Universul, februarie 1908 (Anul 26, nr. 30-58)
1908-02-01 / nr. 30
« t Palatul Carnavalului XXXVI.—(Vezi corespondenza din Nizza) Calendar pe anul 1908 Ortodox Joul, 31 Ianuarie. — L-u Giru și Ioan Catolic Joul, 13 Februarie. — Benignus Ms. soarelui 7.21.— Apusul 5.38 București. S1 Ianuarie. Casa rurală la Casier. Am arătat în numărul nostru de oi modificările principale aduse de comitetul delegaților Camerei proiectului de Lege al Casei rurale. Publicându-se raportul d-lui deputat Vintilă Brătianu asupra acelui proiect și a modificărilor propuse, revenim pentru a le amănunți după însuși acest text oficial. Pentru ca instituția Casei rurale să nu ajute la micșorarea proprietăței mijlocii, comitetul delegaților propune ca moșiile mai mici de 200 hectare să nu poată fi cumpărate și revândute în loturi. Dobînda cu care să se poată face împrumuturile țăranilor cumpărători s'a limitat la 5 la sută. S’a adăugat un nou articol prin care se dau Casei rurale înlesnirile acordate primei societăți de Credit funciar român pentru înscrierea ipotecilor. Dată fiind siguranța operațiunilor Casei rurale, publicitatea pe care operațiile ei o vor avea și neputința de a se restitui în natură o moșie parcelată, s’a prevăzut pe lângă o prescripție scurtă de 6 ani, restituirea în valoare numai a bunurilor revendicate și redobândite. Casa rurală cercetând actele de proprietate, dînsa trebuie să fie răspunzătoare față de torțe-persoane. Valoarea loturilor mici s’a suit la obrect, pentru a se putea asigura strictul necesar pentru traiul unui țăran,lăsîndu-se însă facultatea Casei rurale să reducă la 8 heet. acest minimum în regiunea dealurilor, unde mijloacele de traiu pot fi mai variate. Tot aci s’a prevăzut că preoții și învățătorii vor putea să participe la aceste cumpărări, spre a se putea face din acești doi fruntași ai satelor, două exemple de mai bună cultură. Acontul cumpărătorilor de un lot s’a sporit de la 10 la sută la 15, pentru a se putea alege mai lesne cererile de pământ cari desigur vor fi prea numeroase. S’a dat preferință, printre cumpărători, acelora cari vor avea o școală de agricultură inferioară, spre a se încuraja cei ce vor absolvi acele școale. S’a pus obligație Casei Jurahi de a da preferință ministerului domeniilor pentru instalațiile și terenurile de cari ar avea nevoe. Spre a nu se pierde valoarea instalațiilor mai importante și cari nu ar putea fi folosite de săteni sau de administrațiile publice, s’a prevăzut în mod excepțional loturi mai mari. S’au prevăzut garanții mai temeinice și nouă măsuri contra arendării loturilor, contra acaparării, contra ipotecării, cum și în scopul de a permite Casei rurale să nu lase să subsiste indiviziunea pe loturile indivizibile. Numărul membrilor consiliului de administrație s’a redus de la 11 la 8, rezervându-se însă Statului rolul preponderent pe care trebuie să-l aibă într’o atare instituție față de interesele acționarilor. Pe lângă această preponderență, trebuie să se asigure și încrederea capitaliștilor în buna funcționare a instituției. Consiliul de administrație fiind format în aceste condiții și directorul fiind însărcinat cu executarea măsurilor luate de acest consiliu, pentru a se asigura o conlucrare fără greutăți, s’a păstrat numirea directorului de guvern, însă după o listă de prezentare a consiliului.Numărul censorilor s’a sporit la 5, trei numiți de Stat și doi aleși. Ca urmare a operațiilor suplimentare de împrumuturi pe cambii ce s’a dat Casei rurale, s’a prevăzut pe lângă un fond de îmbunătățiri, necesar pentru îndeplinirea menirii ce se dă acestei instituții de a îmbunătăți cultura, și o mărginire a beneficiilor atunci când ele ar depăși 10 la sută. Comitetul delegaților a mai crezut că este drept ca după ce Statul își va scoate dobânda de 5 la sută la capitalul pus în Casa rurală, beneficiile lui sa meargă sa alimenteze același fond. In sfârșit un articol nou prevede operații de împrumuturi pentru a libera obștiile sătenești cari au cumpărat moșii, de ipotecile la cari au fost silite să consimtă pentru a achita prețul acelor moșii. Cu aceste modificări, așadar, proectul