Universul, martie 1908 (Anul 26, nr. 59-89)
1908-03-01 / nr. 59
Palatul căpitanatului general din Barcelona, unde a descins regele Alfonso al Spaniei Calendar pe anul 1908 Ortodox Vineri, 29 Februarie. — Cuviosul Casian Romanul Catolic Vineri, 13 Martie. — Eufrasiu Rasa soarelui 6.32.— Apusul 6.18 București, 29 Februarie. mm-m qwnt i In eliss dla Sobrog și Acesta este titlul unei foarte mici dar foarte interesante broșuri semnată de d. locotenent G. Goandă, din marină. D-sa, după ce constata că este îmbucurător faptul că începe să se agite mai des chestiunea acordării drepturilor politice Dobrogenilor, chestiune pe care nici un om politic n’o cunoaște, atrage atenția că trebue procedat cu prudență și cu tact. Iar după ce enumără un șir din relele ce bântue Dobrogea,propunând soluții pentru combaterea fiecăruia din ele, ajunge la concluzia că acordarea drepturilor politice în provincia alipită nu trebue să se facă brush, că e absolută nevoe de un intermezzo în care timp să se prepare terenul pentru acordarea acestor drepturi. Abținându-ne de a face aprecieri asupra vederilor d-lui locot. Goandă, trebue să remarcăm puterea ele argumentație, impetuozitatea trăsei și mai cu seamă accentul de sinceritate ce predomină întreaga lucrare care mai are o rară calitate , spune mult în cuvinte puține. Pe alocurea autorul îmbracă în multă finețe ironiile sale, însă ne va permite să nu-i împărtășim pesimismul ce se degajează dintr’o frază prin care răspunde ziarului «Dobrogea Jună» și anume : «In țara românească încă n’a ajuns timpul ca ideile să străbată și să se impui. «Tot ce se proectează, ce se crează, ce se distruge depinde de persoane. «Pentru ca în această țară că poți face ceva, trebue să fii cineva. „Dacă nu te-ai născut cineva, trebue să ajungi. Pe căi drepte și loiale n’ajung nici 5 °/o E trist dar e adevărat». Credem că autorul exagerează când reduce numai la 50/# numărul celor ce ajung prin propriile lor mijloace. Acest pesimism nu cadrează cu restul lucrării, care fără îndoială poate fi citită cu folos de toți cei cari se ocupă cu această chestiune. Spitala Berlin 64.334 streini, cari au locuit in hoteluri publice, 2804 în hoteluri garnit și camere mobilate, iar în ospătarii și pensioane 11.498, la un loc 81.657 streini. Din aceștia au fost din: Rusia 3105, Austria 1908, Anglia 878, America 742, Danemarca 607, Franța 984, Suedia 580, Olanda 430, Elveția 396, Belgia 254, din Statele balcanice 210, Norvegia 145, Italia 142, Spania 55, Turcia 53, din Africa 49, Asia 43, Portugalia 35 și Australia 11 persoane. Mișcarea poțuilaGimci în 1806 In fascicula trimestrială pentru statistica imperiului german, pe 1908,, se publică ca și în anii trecuți mișcarea populațiunei. In anul 1908 s’au contractat 498.390 căsătorii (la 1905 au fost 485.906) numărul născuților a fost de 2.084.739 (la 1905, 2.048.463) între cari 62.262 născuți morți ; au murit 1.174.464 (la 1905 : 1.155.614). Virsta celor căsătoriți a fost la bărbați la 4,3 din sută de la 25-30 ani, la femei 56 la sută cazuri sub 25 ani. In 98.021 cazuri bărbatul a fost mai tinăr decât soția, 432.310 flăcăi s-au căsătorit cu fete. 11.785 văduvi cu văduve și 633 divorțat > ■ femei divorțate. In 452.481 cazuri căsătoria s’a încheiat între persoane de aceiași religiune și adică ambii soți au fost în 297.309 cazuri evangelice, in 150.350 cazuri catolici și în 4080 cazuri israelite ; căsătorii mixte s’au făcut 46.509, dintre cari 34.068 între evangelici și catolici. Dintre 2.084.739 născuți, 2 milioane 12.477 au fost vii și 62.262 morți. Gemeni au fost 26.802 și adică 26.535 nașteri cu două copii 266 cu trei și o naștere cu 4 copii în provincia Posen. Numărul cazurilor de moarte a fost de 1.174.464 sau 19.2 la mie din populația totală, între cari au fost 374.636 copii morți în primul an al vieții (324.592 legitimi și 50 mii 44 ilegitimi). Haver mimmimm (Coresa particulară a ziarului , Universul 1 Berlin, 20 Februarie. Streinii în Capitală După o statistica oficială in luna Februarie st. n., au fost în ca proectele de legi militare depuse de guvern Biuroul Camerei a distribuit eia strict numai d-lor deputați, proectele de legi militare depuse de d. general Averescu, ministrul de războiu. Aceste proecte sunt după cum se știe în număr de trei și anume : proectul pentru organizarea armatei , proectul pentru modificarea