Universul, mai 1908 (Anul 26, nr. 117-147)
1908-05-01 / nr. 117
Hnță a Afganistanului.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 18108 Ortodox Miercuri, 30 Aprilej—Apost. Iacob și Sosipatra Catolic Miercuri, 13 Maiü.— Servațiu ’itasâr. soarelui 4.51. Apusul 7.32 «Universul» are următoarele Unii telefonice: Administrația.........................662 Radacția...............................12/88 Goomais Sri eu striSînatatea . 20/56 Buucurești, Ü0 Aprilie. C.EVB. și economia nnrmala La ec -gresul Camerelor de comerț, ce se va întruni în curând la Constanța, se va discuta între altele și chestiunea căilor ferate față de economia, nationalaramprua de comerț din București a adeastuit In această privință un raport documentat și interesant, pe care-l va supune congresslul. In acest raport, pe care-1 recomandăm tuturor celor ce se interes o axă de chestiune, sunt cercetate neajunsurile suferite de emiercianii, industriași și agricultori in ce privește transporturile pe căile ferate—neajunsuri pe cari însăși direcțiunea acestor căi le-a recunoscut în diferite rapoarte către ministeruluitărilor publice—și se arată ce trebue fă«ot pentru ca instituția căilor ferate să răspundă nevoilor economiei naționale. Rezervându-ne a reveni asupra acestui raport, vom reprouceazî comfluziunile lui; «in rezumat cauzele cari provoacă neajunsurile pe cari le îndură comerțul și industria de pe urma căilor ferate sunt următoarele : 1. Lipsa de vagoane și de locomotive. 2. Lipsa de căi duble, de linii de garaj, de halte de încrucișare, de rampe de încărcare și descărcare, etc. S. Alcătuirea tarifelor fără a se ține seamă de necesitățile economice și fără să se consulte persoanele interesate Din cele expuse în acest raport reese starea critică în care se află economia noastră națională din cauza căilor noastre ferate și din partea noastră propunem următoarele măsuri: 1. Statul să acorde căilor ferate sumele de care au nevoie pentru completarea materialului rulant și pentru facerea tuturor lucrărilor cari să înlesnească încărcările șî, descărcările de mărfuri precum și circulațiunea lor în mod mai lesnicios 2. Tarifele de transport să fie studiate din nou, cerându-se avizul consiliului superior al comerțului, așa cum prevedea legea de organizare a acestui consiliu, și nici un alt tarif să nu mai fie hotărît și aplicat până ce nu a fost supus consiliului superior al comerțului. 3. In exploatarea căilor ferate să domine un spirit comercial care să fie seamă de interesele tuturor ramurilor noastre de activitate economică. > 4. Să se dea măsuri în viitor pentru a nu se mai împiedica, din cauza transportului ■ trupelor la manevre, întreaga activitate comercială a țărei». . .«la soc. de stadii legislative * Membrii soc. de legislație s’au întrunit în mare număr k universitate , la orele 8 ,jum. seara. A preskat d. G Dissiou. D-sa a a■ ratat care este scopul societății : de a prepara viitoarea reformă legisla Lifera prints un stadiu critic «1 legilor •c» ne guvernă.. A urmat apel conferința d-flui Dem. l Negulescu, profesor universitar și magistrat, despre „Regulamentarea era tractatei de muncă“. D-sa a arătat că codul civil n’a reglementat contractul de muncă, fiind o legiunre specială în această privință ; nu avem. La Franța s’a făcut o serie de legi speciale. La 1898 s’a făcut legea relativă la accidentele de travaliu , care consacră teoria risicului profesional, adică patronul este ținut să despăgubească pe lucrător pentru orice accident survenit lucrătorului independent de orice culpă. Legea franceză sa ocupat apoi de situația lucrătorului ca debitor determinând cutimea din salariu ce se poate urmări de creditorul său, a reiglementat contractele de durată nedeterminată arătând condițiunile de resiliere si s'a ocupat în fine de situația femeei lucrătorului. In Germania, legiuitorul a reglementat chiar în codul civil această importantă materie izvorâtă din actualele nevoi sociale. 