Universul, iunie 1908 (Anul 26, nr. 148-177)

1908-06-25 / nr. 172

Azi Marti a apărut No. 581 din Satul Călătoriilor M — Se vinde cu 10 bani în toată țara — ei iartșahri Fledle», noul inspector general al ar­matei austro-ungare fizică , senatorul Oraen­­te cel pentru chimie. D’Annuxio și Fogazzaro nu au nevoe de a fi prezentați cititorilor d-voastră. Schiapparelli e poate cel mai mare din astronomii in viață; el, intre altele, e descoperitorul «analelor din Marte ; Grassi e o ilustrațiune națio­nală și e senator de puțin timp ; cel mai mare titlu de glorie al lui • de a fi descoperit că maladia • datorită infecției țințarului «anopele». G. Nesti. Calendar pe anul 4908 Optodox tflsuf Să Inaie.— + Nașterea St­ema Boteză­terții Calo­le Marți, 7 labe.— Willibald Bete. sanelul 4.40. Apusai 8.02 «fluisersui» are următoa­rele Unii telefonice: Administra­ți*.......................6­62 Ratați* ...... i?;38 Q^­umktmS m siriantate* . 20^56 | &vaurejfi. 94 Iunie Z Despre reporspire WBSmoSOM Sunt concscute, din Înregis­tra* ce le-am făcut la timp, «are trei curente ce există prin­­tre meseriași cu privire la or­­gani­sarea acestora. aiÖi din el cer ca legea me­­­seriilor să fie modificată adânc, deși nu are de­cât vre-o câțiva »ni de existență.­ Ä pretind­­iesSințjirea corporaților, cu toate că aceatea n’au ajuns. Iofl la deplina organ «are , ki sfârșit, «fții vor să nu se­ schîmbe nimic, deși s’au ridi­cat și se ridică menem atâtea plângeri asupra traiului corpo­rațiilor. Chestiunea merită tot inte­resul, nu numai pentru că me­seriașii formează o categorie socială foarte numeroasă, dar­­și pentru ca dezvoltarea sănă­toasă a meseriilor are mare în­semnătate pentru echilibrul e­­conomiei nationale. De aceea ne credem datori să relevăm toate manifestările ia legătură cu această chestie. "O asemenea manifestare am înregistrat zilele trecute, cu o­­cazia ins­tal­aț­ei nouei Camere a meseriilor din Capitală. Unul din membrii acestei Camere, d. M. Botez, a spus intre altele că trebue să se vadă mai deaproape întrebuințarea fondurilor corporațiilor, căci se cheltuește pentru personal și din aceasta cauză nu mai rămâne mijloace îndestulătoare pentru casele de aj­utor și pen­tru cele­l­alte îndatoriri ale cor­porațiilor, de folos pentru me­seriași. Observațiunea d-lui Botez și cererea d-sale merită toată bă­garea de seamă. In adevăr, unul din argu­mentele puternice­ ale celor cari cer desființarea corporațiilor, este că taxele pe cari le plătesc meseriașii — de multe ori cu execuție—servesc numai la în­treținerea de funcționari și p­rm a-funcționari, fără ca mese­riașii, la schimbul sacrificiilor făcute cu greu, să aibă vre-un folos. Dar nu numai adversarii de­clarați ai corporațiilor spun a­­ceasta. Asemenea plângeri se ridică și din rîndurle meseria­șilor cari înțeleg și aprobă ros­tul corporațiilor, cari vor păs­trarea lor. . Sa pare clar ca: In gospodă­ria corporațiilor, e ceva necum­pănit și de aceea bine a făcut Camera de meserii când, prin graiul președintelui san d. T. Dobrescu, a declarat că se va ocupa de aproape cu această chestie. De altmintrelea, acum când avem un minister special pen­tru industrie și comerț, sun­tem încredințați că se va ur­mări de aproape stricta apli­care a legei meseriilor, pentru ca experimentarea iei să se facă serios. Facerea legei meseriilor a costat mult zdruncin și mari sforțări ; nu se poate arunca dar la coș o asemenea, legi, până nu sa va vedea lămurit ce e bun în ea și ce nu e.­rnîmim italia (Cerasporitorii particulari a­i Universului) Creditele militare pentru războiul cu Austria.—Toate partidele le a­­probă.—Nunzio Na și e liber. — Ca­zan»­ reînviat.—Agitația orașelor I­taliene.—Candidații la premiul Nobel Roma, 21 iunie. Cariera italiană și-a terminat lu­crările și a intrat în vacanță. Ulti­mul su­ü act a fost acolo Hn a aproba cu 280 voturi contra 12 n­i d­e cre­dite extraordinare militare în sumă de 223 milioane lire. Fapt de foarte mare însemnătate , nici un grup parlamentar nu­ a com­bătut acest proiect de lege, dacă se exceptează socialiștii cari, de alt­fel, s’au arătat destul de moi. In alte timpuri, o cerere de 223 milioane pentru cheltuei extra-ordi­­n­are militare ar fi provocat, o vijelie și proectul ar fi fost de­sigur respins. Azi, Camera italiană aprobă totul, și e­ra notat că alte 114 milioane pentru cheltueli militare extraordi­nare au fost acordate acum câtva timp și că vre-o sută de milioane s-au acordat pentru marina militară. Motivul pentru care antimilitariștii nu îndrăznesc să mai sufle e unul singur: țara înțelege că trebue să se