Casei rurale vine în desbaterea Adunării deputaților, politicTexter Is Monarhie sau republica ”? Privirile sumei întregi stau încă ațintite asupra sângeroaselor evenimente din Portugalia, și toți se întreabă cum se va sfârși, din punctul de vedere politic, criza prin care trece poporul portughez. Va putea oare monarhia să iasă învingătoare din grelele încercări prin care trece astăzi sau și va republica corolarul fatal al asasinărei lui Don Carlos și a moștenitorului säu ? Nimic nu e mai greu decât să faci proorociri de această natură și nici nu intră în cugetul nostru să jucăm rolul imprudent al unui oracol. Tot ce vreim e să căutăm în evenimentele actuale indicațiuni pentru viitor,și în această privință trebue să mărturisim că toate indiciile ne îndrituesc să credem într’o apropiată proclamare a republicei. Intr’adevăr mișcarea republicană este de ani de zile foarte puternică în Portugalia și ultimele greșeli ale monarhiei au întărit încă simțămintele republicane ale poporului portughez. . Pe de altă parte, din cauza motivelor pentru care Don Carlos a recurs la dictatură, mulți au ajuns la convingerea că sistemul de sorupțiune care a nenorocit Portugalia, este strîns legat de guvernământul monarhic și că nu se poate desrădăcina corupția din pământul Portugaliei decât prin întronarea regimului republican. Este netăgăduit, că în fața odiosului atentat din Lisabona, partidele monarhice, uitând vechile lor resimțiminte, s’au unit in jurul tinărului rege ca să salveze astfel dinastia amenințată. Dar nu e mai puțin adevărat că nu s’a găsit la șefii partidelor monarhice nici acea încredere în viitor, nici acea hotărâre în apărarea monarhiei, care ar fi trebuit să se găsească la ei în împrejurări atât de grave și atât de dramatice. S’a crezut la un moment dat că oroarea pe care o inspiră toate asasinatele, va readuce dinastiei puțină popularitate, căpătându-șî mâinile cu sânge, republicanii își vor înstreina o parte din simpatiile populare. Din știrile ce se primesc din Lisabona se poate lesne, vedea că oroarea asasinatului nu a schimbat întru nimica simțămintele poporului portughez față de dinastie. N’a fost în toată Portugalia nici o manifestație de simpatie pentru Don Carlos și pentru principele moștenitor. Tragicul lor sfârșit n’a produs nici un regret; nici doliul nu le-a fost purtat. Ceea ce e și mai ciudat e că nemulțumirea înpotriva dinastiei a crescut în aceste câteva zile. Poporul știe că Infantul Manuel nu a fost pregătit pentru domnie, că el nu cunoaște nici oamenii nici situația politică, că prin urmare el nu va putea să exercite personal nici o influență hotărîtoare asupra mersului afacerilor publice, că va fi cel puțin deocamdată condus de mama lui regina Amelia care este foarte impopulară din cauza simimintelor ei clericale și a ideilor sale reacționare. Nu e vorba, se zice că pentru a feri pe Don Manuel de pericolele unei influențe atât de antipatice națiune, regina Amelia s-a hotărît să părăsească Portugalia și să se retragă fie lângă Sevila, fie în Anglia Dar nu credem că Regina Amelia va avea atâta eroism sufletesc încât să părăsească în mijlocul fuztunei pe singurul copil ce i-a mai rămas și chiar de ar face o nu știm dacă Don Manuel ar câștiga în popularitate ceea ce ar perde prin lipsa de sfaturi și de părintești îndrumări. In asemeni condițiuni nu ni se pare că din satia Coburgilor va putea să fie piept greutăților cu care are de luptat. E adevărat că va fi ajutată din afară, e adevărat că Anglia e hotărîtă să o susție din toate puterile ei și că Spania are interes să împedice ca republica să fie proclamată în Portugalia. Dar nu trebue să uităm că ajutoarele din afară sunt întotdeauna în dezlegarea problemelor politice ale unei țări. factori secundari. Mai întâi, precum Don Carlos nu a ascultat de amicul său intim, Eduard VII, când acesta l-a îndemnat cu atâta stăruință să reintre pe calea constituționalitații, e probabil că nici poporul portughez nu va asculta de guvernul britanic când acesta va voi să-l împiedice de a proclama republica și că Anglia se va găsi pur și simplu într’o bună