3 și privința codului român zice că „ am rămas cu acea ce se găsea în religea franceză la 1804, epoca confecținărei codului Napoleon. Dispoziția din art. 1472, cod civil, care, în caz de conflict de drepturi dintre patroni si lucratori, da crezământ patronului, este conservată din vechiul drept francez, unde exista diferența de clase sociale. Azi însă, în codul francez, a fost desființată această dispoziție prin legea de la 1868 și cu toate acestea ea se găsește încă în legistația noastră. Conferențiarul intră apoi în studiul amănunțit al diferitelor dispozițiuni din legea româna, care ar trebui să dispară într’o viitoare reformă legislativa. Se ocupă apoi de legea minelor, de legea meseriilor și de recenta lege a tocmelilor agricole, arătând că aceste legi spaciale nu au reglementat suficient contractul de muncă. " Societatea de studii legislative va " ține o serie de alte conferințe relative la legislațiunea industrială. D. Al. Djuvara, fost ministru, va ține în curând a doua conferință, tratând despre contractele de muncă, derivând dinjjlerea Invoelilor agricole. Mar. 3 O CUGETARE RE ZI 3 Un popor nu îmbătrânește nici nu se cumințește, el ramâne în totdeauna copilăros.. Legea Pentemostaniesrea legii de orgasiissape a comunelor rurale Organizarea comunelor rurale și administrația plăcilor PARTEA I ORSANIZAREA COMUNELOR RURALE TITLUL 1 Comuna rurală, satul și cota au 1 Art. 1.— Comuna rurală este persoană juridică. Ea se compune din unul ori mai multe sate sau cătune. Unul din aceste sate sau cătune servă de reședință comunei. Comunele rurale situate până la o distanță de 3 kilom. de marginea orașelor reședințe de județ sau denumirea de comune rurale suburbane. Pentru orașul București se consideră ca suburbane toate comunele rurale situate în interiorul liniei de fortificație. Azt. 2.—Comuna rurală nu se va putea constitui în viitor cu mai puțin de 200 contribuabili. Satul nu va putea avea mai puțin de 100 locuitori. Cătunele sunt centrele de populațiune care au mai puțin de 100 locuitori. Numărul și numele comunelor rurale, al satelor și cătunelor, precum și felul întocmirii lor, se stabilesc prin tabloul alăturat la această lege, care face parte integrantă dintr’iisa. Art. 4.—Nici o comună și nici un sat nu se va putea constitui decât prin lege și în urma avizului consiliului județean. Cătunele se vor constitui prin deciziunea consiliului de miniștri, după cererea ministrului de interne. Fiecare sat și cătun va avea vatra sa. Art. 6.—Alipirile și dislipirile de comune, sate sau cătune, precum și schimbarea de reședință a comunei, nu se pot face decât, prin lege, și aceasta după cererea făcută de consiliul comunal al uneia din comunele interesate sau de o treime a alegătorilor înscriși pe listele electorale ale comunei. Se va lua avizul consiliului județean și al consiliului administrativ permanent asupra cererilor de asemenea natură, in urma unei cercetări făcută la localitate de delegația județeană sau unul din membrii săi. Punerea în aplicare a alipirilor și deslipirilor de comune se va face pe ziua de 1 Aprilie, când începe anul financiar următor, luându-se înțelegere cu ministerul de finanțe întru ce privește circumscripțiile de percepere. Art. 8.—Averea proprie a comunei întrunită cu altă comună devine proprietatea comunei întregi. Se va întocmi un inventar al acestei averi. Locuitorii comunei întrunite continuă să păstreze proprietatea sau folosința exclusivă a bunurilor ce le aparțineau în comun. Tot astfel va fi și în cazul alipirea unui sat sau cătun. În caz de deslipire, comuna, satul sau cătunul reia proprietatea în natură sau, în lipsă, echivalentul tututuror bunurilor ce adusese la epoca alipirii. In ambele cazuri se vor determina în mod expres condițiunile plății datoriilor. Art. 9. —- In toate cazurile de alipiri și deslipiri de comune, consiliile comunale sunt disolvate de drept și se va precede in termenul legal la noul alegeri. Până la alegerea și instalarea nouei autorități comunale, se va numi, prin, decret regal, o comisiune interimara, conform art. 16. Sarelinele comunei Art. 10. — Comuna este datoare : a) A avea s casă comunală și localuri pentru sfaturile sătești; b) a avea localurile necesare pentru școli, conform legii învățămîntului primar și legii pentru facerea clădirilor școlare primare și înființarea Casei școalelor și a îngriji de Invățămîntul profesional, conform legilor în vigoare ; c) a îngriji de cult și biserică, potrivit cu trebuințele populațiunii; d) a îngriji de islazul comunal; e) a îngriji de copiii orfani sau găsiți, de bolnavi, între cari și alienați, de lehuzele și infirmii săraci din comună ; f) a îngriji de înmormîntarea decedaților săraci din comună și de înființarea și întreținerea cimitirelor; g) a îngriji de paza și buna liniște în comună ; h) a îngriji de îmbunătățirea rasei animalelor; i) a avea pepiniere pentru arbori roditori și alți arbori necesari la plantarea drumurilor și consolidarea pămînturilor și