Universul, iunie 1908 (Anul 26, nr. 148-177)
1908-06-25 / nr. 172
Azi Marti a apărut No. 581 din Satul Călătoriilor M — Se vinde cu 10 bani în toată țara — ei iartșahri Fledle», noul inspector general al armatei austro-ungare fizică , senatorul Oraente cel pentru chimie. D’Annuxio și Fogazzaro nu au nevoe de a fi prezentați cititorilor d-voastră. Schiapparelli e poate cel mai mare din astronomii in viață; el, intre altele, e descoperitorul «analelor din Marte ; Grassi e o ilustrațiune națională și e senator de puțin timp ; cel mai mare titlu de glorie al lui • de a fi descoperit că maladia • datorită infecției țințarului «anopele». G. Nesti. Calendar pe anul 4908 Optodox tflsuf Să Inaie.— + Nașterea Stema Botezăterții Calole Marți, 7 labe.— Willibald Bete. sanelul 4.40. Apusai 8.02 «fluisersui» are următoarele Unii telefonice: Administrați*.......................662 Ratați* ...... i?;38 Q^umktmS m siriantate* . 20^56 | &vaurejfi. 94 Iunie Z Despre reporspire WBSmoSOM Sunt concscute, din Înregistra* ce le-am făcut la timp, «are trei curente ce există printre meseriași cu privire la organisarea acestora. aiÖi din el cer ca legea meseriilor să fie modificată adânc, deși nu are decât vre-o câțiva »ni de existență. Ä pretindiesSințjirea corporaților, cu toate că aceatea n’au ajuns. Iofl la deplina organ «are , ki sfârșit, «fții vor să nu se schîmbe nimic, deși s’au ridicat și se ridică menem atâtea plângeri asupra traiului corporațiilor. Chestiunea merită tot interesul, nu numai pentru că meseriașii formează o categorie socială foarte numeroasă, darși pentru ca dezvoltarea sănătoasă a meseriilor are mare însemnătate pentru echilibrul economiei nationale. De aceea ne credem datori să relevăm toate manifestările ia legătură cu această chestie. "O asemenea manifestare am înregistrat zilele trecute, cu ocazia instalaței nouei Camere a meseriilor din Capitală. Unul din membrii acestei Camere, d. M. Botez, a spus intre altele că trebue să se vadă mai deaproape întrebuințarea fondurilor corporațiilor, căci se cheltuește pentru personal și din aceasta cauză nu mai rămâne mijloace îndestulătoare pentru casele de ajutor și pentru celelalte îndatoriri ale corporațiilor, de folos pentru meseriași. Observațiunea d-lui Botez și cererea d-sale merită toată băgarea de seamă. In adevăr, unul din argumentele puternice ale celor cari cer desființarea corporațiilor, este că taxele pe cari le plătesc meseriașii — de multe ori cu execuție—servesc numai la întreținerea de funcționari și prm a-funcționari, fără ca meseriașii, la schimbul sacrificiilor făcute cu greu, să aibă vre-un folos. Dar nu numai adversarii declarați ai corporațiilor spun aceasta. Asemenea plângeri se ridică și din rîndurle meseriașilor cari înțeleg și aprobă rostul corporațiilor, cari vor păstrarea lor. . Sa pare clar ca: In gospodăria corporațiilor, e ceva necumpănit și de aceea bine a făcut Camera de meserii când, prin graiul președintelui san d. T. Dobrescu, a declarat că se va ocupa de aproape cu această chestie. De altmintrelea, acum când avem un minister special pentru industrie și comerț, suntem încredințați că se va urmări de aproape stricta aplicare a legei meseriilor, pentru ca experimentarea iei să se facă serios. Facerea legei meseriilor a costat mult zdruncin și mari sforțări ; nu se poate arunca dar la coș o asemenea, legi, până nu sa va vedea lămurit ce e bun în ea și ce nu e.rnîmim italia (Cerasporitorii particulari ai Universului) Creditele militare pentru războiul cu Austria.—Toate partidele le aprobă.—Nunzio Na și e liber. — Cazan» reînviat.