pună în stare de apărare contra Austriei, care, de ani de zile, nu face decât să se înarmeze la granița de sud și pe Adriatica. Dacă în Noembrie guvernul ar veni să ceara alte 2 sau 3 sute de milioane, Ca­mera le-ar acorda și pe acestea și țara ar aplauda. Ea încă e aproape sigur că nouă credite militare vor fi cerute pentru sfârșitul anului. Raporturile oficiale între Italia și Austria sunt din cele mai bune ; mi­niștri au­ declarat-o ch­iar aetin de curând in parlamentele de la Viena și Roma, dar e un fapt care In afară de sferele oficiale nu e așa. In Aus­­tra e o ură aduncă em­itra Italiei și italienii răsplătesc pe austriac­ cu a­­ceiași monetă. Această ură ar putea duce totr’o zi la o ruptură ; in Italia toți sunt încredințați de aceasta și iată de ce se voesc prevederi, apte a pune Italia în măsură de a sfida amenințările Austriei și de a se măsura eventual, cu dtnsa. In afară de antipatiile firești, de veche și recentă dată, intre italieni și austriaci, aci se înțelege foarte bine că dintr’un moment intr’altul se jot ivi complicații primejdioase intre cele două guverne pentru afacerile balcanice. In Albania, în Macedonia. In toată peninsula balcanică intere­sate italiene nu pot merge de acord cu cele austriace. Când va fi cons­truită linia ferată da la Adriatica la Dunăre, antagonismul italo-austriac se va accentua—fiți siguri—și mai malt. Nu este deci de căutat asupra viitorului, ba Încă, din contra, cu cât se apropie scadența triplei alianțe cu atât mai mari dorin probabilită­­țnul mare și hotăriter conflict cele două Puteri rivale. fi." Nacho Nași și-a terminat pedeapsa recluziunei, care-­ fusese dată de Se­nat, constituit in Înalta Curte. El nu a fost internat în închisoare, a fost lăsat acasă, dar aceasta a fost până azi riguros pălită de poliție, pentru ca o fugă — ori­cât ar fi fost de neverosimilă — să fie cu totul cu neputință. în timpul deținerei lui Nași a lu­crat mult, a scris o amănunțită apă­rare a gestiune! lui ministeriale și peste câte­va zile o va publica, dedi­când-o credincioșilor din alegători in Trapani. Nași a spus că nu ține nici o so­coteală de justiția ordinară, nici chiar de aceea a Senatului ; el vrea ca ju­decătorii lui să fie în primul rând ce­tățenii din Trapani și apoi toți sici­­lianii. Aceștia trebue să-l judece acum, și Nași e sigur nu numai de absol­vire, ci și de triumf, ba încă de apo­teoză. Toată Sicilia e de pe acum in săr­bătoare pentru liberarea marelui ei concetățean ; fie ce oraș, fie ce sat se pregătesc să-l primească ca pe un Cezar reînviat; triumfurile vor fi așa in­cât amintirea lor se va perpetua, până la cea mai adincă posteritate. Strania și m­ică țară Sicilia! E destul ca un concetățean al ei să pară a fi o victimă a persecuțiilor politice din partea italienilor de pe continent, e destul aceasta pentru ca toată in­sula să se ridice in favoarea lui, să lupte pentru el și să-l susțină până la completa reparație. Trupeni realege de 4 ani h fiecare trei luni pe Nași și Camera, la fie­care trei luni și anulează alege­rea ; vor mai trece alți ani și feno­menul se va repeta fără varia­ție. Dacă la viitoarele alegeri generale, Nași și-ar pune candidatura la toate cele 50 de colegii ale Siciliei, orî­ce alt candidat s’ar retrage dinaintea lui. Și in viitoarele alegeri, sau poate mai înainte, el va obține de­sigur un plebiscit sicilian, care-l va proclama cel mai demn, cel mai curat, cel mai mare din cetățenii regatului. * * De cât­va timp cele mai mari o­­rașe din Italia se agită contra enor­mei scumpiri, a chiriilor și alimente­lor. La Roma, la Milan, la Neapole, la Veneția, chiriile *v. spovit de câțî­va ani cu 100 și chiar cu 200 la sută și in aceeași proporție s’au sctun­­pit și alimentele. Fenomenul se datorește mai cu seam­ă accentuărea bunei stări econo­mice a țarei, sporirea salariilor și ex­cesivei grămădiri a populației în ma­rile orașe. Dintr-o foarte recentă statistică re­zultă că unele orașe italiene au­ văzut în câți­va ani crescându-le populația cu 58 la sută, la Spezia, cu 40 la­ sută la Taranto, cu 35 la sută la Catania, cu 30 la sută la Roma și Milan și așa maî încolo. Pretutindeni s’au executat mari o­­pere de lărgire, dărâmîndu-se mii de case, și nu s’au făcut reconstruiri în aceiași­ proporție. Prututindeni apoi, prețul muncei mai mult de­cât s’a îndoit, și lucrătorul care ciștigă mai mult, cheltuește mai mult și deci a­­limentele sporesc în preț. Cine sunt sacrificați in această ge­nerală scumpete, sunt funcționarii și mica burghezie. S’a recunoscut insă nevoia de a se ajuta această foarte numeroasă categorie