zi în fața unui fapt îndeplinit precum s’a găsit in fața unui fapt îndeplinit și cu asasinarea lui Don Carlos Și noi nu credem că Anglia va fi țara care să întreprindă un război sau care măcar să facă vre-o demonstrațione navală serioasă, pentru a reîntrona în Portugalia o dinastie isgonită fie ea oricât de prietină și oricât de favorabilă intereselor englezești. Poporul englez este un popor practic, ceea ce îl interesează în Portugalia nu e dinastia sau forma de guvernămînt ci marile interes comerciale pe care le are acolo și în coloniile portugheze. Pentru ca aceste interese să nu fie periclitate ce îi trebue Angliei? Ii trebue liniște și siguranță, ori mai bine decât , să aibă în fața, ei un guvern monarhic slab în lupta cu un puternic curent republican și mereu amenințat să fie răsturnat, Anglia va preferi un guvern sigur fie el chiar republican. Dar se va zice. Anglia nu va rea putea găsi pe lângă guvernul republican aceeași bunăvoință, aceleași înlesniri în satisfacerea intereselor ei pe care le-a găsit la guvernele monarhice. Se uită însă că Portugalia e azi atât de robită economicește Angliei încât ultimul cuvint îi vor avea întotdeauna cei de la Londra și că nu va putea să stea niciodată in bunul plac al celor din Lisabona. » Afară de aceasta dacă se proclamă republica în Portugalia, ea va trebui să fie recunoscută de puterile Europei. Cine îndrăznește să afirme că perfida Albion nu va oferi republicei portugheze tot sprijinul și toată influența ei ca să obție de la puteri recunoașterea ei și sa-î întărească astfel situația internațională in schimbul asigurărei că afacerile și întreprinderile englezești vor putea să înflorească in Portugalia cu aceeași ușurință ca și sub domnia lui Don Carlos ? " * In ca privește Spania e probabil că ea va exercita presiuni puternice pentru a împedeca proclamarea unei republici în Portugalia, dar este foarte puțin probabil că va recurge la mijloace mai energice și mai eficace dacă cu toate sforțările ei, republica este proclamată la Lisabona. Spania are un curent republican prea puternic înăuntru, pentru a întreprinde în afară expedițiuni contra republicanismului. Iată de ce credem că ea se va mărgini să păstreze o strictă neutralitate, oricat de vii ar fi părerile de rău ce o asemenea atitudine i-ar inspira. In orice caz, deocamdată suntem în fața ultimei încercări monarhice din Portugalia. Peste câteva luni vom vedea dacă norii ce se grămădesc pe cerul dinastiei portugheze se pot împrăștia, safi dacă devenind tot mai Inta ocoșî nu vor aduce după dânșii vijelia care va isgoni pe Cofeurgî de pe malurile Tageluî. I. G. D. Scrisori! Situa (Coresp particulară a ziarului «Unitarsul) Nizza, 25 Ianuarie. Serbările Carnavalului Iată programul oficial al serbărilor carnavalului: Jouî, 20 Februarie st. n., orele 8 și juni seara, sosirea M. S. Carnaval XXXVI și a cortegiului sau în credinciosul său oraș Nizza. Duminică, 23 Februarie st.n., orele 2 d. a., defilarea tuturor carelor și mascaradelor. Seara, la 8 și jum., curso cu torțe și iluminație generală; toate carele, cavalcadele și mascaradele sunt ținute să apară iluminate, iar trăsurile luând parte la corso trebuesc să fie garnisite cu stofe colorate. Ziua și seara bătae cu confetti și serpentine de hârtie. Jouî, 27 Februarie st. n., orele 2 d. a., prima bătae de flori pe „Promenade des Anglais“. Seara, la orele 11, primul reglione la teatrul Operei. Duminică, 1 Martie st. n., orele 2 d. a., primul corso carnavalesc; pe Place Masséna, imediat după corso, mare bal popular, iar muzicile și personalul corului vor face de două ori înconjurul pieței , în timpul serbărei bătae cu conferii de gips. Seara, la orele 11, mare redută la Cazinul Municipal. Luni, 2 Martie st. n., orele 2 d. a., a doua batae de flori pe „Promenade des Anglais“. Marți, 3 Martie st. n., orele 2 d. a., al doilea corso carnavalesc, bătae de conferi de gips și împărțirea premiilor Seara, la orele 8, iluminație generală, mare foc de artificii. Carnaval ars în efigie și mare retragere militară cu torțe, la orele 11, al doilea veglione la teatrul Operei. Corso cu torte, corso