—Agitația orașelor Italiene.—Candidații la premiul Nobel Roma, 21 iunie. Cariera italiană și-a terminat lucrările și a intrat în vacanță. Ultimul suü act a fost acolo Hn a aproba cu 280 voturi contra 12 ni de credite extraordinare militare în sumă de 223 milioane lire. Fapt de foarte mare însemnătate , nici un grup parlamentar nu a combătut acest proiect de lege, dacă se exceptează socialiștii cari, de altfel, s’au arătat destul de moi. In alte timpuri, o cerere de 223 milioane pentru cheltuei extra-ordinare militare ar fi provocat, o vijelie și proectul ar fi fost desigur respins. Azi, Camera italiană aprobă totul, și era notat că alte 114 milioane pentru cheltueli militare extraordinare au fost acordate acum câtva timp și că vre-o sută de milioane s-au acordat pentru marina militară. Motivul pentru care antimilitariștii nu îndrăznesc să mai sufle e unul singur: țara înțelege că trebue să se pună în stare de apărare contra Austriei, care, de ani de zile, nu face decât să se înarmeze la granița de sud și pe Adriatica. Dacă în Noembrie guvernul ar veni să ceara alte 2 sau 3 sute de milioane, Camera le-ar acorda și pe acestea și țara ar aplauda. Ea încă e aproape sigur că nouă credite militare vor fi cerute pentru sfârșitul anului. Raporturile oficiale între Italia și Austria sunt din cele mai bune ; miniștri au declarat-o chiar aetin de curând in parlamentele de la Viena și Roma, dar e un fapt care In afară de sferele oficiale nu e așa. In Austra e o ură aduncă emitra Italiei și italienii răsplătesc pe austriac cu aceiași monetă. Această ură ar putea duce totr’o zi la o ruptură ; in Italia toți sunt încredințați de aceasta și iată de ce se voesc prevederi, apte a pune Italia în măsură de a sfida amenințările Austriei și de a se măsura eventual, cu dtnsa. In afară de antipatiile firești, de veche și recentă dată, intre italieni și austriaci, aci se înțelege foarte bine că dintr’un moment intr’altul se jot ivi complicații primejdioase intre cele două guverne pentru afacerile balcanice. In Albania, în Macedonia. In toată peninsula balcanică interesate italiene nu pot merge de acord cu cele austriace. Când va fi construită linia ferată da la Adriatica la Dunăre, antagonismul italo-austriac se va accentua—fiți siguri—și mai malt. Nu este deci de căutat asupra viitorului, ba Încă, din contra, cu cât se apropie scadența triplei alianțe cu atât mai mari dorin probabilitățnul mare și hotăriter conflict cele două Puteri rivale. fi." Nacho Nași și-a terminat pedeapsa recluziunei, care- fusese dată de Senat, constituit in Înalta Curte. El nu a fost internat în închisoare, a fost lăsat acasă, dar aceasta a fost până azi riguros pălită de poliție, pentru ca o fugă — oricât ar fi fost de neverosimilă — să fie cu totul cu neputință. în timpul deținerei lui Nași a lucrat mult, a scris o amănunțită apărare a gestiune! lui ministeriale și peste câteva zile o va publica, dedicând-o credincioșilor din alegători in Trapani. Nași a spus că nu ține nici o socoteală de justiția ordinară, nici chiar de aceea a Senatului ; el vrea ca judecătorii lui să fie în primul rând cetățenii din Trapani și apoi toți sicilianii. Aceștia trebue să-l judece acum, și Nași e sigur nu numai de absolvire, ci și de triumf, ba încă de apoteoză. Toată Sicilia e de pe acum in sărbătoare pentru liberarea marelui ei concetățean ; fie ce oraș, fie ce sat se pregătesc să-l primească ca pe un Cezar reînviat; triumfurile vor fi așa incât amintirea lor se va perpetua, până la cea mai adincă posteritate. Strania și mică țară Sicilia! E