legei reangajeze gradelor inferioare în armată și proectul pentru modificarea legei de înaintări. Credem că facem un real serviciu publicului nostru cititor ocupându-ne act de proectele de legi militare ale guvernului liberal. Legea organizare| armatei In expunerea de motive a acestui proect, d. ministru de razboiu se ocupă la început de actuala organizație a puterei noastre armate, care poate fi considerată ca avându-se origina în Regulamentul Organic. Intradevăr, Regulamentul organic prevedea că se creiază o miliție sau straja pământească, destinată a păzi pe de-o parte marginile țarei „întru cele ce privește la negoț și carantină“ iar pe de alta, a chezășui buna orânduială și liniștea publică înăuntru. Pe temeiul acestor dispozițiuni s’a organizat în 1831 armata principatului Munteniei și a principatului Moldovei. I). ministru se ocupă de modul cum a fost organizată armata noastră la acea epocă. In Moldova se afla corpulji slujitorilor, pentru serviciile administrative și acela al plăeșilor pentru paza frontierei. Prin unificarea acestor elemente s-a ajuns la organizația militară de azi. Actualele trupe cu schimbul nu sunt rezultatul unor măsuri organice militare, ci sunt dictate de trebuințe diferite din acelea ce impun țărilor a lua măsuri în vederea războiului. Cu timpul, trupele cu schimbul au devenit și ele trupe de războiu. Este interesant de urmărit fazele prin care a trecut contopirea treptată a acestor două elemente ale puterei noastre armate, spre a deduce scopul avut în vedere și deci măsurile ce trebuesc luate sub acest raport. In 1850 se creiază legiuirea dorobanților și a grenicerilor. Ambele cuprind tendința de a militariza trupele cu schimbul. Prin efectul convențiunei de la 1858, armatele celor două principate primiră o organizație identică iar după Unire (1859) fură contopire. La această dată primesc drapele și trupele cu schimbul organizate din dorobanți și grăniceri, în legiuni. La 1860 contopirea fu și mai clar evidențiată, prin proclamarea principiului că dorobanții sunt adevărata miliție a țărei, când au și fost trecuți, sub autoritatea ministerului de războiu. In anul 1864 se întocmește primul proect de lege pentru organizarea armatei, din trei elemente : armata permanentă cu rezerva ei , miliția cu rezerva ei și gloatele. Legea a fost promulgată cu suprimarea celui de al lll-lea element „gloatele“. La această dată s’a creiat pentru întâia oară: o rezervă a armatei permanente și a miliției. Legea de la 1868 lărgește apoi bazele organizației militare, căreia i se adaugă și alte elemente,și anume: corpul dorobanților și al grănicerilor, milițiile, guarda orășenească și gloatele. Durata serviciului este deja 20--50 ani, socotindu-se 3 ani sub arme. Tinerii neîncorporați în armata permanentă, dorobanți sau grăniceri, erau înscriși direct în miliții. Prin această lege se prevede că în caz de necesitate, trupele de dorobanți și grăniceri pot fi mobilizate de guvern spre a veni in ajutorul armatei active. Apoi că se organizează în fiecare district cel puțin un batalion de miliții cu stat major și subdivizii teritoriale. Mai e de relevat dispoziția că tinerii de la 17 ani trebuiau să facă parte din gloate, până la epoca tragerii sorților. Doui ani după promulgarea acestei legi are loc marele războiu Franco- German, care pune în evidență importanța unei bune pregătiri de război. La 1872, dorobanții și grănicerii primesc numele de „armata teritorială“. Vechii grăniceri devin regimente de dorobanți iar vechii dorobanți regimente de călărași. La această dată, militarizarea trupelor cu schimbul este terminată. De aci încolo, silințele sunt îndreptate pentru ridicarea nivelului acestor trupe, descărcându-le treptat de serviciile streine armatei. Astfel în 1877 puterea noastră armată a fost mobilizată și a intrat în războiu pe temeiul organizațiunei de la 1868, cu modificările din 1872. După războiu se organizează comandamentele militare, cu serviciile lor și a se pune pentru prima oară baza împărțirei teritoriale și a distribuirei trupelor, în vederea unei repezi mobilizări. La 1889 s’a făcut primul pas pentru permanentizarea infanteriei cu schimbul, creindu-se câte două companii permanente de fiecare regiment de dorobanți. La 1891 s’au contopit cele două infanterii. In loc de regimente de linie și dorobanți, s’au creiat regimente de