carnavalesc și bătăile cu confetti aü loc pe Avenue de la Gare,* Place Masséna. A- venue Masséna, Avenue des Phocéens și str. Sf. Francois do Paule. Succesul unui artist romín Compatriotul nostru d. George Boscoff, virtuosul pianist, a dat un mare concert, Miercuri 23 Ianuarie, în sala teatrului de la „Palais de la Jetée“, cu concursul d-rei Caux, soprano legeră, și a d-nei Lassies, soprano dramatică, artiste ale acestui palat. Sala era plină, din ajun nu se mai găsea nici un bilet. D. Boscoff a fost frenetic aplaudat și rechemat de nenumărate ori; măestria d-sale a fermecat auditorul cosmopolit ca se afla in sală. ViaHatorîî români După „Liste officielle des «Dangers“ : D-nele Catargi, Felicia D. Preda, Sultana A. Cincu, col. Teodoriu, Alexandrina Pantezi, Vlădescu, Papadopol, Ch. Nicolescu, Arvenesso , C. Boerescu cu d-na, G. Știrbei cu d-na, M Ghiea cu d-na, I. Șuțu cu d-na, general C. Fotino cu d-na, general G. Bengescu-Dabija cu d-na, general C. Z. Boerescu cu d-na, N. Faranga cu d-na, dr I. G. Radovici cu d-na, A. G. Ionescu-Ioan cu d-na, T. Cornescu cu d-na, F Corlătescu cu d-na, căp. Tărtășescu cu d-na, I. Constantin cu d-na, G. Verona cu d-na, N. Mănescu cu d-na, Cetățeanu cu d-na, V. Antimescu cu d-na, C. Călinescu cu d-na, Furcă cu d-na, I. I. Lăzărescu cu d-na ; d-nii C. Bossie, N. G. Boldur-Epureanu, P. S. Bogdanovici, A. Brateanu, N. I. Papadat, N. Alexandrescu, Cavadia, A. Iliescu, C. Mironescu, G. Dimitriu, Dobroneanu, N. M. Sotir, Rodrig Manu, V. Dimitrov, C. G. Naur,.. A. Orăscu, maior Vivescu, V Biberea, V. Radovici, G. Gârdiscu, D. Vladicci, I. Dimancea, îlonH-Boron. O CV&STILRZS PSIX Poporul iartă pe cei ce ii- asupresc, dar nu iartă niciodată pe cei ce înșeală evhimentele din Portugalia (Serviciul nostru telegrafic) Regele și viitoarele alegeri parlamentare Paris. 30. — Telegramă din Lisabona. Regele Manuel și regina Amelia se vor stabili pentru câteva luni la Cintra. — Partidul regeneratorilor a hotărât ca, în campania eiectorală ce se va deschide in curând, să acorde tot sprijinul guvernului. — Parlamentul va fi convocat la 20 Februarie, pentru a primi jurământul noului rege. — După dorința exprimată de rege, Cortezii vor trebui să fie compuși din oameni de încredere ai poporului, aleși in mod liber, și nu din reprezentanți impuși de guvern. Exilarea lui Franco Paris. 30.— Ziarul „Echo de Paris“ afirmă că plecarea lui Franco din Lisabona n’a fost de bună voc ci forțată. Guvernul a stăruit pe lângă Franco, ca o condiție neapărată pentru liniștirea lucrurilor în Portugalia, ca el să plece din țară. Franco n’a vrut la început să se hotărască la aceasta, în cele din urmă însă a trebuit să cedeze, așa încât se poate spune că plecarea lui are mai mult caracterul unei exilări." Mișcător interview cu Franco Paris. 30.—Un colaborator al ziarului „Le Matin“ a reușit, după multe dificultăți, să vadă pe Franco, la Bordeaux, și să aibă un interview cu acesta asupra evenimentelor din Portugalia. Ziaristul declară că a fost foarte surprins la vederea aceluia care a fost până mai deunăzi dictatorul atot-puternic al Portugaliei. „Cum acest om cu fața slăbănoagă, cu mustățile căzute in jos, cu ochii înfundați in orbite, acest om a cărui siluetă încovoiată se rezema cu atâta vădită slebe de marginea patului desfăcut, este acela care timp de luni de zile a ținut opoziția sub mâna’î de oțel! Acesta e teribilul dictator, bătrânul acesta cu mâinele tremurânde, al cărui glas umilit — un glas slab și trist, — parcă’l aud încă cum imi șoptește : — Ah ! dacă s’ar ști ! dacă s’ar ști cât am suferit și cât sunt de nenorocit ! „Căci aceasta,—zice ziaristul— domină acum gândul fostului consilier al regelui asasinat : fatalitatea neînduplecată care, după împrejurările cele mai tragice și cele mai neprevăzute, a făcut din ministrul odinioară atât de temut o sărmană ființă fugară și sfioasă, osândită a rătăci acum departe de patria sa către o țintă pe care el însuși nu o cunoaște încă. — Da, sunt nenorocit ! „Puteam eu să mă aștept la o asemenea grozăvie ?... Puteam eu să prevăd cele ce s’au întâmplat? „Eu îmi făcusem toată datoria față de regele meu. Măsurile pe cari le-am luat contra dușmanilor săi, le chibzuisem, le discutasem multă vreme. Aveam conștiința împăcată. „Și iată că, pe neașteptate se produce cea mai Înspăimântătoare din catastrofe... Oh! e grozav!.. „Am momente când mă întreb dacă lucrul s’a petrecut intr’adevĕr, sau visez un vis urit.