de persoane. La Milan s’a constituit un capital de 50 milioane spre a se construi case eftine ; la Roma s’au adunat 300 milioane în același scop. La Neapole, la Turin, la Spezia se urmează exem­plul Romei și Milanului. Ast­fel, de câți­va ani, aproape toate orașele ita­liene s’au mărit în mod simțitor și criza locuințelor va fi învinsă. Pentru alimente o altă afacere ; pentru mo­ment, nu se vede alt remediu de­cât într’o proporțională reducere de im­pozite , dar la aceasta nici guvernul nici Camera nu se pot resemna. * * * Anul acesta diferiți iluștri italieni concurează la premiul Nobel. Iată câte­va nume : D’Annunzio și Fogaz­zari concurează la premiul pentru li­teratură ; Schiapparelli în cei pentru adunarea“ sec. podgorenilor «Centrala» (Prin pești de la corespondentul nostru particular) Odobești, 22 Iunie. An, la orele 3 d. a., s’a ținut aer, sub președinția d-lui George Negropontes, adunarea generală a soc. «Centrala» și s’au luat in discuție următoarele chestiuni: Concurența pe care berea o face vinului și libertatea absolută a comerțului vinului. D. T­». Gdobeștianu face a ex­­punere a situațiuneî podgorenilor față cu noua lege a cârciumilor in comunele rurale ; citește apoi «n proces de memoria pregătit de d-»a spre a fi înmânat d-lui mi­nistru de finance. D. Duiliu Zamfirescu, mare pro­prietar, dovedește cu cifre infe­rioritatea tn care se găsesc acum producătorii de vinuri față de fa­bricanții de bere și propune a se ruga pe d. S. Mehedinți, proprie­tar viticultor și profesor univer­sitar, să redacteze un memoriu în­temeiat pe date statistice care să fie prezentat d-lui ministru al fi­nanțelor. D. Th. îem­bace arată nevoile producătorilor de vinuri cari pe lângă că nu pot să-și exporteze producțiunea, sunt loviți in toate chipurile prini legi ingreunătoare. D-sa e de părere ca să se înfiin­țeze un mare sindicat viticol și o bancă viticolă care să pue la a­­dăpost pe micul podgorean de spe­culanți. Mai vorbesc apoi d-niî S. Me­hedinți și Anastase Georgescu. Adunarea aprobă în unanimi­tate ca d. S. Mehedinți să redac­teze memoriul; după ce va fi ci­tit și aprobat de comitetul soc. podgorenilor «Centrala», el va fi tipărit și comunicat tuturor pod­gorenilor din țară, care va fi în­mânat d-lui ministru de finance, spre a lua cuvenitele măsuri ca legea să fie suspendată până la deschiderea Corpurilor legiuitoare. Se mai votează o moțiune, sem­­nând’o 120 podgoreni. întrunirea­ s’a sfârșit la orele 6 seara. Coresp. O­CTAGETA.JR.T5 PE ZI Așa zisul bun simț al oamenilor e un judecător rău eând e vorba de fapte mari. PROCESUL taeașa­ Fița Con­stantinesce înaintea Curții cu jurați din jud. Ilfov s’a înfățișat ori procesul moașei Fița Constant­iénn, dată judecății pentru c’a administrat medicamente avertive femeiei Elena Ionescu din care cauză apei, in urma unei infec­­țiuni a și­ murit. Ședința se deschide la era. i d. a. Curtea e compusă din d-niî. Vi­­sirascu, președinte, V. Bucatfrescu și N. N. loanid, asesori. Fotoliuri ministerului public­e ««»­­..pat de d. procuror Budiștea»«. Acuzata e asistată de d-niî advo­cați G. Anghelescu-Flămânda și de colaboratorul noatru N. Gl». Marinecca. Sala de ședințe era plină de lume. tn­terogatorul" acuzatei După formarea comisiu­nei juraților și cetirea actului de acuzare Curtea procedează la luarea interogatorului, acuzate». Acuzata declară că n’a administrat nici un maedicampu­ avortiv și nici n’a întrebuințat mijloace violente spre a provoca avortul. E adevărat, a spus acuzata, Elena Ionescu m’a chemat să-î dau îngrijire dar atunci avortul era deja provocat și bupă cât știu și l’a provocat chiar ea, căci fiind văduvă nu voia să se a­pe că e însărcinată. Ascultarea martorilor Primul martor pe care’l ascultă Curtea e d. dr. Atanasiu. D-sa spune c’a fost chemat după avort de către mama defunctei și exa­minând-o a constatat că starea ei era foarte gravă, fiind infectată. Neputându-mi asuma răspunderea, i continuă medicul, mai ales c’am cons­tatat că avortul a fost provocat, am denunțat cazul parchetului,și la prima cercetare ce s’a făcut defuncta a măr­turisit că acuzata a făcut-o să avor­teze. D. dr. N. Minovici fiind ascultat ca informator, spune c’a fost la Elena Ionescu împreună cu d. procuror Ro­­bescu și că le-a declarat că avortul i-a fost provocat de moașa Fița Con­­stantinescu, în schimbul sumei de 40 lei. D. dr. Gutman declară că Elena Ionescu i-a spus că a avortat din cauza unui accident. D-ra Paula Ionescu, fiica Elenei Ionescu, spune că mama d-sale i-a declarat că a căzut de pe un scăunel. Se mai asculai apoi și alți