infanterie. La 1899 s’au prevăzut două batalioane permanente și al treilea teritorial. Este o chestie de importanță vitală a se da infanteriei soliditatea necesară, căci superioritatea numerică nu are o importanță absolută. Nu ne vom putea gândi la sporuri până ce nu vom fi dat mamei principale, zice d. ministru, omogenitatea necesară, pentru ca tăria ei să nu lase nici o urmă de îndoială. Prin proiectul de lege nou, se contopesc dispozițile din legea de organizare și din cea a comandamentelor și se propune : o repartizare a anilor de serviciu mai potrivită trebuințelor armatei mobilizate ; sporirea solidității infanteriei , prin complecta ei permanentizare ; sporirea numărului oamenilor complect instruiți, vărsați anual rezervei, prin reducerea serviciului permanent sub arme, în trupele pedestre, la 2 ani ; o distribuire mai rațională a cavaleriei, artileriei și trupelor tehhnice. Astfel, până acum se încorporau in serviciul permanent 22.000 oameni; prin efectul proiectului de lege se vor încorpora aproape 40.000.Aceleași disposițiuni se iau și pentru cavalerie. Artileria va fi repartizată în părți egale. Trupele de geniu se vor repartiza după cum impun cerințele operațiilor militare. In fine proiectul mai dispune ca tinerii să aparțină unui element al armatei, înainte de încorporare. Această dispoziție va ușura instrucția oamenilor, mai ales după reducerea serviciului la 2 ani. Marin. „Stăpânirea ungureasca“ de Björnstjerne Björnson (Urmare și sfirșit) Eu sunt dintr’un popor liber care se conduce el însuși și la care, ca și la alte popoare nordice, nu se cunoaște înșelătoria în alegeri. A înșela un popor în alegeri ar fi în ochii noștri ca și cum i-ar pune otravă în apa de băut. Alegeri falsificate .—Ce adunare dătătoare de legi poate să iasă din asta. Și ce legi are să dea o astfel de adunare? Și ce morală să aibă oamenii cari îndeplinesc aceste legi! Dar ceea ce trebue văzut ca cel mai mare rău e purtarea ungurilor la alegeri. Nu sunt în stare să dau în puține cuvinte o idee despre drepturile de alegere dar pot să spun că legea de alegeri a ungurilor de la 1848 — în parte revăzută in 1874—a fost făcută de oameni nedrepți și cu nedreaptă intenție. Dacă cineva găsește aceste vorbe prea puternice atunci să uite de lege și să se gindească la împărțirea diferitelor districte de alegeri. Intre altele are să dea și de faptul că in România ungurească (in ungarischen Rumänien), cei 5161 de alegători sunt împărțiți în 12 districte ca să aleagă 12 reprezintanțî maghiari și că 5275 de alegători într-un singur district, ca să aleagă un—numai unul — reprezintant român (aceste cifre sunt luate după alegerile din 1892). Dar fiindcă împilarea acestei nedrepte împărțiri era prea slaba pentru a atinge scopul dorit, se dă legei o altă întărire prin care in urma propunere a 10 alegători se poate permite alegerea unui reprezentant prin aclamațiuni mai înainte ca mulțimea alegatorilor să poată ajunge la vot. Maine la 9 se începe votarea și cine o jumătate de oră mai târziu nu se află acolo nu mai poate vota". Dar locul de vot este astfel ales incât alegătorii maghiari nu au nici un drum de făcut, iar Românii trebue să umble toată noaptea ca să ajungă la timp. Trec peste alte păcate și mă opresc la unul care le cuprinde pe toate. Ungurii pot să se pronunțe asupra valabilităței alegerilor. Și-apoi alegerile mai cu seamă acelea în care ungurii trebuesc să lupte pentru majoritate. Am înaintea mea descrierea unei alegeri dintr’un district în care germanii sunt în număr mult mai mare. Ales a fost un ungur! Oamenii nu puteau să iasă afară, își baricadaseră ușile, căci se așteptau, cu drept cuvînt, la orce din partea Ungurilor. Chiar tineretul din școli — fete eleve ale unei vechi instituții publice de cultură de pe timpul grănicerilor—erau în primejdie. Dar asupra legilor de vot ale Ungurilor vom vorbi într’un mare ziar englez, acolo va avea mai mare răsunet. Aci însă—nu acolo—vreau să mai fac următoarele observații:. Nu știu câți germani sunt in Ungaria. De statisticile ungurilor cari fac Maghiar pe or cine știe ungurește nu putem să ținem seama. Unii spun că suntSinaîlioane alții ceva mai mult ca 2 milioane luni. Eu întreb numai dacă ar fi 2 sau 2 milioane juni. Englezii batjocoriți și asupriți în felul acesta cum sunt acum 2 sau 2 milioane jum. germani în Ungaria ce s’ar întimpla