“ Fostul dictator zăcu o clipă, plecându-șî capul intre mâini. In camera alăturată aud șoapte de glasuri , sunt glasurile doamnei Franco și fiului ei. Dar, deodată, fostul dictator reia firul convorbire! : — Și atunci ?... Atunci ce ?... Ce vreți să mai spun după toate astea?... Să fac declarațiuni?.. Să mă explic?... Ce să explic?.. Se poate oare explica fatalitatea? Să mă încerc a prevedea viitorul?... Să examinez situația actuală? Dar mai am puterea de a face aceasta?.. Mai sunt eu în stare care să cuget după o asemenea lovitură?... „Vedeți, plec acum, fug... nu de frica vrăjmașilor mei, cum s’a zis. Nu mi-e frică de nimic, nici de gloanțe, nici de pumnale. „Vă repet, mi-am făcut datoria și conștiința mea nu mi reproșează nimic. Intâmpie-se ce s’o întâmpla... Dar mă duc departe, pentru a căuta să uit clipite sinistre pe cari le-am trăit de curând... Mă depărtez pentru totdeauna de politică, absolut pentru totdeauna. Atunci de ce nu m’ași explica ? „Știu, sunt atacat... Se insinuiază tot felul de lucruri contra mea. Sunt însă mai presus de toate astea. Ce’mi pasă de tot ce s’ar putea spune pe seama mea. E o fază dureroasă a istoriei, și nu e in căderea mea să o descriu. Viitorul singur va putea judeca asemenea evenimente. „Eu reintru acum în umbră. Și ași dori să nu se mai vorbească niciodată de mine, să se uite cu desăvârșire numele meu. „Adio domnule !—Zise el adresându-se către ziarist—uită-mă și d-ta!“... „Pe când Franco mă reconducea încet către ușă, el nu înceta de a murmura . — Oh, da, da, doresc sa fiu cu totul uitat. „Și după ce ușa fu închisă, mi se păru că aud un plâns înnăbușit“. CONPUNMOTOARE C A. M 13 HA. Ședința dela 30 Ianuarie 1908. ’Ședința se deschide la orele 2.16, sub președenția d-lui M. Ferechide. Prezenți 95 deputați. D. I. Bianu spune că comisia de indigenare, deși și-a început prea târziu lucrările, totuși a depus pe biuroul Camerei peste 60 de proiecte de recunoașteri. D-sa roagă Camera să voteze cât de multe din acele proecte în zilele când nu va avea alte legi importante de discutat. Se ia in discuție proectul de lege pentru introducerea unor articole in legea învățâmintului secundar și superior. D. Dragu, raportor, dă citire raportului delegaților. D. N. Cincu spune că art. 14 e anume înființat spre a iubi in interesele unor profesori cari aparțin partidului conservator și cari au fost numiți de d. ministru M. Vlădescu... D. ministru Sp. Haret dă oarecari explicații arătând că proiectul nu urmărește scopul arătat de d. Cincu. De altfel, adaogă d. ministru, din cele 102 anulări făcute de d-sa, numai 4 au fost anulate de contencios, găsindu-se celelalte în regulă. Proectul se votează cu 62 voturi contra 8. D. E. Costinescu depune un proiect de lege pentru deschiderea unui credit de 12 milioane asupra prisosului de incasări din exercițiul 1906—1907, pentru efectuarea unor creanțe și un alt proiect pentru modificarea unor articole din legea contabilității. . Se votează recunoașterea ca persoană juridică a societăței de binefacere și ajutor reciproc «Moldova» din Iași. D. Em. Costinescu mai depune un proiect de lege pentru mărirea fondului pensiilor pe exercițiul curent. Camera descompletându-se, ședința se ridică la 3, fără a se putea vota vre o recunoaștere. întâmplări din țară [De la coresp. noștri particulari) Marți, 29 Ianuarie. BUZAN- Greva avocaților. —Se știe că greva avocaților a fost pusă în aplicare de fapt de la 21 Ianuarie, a. c. Insă,ea n’a fost generală întru cât advocați au pledat in opoziție și au făcut acte de notariat. Azi, însă, în urma unei consfătuiri avută la trib local, la care au luat parte aproape toți advocații aflați în oraș, s’a decis ca cu Începere de mâine, 30 Ianuarie, advocații să nu mai pledeze nici in opoziție și să nu se mai ocupe nici" de actele de notariat. Tot odată s’a decis ținerea unei noi întruniri publice, în contra legea judecătoriilor de ocoale. CALAUAȘI.