martori, mai ales in privința moralității și modului cum moașa știa să ta achite față de datoria sa. Toți au declarat că moașa e e fe­mea morală și că își îndeplinește da­toria in conștiință față de lehuzete la care era chemată ea să le îngrijească. Acuzarea Reacarea a fost susținată de d. procuror Budișteanu. D-sa, după ce spune cum s’a petre­cut faptul, arată dovezile de culpabi­litate ce sunt in sarcina acuzatei. Arată gravitatea faptului și «on­­ehide cerând «emisiune! juraților un verdict afirmativ. Apărarea Din partea acuzatei a pledat mai întâi d. advocat George Anghelescu, membru in consiliul de disciplină a­ baroului. D-sa susține & acuzata « absolut nevinovată, întru­cât e pe deplin do­vedit că Elena Ieneșei, singură și-a provocat avortul prin luarea de me­dicamente avortive, după cum a re­­cunoscut față de chiar d. procuror, când s’a dus la ea acasă ea să o inte­rogheze. Afară de acesta, spune d. Anghe­­lescu, nu e cu nimic dovedit că a­­vortul a fost provocat. Magistrala cu­­vântare a d-lui Angeloson a produs o vie impresiune. D. N. &h. Marinesc« spune că toată acuzarea se bazează numai pe presumpțiuni căci nu e dovedit că avortul a fost provocat de acuzată. Părerea mea, continuă d-sa, e că Elena Ionescu a fost victima infecți­­unilor la cari sunt expuse femeile, mai ales acele cari nasc Înainte de termen. Sunt cazuri în cari lăduzelor li s’au dat cele mai bune îngrijiri și cu toate acestea au murit de infec­ți­uni cu friguri pueriperale. Dar Elena Ionescu cum să nu moară de infecțiune când ea a refu­zat categoric nu numai ajutorul moa­șei dar chiar ajutorul medicilor. Critică rolul de acuzatori pe care Fam avut un proces d-nic d-in Atha­nasia și Minovici. hn procesul contra d-rului îacolo­­sohr», zice d-sa, afirmările atât orale cât și cele din raportul medico-legal, conch­izând că soția d-rutnî murise intoxicată, au fost dărâmate de d-rul prof. Babeș prin analiza postumă ea a făcut, dovedind că avusese un ulcer stomacal. Combate teza că moașa a mers si­gur cu ajutorul instrumentului numit catheter in uter, chiar in condițiile în care a avut a lucra; combate de ase­meni teoria că medicamentele avor­tive provoacă avortul prin starea ge­nerală rea la care dau naștere, — zice că aceste medicamente lucrează­­asupra numai a mușchilor uterini și în acest mod provoacă avortul. D. Marinescu a terminat făcând a­­pel la sentimentele de umanitate al juraților spre a da un verdict negativ redând libertatea unei profesioniste cinstită și singurul sprijin a patru copii. Verdictul La orele 6 seara desbaterile se de­clară închise și după o scurtă delim­barare jurații aduc un verdict nega­tiv, iar baza căruia Curtea achită pe acuzată. !V T. Membrii delegați ai fiscului ți supleanții la comisiile de apel Au fost confirmați membri delegați ai fiscului și supleanți In comisiile de apel, pe un period de 3 ani, d-nnî: Anton Ionescu, membru și Florea Si­­mionescu supleant la jud. Argeș ; I. Petrescu membru, D. Caragea, su­pleant la jud. Botoșani; G. Ionescu, membru și I. Mândra Viceanu, supleant la judecătoria Brăila; G. Teișanu membru și D. Sava su­pleant la jud. Buzău; I. Sântu mem­bru și Panait Hulban supleant la jud. Constanța; V. P. Vasiliu membru și G. loanid supleant la Covurluiu ; A­­ristids B. Dimitriu membru la jud. Dâmbovița; D. Cons­tan­tinescu mem­bru și I. M. Ciocftltea supleant la jud. Dolj ; loan Covei membru la jud. Dorohotă; V. Velican membru și A. Marinescu supleant la jud.Gorj; Anghel Nicolau membru și Al. Ni­­țescu supleant la Ialomița ; Nae M. Pompilian membru, și Ștefan Grasu­, supleant la jud. Iași ; N. Constanti­­nescu membru, și C. P. Ionescu, su­pleant la jud. Ilfov; P. Chintescu membru, și I. Bernescu, supleant la jud. Mehedinți; D. Higea membru, și Valeriu Zaharia, supleant la jud. Neamț ; Toma Popescu, membru la jud. Olt ; Lupu G. Lupescu membru, și V. T. Nicolau, supleant la județul Râmnicu-Sărat; G. Tăut, supleant la Roman ; Const. Nanu membru, și P. Varlam, supleant la jud. Romanațî ; Th. Berza supleant la Tecuci ; I. M. Kivîntiș membru și T. Necșulescu su­pleant la jud. Teleorman ; Mihalache Petrescu supleant la jud. Tulcea ; C. G. Dinu supleant la jud. Tutova ; Cezar Bimoniuș membru și I. Cons­­tantinescu supleant la jud. Vasluiu ; Marin Popescu membru și I. I. Po­pescu supleant la jud. Vâlcea, două armate, fie­care de câte 2 corpuri și 6 divizii. Unele ziare italiene spun că e probabil ca suveranul Italiei să ceară prințului Muntenegrului, grațierea condamnaților politici de la Cetinge. Principele Wilhelm de Pru­sia, fiul cel mai mare al princi­pelui moștenitor