destul ca un concetățean al ei să pară a fi o victimă a persecuțiilor politice din partea italienilor de pe continent, e destul aceasta pentru ca toată insula să se ridice in favoarea lui, să lupte pentru el și să-l susțină până la completa reparație. Trupeni realege de 4 ani h fiecare trei luni pe Nași și Camera, la fiecare trei luni și anulează alegerea ; vor mai trece alți ani și fenomenul se va repeta fără variație. Dacă la viitoarele alegeri generale, Nași și-ar pune candidatura la toate cele 50 de colegii ale Siciliei, orîce alt candidat s’ar retrage dinaintea lui. Și in viitoarele alegeri, sau poate mai înainte, el va obține desigur un plebiscit sicilian, care-l va proclama cel mai demn, cel mai curat, cel mai mare din cetățenii regatului. * * De câtva timp cele mai mari orașe din Italia se agită contra enormei scumpiri, a chiriilor și alimentelor. La Roma, la Milan, la Neapole, la Veneția, chiriile *v. spovit de câțîva ani cu 100 și chiar cu 200 la sută și in aceeași proporție s’au sctunpit și alimentele. Fenomenul se datorește mai cu seamă accentuărea bunei stări economice a țarei, sporirea salariilor și excesivei grămădiri a populației în marile orașe. Dintr-o foarte recentă statistică rezultă că unele orașe italiene au văzut în câțiva ani crescându-le populația cu 58 la sută, la Spezia, cu 40 la sută la Taranto, cu 35 la sută la Catania, cu 30 la sută la Roma și Milan și așa maî încolo. Pretutindeni s’au executat mari opere de lărgire, dărâmîndu-se mii de case, și nu s’au făcut reconstruiri în aceiași proporție. Prututindeni apoi, prețul muncei mai mult decât s’a îndoit, și lucrătorul care ciștigă mai mult, cheltuește mai mult și deci alimentele sporesc în preț. Cine sunt sacrificați in această generală scumpete, sunt funcționarii și mica burghezie. S’a recunoscut insă nevoia de a se ajuta această foarte numeroasă categorie de persoane. La Milan s’a constituit un capital de 50 milioane spre a se construi case eftine ; la Roma s’au adunat 300 milioane în același scop. La Neapole, la Turin, la Spezia se urmează exemplul Romei și Milanului. Astfel, de câțiva ani, aproape toate orașele italiene s’au mărit în mod simțitor și criza locuințelor va fi învinsă. Pentru alimente o altă afacere ; pentru moment, nu se vede alt remediu decât într’o proporțională reducere de impozite , dar la aceasta nici guvernul nici Camera nu se pot resemna. * * * Anul acesta diferiți iluștri italieni concurează la premiul Nobel. Iată câteva nume : D’Annunzio și Fogazzari concurează la premiul pentru literatură ; Schiapparelli în cei pentru adunarea“ sec. podgorenilor «Centrala» (Prin pești de la corespondentul nostru particular) Odobești, 22 Iunie. An, la orele 3 d. a., s’a ținut aer, sub președinția d-lui George Negropontes, adunarea generală a soc. «Centrala» și s’au luat in discuție următoarele chestiuni: Concurența pe care berea o face vinului și libertatea absolută a comerțului vinului. D. T». Gdobeștianu face a expunere a situațiuneî podgorenilor față cu noua lege a cârciumilor in comunele rurale ; citește apoi «n proces de memoria pregătit de d-»a spre a fi înmânat d-lui ministru de finance. D. Duiliu Zamfirescu, mare proprietar, dovedește cu cifre inferioritatea tn care se găsesc acum producătorii de vinuri față de fabricanții de bere și propune a se ruga pe d. S. Mehedinți, proprietar viticultor și profesor universitar, să redacteze un memoriu întemeiat pe date statistice care să fie prezentat d-lui ministru al finanțelor. D. Th. îembace arată nevoile producătorilor de vinuri cari pe lângă că nu pot