—I»e la cercul militar.—Din inițiativa d-lui colonel Georgescu, comandantul reg. 5 Ialomița No. 23 s’a dat o șezătoare literară urmată de dan’ț in seara de 26 c., în sala cercului militar local. La această serată au luat parte ofițerii garnizoanei cu d-nele, d. prefect A. Stoianescu și d-na, etc. D. colonel Georgescu, adânc impresionat de articolul din «Universul» intitulat «M. S. Regina și Vatra luminoasă» prin care se publică scrisoarea «Mulțumire», scrisă și semnată de M. S. Regina, a ținut o cuvîntare prin care a arătat și lăudat scopul instituțiunei «Vatra luminoasă». In acelaș sens a vorbit și căpitanul Bertea Ghe care a făcut biografia M. S. Regina Elisabeta scoțând in relief activitatea neîntrecută ce M. S. a depus pe terenul literar și filantrop. In urma acestor călduroase cuvîntări s’a format un comitet compus din d-nele : Stoianescu, Maltopol, Căplescu, Dimancea și Buciumeanu, care deschizând o listă de subscripție in folosul Vetrei Luminoase au strîns suma de 350 feî. S’a dansat până la 4 dim. Accident nenorocit.—Lucrătorul N. Braniște, de 45 ani, din Cocargeaua, jud. nostru, care lucra la exploatarea pădurea «Pâcuiu lui Soare» de pe domeniul com. Ostrov, pe când tăia o cracă, aceasta cumpănindu-se peste alta, cu capătul tăiat s’a prins de spate aruncându-l jos de la o înălțime de 6 metri. Victima are rupte coastele 10 și 12 din strigă; întrebat, pacientul mi-a spus că în acea pădure se găsesc încă trei indivizi, anume : Const. Șașiu, Gr. Paliu și Sile Bengescu care zac intr’un bordei in urma unor tăeturî ce au căpătat la picioare in timpul lucrului. Furt descoperit. — D. I. Bădescu, comandantul sergenților din orașul nostru, a descoperit la cârciumarul Marin Ion, din str. Griviței, o balanță furată de către Stan Tudor zis Lânaru, de la comerciantul Ghiță Robea. Făptuitorul a fost arestat. Soldat scandalagiu.Soldatul marinar Petrescu Vasile detașat in reg. 23 Ialomița, spre a comunica cu alte puncte print telegrafia fără fir, in noaptea de %l— 28 a provocat un scandal în cârciuma lui Mitică Vișenescu amenințând pe acesta cu un cuțit. A dus la arestul poliției a lovit pe sergentul de stradă Pețrn Ion. Scandalagiul a fost înaintat comsnduirei pieței. Trimeși la urma lor. Fiind găsiți vagabondând prin oraș fără acte de identitate, au fost trimeși la urma lor: Vasile Scânteiescu la Brăila iar femeia Frusina Nlae Ciuntu la Giurgiu. GIURGIU. — Distribuire de ajutoare sătenilor de către societatea «Crucea Roșie» din Capitală —Azi, cu trenul de dimineață, au sosit in localitate d-nele Irina Câmpineanu, președinta societăței «Crucea Roșie» a doamnelor din România , Ecaterina G. Gr. Cantacuzino, vice-prezidentă și Zoe Dr. Rurniceanu, casieră. La gară au fost întâmpinate de d. primar Gh. Partenescu și C. Ionescu, polițaiul orașului. De aci au pornit in trăsuri la prefectură unde au fost primite de d. Ion T. Ghica, prefectul județului. In sala de ședință a palatului administrativ față fiind și d-nele general Costaforu, Gh. Parthenescu, dr. Piteștianu și N. Bălănescu, precum și d-ni primar, N. Bălănescu deputat, s-a distribuit suma de lei 1940 la 49 săteni și sătence din județul Vlașca cari au sărăcit in urma evenimentelor din 1907 și sunt împovărați de familii grele. La orele 12 luni. terminându-se cu distribuirea, d-nele Câmpineanu, Cantacuzino și Rimniceanu s’au retras pentru a lua dejunul la d-na și d. primar al orașului. Constituirea sucursalei Crucea Roșie.Pentru a pune bazele unei filiale a «Crucei Roșii» in localitate, au fost invitate in salonul primăriei, pentru orele 2 p.m. toate doamnele din elita locală. Prezidează d-na Irina Câmpineanu. D-na Zoe dr. Râmniceanu, dădu citire statutului societăței«Crucea Roșie». Se procede apoi la alegerea comitetului filialei Giurgiu. Sunt alese in unanimitate : d-nele Sofia general Costaforu președintă de onoare, Chiriachi Parthenescu, președintă, Maria general Căpitanovici, vice-președintă, Adela dr. Piteștianu, casieră, Ștefania