coastelor, după localitate ; j) a îngriji de igiena și salubritatea publică, precum și alimentarea comunei cu apă potabilă;k)a lua măsuri,conform legilor șî a regulamentelor, pentru prevenirea sau?; încetarea boalelor epidemice și constagioase, epizootiilor, inundațiilor și pentru prevenirea sau stingerea inncendiilor, etc.; 1) a lua măsuri pentru stârpirea animalelor, pasărilor și insectelor rău-făcătoare; m) a îngrijit de târgurile de vite și abaterii; n) a împrejmui vatra satului ; o) a înînființa și întreține serviciul telefonic între reședința comunei și satele și cătunele ei. p)a îndeplini toate celelalte obligațiuni ce i se impun prin legi și regulamente. TITLUL III Administrațiunea comunală CAPITOLUL I Compunerea consiliului comunal și sfatului sătesc SECȚIUNEA I Compunerea consiliului comunal Art. 12.—Consiliul comunal se compune din 9 consilieri in comunele cari au până la 5.000 locuitori și din 11 consilieri în acelea cu o populațiune de peste 5.000 locuitori. Numărul membrilor ce compun consiliile comunale se va determina de consiliile județene respective în prima sesiune ordinară ce urmează după facerea recensământului general al populații și pe baza acestui recensământ. Deciziunile date de consiliile județene în această privință sunt definitive și se vor executa la primele alegeri ce vor avea loc. In caz de alipiri sau deslipiri de comune sau sate, numărul consilierilor comunali se va determina de delegațiunea județeană. Art. 14.—Când consiliul comunal i se găsește prin vacanțele ivite redus la două treimi, se va precede la alegeri complimentare în termen de două luni de la cea din urmă vacanță ivită. În cele din urmă șase luni cari preced reînoirea integrală a consiliului comunal alegerile complimentare nu sunt obligatorii. Art. 15.—Dacă consiliul comunal ar stărui să se depărteze dela atribuțiunile sale, sau dacă actele sale ar fi de natură a tulbura ordinea publică, sau dacă, prin rea credință, ar compromite interesele comunei, sau dacă, prin demisiune sau in orice alt mod, numărul membrilor ce compun consiliul comunal se va reduce la mai puțin de jumătate, sau, in fine, dacă între consilierii în funcțiune nu s'ar afla nici unul cu știință de carte și în condițiune de a fi ales primar sau ajutor, in caz când unul din aceste posturi ar fi vacant, consiliul va fi dizolvat prin decret regal. Dizolvarea nu se va pute pronunța decât în urma unui raport motivat al ministrului de interne, bazat pe o cercetare făcută în localitate de prefectul județului și cu avizul conform al consiliului administrativ permanent. Acest raport se va publica prin Monitorul Oficial odată cu decretul de dizolvare. Art. 16.—Două luni cel mult după dizolvarea consiliului comunal se fac nouă alegeri; în acest interval o comisiune interimară va administra interesele comunei. Această comisiune se numește prin decretul de dizolvare dintre alegătorii comunali cu știință de carte cei mai greu impuși. Ea se compune din trei membri, din care unul este desemnat președinte. Puterile comisiunei interimare sunt mărginite la acte de pură administrație. In nici un caz nu va putea să lege finanțele comunei peste veniturile reale ale bugetului în exercițiu, nici să primească socotelile primarului sau perceptorului fiscal însărcinat cu perceperea veniturilor comunale, și numai în cazuri de vacanță va putea face numiri provizorii în funcțiuni comunale. Funcțiunile eomisiunea interimare încetează de drept îndată ce consiliul comunal a fost instalat. SECȚIUNEA II Compunerea sfatului sătesc Art. 21.— Sfatul satului va fi dizolvat, pentru motivele arătate la art. 15, prin deriziune motivată a ministrului de interne, luând avizul Consiliului administrativ permanent. Această deriziune se va publica în «Monitorul oficial». CAPITOLUL II Constituirea și funețicinarea consiliului comunal și sfatului sătesc SECȚIUNEA I Constituirea și funcționarea consiliului comunal Art. 24.