să-și exporteze producțiunea, sunt loviți in toate chipurile prini legi ingreunătoare. D-sa e de părere ca să se înființeze un mare sindicat viticol și o bancă viticolă care să pue la adăpost pe micul podgorean de speculanți. Mai vorbesc apoi d-niî S. Mehedinți și Anastase Georgescu. Adunarea aprobă în unanimitate ca d. S. Mehedinți să redacteze memoriul; după ce va fi citit și aprobat de comitetul soc. podgorenilor «Centrala», el va fi tipărit și comunicat tuturor podgorenilor din țară, care va fi înmânat d-lui ministru de finance, spre a lua cuvenitele măsuri ca legea să fie suspendată până la deschiderea Corpurilor legiuitoare. Se mai votează o moțiune, semnând’o 120 podgoreni. întrunirea s’a sfârșit la orele 6 seara. Coresp. OCTAGETA.JR.T5 PE ZI Așa zisul bun simț al oamenilor e un judecător rău eând e vorba de fapte mari. PROCESUL taeașa Fița Constantinesce înaintea Curții cu jurați din jud. Ilfov s’a înfățișat ori procesul moașei Fița Constantiénn, dată judecății pentru c’a administrat medicamente avertive femeiei Elena Ionescu din care cauză apei, in urma unei infecțiuni a și murit. Ședința se deschide la era. i d. a. Curtea e compusă din d-niî. Visirascu, președinte, V. Bucatfrescu și N. N. loanid, asesori. Fotoliuri ministerului publice ««»..pat de d. procuror Budiștea»«. Acuzata e asistată de d-niî advocați G. Anghelescu-Flămânda și de colaboratorul noatru N. Gl». Marinecca. Sala de ședințe era plină de lume. tnterogatorul" acuzatei După formarea comisiunei juraților și cetirea actului de acuzare Curtea procedează la luarea interogatorului, acuzate». Acuzata declară că n’a administrat nici un maedicampu avortiv și nici n’a întrebuințat mijloace violente spre a provoca avortul. E adevărat, a spus acuzata, Elena Ionescu m’a chemat să-î dau îngrijire dar atunci avortul era deja provocat și bupă cât știu și l’a provocat chiar ea, căci fiind văduvă nu voia să se ape că e însărcinată. Ascultarea martorilor Primul martor pe care’l ascultă Curtea e d. dr. Atanasiu. D-sa spune c’a fost chemat după avort de către mama defunctei și examinând-o a constatat că starea ei era foarte gravă, fiind infectată. Neputându-mi asuma răspunderea, i continuă medicul, mai ales c’am constatat că avortul a fost provocat, am denunțat cazul parchetului,și la prima cercetare ce s’a făcut defuncta a mărturisit că acuzata a făcut-o să avorteze. D. dr. N. Minovici fiind ascultat ca informator, spune c’a fost la Elena Ionescu împreună cu d. procuror Robescu și că le-a declarat că avortul i-a fost provocat de moașa Fița Constantinescu, în schimbul sumei de 40 lei. D. dr. Gutman declară că Elena Ionescu i-a spus că a avortat din cauza unui accident. D-ra Paula Ionescu, fiica Elenei Ionescu, spune că mama d-sale i-a declarat că a căzut de pe un scăunel. Se mai asculai apoi și alți martori, mai ales in privința moralității și modului cum moașa știa să ta achite față de datoria sa. Toți au declarat că moașa e e femea morală și că își îndeplinește datoria in conștiință față de lehuzete la care era chemată ea să le îngrijească. Acuzarea Reacarea a fost susținată de d. procuror Budișteanu. D-sa, după ce spune cum s’a petrecut faptul, arată dovezile de culpabilitate ce sunt in sarcina acuzatei. Arată gravitatea faptului și «onehide cerând «emisiune! juraților un verdict afirmativ. Apărarea Din partea acuzatei a pledat mai întâi d. advocat George Anghelescu, membru in consiliul de disciplină a baroului. D-sa susține & acuzata « absolut nevinovată, întrucât e pe deplin dovedit că Elena Ieneșei, singură și-a provocat avortul