oare? Ar fi mai îndrăsnit oare Ungurii s’o facă ? Regele Ungariei a făgăduit de curând o lege asupra introducerea votului universal în Ungaria. Crede cineva că „clica“ stăpânitoare a maghiarilor îi va îngădui să-și ție regescul cuvânt ? In Ungaria nu există nici un drept de adunare. Adunările celorlalte naționalități cari au fost chemate din cauza cuvîntului regesc, sunt mai toate oprite. Asta nu profețește nimic bun. Sunt numai câțiva ani de când un principal conducător—astăzi membru al guvernului—al partizanilor acestei legi—a lăudat în public ordinea alegerilor ungurești. Ca psiholog ași vrea să adaug numai, că astfel de conducători nu sunt de loc în mâsură, să propue o lege de vot și o rânduială de alegeri care să fie din toate punctele de vedere simplă și nepărtinitoare. Și toată lumea înțelege că o astfel de stare de lucruri cum am arătat mai sus, vatămă tot atât de mult asupritorilor ca și asupriților. Chiar e greu de crezut că din falsitate se poate să se înalțe o patrie fericită, când firește ea e răsplătită cu necredință, sau din obrăznicie, și asuprire căreia i se împotrivește prefăcătorie și ură. Unde a dăinuit tânărul nobil maghiar care din rândurile fraților lui să strige : Vrem să slujim lui D-zeu mai mult decât oamenilor. Câți nu gândesc ca mine. Dacă „maghiarii ar fi lăsat în anul 1767 limba germană ca limbă colectivă in timp ce celelalte limbi și-ar fi păstrat deplina lor libertate nu ar fi fost Ungaria oare din zi în zi mai fericită. Nu ar fi fost poporul ei mai compact, mai luminat, deci mai mulțumit? Nu ar fi trebuit ca ordinea de vot să fie cu totul alta, alegerile mai firești, legile mai drepte ? Oare o mai mare libertate n’ar fi dat mai multă legalitate, o simplificare a cârmuirei, o ostenire a administrației. O’ îmbunătățire a finanțelor ? Atunci dinainte puterea de desvoltare a maghiarilor cari au încă vlagă tânără, ar fi plutit alte ținte „decât constrângerii locuitorilor la maghiarizare ,și dușmănia tuturor popoarelor in vecinătate. Șerban. Fioroasa crimă ăla P.Heamis Asasinarea primarului din Girov .Prin poștă de la corespondentul nostru particular) P.Neamțu, 27 Februarie. După cum v’am depeșat, aseară s’a săvârșit afară din oraș o crimă îngrozitoare, care a impresionat în mod viu întreaga populație a orașului. Gh. C3 naniță, primarul din Girov, a fost pondit și ucis într’un mod mișelesc și Îngrozitor. Iată alte câteva amănugite : ’ lh. Gomaniță, victima, a fost primar neîntrerupt timp de 16 ani, în com. Girov unde s’a bucurat de multă popularitate printre săteni, afară de unii în cap cu fostul învățător Matei, care îi era un adversar, deoarece in nenumărate rîndurî dorea a se alege primar. Acum vr’o, două luni unul din adversarii săi a atentat la viața lui, dar Comaniță, printr’o minune a scăpat neatins de alicele misteriosului individ, care a rămas necunoscut și în ziua de azi. Fesul primar era bine situat materialitate și în nenumărate rînduri rudele lui U consiliau să părăsească Girovul, unde are dușmani și să se mute în Filra sau în altă parte. El făgădui, d...nu se ținu de cuvint și ori și-a găsit moartea, in împrejurările știute." Mobilul acestei oribile crime este răsbunarea. Este aproape sigur că cei patru criminali au avut și complici materiali și intelectuali. Procurorul Cugler se află acolo făcând minuțioase cercetări pentru descoperirea autorilor. E vorba a se face astă noapte numeroase percheziții in comună la mai mulți țărani. . . . Mâine pleacă d. dr. Aurel Lupu Î pentru a face autopsia cadavrului. In ocalitate vestea asasinarea primarului Gomanița a produs o profundă impresie deoarece victima este bine cunoscută în toate cercurile locale unde are multe legături de rudenie. In toate localurile publice nu se vorbește decât de fioroasa crimă. Mâine void trimite nouă amănunte. _____Iulian, trecute comisiunea de imunitate a Camerei l-a extrădat pe Henz spre a-șî împlini osinda. La alegerea de deputat de la Tsencsin (Ungaria) a reușit candidatul partidului constituțional, ziaristul Bela Henric, in contra Kossuthistului Stur. „*. Ziarul «Frankfurter Zeitung» scrie următoarele : «In Viena se vorbesc tot felul de lucruri despre un partid al moștenitorului de tron. Moștenitorul de tron n’a făcut niciodată ceva secret din sentimentele sale de dușmănie contra coaliției. Dacă ungurii au crezut că o să câștige ceva din