—Consiliul comunal își verifică singur alegerea, dacă ea a fost contestată. Contestațiunile asupra operațiunilor electorale se vor rezolva conform art. 56 din procedura electorală. Deciziunile ministerului de interne se vor lua cu avizul conform al consiliului administrativ permanent. Cazurile de incompatibilitate și incapacitate se vor judeca de consiliul comunal, cu drept de apel la delegațiunea județeană, care va statua definitiv. Apelul se va face de către cel interesat sau de către administratorul plășii în termen de cinci zile libere de la data hotăririi și se va rezolva în termenul prevăzut de art. 57 din legea asupra procedurii electorale. Dacă nu s-au făcut contestațiuni sau dacă ele au fost respinse, prefectul va convoca pe membrii consiliului comunal din nou aleși ca să se constitie. Consiliul comunal nu se poate constitui dacă nu sunt de față jumătate plus unul dintre membri ce-l compun. înainte de a precede la lucrări, membrii consiliului comunal vor depune, în prezența administratorului plășii și în asistența unui preot, următorul jurămînt: ,,Jur credință Regelui, supunere Constituțiuniî și legilor țării mele. Jur sprijin intereselor comunei. Așa să-mi ajute Dumnezeu“. Membrii cari după două convocări nu se vor prezintă spre a depune jurămîntul se consideră că refuză mandatul de consilier comunal. Art. 25.— Consiliul comunal se întrunește în sesiune ordinară de două ori pe an : la 15 ianuarie și la 1 iunie. Durata sesiunilor ordinare va fi de 10 zile. Ea poate fi prelungită cu autorizarea prefectului. In prima ședință primarul va da cetire unui raport general asupra situațiunii comunei. In sesiunile ordinare consiliul se poate ocupa cu toate chestiunile ce intra în atribuțiunile sale. In sesiunea ordinară din ianuarie consiliul se va ocupa în special cu votarea bugetului exercițiului viitor, iar în sesiunea din iunie cercetarea socotelilor comunei pe exercițiul inclus. Lipsa de convocare nu împiedică întrunirea consiliului comunal la epocile fixate pentru sesiunile ordinare. întrunirile consiliului comunal se țin in localul primăriei. SECȚIUNEA II Constituirea și funcționarea sfatului sătesc Art. 29. — Îndată după efectuarea alegerii sfatului sătesc, primarul, dacă se va fi făcut vre-o contestațiune la biuroul electoral, va înainta delegațiuni județene, prin prefectura jud. actele alegerii ; în caz contrariu, se va precede conform alin. I și VI de la art. 24, convocându-se de prefect membrii sfatului spre a depune jurămîntul prescris la acel articol, în prezența primarului și în asistența unui preot.. (Va urma) Costinescu le-a făcut cunoscut că va fi nevoit guvernul să ia măsurile ce va crede de cuviință și va înființa depozite în țară. D. Dim. Sturdza a părăsit întrunirea la orele 6, iar fabricanții au terminat consfătuirea la orele 7 seara. Rusenescu...... ..... O ............mv iPIKOVSER PE ZI Luna lui Aprilie e bună, dar când se supără e cea mai rea din toate._______ DELEGAȚIA „IMnsiei« studenților români la Gernanți Duminică, 27 Aprilie c., urmând a fi aniversarea soc. studenților români ..Junimea“ din Cernăuți, a plecat din Capitală d-nn : Spineanu Alexandru, președintele „Uniunei“ studenților; Bărdescu Anton, vicepreședinte; Beștelei M. și Cezar Spineanu, membri. Delegația a fost primită în Cernăuți de d. Cornel Cornean, președintele ,,Junimea“ cu numeroși membri ai societatei. Apoi a fost condusă în localul „Junimea”,, unde în prezența unui numeros public român, d. președinte Cornean după ce salută prin cuvinte bine simțite delegația fine o interesantă și frumoasă conferință asupra însemnătății acelei zile. Seara, s’a cântat și reprezentat admirabil, piesa lui Alexandri , „Baba Hârca“ de membrii „Junimei“ și „Armoniei“ precum și baletul din „Noaptea Sfintului Andrei“, jucat cu multă grație de frumoasele domnișoare române. In urmă a fost în grădina „Gottlieb“ o întrunire la masă a studenților după care s’a expediat d-lui ministru Sp. Haret o telegramă. Fiindcă „Junimea“ împlinește 30 ani de viață, s’au hotărît și pentru luna Iunie serbări jubiliare, la cari vor fi poftiți, prin delegați, toate societățile studențești române din regat și străinătate precum și numeroși literați români. A doua zi delegația „Uniunea“ a vizitat întreg palatul reședinței și alte instituțiuni culturale românești, după care a părăsit orașul în frățeștile salutări ale membrilor „Junimei“. Copii omorât de tramvai« De câtva timp în urmă accidentele de tramvaiü s'au înmulțit in mod îngrozitor. In cursul acestei luni am avut de înregistrat patru accidente foarte grave de tramvaie, din cari două au fost mortale, iar celelalte două au produs victimelor mutilări simțitoare ale corpului lor. Eli s’a mai întâmplat un accident și acesta este poate cel mai groaznic dintre toate cele din urmă. In calea Călărașilor, prin dreptul caselor cu No. 109, se afla pe linia tramvaiului un băiețaș ca de vre-o 2 ani și jumătate, jucându-se. In acel moment venea din sus un vagon al tramvaiului Călărașilor. Conducătorul