N. Bălănescu și Lucia căpitan Petrișcu, secretare, iar ca membre, d-nele Elisa Stăncescu, Silvia Miculescu, Melania dr. Procopiu, Elena Calianu, Maria Arhondi, Savopol Maria, Victoria Constantineanu, Constanța Rădulescu,Maria Scurtu și Maria Antonescu. D-na Irina Câmpineanu. Intria frumoasă cuvînt care îndeamnă pe toate d-nele la muncă pentru formarea unui fond al filalei, precum și de a asista la cursul de medicină practică, care se va ține în localitate. Apoi d-nele prezente semnală procesul-verbal de constituire. La orele 4 întrunirea fu terminată, D-na Câmpineanu, Cantacuzino și Râmniceanu au vizitat portul Ramadan și la orele 8 suffle au luat ceaiul la d-na Parthenescu. Cu trenul de seară s’au înapoiat la București. Aniversara patronului gimnaziului.—Cu o deosebită solemnitate s’a sărbătorit azi patronul gimnaziului local «Ioan Maiorescu». Asista un numeros public precum și d-nn general Cipitahovici, Le. Stăncescu, directorul prefecture și P. Drăgănescu ajutor de primar. Serbarea se începu prin intonarea imnului regal, dorul mai intonă «Morarul». D. N. Droc Barcian, directorul gimnaziului, făcu biografia lui Ion Maiorescu. Apoi elevul Brătan Ion din cl. IV rosti o dizertație «Cum am ajuns la Independență». Corul mai intonă «Pe al nostru steag». O echipă de elevi sub conducerea d-lui Al. Butaș, jucară «Banul mărăcine» și «Restul». Elevul Popescu Mareei vorbi «Pentru ce oamenii mari se luaudă după moarte». Corul intona «Tricolorul» și «România Marș». Apoi serbarea luă sfirșit prin intonarea lui «Deșteap’tă-te române». La șampanie s’a toastat pentru M. S. Regele, armată și corpul didactic. S’a trimis o telegramă d-lui T. Maiorescu, fiul patronului gimnaziului. _____ TÂRGOVIȘTE. Urmările beției.Cojocarul Costache Duhovniță, în vârstă de 50 ani, de fel din Ploești, ajunsese in ultimul timp, din cauza beției, aproape muritor de foame. Nu avea măcar un adăpost, îngăduit să doarmă azi noapte la cojocarul Sinea Enache, din str. Nouă 5, despre ziuă, nefericitul a murit. După afirmațiunile lui Sinea Enache, Duhovniță era beat când a cerut să fie găzduit. Fără îndoială că el a murit intoxicat de alcool. Parchetul a fost avizat de această moarte. Accident nenorocit. Pe când Gheorghe Radu Mihăilă, din Adânca, cioplea un lemn, i-a scăpat barba din mână, tăindu-l la piciorul drept, lângă articulația genunchiului. Rănitul a fost adus și internat la spital. Bal. — Soc. comercianților de băuturi spirtoase, va da, in seara de 10 Februarie, un bal in sala «Vulturul», sub patronajul d-lui prefect C. D. Dimitriu. UN SFILT IPJS II Spălarea bureților. — Lasă să stea bureții mai multe ceasuri ■în apă sărată și în urmă clătește'l în apă curată. 26 CRIMA LUI OM CINSTIT ROMAN DE GEORGES GRISOIV ■ XV Mărturisirea „Mi-am acordat, ospitalitatea d-tale sinceră și am putut să regăsesc în casa d-tale adevăratul cămin patriarhal. „Am văzut pe sora d-tale, pe drăgălașa și delicata Cecilia. ..Chiar de la început am citit la ochii ei nevinovați că mă iubește sau că e dispusă să mă iubească. „Iartă-mi dacă vorbesc fără ocolire. Sunt hotărit acum să spun tot. ..Ar trebuit să te informez de situația mea, să’țî fac cunoscut că nu sunt liber, că mă așteaptă în depărtare o soție iubită și o copilă adorată, pe cari, pentru nimic la lume, n’ași fivoit să le părăsesc. „Dintr’o mulțime de motive, n’am spus nimic, am păstrat o tăcere vinovată! „Cecilia era așa de atrăgătoare și casa ce se deschidea pentru mine așa de primitoare și comodă, pentru mine rătăcitorul, încât nu m’am gândit că slaba copilă, care’mi dedea inima ei, avea să moară poate aflând adevărul .,Un pas în afară de linia dreaptă, atrage după sine alți pași la fel. Curând nu m’am mai mulțumit cu privirea, cu citirea in ochii vecinei a inocentului său secret. „Am voit s’o aud spuindu-mi’l. ..