concesiunile militare, atunci numai în lipsa moștenitorului de tron ar fi putut câștiga el ceva. Moștenitorul auzind despre pertractări imediat a călătorit la Viena unde a protestat energic. Se vorbește de asemeni, că moștenitorul s-ar fi declarat în ton foarte aspru nu numai despre coaliție ci și despre ministrul de războiu. Moștenitorul pretinde, că din drepturile coroanei nimic să nu se jertfească și în viitor de se vor mai face greutăți cu privire la chestiile militare, să rupă odată negocierile cu guvernul unguresc. Casa seniorilor austriaci precum și partidul creștin-social lucrează conform planului moștenitorului de tron, atunci când se ridică contra maghiarilor și cer garanție, că despre concesiile militare nici ministrul de războiu și nici altul în viitor nu va mai trata. Coroana speră, că prin ridicarea, creșterea și întărirea fracțiunilor radicale,naționaliste și socialiste în viitor nu se vor mai face greutăți precum se fac de actualul parlament maghiar». Din Roma se anunță că în finul comisiunea de anchetă asupra armatei se susține necesitatea reducerei termenului de serviciu militar activ la două ani. .*. Ziarele italiene spun că ambasadorul italian din Constantinopol, marchizul Imperiali, a primit de la guvernul sau instrucțiuni de a sprijini demersurile sârbești pentru concesiunea căii ferate Dunărea Adriatică. .*. Wilhelmina Adamovici, fosta soție a arhiducelui Leopold al Austriei, a cărei stare s-a înrăutățit cu mult, a fost transportată de la Viena la ospiciul de nebuni din Steinhof. Se semnalează la un spital din Londra trei medici victime ale manipulării razelor X în interesul bolnavilor și a științei , d-lui Hall- Edwards, căruia a trebuit să i se fie un braț ; d-nii Wilson și Blackhall, ale căror mâini sunt roase de ulcere și ale căror brațe sunt amenințate._______ ITN JPNOVEJÜS J’JEt ZI Mai bine punga goală decât capul gol. ...—frământare. Dar ce folos dacă această măsură nu se aplică și la actualele brutării ? Nu vedem nici un inconvenient în impunerea acestor obligațiuni tuturor brutarilor, căci e vorba de sănătatea publică. (Această măsura a fost impusă brutarilor din Ploești). De altfel generalizându-se această măsură pentu toate brutăriile, se va remedia în mare parte lipsa la cântar și chiar schimbarea deasă a prețului. Dacă s’ar obiecta că o asemenea măsură ar echivala cu închidea celor mai multe dintre brutării, la aceasta voi răspunde că primăria poate acorda un termen, în cursul căruia actualii brutari s’ar putea asocia între dânșii— câte 3-4—spre a-șî procura aparate mecanice pentru frământare și spre a instala brutării sistematice îndeplinind condițiunile cerute de igienă. Un cititor Starea spiritelor în țară In județ e liniște pretutindeni afară de mici neînțelegeri dintre unii proprietari și țărani cu privire la locurile de muncă. Din rapoartele venite la prefectură din partea inspectorilor comunali reese că pretutindeni locuitorii au eșit la munca câmpului, stabilind cu proprietarii condiții convenabile. Dorohoiu Pe moșia Sirbî, proprietatea epitropiei Sf. Spiridon din Iași, arendată d-lor frați Fischer și G. M. Prilogeanu, fost deputat,unde s’a zvonit că țăranii au pus cu forța plugurile în moșie, iată ce s’a petrecut . O delegație de 10 țărani, în frunte cu primarul satului, d. Gh. Simionescu, s’a prezentat la curtea de pe moșie unde găsind pe d. G. M. Prilogeanu, unul din arendași, a cerut, ca in toți anii, pămint pentru obștea țărănească, însă în’condițiuni mai avantajoase. D. Prilogeanu a răspuns că nu poate satisface dorință sătenilor, insă a sfătuit pe țărani să se adreseze în acest scop epitropiei Sf. Spiridon din Iași, proprietara moșiei Sirbî. Delegația s-a retras în cea mai mare liniște, a comunicat sătenilor rezultatul întrevederii cu d. Prijogeanu, după care toți țăranii au însărcinat pe primarul lor Simionescu, a interveni la epitropia sf. Spiridon în scop de a obține pentru țărani măcar câtimea de 400 fălci ce epitropia obligă pe arendașa lăsa nelucrată in fiecare an. Primarul Simionescu a intervenit in acest sens prin o petiție la epitropia sf. Spiridon și se așteaptă rezultatul acestei cereri. D. prefect I. Manoliu-Tețcanu, mi-a spus că atât prin satele unde a trecut d-sa, cât și in întreg cuprinsul județului Dorohoiu domnește cea mai perfectă liniște. Neamțu In Războeni, Cârligi și Budești sunt