tramvaiului nu observă copilul decât în ultimul moment, când a fost prea târziu pentru a putea opri vagonul. Calul răsturnă mica victimă, iar roțile din dreapta a vagonului trecură peste corpul copilașului imililindu-l intr’un mod groaznic. Când pasagerii din vagon, îngroziți de nenorocirea întâmplată, scoaseră de sub roatele vagonului trupul sângerând al nefericitului copilaș, acesta încă mai dădea oarecare semne de viată. Corpul sau întreg era însă plin de răni adânci, iar fața sa mutilată în mod oribil. S’a telefonat imediat după ajutorul sec. de salvare. Când însă, peste câteva minute sosi cuplul societăței cu d. doctorand Păunescu, victima expirase. Acest groaznic accident, care a impresionat peste măsură publicul de față, s’a întâmplat la orele 6 și jum. seara. Copilașul se numește Iancu Leon Gold. Părinții săi cari domiciliază in str. Romană, venind ori la o rudă a lor, in calea Călărași, au luat și copilul cu dânșii. El scăpând însă mai târziu supravegherea părinților eși în stradă, unde-șî găsi o moarte atât de fioroasă. Cadavrul a fost dus la morgă iar vizitiul vagonului arestat. Circumscripția 21, anchetează faptul. Rep. Consiliul de război al marinei din Kiel a condamnat pe inginerul de marină Steck la șase luni închisoare, pentru furturi de efecte militare, la degradare și la trecerea in cl. II a armatei. Se desminte categoric zvonul că prințul moștenitor George al Serbiei ar fi tras un foc de pușcă asupra unui soldat—care ar fi fost ucis—încercând să ochiască o țigară pe care o avea soldatul in gură. Se afirmă că această povestire a fost făurită la Viena. .*. Guvernul japonez a trimis în Coreea alte două noui regimente spre a reprima turburările. Tribunalul din Nürnberg a condamnat la 6 luni închisoare pe baronul Scheurl de Defersdorf, fost ofițer în armata bavareză, pentru că a falsificat mai multe polițe.______ ___________ SFATURI mm LAPTAR! Primăria Capitalei a publicat o broșură care conține 100 de sfaturi pentru cei ce se îndeletnicesc cu negoțul de lapte. In această broșură, pe lângă o mulțime de povețe de ordin general, sunt și unele menite să înlocuiască lipsa de cunoștințe de care suferă mai toți lăptarii. Grajdurile pentru vite să fie construite de pămînt sănătos, pe cât se poate departe de mlaștini și ape stătătoare ; când se schimbă felul de hrana al vitei, schimbarea nu se va face deodată, ci treptat , să se dea vacilor de lapte câte 20 grame sare pe zi ; vitele trebuesc scoase zilnic câte puțin la aer; o vacă care se mulge de 3 ori pe zi dă lapte mai mult și mai bun decât în cazul când s’ar mulge de două ori ; vasele în care se mulge laptele se vor spăla cu apă fierbinte și sud întrecându-se bine cu peria); in timpul mulgerii nu se va da hrană bivolițelor sau vacilor, orânduindu-se lucrurile astfel ca tainul să-l ia după mulgere. inspecția sTveranului la școala de artilerie și geniu . M. S. Regele, însoțit de d. general Mavrocordat, șeful casei militare regale, a inspectat eli la orele 10 dim., școala militară de artilerie și geniu din București. La școală M. S. a fost primit de d. general Averescu, ministru de războiu, general Grăiniceanu, șeful statului major, de generalul Coandă, comandantul diviziunei a 4-a , general Gheorghiu, comandantul brigadeii-a ; lt.colonel Grigorescu, comandatul școalei; colonel A. Demetrescu, șeful statului-major al corpului II de armată; colonel Solacolu, comandantul reg. 21; colonel Saegiu, de la marele stat major; colonel Tănăsescu, comandantul pieței; loc. Naum, aghiotantul ministrului de războiu, de toți profesorii școalei și de numeroși ofițeri superiori. După ce elevii au executat mai multe exerciții, M. S. Regele a vizitat localul școalei. Inspecția s’a sfirșit la orele 12, când M. S. a părăsit școala. TARIUR MOȘILOR Târgul Moșilor va începe anul acesta la 21 Maiu și va ține până la 2 Iunie. Serbarea de Joia Moșilor cade la 29 Maiu. Închirierile locurilor pentru prăvălii și restaurante se vor face in câmpul Moșilor în zilele de 8 și 9 Maiu, orele 8—11 dim. și 4 jum. până la 7 seara. Comisiunea de licitație se compune din d-nii P. Țârușanu, consilier comunal ; Orăscu, sub-directorul lucrărilor teehnice ; Eliescu și Mihăescu, directorii serviciilor administrativ și al comptabilităței de la primăria Capitalei, întâmplări din țară [De la coresp. noștri particulari) Luni, 28 Aprilie. GIURGIU.— Pruncuciderea din Vida.