german, a îm­plinit alaltăieri vârsta de 2 ani. Un balon german, plecat din Colonia la orele 10 dim. s-a sco­­borât la orele 11 noapte la Ran­­tigny (Franța). In balon se aflau 3 bărbați, dintre cari unul singur vorbia franțuzește.Aerostatul purta numele de Clouith, care e numele unuia din aeronauți,proprietarul ei. Ginerele prințului Eulenburg, fostul lui secretar, Jarosimek, care se află la Gatigliano in Toscana Italia­, a fost supus unui intero­gator în urma cererei parchetului din Berlin. ,*. Din Budapesta se anunță câ­ până acum s’au înscris 30 depu­­­ațî maghiari, cari vor lua parte la conferența interparlamentară, ce se va ține anul acesta la Berlin. VNI SEA.T PE ZI Adune de vitei «ea frico ii­­deau».— Se spală in apă călduță de mai multe ori și li se dă o undă. Se împănează cu slănină măruntă și se pun în cratiță, slănina dede­subt. Se mone cu­ bulion și se pră­jesc. Bulionul fiind scăzut și mu­rele bine colorate, se așează peste măcriș, cicoare sau peste un sos tomat­­ și se stropesc cu sosul trecut prin sită.___ ________ feificarea Notarilor din județul Ilfov Iată comunele unde vor funcționa notari de cl. I : Afumați, Aprozi, Baloteștî, Băneasa, Bărcenî, Dobrenî, Bobești­ - Bălăceanca, Bolintinu-din- Deal, Bolintinu-din-Vale, Bragadiru, Brăneștî, Brezoaia, Bucovenî, Buda Corneț, Budești, Bu­limaru-Lu­cernea, Găeiulațî, Căscioarele, Cătruneștî- Măineasca, Cernica-Tânganul, Chiaj­­na, Chirnogî, Chiveiu-Roșiorî, Chi­­seletu, Ciocănești, Cocioc, Colintina, Fundeni, Colibașî, Costinarî, Copa­­ecnî, Gorbeanca, Cosoba, Crângu- Fundulele, Creața-Leșile, Crețeștî- Sintești, Crevedia, Cucuețî-Plătăreștî, Carcanii, Dascălu-Creața, Dârvari,­­Ciorogârla, Dobrențî-Cf­mpurele, Dom­nești, Dridru-Sărindarela, Dudeștî-Cio­­plea, Fierbinți, Frăsinetu, Frumușanî, Funden­î, Frunzăneștî, Grădinariî- Fălcoianca, Gurbăneștî, Ilagieștî-Ma­­riuța, Herăștî, Hotarele, Crivățul, Ileana, Isvoarele, Jilav­a-Mierlarî, Jeița, Lipia-Bojdani, Măgurele, Mâ­­năstirea, Moara­ Domnească, Meriî- Petchiî, Micșuneștî-Grădiștea, Mili­tari, Mireni, Nana, Oreștî, Ogre­­zenî, Bălășcenî, Oltenița-rurală, Oto­­nenî, Pantelimon, Dobrocflî, Pârlita­­Săruleștî, Poenariî-Ulmî, Poenariî- Vulpeștî, Popeștiî-Dragomireștî, Po­­peștiî-Leordenî, Prundu, Radovan, Ri­auleștiî - Maia, Roșu, Slobozia- Glineiu, Sohatu-Spanțov, Stoenești, Floreștî, Strei­iî-Dobrenî, Ștefăneștiî- Lipovăț, Știubeștiî-Orăștî, Tăricenî, Tincăbeștî, Vărzăreștî, Tunariî-Di­­mion, Turbați, Țigănești, Ulxnenî, Talea-Dragulin, Vasilațî-Popești, Vă­­răștî-Obedenî, Vârteju-Neflia, Tămă­­dău. In celelalte comune vor funcționa notari de clasa H-a, face serviciul militar, a recurs te­xt fals. In acest scop, el împreună cu tuș anume Nicu Mironescu, plăsmuesc unn certificat de naștere fals, din care re­zulta că Zepchis n’avea vârsta cerută spre a fi înrolat. Faptul descoperindu-se, cei doi fal­sificatori au fost dați judecăței. In timpul instrucțiunei, Mirones«» murind, acțiunea publică față de «1 a fost stinsă. Zepchis însă a fost condamnat de Curtea de apel din Iași la o lună în­­chisoare. Această deciziune a fost confirmată ori și de Curtea de casație.______ „Universal" — Ii­ provincie — [De la coresp: noștri particulari!) Duminecă, 22 Iunie. GIURGIU. — Starea semă­năturilor. — Timpul în cursul săptămânei a fost frumos. S’a continuat cu activitate la s e­­ceratul griului. hn unele localități s’a început și treeratul orzului și griului. Porumburile sunt in general foarte frumoase. Asemenea și viile. Miriștele au iarbă suficientă pentru’pășunatul vitelor. Islazurile și finețele naturale și artificiale sunt frumoase după ploile din săptămână trecută. Sinuciderea de la Târna­­vele.­ Azi noapte, pe la orele 9 jum., Ilie Petre, vizitiul d-lui Deal. Iuca, proprietarul moșiei Sericu-Vlașca, venind de la Giur­giu și poposind un corn. Târna­­vele și-a taiat gâtul cu un briceag. In stare gravă a fost înaintat i­­mediat la spitalul Vadu-Lat. Cauza care i’a determinat la sinucidere este că soția sa i-a luat 1200 lei și apoi i’a părăsit. Activitatea agricolă.­In tot județul locuitorii au fost ocupați cu seceratul grâului, trieratul or­zului și pe alocurea și cu treiera­tul grâului, săpatul­­ și răm­­ariul porumbului. Dovedirea u­n­or broșuri cu caracter revoluționar.­ Po­liția locală a găsit ori prin oraș pe un oare­care Ion G. Nem­șanu venit din București, care vindea broșuri intitulate «Judecata din urmă» și «Povestiri din viața răs­culaților» de N. Țimiraș, ziarist la Adevărul. Luându-i-se un interogatoriu, în­trucât broșurele erau cu caracter revoluționar, el a declarat că era angajat cu remiză,de d. Țimiraș, pentru vinderea acelor broșuri. La percheziția ce i s’a făcut s’a găsit asupră-i 71 broșuri și suma de lei 23 și bani 70. Numitul a fost înaintat prefec­turei. Un sindicalist îndeamnă 1a grevă.