nemulțumiri printre țărani. Jandarmii, in cap cu căpitanul Chiriac, au plecat la Cârligi arestând 11 instigatori. Mercurî, la ora 1 d. a. cei 11 țărani au fost audiși la Piatra-N. și vor fi înaintați parchetului. In restul județului este liniște completă. D. Ermil Zaharia, prefectul județului, vizitează mereu comunele luind măsuri ca ordinea să nu fie turburată. OH—^Teleorman In județele Olt și Teleorman domnește cea mai deplină liniște. Putna Spiritele au fost cam agitate, pe alocurea, fie din cauza relei interpretări a nouei legi a tocmelilor agricole, fie că in unele părți s’a explicat intenționat altfel de cum sunt foloasele acestei legi. Pentru liniștirea spiritelor, d. prefect Săveanu a cutreerat cu automobilul timp de 3 zile în șir tot județul in lung și in lat, și convocând pe toți sătenii comunelor le-a dat explicațiuni asupra legei tocmelilor agricole, așa că a reușit să facă pe maî toți locuitorii de la țară să primească cu încredere această lege și unii chiar au primit să trateze invoelile agricole pe baza prețurilor ce se vor fixa ulterior de comisia regională , iar alții au hotărit să aștepte în liniște să se fixeze mai întâi aceste prețuri și apoi să contracteze cu proprietarii. Invoziî s’au stabilit până acum în comunele Păunești, Ruginești, Domnești, Pufești, Pădureni, Suraia, Căiieni, Mircești, Satu-Nămoloasa, Tirgul-Nămoloasa, Costieni, Nănești, Vulturul și altele și locuitorii din aceste comune au și început a face arăturile de orz. S’au făcut și câteva oferte de islazuri, iar altele sunt pe cale a se face. Ca măsuri preventive d. prefect a dispus ca tuturor jandarmilor din acest județ să li se procure cai pentru ca să facă mai cu înlesnire serviciul de patrulare. Apoi d..prefect, acolo unde proprietarul sau arendașul se arată mai îndărătnic, a intervenit personal intre proprietari și săteni, reușind mai pretutindeni să stabilească acorduri prin bună înțelegere. ti R.Sărat După notele oficiale, reese că în majoritatea comunelor din acest județ s’au început alăturile de primăvară pentru păioase,în special orzuri și ovăzuri. In privința arăturilor și semănăturilor de porumb, cari se fac mai târziu, părțile n’au convenit incă. Invoelile pentru munci agricole s’au făcut verbal, cu condițiune să fie puse in concordanță cu dispozițiile legei, îndată ce comisiunea regională va funcționa.. Contractări, provizorii scrise și legalizate s’au făcut în comunele: Gostienii-de-Jos, Gostienii Mari, Balta Albă și Bălăceanu, iar ele în Vișani. In comunele: Drogu, Câineni, Vâlcelele, Risipiți, Bogza și Mândrești țăranii nu au convenit asupra locurilor de muncă, dar sunt In tratări cu proprietarii. Semănăturile de toamnă s'au făcut in tot județul. * In legătură cu incidentul din Vișani despre care am vorbit în corespondența trecută, d. I. Nichiescu-Dorobanțul, proprietarul acestei moșii, ce se află arendată d-lui Avram Fișer, s'a interesat de aproape de situația sătenilor de pe moșia sa cerând relații în această privință administrației moșiei și celei comunale. In urma anchetei d-lui procuror, sătenii arestați in urma acestui incident, au fost puși în libertate. Invoelile sătenilor din Vișanî s’au făcut ori în fața d-lui prefect G. Iliescu. Suceava In întregul județ este liniște și țăranii ’și văd de munca câmpului. Vlașca In toate comunele este liniște. Locuitorii se ocupă cu munca câmpului. — La Chiriacu, locuitorii s’au învoit cu arendașii și au început facerea ogoarelor. — La Grădiștea nu s'au făcut invoele, e vorba ca Duminecă să se facă contractul cu d. arendaș. — La Brăniștarî, sătenii au eșit la muncă în moșia arendașului. Există insă o neințelegere : ei cer ca invoelile să fie făcute după noua lege, și arendașul le cere supra-plusuri de munci. — L’a Strâmba nu s’au făcut invozie. — La Băbăița și Talpa au sosit azi câte trei geandarmi rurali din compania Ilfov. Prin Băbăița a trecut escadronul de călărași.din reg. 10, venind din Osteflî (Teleorman). Escadronul a pornit spre Drăgănești (Vlașca). — Azi la orele 3 d. a., a sosit în localitate, din județ, escadronul din reg. 10 călărași. Ofițerii m’au asigurat că în județ domnește cea mai perfectă liniște. — La Bulbucata și Bălăria arendașii au împărțit locuri de muncă sătenilor. Dislocări de trupe In urma ordinelor primite de la centru, reg. 3 Olt din Slatina a plecat Miercuri, la 4 și jum. d. a. cu