—Parchetul a fost avizat că fata Anastasia Dumitru G. Dragomir, din Vida-Furculești, a dat naștere unui copil de sex feminin acum 20— 25 zile, pe care ucizându-l l-a îngropat după casă. Făcându-se cercetări, s’a găsit cadavrul, iar inculpata a fost arestată. Accident.Aseară pe când d. Carol Kistensegher, funcționar la serviciul hidraulic, trecea în trăsură cu 2 prieteni pe la «poarta de fier», ducându-se la localul serviciului hidraulic, au fost loviți grav de o sârmă cu dinți pusă dea curmezișul stradei și care nu avea un felinar în timpul nopței. Carî s’au speriat și puțin a lipsit să se întâmple o nenorocire și mai mare. . C.LUXG.—Sinucidere.— Azi s’a găsit Înecată în iazul moareî d-lui maior Cocăneanu, din Conțeștî, femeia Constantina C. Rădulescu, în vârstă de 60 ani. Defuncta suferea de mai mult timp de o boală incurabilă. Rănire gravă. Locuitorii Ilie Mitu și D-tru Sârbu, din Vrănești, aflându-se ori in pădure, au fost atacați de Gheorghe și Ioniță M. Vlășceanu. Cei dintâi au căzut la pământ în nesimțire. Ei au leziuni cari le pun viața în pericol. Ca motiv al acestei agresiuni se dă o ceartă veche, provenită din neînțelegerea asupra impărțirei unei proprietăți. TÂRGOVIȘTE.— O grozavă nenorocire inlăturata.^O teribilă nenorocire, care era să facă mai multe victime, a fost înlăturată aseară, grație curajului a 7 elevi ai școalei de cavalerie? Iată despre ce este vorba: Aseară pe la orele 7 jum., trăsura d-lui David Iosef, coproprietarul fabricei de spirt din localitate, în care se afla soția cu două fiice ale sale și o guvernantă, se întorcea in oraș, după ce făcuseră o preumblare prin satele din împrejurimi. Din nedibăcia visitiului, trăsura trecând prin râul Ialomița, a fost condusă într-un loc unde apa era foarte adâncă. Caii speriindu-se, au rupt hamurile și au luat-o la fugă, lăsând trăsura în mijlocul apei. Din cauza curentului trăsura era amenințată să se răstoarne, iar cei cari se aflau într’visa să piară în valuri. Țipete desperate de ajuți» ieșeau din piepturile acestora, întâmplarea făcu ca elevii Bet loiu, Pleniceanu, Weineter, Gras, san, Săulescu, Steriade și Cascarache de la școala de cavalerie, să treacă în acel moment pe puntea de peste Ialomița inapoinéuse de la ridicări topografice. Văzând pericolul în care se stau cei din trăsură, au sărit apă și cu ajutorul vnnourii a reușit să-î salveze scoțându-i mai pe toți. Imediat apoi trăsura a fost răsturnată de văluri. Elevul Beloiu care a sărit cel d’intäiu in apă, s’a ales cu o ușoară rană la o mână. Eroica faptă a celor 7 elevi e de admirat și li ’se cuvine toată lauda. Moarte subită.—Alexe Mușat, în etate de peste 70 ani, din Pătroaia, a murit subit. Inapoerea corpului didactic din escursiune.—Cu trenul de aseară, s’au înapoiat din escursiunea ce au făcut în orașele Brăila, Galați, Tulcea și Sulina, membri corpului didactic primar din județul și orașul nostru. De la barou.Alegerea decanului avocaților, care era fixată pentru eri, a fost amânată pentru Dumineca viitoare. _______ aiesta&ișit de la Măparete- Oteteleșan. Se știe că moșia Măgurelele-Oteteteleșanu e proprietatea Academiei române și e cultivată in regie. Zilele acestea s’a prezentat la guargul Apostol Nistor de pe acea moșie un țăran numit Enache Stanca și a cerut să i se dea pământ pentru islaz. D. Nistor i-a refuzat cererea, deoarece acesta nu are vite și afară de aceasta anul trecut el a arendat pământul ce i se dăduse pentru iite, fără ca cel puțin să plătească și el la rândul său arenda ce se cuvenea Academiei. Enache Stancu fiind rafuzat, a scos un revolver și a tras asupra d-lui Nistor două focuri fără să-l atingă. Un glonț insă a nimerit în mână pe fiul atentatorului, care se afla de față și i-a sdrobit un deget. Criminalul fiind arestat a fost înaintat parchetului care a însărcinat ne d. judecător Popovici cu instrucția afacerei. D-sa a ascultat ieri mai mulți martori. T. "^|||l [UNK]INHI^ ll|||||T[|| 1| Mp gppței miu.li.ni»n Ordonanța privitoare la fabrici și ateliere Primăria Capitalei a dat o ordonanță cu privire la fabricile și atelierele din București. Toți patronii atelierelor și fabricilor sunt obligați să esecute cu punctualitate îndatoririle ce le sunt impuse prin art. 34, 35 și 36 (fen regulamentul industriilor insalubre, adică să facă la serviciul sanitar al primăriei, declarațiune formală, arătând felul industriei sau șomeretului ce exercită și situațiunea localului unde funcționează Prin atelier se înțelege orice cameră sau apartament, în care lucrează mai multe persoane, de la două cel