prin luarea de medicamente avortive, după cum a recunoscut față de chiar d. procuror, când s’a dus la ea acasă ea să o interogheze. Afară de acesta, spune d. Anghelescu, nu e cu nimic dovedit că avortul a fost provocat. Magistrala cuvântare a d-lui Angeloson a produs o vie impresiune. D. N. &h. Marinesc« spune că toată acuzarea se bazează numai pe presumpțiuni căci nu e dovedit că avortul a fost provocat de acuzată. Părerea mea, continuă d-sa, e că Elena Ionescu a fost victima infecțiunilor la cari sunt expuse femeile, mai ales acele cari nasc Înainte de termen. Sunt cazuri în cari lăduzelor li s’au dat cele mai bune îngrijiri și cu toate acestea au murit de infecțiuni cu friguri pueriperale. Dar Elena Ionescu cum să nu moară de infecțiune când ea a refuzat categoric nu numai ajutorul moașei dar chiar ajutorul medicilor. Critică rolul de acuzatori pe care Fam avut un proces d-nic d-in Athanasia și Minovici. hn procesul contra d-rului îacolosohr», zice d-sa, afirmările atât orale cât și cele din raportul medico-legal, conchizând că soția d-rutnî murise intoxicată, au fost dărâmate de d-rul prof. Babeș prin analiza postumă ea a făcut, dovedind că avusese un ulcer stomacal. Combate teza că moașa a mers sigur cu ajutorul instrumentului numit catheter in uter, chiar in condițiile în care a avut a lucra; combate de asemeni teoria că medicamentele avortive provoacă avortul prin starea generală rea la care dau naștere, — zice că aceste medicamente lucreazăasupra numai a mușchilor uterini și în acest mod provoacă avortul. D. Marinescu a terminat făcând apel la sentimentele de umanitate al juraților spre a da un verdict negativ redând libertatea unei profesioniste cinstită și singurul sprijin a patru copii. Verdictul La orele 6 seara desbaterile se declară închise și după o scurtă delimbarare jurații aduc un verdict negativ, iar baza căruia Curtea achită pe acuzată. !V T. Membrii delegați ai fiscului ți supleanții la comisiile de apel Au fost confirmați membri delegați ai fiscului și supleanți In comisiile de apel, pe un period de 3 ani, d-nnî: Anton Ionescu, membru și Florea Simionescu supleant la jud. Argeș ; I. Petrescu membru, D. Caragea, supleant la jud. Botoșani; G. Ionescu, membru și I. Mândra Viceanu, supleant la judecătoria Brăila; G. Teișanu membru și D. Sava supleant la jud. Buzău; I. Sântu membru și Panait Hulban supleant la jud. Constanța; V. P. Vasiliu membru și G. loanid supleant la Covurluiu ; Aristids B. Dimitriu membru la jud. Dâmbovița; D. Constantinescu membru și I. M. Ciocftltea supleant la jud. Dolj ; loan Covei membru la jud. Dorohotă; V. Velican membru și A. Marinescu supleant la jud.Gorj; Anghel Nicolau membru și Al. Nițescu supleant la Ialomița ; Nae M. Pompilian membru, și Ștefan Grasu, supleant la jud. Iași ; N. Constantinescu membru, și C. P. Ionescu, supleant la jud. Ilfov; P. Chintescu membru, și I. Bernescu, supleant la jud. Mehedinți; D. Higea membru, și Valeriu Zaharia, supleant la jud. Neamț ; Toma Popescu, membru la jud. Olt ; Lupu G. Lupescu membru, și V. T. Nicolau, supleant la județul Râmnicu-Sărat; G. Tăut, supleant la Roman ; Const. Nanu membru, și P. Varlam, supleant la jud. Romanațî ; Th. Berza supleant la Tecuci ; I. M. Kivîntiș membru și T. Necșulescu supleant la jud. Teleorman ; Mihalache Petrescu supleant la jud. Tulcea ; C. G. Dinu supleant la jud. Tutova ; Cezar Bimoniuș membru și I. Constantinescu supleant la jud. Vasluiu ; Marin Popescu membru și I. I. Popescu supleant la jud. Vâlcea, două armate, fiecare de câte 2 corpuri și 6 divizii. Unele ziare