un tren special în Moldova. * Regimentul Teleorman No. .20, din T.Măgurele, a părăsit garnizoana tot Miercuri, la orele 4 d. a. cu un tren special cu destinația pentru Târgu-Jiu. In schimb va veni la T.Măgurele reg. 13 Ștefan-cel-Mare din Iași. Pentru transportul căruțelor militare, s’a rechiziționat caii și harnașamentele din oraș. Miercuri seara la 9 jum., două escadroane din reș. 6 roșiori, cu reședința in Tecuciu, au părăsit garnizoana, imbarcându-se cu destinație pentru Alexandria și Giurgiu. * Astăzi au sosit în Iași venind din Bârlad 2 escadroane de roșiori care vor face patrulări prin județ. De asemenea a mai trecut prin Iași un escadron cu destinația pentru Dorohoiu. * Ieri a sosit la Giurgiu, un escadron din regim. 6 roșiori din Tecuci. Din noapte se aștepta sosirea reg. 29 de infanterie din Dorohoi. * Din cele două escadroane de roșiori, venite la Iași din Bârlad, unul a rămas acolo iar altul a pornit spre Ruginoasa. (Prin telefon de la coresp. nostru particular) Craiova Deoarece s’a dat de unii o interpretare greșită articolului meu de ori, «Starea spiritelor in Oltenia», mă cred dator să revin asupra lui, sperând că vom aduce deplină lumină în cauză. Prin cele scrise nu spuneam de loc că la noi in Dolj in special, și în Oltenia, în general, s’are petrecând ceva anormal. Căci in afară de fapta nesoso mi w Tv a ■ ■ [UNK] r—n ___.. Argeș G. Comaniță ȘTIRI DIN STREINATAH — Prin poștă — Universitatea din Agram a fost închisă până după sărbătorile Paștilor, din cauza agitațiunilor studențești în contra Banului Croației. ... Se știe că acum câtva timp deputatul kossuthist Henz a împușcat în duel pe contele Keglevici, pentru care fapt a fost condamnat la 3 luni închisoare. Zilele TRIBUNA LIBERA Pâinea in Capitală In nici un alt oraș din lume nu se vorbește poate atâta despre pâine cât se vorbește în Capitala noastră. Plângerile se aud zilnic, în familii, pe stradă, în piață, in gazete și cu drept cuvânt pentru că nicieri nu credem că acest aliment de prima necesitate să se fabrice în condițiuni mai proaste ca la noi. Nu e vorba numai de preț care la urma urmei e regulat de târgul cerealelor, ci și de lipsa la cântar, de calitatea inferioară și neigienică ce se debitează publicului de către mulți brutari. Pentru a pune în evidență aceste neajunsuri e suficient să facem următoarea statistică: In Capitală sunt în total 95 de brutării dintre cari însă abia numai trei, în care fabricațiunea se face după ultimele sisteme mecanice. In toate celelalte se lucrează de către oameni. Pâinea se frământă cu mâinile, iar lucrătorii prin munca lor grea la frământare lasă să cadă sudoarea în aluat după cum constată și d. dr. Grünfeld în numărul „Universului“ dela 12 Februarie a. c. Afară de aceasta localurile lasă foarte mult de dorit. Cele mai multe nu îndeplinesc condițiunile igienice și nu constăm decât in o sală de lucru joasă, fără ventilație, unele instalate chiar prin subsoluri și pivnițe. Temperatura fiind totdeauna ridicată, oamenii lucrează jumătate gol, și prin munca lor grea, aluatul se îmbibează cu sudbare, miazme din aer, praful care se ridică și altele. Nu se dă asemenea nici o atenție depozitului de făină, el se găsește în unele brutării chiar in telier. După cum se știe, primăria a întocmit un regulament pentru funcționarea brutăriilor. De curând a prevăzut chiar că nu se va mai putea înființa nici o brutărie fără a avea aparate mecanice pentru 24ersare fatală Roman de William Le Queux XII Odinioară era vioiu, vesel și fericit. Acum stătea mereu posomorât și tăcut. Nu mai știa ceva să zică bucuria de a trăi. Nu se mai ducea la Savoy nici la Cecil nici in alte locuri de petreceri ale Londrei. Pentru dânsul nu mai existau teatre. El nu mai trăia decât pentru afacerile sale și când birourile sale erau închise, se întorcea direct acasă, prânzea singur și nici un servitor nu știa ce făcea tot restul timpului. In acea seară, Artur se afla la masă când un servitor intră în sală. — A venit un individ, un om care dorește să vorbeasca cu d-ta d-nule. — Cum se numește ? — Nu mi-a spus, d-le. — De câte ori trebuie să’ți spun că nu primesc pe niciunul din aceia cari nu’și dau numele? Spune-i să plece! Servitorul se retrase și atunci se putu auzi o vie conversație în vestibul. Apoi ușa se deschise din nou. — Omul acesta spune că’î pare foarte rău că nu are la