puțin și ale căror produse sunt destinate comerțului. Declarația menționată mai sus va trebui făcută în termen de 45 zile de la data acestei ordonanțe.Direcțiunea sanitară va înscrie aceste declarațiuni într’un registru și va libera fiecăruia câte o chitanță, care va fi prezentată la inspectarea atelierelor și fabricelor. Orice abatere se va pedepsi o amendă de la 10—100 lei. MIȘCARE IN CORPUL MEDICAL In corpul medical s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de erî: D. dr. Const. Popescu a fost numit inspector sanitar al fabricelor și stabilimentelor industriale. D-nii d-r. B. Drăgoescu și P. Cazacu, cari au funcționat ca inspectori sanitari la fondul de epidemii, au fost confirmați în aceTITLUL III âîn aö la HARTA AFGANISTAN« — Vezi ilustrația — După cum se știe, acum de curând a isbucnit în Afganistan o revoltă a triburilor numite Mohmand. Generalul Windox, comandantul trupelor engleze a reușit să prăbușească în parte această răscoală, care devenise primejdioasă pentru coloniile engleze din vecinătate. Ilustrația noastră de azi reprezintă o hartă a Afganistanului și a ținuturilor dimprejur. --- I— IMÜH—Ha> ——— minmmm inferior-zoților de petrol la minister iel de împune ri, la orele 4 după amiază, s’au întrunit la ministerul de finanțe, fabricanții și reprezentanții marilor fabrici de petrol din țară, fiind convocați de d. Emil Costinescu, ministru de finanțe, spre a discuta asupra modului de repartizare a vinzării petroleului lampant în țară. La întrunire au luat parte 16 persoane, fabricanți și reprezentanți La discuție a asistat și d. Dim. Sturdza, prim-ministru. D. Emil Costinescu începe discuția generală, care a durat până la orele 7 seara, cerând fabricanților ca să caute să se întrunească cât mai curând posibil și să se înțeleagă între dinși din privința înființărei depozitelor de petroleu în țară, căutând în același timp ca populația să fie îndestulată cu petrol care să se vindă maieftin decât se vinde azi. D. Costinescu, a spus că prețul de 30 bani kilo cu care se vinde azi petroleul este prea scump. D-sa a promis că la cea dintâî ocazie va căuta să scadă pe cât va fi posibil taxa fixului și fondului comunal de 12 bani pe kilogram care este azi, în folosul consumatorilor de petrol. Fabricanții de petrol vor trebui să se întrunească cât mai curând spre a lua o demisiune în această privință, și a o supune aprobarea ministrului de finanțe, căci în caz contrariu, d. ȘTIUM STREINATATE — Prin poștă — „” Consiliul comunal din Lemberg a hotărît ca cu ocazia jubileului împăratului Francisc Iosif, să înființeze un azil în care să se primească copiii găsiți până la vârsta de 7 ani. Pentru acest scop a cedat un teren și a dat suma de 150.000 coroane. Afară de aceea a decis ca să dea la fiecare an o subvenție de 25.000 coroane. Dumineca viitoare, 4 Maiü, se va deschide în palatul industriei din Budapesta, expoziția internațională de automobile, care se află sub protectoratul archiducelui Iosif. In comuna Botfalu (Ungaria), niște indivizi necunoscuți au luat jos de pe școala comunală tabla cu inscripția maghiară, care a fost dusă in pădure si murdărită. 15 smuktmk MARE ROTSAM — de — XrfuidUs'srieo de Uosa PARTEA ÎNTÂI VIÎ In cursul noplei — D-ta! esclamä Gilda surprinsă. — Da, eu! Mi-a propus o faptă teribilă, dar mai bine să, mor fie o mie de ori, decât să «ncepi. — Ei bine, Gilda, dacă vrei să YAî-bești vorbește! Sunt dej,cubesti de viață, dar redă-mi încă puțin din iubirea ta trecută , este adevărat că simt foarte nenorocit. Un moment de tăcere urmă, pădurarul plângea în tăcere, Gilda a« au ® în tavan cu o privire a-i -si eisi moartea ha, e adevărat ? = zise ea in fine fără a răspunde la lamentările tatălui seu. — Da, răspunse el cui vocea slabă. — Eî bine,reluă femeia,geghiazi asupra D-lui... — Nul pronunța numele, zise repede Lazaro; el se numește Prospero Vitalmi. — Nu vouă uita, răspunse Gilda; trebue să veghiezi asupra lui ; fă pentru dânsul pe cât e posibil ca să-i îndulcești posițiunea, fă ca să fie apărat de orice pericol. .