Și n'a fost destul că păstrasem o tăcere mincinoasă, a trebuit să întăresc minciuna prin vin grant! „Peste câteva zile furăm logodiți. „D-ta, Frantz, erai fericit sa vezi trandafirii înflorind din nou pe obrajii surorei d-tale. „Ziceam că nu-ți pasă că eram sărac! Sora d-tale avea să aibă avere pentru doui. Numai să fie fericită, să trăiască... „Insă n'a trăit. In zadar am luat asupra m“, de dragostea ei, sarcina unei crime aspru pedepsite in tara noastră, întrucâtva tolerată in alte țări , am devenit bigam! „Frageda floare, care nu putuse niciodată să prindă rădăcini în acel pământ aspru, se veșteji, cu toate îngrijirile noastre, și muri. „insă cel puțin a fost fericită. „Când și-a dat sufletul in brațele noastre, după scurtă căsnicie lipsită de nori, declară in mod solemn că pleca mulțumită, că nu dădusem decât bucurii și fericire „D-ta ai vărsat lacrămi curate de frate. Ah, dar cât de amar și turburat de remușcari era plânsul meu! „Și cu toate astea puteam eu sa regret intru totul ceea ce se petrecuse ? „D’o parte Cecilia murea, consolată și binecuvântându-mă. De altă parte, ce urcare și ce renaștere pentru mine ! „Aveam simțul afacerilor și aveam experiența, îmi lipseau numai capitalurile pentru a mă urca repede. „Mulțumită sumelor ce ’mi încredințase și d-ta. Franz, am realizat in scurt timp foloase considerabile, in afară de dobânzile ce ți se cuveneau. „Ori de câte ori mă întorceam la Paris, regăsiam pe soția mea și pe copila mea sănătoase și vesele de lipsa de greutăți. „Un an și jumătate am dus această viață in partidă dublă, iubit și desfățat în aceste două cămine în cari vai! eu nu duceam decât minciuna și frauda, însă bucuriile erau desigur mai puternice decât remușcările. „Totul se terminase acum și deoarece blânda Cecilia nu?mî dăduse nici un copil aș fi putut să cred că nu numai al doilea cămin al meu era distrus dar că născânda prosperitate a celuilalt cămin avea să fie compromisă. „Nu cunoșteam încă generozitatea lui Franz Hehler ! „D-ta, Franz, mi-am zis când am vorbit de rambursare . .. — Banii ce ți-am dat sunt băgați in afaceri bune. Să stea la d-ta cât vei voi. O lichidare imediată ar putea să-ți fie păgubitoare, chiar dezastroasă. Nu e nici o grabă, la țî termenele ce-țî convin, căci am deplină încredere in d-ta. „Să ai încredere intr’un om ca mine, intr’un înșelător bigam!... Cuvintele d-tale m’au străpuns ca niște pumnale, „Vaî, ce ușuratecî suntem ! N’a trebuit vreme multă pentru ca să se ștearpă sentimentul rușine! de care am fost cuprins „Am făcut, de atunci, încoace trista experiență că numai frica d’a fi descoperit" întreține la un vinovat această rușine salutară. Cât timp durează siguranța că pedeapsa n’o să vie, remușcarea e slabă. „După atâția ani, abia acum, când apăruși pe neașteptate, am înțeles enormitatea greșelei mele. „Până aci “’ăisem liniștit. Afacerile ’mi prosperau de minune. „După ce mă plătisem de datorii, nu numai belșugul ci o avere colosală se grămadia in casa mea. „Familia îmi speria de asemenea. Ema era tot vrednica tovarășă de la început. Toți îmi lăudaț cinstea. Treceam drept u n om onest și ajunsesem să mă cred eu insumi astfel... „Eu și d-ta, Franz, încetaserăm d’a nu scrie. D-ta nu culcase și nici odată in Paris. Credeam că n’o să’ține niciodată în gând să călătorești prin aceste părți. Mi se părea că’ trecutul nu mai era decât un vis. „Puteți dar să vă închipuiți ce grozavă a fost deșteptarea mea din aceasta credință, Franz Höhler la Paris ! Acasă la mine! 'Vorbind cu soția mea ! Putând să’l destăinuiască dintr’un moment in altul tristul meu secret ! Și ceva și mai spăimânător, putând să arăte scumpei mele Ema înșelătoria, afrontul la care am supus inima ei încrezătoare ! „Un singur cuvânt nenorocit și tot prestigiul meu, tot respectul de care sunt înconjurat, dragostea familiei mele și fericirea mea aveau să se prăbușească! „Acum te mai miri, d-le d’Orbeville, că voiam cu orice preț să tac , că refuzam cu încăpăținare de a’ți spune unde, când și cum cunoscusem pe Franz „Speram nebunește, în zilele astea de nesiguranță, că Franz se reîntorsese intre munții săi. Nu duceam nici o grije de bănuiala de amor ce plutea asupră-mî! Altă frică aveam eu! (Va urma) ♦ Sunt rtagiți d-nii abonați, ce nu fac reclamation! sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Ad-țe totdeodată și eticheta pe care este impunata zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua adresă. « «