dânsul un bilet de vizită, însă că se numește Raul de Clinchamps. — Cum a zis ? strigă Inwood sărind în picioare. — Raul de Clinchamps, domnule. — E un șarlatan, desigur. Chiamă-i înăuntru. După un moment se auzi in vestibul un pas grăbit și un individ înalt, îmbrăcat ca un locuitor din polonii, intri în sală. El ținea în mână o pălărioară albă cu bordurile largi, care trebuia să fi cunoscut zile mai bune. Inwood il măsură cu privirea din cap în tălpi. Fața streinului avea o culoare ca de aramă, atât de mult era pârlit de soare. Insă trăsăturile feței lui erau fine și delicate și ochii vioi și foarte mobili. Pe bărbie avea un smoc de păr negru, părul capului Îi era lung și încârlionțat. Fără să arăte câtuși de puțin încurcat, străbătu sala, și întinzând mâna lui Inwood, îi zise : — Ce mai faci, scumpe cumnate ? Sunt foarte fericit să fac cunoștință cu tine ! Inwood, din cale afară uimit, se uita la el cu ochii holbați, prefăcându-se că nu vede mâna ce i se întindea. — Nu înțeleg, zise dânsul. E asta o glumă? „In așa caz mi se pare că nu e nici la timpul nici la locul ei. — Pe toți dracii! E foarte măgulitor modul tan d’a mă primi! „Și eu îmi închipuiam că o să sari în sus de bucurie, când o să mă vezi. — Dar cine ești d-ta cu adevărat ? Pe cât mi-aduc aminte, nu te-am văzut nici o dată în viața mea. — Cine sunt ? Frumoasă întrebare făcută unicului frate al sărmanei sale soții! — Ești fratele Elenei ? Dar minți ! Dânsa n’a avut nici un frate. — Vrei să zici că nu ți-a vorbit nici o dată de mine ? „Nu mă mir de asta ! Sunt sigur că dînsa nu era tocmai mândră de mine. „Dar asta nu schimbă faptul că eu sunt fiul bătrânului Petre de Clinchamp, și prin urmare, cumnatul tău. Inwood a ținti o privire pătrunzătoare asupra musafirului, ca și cum ar fi voit să-l citească în adâncul sufletului spre a-i descoperi gândurile intime. Insă nu putu să vadă altceva decât un zimbot de nepăsare. — D-ta spui că ești fiul lui Petre de Clinchamps ? — Cel puțin așa mă asigurase întotdeauna bunul om și eu nu am nici un motiv d’a mă îndoi de cuvîntul său. — Dar atunci de ce Elena nu mi-a vorbit nici o dată de d-ta ? Inwood își aminti acum de acel mister care părea a întuneca fericirea și viața sărmanei sale soții. — Ah! E la mijloc o istorie cam lungă!... — Trebue să mi-o spui. Și cum străinul părea a sta la gânduri, Inwood adaogă: — Hai, vorbește ! — Ai putea cel puțin să-mi oferi un scaun ca sä șed ! Elena n’ar fi uitat așa ceva ! — Ia un scaun și șezi. — Iți mulțumesc Uite, istoria e lungă, aridă și trebue puțin udată. Și tânărul însoți aceste cuvinte cu o pufnire de râs. — Servește-te, Aci al Porto și Xeres. Dincolo e Viscky și apă gazoasă. — Prefer Viscky și apă gazoasă. Voi, englezii, știți cari sunt cele mai bune băuturi ! Și ciudatul individ bău un pahar mare de rachiu și întorcându-se pe scaun, întrebă cu tonul prea familiar : — Acum n’al putea sâ-m! dai și o țigară ? Inwood, fără să răspundă. Îi făcu semn spre cutia cu țigări ce era pe masă. Iar după ce streinul își luă o țigară și o aprinse, dânsul zise . — Să nu crezi că dacă îți dau voö și beiaî fumea în casa mea, sunt dispus să cred toate palavrele ce o să-mi înșiri. „Doresc să ascult istoria d-tale însă te înștiințez de la început că n’o să pun temeiii pe nici una din vorbele d-tale. — Bine ; am să vezi că la urmă n’o să zici tot așa. — Prin urmare, vorbește. Tânărul mai trase o lungă sorbitură din paharul cu Viseky ce își luase dinainte, și începu : — Precum avui onoarea să ’ți spun, eu sunt fiul unic al lui Petre de Clinchamps, fabricant de mătase din Sion. „Nu importă să ’țî vorbesc de copilăria mea. „La vârsta de 16 ani am intrat în comerciu primind un post în birourile tatălui meu. „Insă ideile lui și ale mele in privința muncei, se ciocniră chiar de la început. „Eu unul nu voiam să știb de disciplină, nici nu voiam sa aud de această buruiană. „De aci urmară certe cări țineau de dimineață până seara. „Mai la urmă, tatăl meu nu s’a mai ocupat de mine și nu avea dragoste decât pentru Elena. „Mă mir acum, când mă gândesc la trecut, cum de-a putut sa, mă țină atâta timp pe lângă dânsul, căci i-am făcut tot felul de boroboațe î (Va urma) . Sunt rugați d-nii abonați, cari fac reclamațiunii sau cer schimbări de adresă, sa bine-voiască a trimite la Ad de totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua adresa,