— Dar voește să scape pe d. Silvic ; ar putea el să fie cu no!" — Da, va fi, reluă Gilda; și d-ta tată a" partea d-taie în această afacere", îți voit, spune cum trebue să te conduci, și mă vei asculta, nu e adevărat? — Oh ! cu tot sufletul! esclama pădurarul. Ce nu ași face să obțin... Se opri încurcat treșând o privire rugătoare către Gilda. Acesta se sculă și se îndreptă către ușă. — Se poate, zise ea, ca ea să mă reîntorc să mă înțeleg cu e L Prospero. Dacă ne vei ajuta și vom ajunge a scăpa pe d. Silvio, atunci poate vei obține aceea ce dorești atât: ertarea mea ! Ea puse mâna pe clanță ca să deschidă ușa, dar Lazaro se repezi la ea și o strivise in brațele sale. Fata se luptă, dar bătrînul reuși să o sărute pe frunte. Gilda îl respinse atunci cu energie, deschise ușa și fugi afară din casă, perzându-se în întunerecul nopței. VIII Tutoarea lui Silvio Gieppi Dupe câteva zile de la evenimentele descrise mai sus, un om in vârstă și o femee tinară se bate jos din vaporaș la Raveno și plecară la Belvedere. Or mai avea aspectul nobil, femeia era de o frumusețe strălucitoare și era îmbrăcată cu multă eleganță ; când ajunseră amândoi la poarta de la Belvedere, intra ca și cum ar fi fost stăpânii casti. Erau de fapt. Tânăra femee era Isabela Greppi, născută Gismondi, tutoarea lui Silvio și omul în vârstă, tatăl său, fostul tutore. Gilda ie eși înainte. Ea știa că avea stăpâni nui și-l aștepta. Sufletul sau amorît și tulburat o făcea să fie puțin curtenitoare și respectuoasă com cerea împrejurările în care se găsea; stetea inmobilâ înaintea frumoasei tinere fără să poată pronunța o vorbă de buna-venire. D.Gismondi o cunoștea căci o văzuse de două ori în copilăria pupilului său; a trebuit să înceapă dânsul a vorbi. — Cine e aceasta? zise atunci Isabella cu un accent nemulțumit : sper că vor mai fi și alte femei la Belvedere. — Vila este părăsita de multă vreme, nu uita fata mea, răsduna Gismondi aruncându-i o privire semnificativă, dar va sosi curând ca meriera ta; acesta e Gilda despre care ai auzit vorbindu-se. — Oh ? de multe oriesclamă tinăra schimbându-și atitudinea, și începu să surîdă către Gilda care o privea. Silvio, sărmanul Silvio, mi-a vorbit de d-ta; el te iubea și pentru iubirea acelui nenorocit spera că vom fi bune prietene, nu e așa? Tânăra femee zicând așa, întinse mâna, cu multă gentileță Gilde, și aceasta nu putu face altfel decât să o atingă cu buzele și îi zise aplecându-se . — Va fi datoria mea să vă servesc pe cât posibil mai bine, voi fi fericită să vă mulțumesc. Dar aceste vorbe erau zise fără espanasiune. Isabela înțelese bine, și aruncă o privire semnificativă tatălui sau: — Pe aceasta va fi greu să o învingem. Dar dacă Gilda i-o purta credință nenorocitului său stăpân! In Raveno, după prima surpriză, se zicea că familia Gismondi a făcut așa cum trebuia. D-rul Pandolfi care avea o numeroasă clientelă în acele părți, și se bucura de stima generală, vorbea peste tot despre modul cum tânărul milionar a tratat pe femeia ce el singur și-a ales ca să-i fie tovarășa vieții; această noutate care nu se știa încă, făcea o profundă senzație, făcând ca fiecare să comenteze cum voia, fiind siguri de nebunia tânărului însurat. Vederea tinerei mirese făcea ca opiniunea locuitorilor din Raveno să fie in favoarea sa, D-rul Cipriano , răspândise vorba prin oraș că din ea venise să se stabilească acolo ca să fie mai aproape de nenorocitul sau bărbat, și care, el, nici nu d vrea sa audă de ea; dar ea dorea sa stea gata lângă el, căci spera In grabnica lui lasânătoșire. Aceste comentarii făcea pe Isabella mai interesantă, și ea făcea tot posibilul ca să menție buna opiniune ce avea toți de ea. Chiar din prima zi știu să dovedească puterea ce avea în calitate de tutoră ; voia ca toți arendașii din Belvedere să vină să-i ofere omagiile lor. Tatăl sau o prezentă lor, zicând că ea este succesoarea lui in administrația averii soțului ei atins de alienație mintală, că fiecare trebuia să o asculte și să o recunoască ca absolută stăpână. Isabella, deși se pricepea puțin în administrarea moșiilor, dar cu inteligența care nu e comună la femei, începu lucrul, și toți țăranii erau convinși că ea nu facuse altceva d«cât să se ocupe cu administrarea moșiilor. Ea avea apoi o vorbă dulce pentru fiecare, se informa despre toate familiile și promise la toți că în curând îî va vizita. Arendașii plecară satisfăcuți și plini de admirație, și se duseră în sat să o laude. Soarta nenorocitului era cât se poate de rea. Bogați ca și săraci, la care Isabella le dădea de pomană, vorbea cu entuziasm de tânăra femee, și fiecare zicea «§ e mai bine el s’au scăpat de nebunul din Belvedere. Noutăți puțin mulțumitoare ajunsese până la locuința lui Lazaro. Pădurarul nu se prezintase încă stăpânei, dar Gilda fusese de multe ori, de vorbise cu Prospero Vitalini și-i spusese cele petrecute la Belvedere. W* matí