe jucătorii siștrii m­i-a favorâafe Sume enorme soi am plătit Conștiincios clienții sol se-au servit Arătand că mmm ta paid ! la Pentru Loteria sasă bilstele au apărut După fapte, ele joacă cu seres silab­ișu. Vă recomandăm din sumerile soastsa a vi'șrn Dar urgent peria a vă pulsa servi Și A VE.GMVfe ÜA W80 EH­­ ®! E HOTĂRÂT LA § LOTERIA A lil­a PRIV. pe clase a mmm Mill!! .000 numere 7 S ©§§§ câșm­pri=S * DE* LEI* 7.322*000. Cine dorește a conen­za cai biletele noastre la tragere să Mae­ voiască a CAI. comanda, fiind­că stocul Rostra de bilete e aproape epuizat. Prețurile oficiale a loturilor de clasa I sunt: Los întreg Lei 12; O jumătate lei 6; We sfert lei 3; Tie­ l.SO Comenzile se efectuiaază prin mandat poștal ori la ca­rtere cingtra ralteurs către­­ coLssTina n mininim — 1. SAPS81 AM ® Sfeaia He, laairsști psi« 9 4528 0r©Igiltg I ^i|^? V

Next