­­ Fiind dovedit că in a­­cest oraș se află un lucrător ciz­mar Nicolae N. Țărarru, membru al comitetului central sindicalist din Capitală care îndeamnă la grevă pe lucrătorii și ucenicii <ie pe la patroni, a fost găsit și adus la poliție. Din ordinul parchetului făcân­­du-i-se percheziție corporală și­­ domiciliară s’a găsit mai multe­­­ broșuri incendiare și diferite alte imprimate cu caracter indicalist. Numitul a fost înaintat prefec­ture­ care l’a trimis azi, siguran­ței generale din Capitala. Sanitare.— D. dr. Mironescu, medicul primar al orașului a dre­sat procese de contravenție la le­gea ” sanitară celor două simigii din str. București, care de câți­va ani de zile în continuă aruncă pe pavajul stradei, din fața prăvă­­­liei și pînă în piața Carol (cen­trul orașului) și biserica catedrală, toate necurățeniile și migiiniior lor. Respectarea legei repau­sului duminical.—In urma do­rinței exprimate de clubul comer­cial, cu începere de Duminica vii­toare legea repausului duminical va fi aplicată cu toată severitatea. Proces de calomnie. — Așa a venit spre judecare la tribunal în continuare procesat de calomnie intentat de primarul comunei Gla­­vacioc, d. Marin Ciobanu și se­cretarul aceleiași comuni, d. E­­lefterie­­ Gavrilescu, învățătorului Neagu Caragea. Se știe din relațiunile date la timp, că numitul Învățător, din cauza unei vechi certe, pusese la cale femeile Marița Manolescu, Radu Blându să denunțe parche­tului că primarul și secretarul au asasinat pe un drumeț, aruncân­­du-i cadavrul în râul Glavacioc. Tribunalul, după ascultarea ple­doariei și rechizitorului, con­damnă pe femeile Marița Mano­­lescu și Radu JBlându la câte un an închisoare,­­pe învățătorul Neagu Caragea la 6 luni și o zi în­chisoare, și pe toți solidari 2000 lei despăgubiri civile. Primarului ■Marin Ciobanu 1000 lei și secre­tarului Gavrilescu 1000 lei. ROMAN.—O groaznică cri­mă.—Ia Spiridonești s’a săvârșit o crimă din cele mai oribile. Ne­vasta săteanului Gheorghe I. Crețu din acea comună anume Natalia, întreținea relațiuni cu consăteanul ei Ioan Cercel. Bărbatul ei T sur- Inspecțiile (Hai misostru V. G. Morton (prin telefon de la coresp. nostru * particular) Silnicul Moldovei, 23 Iunie. ft. V. Moru­za, ministrul lucră­­rilor public«,­­însoțit de d-ta: Bree Radu, inginer inspector; Sini, ingi­ner șef al județului.Bacâ’j, și­ Waren prefect de Bacău, a sosit aste noapte, la Slănic, fiind primit de d. dr. Al. Brăescu, medicul șef al băilor și de personalul superior al localității. D. dr. Brăescu a oferit o masă oaspeților, la care a luat parte și d. deputat Gh. Mârzescu. D. ministru a inspectat lucrările șoselei Tg.­Ocna—Slănic. La sosire automobilul d-lui ministru a suferit­­ un accident, stricându-i-se niște ro­binete. Oaspeții au părăsit azi Slănicul. Adjud, 23 iunie. D. ministru Morțun, care a inspec­tat lucrările șosetei Tg.­Ocna—Slă­nic, au trecut azi cu automobilul prin orașul nostru, inapoindu-se la Bucu­rești. M Mișcarea ia gârâțâmân­­it și primar de învățământul primar s’a făcut următoarea mișcare : Teodor Ștefă­­nescu. Învățător la școala din Jigălia (Ialomița) a fost permutat la Ferești, la catedra lui C. Pavel, dus în con­cediu din oficiu, Ion I. Antonescu de la Dobriceni la Muereasca de sus, (Vâlcea)­ , D-ra Atena Ștefănescu, de la Ți­­gănești-Caionjești, la Slătioarele (Vâl­cea). Normanistulin cu diplomă loan Nicolau, care avea locul din com­. An­­dreiaș, i se rezervă pe ziua de 1 Apri­lie postul I, com. Faraoanele, din jud. R.­Sărat. Gr. Pintea, de la Petreștii­­de­ jos postul II, în acelaș loc în pos­tul I. Locul din Cojocari­ (Putna) se re­zervă normalistului Ioan C. Novac. Marin Pope­scu de la Gligenî la Tutulești (Argeș), în locul lui Badea Pavel încetat din viață. Asociația general­ă a medicilor Comitetul central al asociațiu­­nea medicilor, întrunit sub preșe­dinția d-lui dr. Bardescu, a re­­zolvat mai multe chestiuni pro­fesionale și a decis apariția regu­lată a Buletinului. S’a cercetat chestiunea d-lui dr. Vitzu din Galați care a fost tre­cut la pensie din oficiu. Comite­tul, găsind Întemeiată această re­­­­clamațiune, a dispus să se pu­blice memoriul său în Buletin, iar pe de altă parte consid­erând că punerea la pensie din oficiu a umul medic nu este prevăzută nici în legea sanitară, nici in legea­ de pensiuni, a numit o comisiune compusă din d-n­î d-r. Leonte, N. Tomescu și Bardescu, care să se presinte directom­ul general al serviciului sanitar și ministrului­ de interne, spre a­­ spune cazul și a cere să se facă dreptate. S'a mai discutat de comitet măsurile luate in Capitală pen­fra combaterea epidemiei de febră ti­foidă și sintpza desființării mm&­­tntuuu vaceinogen al primăriei Capitate» * Comitetul a luat vacanță pâîră la 15 Septembrie. Rizea km*»ou dt la Dăniceni la Gliceni. Următorii institutori nu rechiamă in învățământul rural: C. Nichita de la școala No. 3 din Bârlad; Gh. Lupu de la No. 3 Câm­pulung; Ion Mihăilescu de la școala de aplicație de pe lângă școala nor­mală din Galați. Const­ruien de la Țigănești la Ronenî, lăncii Pohrib de la Gorcenî la Mutla, din jud. Tecuci. Institutoarele Alexandrina Necșu­­lescu din Curtea de Argeș și Irena P. Ianculescu de la școala de fete din Roșiorii de Vede, afi fost numite cu titlul definitiv. CURIERUL JUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Recursul inginerului Macr «tin Galați Inginerul G. Macri și Stelian» Du­­mitriu, casier în serviciul docurilor din Galați, au fost dați judecății pen­tru că au defraudat o sumă de aproape 57 mii lei. Tribunalul Covurlui i-a condamnat la câte două ani închisoare. In urma apelului parchetului, pedeapsa lui Macri a fost ridicată la 4 ani închi­soare. Contra acestei deciziuni ambii con­damnați au făcut recurs care sa ju­decat ori de secția II-a a Curții de ca­sație. Motivele de recurs au fost susți­nute de d-nii avocați C. Disescu și Gaster. Din partea căilor ferate a pledat d. advocat Capeleanu. Curtea, după o lungă deliberare, a respins recursul. Condamnat pentru fa.îs Tînărul croitor Herman Zepchis din Iași, pentru a fi amânat de a’și ȘTIRI m STRE3NATATE — Prin poștă — Alaltăieri a sosit in portul "Fiume, vaporul «Panonia» având pe bord 767 emigranți ungari din America. Congresul femeilor din Franța se va ți­ne la Paris de la 26—28 Iulie.La teatrul din Lipsea s’a jucat alaltă ori pentru a 300 oară opera »Lohengrin» de Wagner. .* Ziarele oficioase italiene dez­mint știrea anunțatei călătorii a ministrului de externe Tittoni în semnătate, și în special anunțata­­ întrevedere cu prințul Buelow. Adunarea generală a societă­ților istorice și arh­eologice din Germania se va ține la Lübek în vitele de 21, 22 și 23 Septembrie. Primul­ redactor al ziarului «Hind Swarajya, din Bombay (In­dia) a fost osândit la 3 ani în­chisoare fiind­că a publicat două articole sedițioase. .*. Un fost ofițer german, anume Wesel, fusese arestat la Nice și se anunțase că fusese bănuit de spionaj. Ziarele franceze spun însă că fostul ofițer a fost arestat pentru excrocherie. ... Marile manevre ale armatei austro-ungare se vor ține în Un­garia, de la 14—18 Septembrie. Contingentul trupelor va fi de 100.000 soldați. Comandanți ai armatei vor fi mareșalii Albort și Fiedler. Vor fi AMfu­tiî ȘSIfc»în­?«F­M­ și »pedalt Au­ absolvit școala superioară de Comerț din București : Banu Gh., Berarii C., Banesett H., Cio­­cârdea N. Gh., Chirvasin N.,Cons­­tantinescu S., Chirițescu T., Du­­mitrescu A. (Bumbești), Dumi­­trescu N. G., Făgărășanu Cons., Georgescu N. G., Georgescu N., Hanciu P., Ionescu T. St., Ionescu K. F., Ionescu S., Ionescu D. I., Ionescu T., Iliescu A., Iliescu C., Isidor G., Löebel I., Mazăre I., Marinescu Fr., Paraschiv H. D., Petrescu P., Petculesc­u Gh. Pas­­calovici Max, Rădulescu Ilie, Spi­­rescu G., Sorescu Al., Tripcovici Marin, Vasilescu Gh., Vlădescu Const. minu.mal MARK ROMAINI — de — XK­'U.A.o­ v'ieo c­ e Ssa« PARTEA A DOUA XII ►­rietenii lui Smvlo Nanni era in picioare îndără­tul scaunului amicului său, pri­vea cu curiositate pe d-nul ne­cunoscut și fu surprins când îl văzu că roșește pe când privia pe tînărul adormit. Făcu un gest de surprindere, fruntea i se în­cruntă și o paloare de marmoră întacul roșea ța din nainte. Domnul se adresă de­odată cârciumia iesei, care ședea aștep­­tându-l cu luminarea în mână, și-î zise Încet, reaprinzându-șî ți­gan și voind să iasă: — Ai **** 4a*» «* poftă, vrei să-l lași să doarmă toată noaptea în bucătărie ? — Oh ! nu, ci-te, răspunse fe­meia, sunt douî sărmani lucrători și acum se vor duce să doarmă cu fundașii. — Aide, tinerilor, duceți-va In grajd; avem treabă lângă foc. Străinul și cârciumăreasă eșiră ; femeia însoți, fără îndoială, pe străin până în camera lui. Silvio se deșteptă, se întinse, se sculă aproape adormit și plecă cu prietenul Nanni la grajd. Era destul de mare grajdul și de aceia se găzduiau în el mai mulți birjari decât domni, căci cârciuma era mică. Irr acea noapte erau cal mulți, și spațiul rezervat acelora care se mulțumeau să doarmă în grajd era deșert. Pe jos erau­ întinse pae. Silvio se lăsa să cadă pe pae cu plă­cere și părea dispus să adoarmă iarăși. Nan» era­ tată Behimșa. Fără sâ știe de ce, gândul Îi era pe domnul necunoscut care se ro­șise și îngălbenise când văzuse pe Andreea. Șezu mult gândin­­du-se singur, respectând odihna amicului lui și văzând că somnul îi era agitat, îl deșteptă și-î zise: — Nu vreau să’țî cunosc se­cretele d-le Andreea, dar spune’mi drept, nu crezi că ai în lume dușmani? Silvio făcu o mișcare bruscă. — De ce mă întrebi aceasta ? zise el. Pentru ce ? Dar se opri văzând că vine rândașul cu un felininar. Ii vorbise un moment mai îna­inte și i se păruse că e roșu la față. Avea pe cap o pălărie mare ca și cu un minut înainte, însă la lumina felinaru­li, fața i se a­­rata palidă și neliniștită. Rândașul agăță felinarul kitr’un cuțit și se duse într’un colț opus de cel unde slab cei două amici ca să se culce. Felinarul era jumătate stins ; cerul afară era întunecat, și vîn­­tul sufla cu putere. Nanni nu se putea liniști. — B­­eamarade, zise ei rân­­dașului, nu ne spui nici noapte bună ? Răndașul nu răspunse, dar în­torcând spatele celor douî amici, se întinse mai bine, spre a dormi. — Știi ce ești un mojic ? zise Nanni cu insistență, ia vina să te văd la față, nu cum­va ai băut un pahar mai mult ? — Ia lasă-mă, mor de somn, răspunse in fine rândașul. La auzul glasului acela Silvio tresări și se ridică în genunchi. Nanni îi puse mâna pe spate, si­­lindu-l să se culce iarăși. XIII Am­ilusu­l . Inima lui Silvio srea cu pu­tere; mișcarea lui Nanni, vocea ce auzise care semăna cu aceea a celui mai mare inamic al său­, îl făcea să presimtă un pericol mare. In câteva minute mintea lui trecu prin spațiurî nedefinite, creînd cele mai negre bănuelî. Ar fi vrut să iasă, dar crezînd că cine­va l’ar putea aștepta a­­fară, teama de a nu grăbi vre-o catastrofă, îl ținu la locul lui, în mijlocul unei teribile neliniști. Pentru cea mai mare nenoro­cire, felinarul agățat de rând­aș neavând destul uleiu­șe stinse de tot. Grajdul râmase în cel mai mare întuneric, astfel că această îm­prejurare făcea cu înlesnire un atac asupra lui Silvio. Cu toată frica ce-l muncea, natura își cerea cu putere drep­turile, de­și înspăimântat și neli­niștit de somn Silvio adormi. Naumi și el se lupta cu obo­­sedre, și la un moment când­­­erau aproape a­mândoi ambcii dormiți. Silvio visă ce era transportat la ospiciu de brațele robuste ale infirmierilor, și se deșteptă ți­pând. Din norocire ușa grajdului se deschidea atunci, și cârciumarul singur introducea Încă patru oas­peți, cari se întinseră repede p­e. Erau niște bieți oameni la munte, cari se coborâse pro­babil in vale spre a căuta de lu­cru pentru iarnă. Trebuia să fi fost obosiți ca și Silvio și Nanni, pentru că de cum se culcară începură să sforăe cu putere. Cârciumarul însă reaprinse fe­linarul, certând­ pe fundaș că nu se gândise să-l umple cu uleiü, dar acesta răspunse cu vocea jumătate ca și cum era jumătate adormit. Cârciumarul e și murmu­rând, și liniștea se reîntoarse în grajd. Cei douî amici se uitară prin prejur, cei patru călători dor­meau, rândașul se mișca din când, și odată suul de două ori Silvio îl surprinse pe când ridica capul și se uita spre el. Redeșteptat complet pentru un minut, Nanni se simți din nou învins de oboseală. Noaptea aceea petrecută în grajd, și care-l invita la odihnă, era grozavă pen­tru omul acela robust și sănătos. Mai bine ar fi înfruntat toate ful­­gerile de la munte, de­cât să se lupte cu sine în așa fel. Se plecă încet către Silvio, și îi zise încet de tot aceste cuvinte: — Nu ar fi mai bine să plecam? Silvio făcu semn că da. — Nu cred să fie mai mult ca miezul nopții, zise Nanni apro­­piindu-și gura la urechia amicu­lui lui. Eu el pentru un minut, mă duc să iau geamantanele ce am lăsat la cârciumar, voi plăti noaptea, vom­ observa dacă nu e nimic pe afară și vin să te iau. O strângere de mână îl făcu să înțeleagă că Silvio îl auzise și se invoia. Nanii atunci se sculă cu băgare de seamă, deschise încet de tot ușa grajdului, și eși. Cei patru oameni nu se miș­cară. Numai rândașul mișcă capul și Silvio se grăbi să se facă că doarme. (Va urma) ♦ Sunt rugați d-nnî abo­nați, cari fac zecl­ans ac­țiuni sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Ad­u­e tot­­de­odată și eticheta pe care este imprimată zil­nic adresa, spre a se putea da curs repede re­­clamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimi­terea ziarului la noua ad­dresä.

Next