italiene spun că e probabil ca suveranul Italiei să ceară prințului Muntenegrului, grațierea condamnaților politici de la Cetinge. Principele Wilhelm de Prusia, fiul cel mai mare al principelui moștenitor german, a împlinit alaltăieri vârsta de 2 ani. Un balon german, plecat din Colonia la orele 10 dim. s-a scoborât la orele 11 noapte la Rantigny (Franța). In balon se aflau 3 bărbați, dintre cari unul singur vorbia franțuzește.Aerostatul purta numele de Clouith, care e numele unuia din aeronauți,proprietarul ei. Ginerele prințului Eulenburg, fostul lui secretar, Jarosimek, care se află la Gatigliano in Toscana Italia, a fost supus unui interogator în urma cererei parchetului din Berlin. ,*. Din Budapesta se anunță câ până acum s’au înscris 30 depuațî maghiari, cari vor lua parte la conferența interparlamentară, ce se va ține anul acesta la Berlin. VNI SEA.T PE ZI Adune de vitei «ea frico iideau».— Se spală in apă călduță de mai multe ori și li se dă o undă. Se împănează cu slănină măruntă și se pun în cratiță, slănina dedesubt. Se mone cu bulion și se prăjesc. Bulionul fiind scăzut și murele bine colorate, se așează peste măcriș, cicoare sau peste un sos tomat și se stropesc cu sosul trecut prin sită.___ ________ feificarea Notarilor din județul Ilfov Iată comunele unde vor funcționa notari de cl. I : Afumați, Aprozi, Baloteștî, Băneasa, Bărcenî, Dobrenî, Bobești - Bălăceanca, Bolintinu-din- Deal, Bolintinu-din-Vale, Bragadiru, Brăneștî, Brezoaia, Bucovenî, Buda Corneț, Budești, Bulimaru-Lucernea, Găeiulațî, Căscioarele, Cătruneștî- Măineasca, Cernica-Tânganul, Chiajna, Chirnogî, Chiveiu-Roșiorî, Chiseletu, Ciocănești, Cocioc, Colintina, Fundeni, Colibașî, Costinarî, Copaecnî, Gorbeanca, Cosoba, Crângu- Fundulele, Creața-Leșile, Crețeștî- Sintești, Crevedia, Cucuețî-Plătăreștî, Carcanii, Dascălu-Creața, Dârvari,Ciorogârla, Dobrențî-Cfmpurele, Domnești, Dridru-Sărindarela, Dudeștî-Cioplea, Fierbinți, Frăsinetu, Frumușanî, Fundenî, Frunzăneștî, Grădinariî- Fălcoianca, Gurbăneștî, Ilagieștî-Mariuța, Herăștî, Hotarele, Crivățul, Ileana, Isvoarele, Jilava-Mierlarî, Jeița, Lipia-Bojdani, Măgurele, Mânăstirea, Moara Domnească, Meriî- Petchiî, Micșuneștî-Grădiștea, Militari, Mireni, Nana, Oreștî, Ogrezenî, Bălășcenî, Oltenița-rurală, Otonenî, Pantelimon, Dobrocflî, PârlitaSăruleștî, Poenariî-Ulmî, Poenariî- Vulpeștî, Popeștiî-Dragomireștî, Popeștiî-Leordenî, Prundu, Radovan, Riauleștiî - Maia, Roșu, Slobozia- Glineiu, Sohatu-Spanțov, Stoenești, Floreștî, Streiiî-Dobrenî, Ștefăneștiî- Lipovăț, Știubeștiî-Orăștî, Tăricenî, Tincăbeștî, Vărzăreștî, Tunariî-Dimion, Turbați, Țigănești, Ulxnenî, Talea-Dragulin, Vasilațî-Popești, Vărăștî-Obedenî, Vârteju-Neflia, Tămădău. In celelalte comune vor funcționa notari de clasa H-a, face serviciul militar, a recurs text fals. In acest scop, el împreună cu tuș anume Nicu Mironescu, plăsmuesc unn certificat de naștere fals, din care rezulta că Zepchis n’avea vârsta cerută spre a fi înrolat. Faptul descoperindu-se, cei doi falsificatori au fost dați judecăței. In timpul instrucțiunei, Mirones«» murind, acțiunea publică față de «1 a fost stinsă. Zepchis însă a fost condamnat de Curtea de apel din Iași la o lună închisoare. Această deciziune a fost confirmată ori și de Curtea de casație.______ „Universal" — Ii provincie — [De la coresp: noștri particulari!) Duminecă, 22 Iunie. GIURGIU. — Starea semănăturilor. — Timpul în cursul săptămânei a fost frumos. S’a continuat cu activitate la s eceratul griului. hn unele localități s’a început și treeratul orzului și griului. Porumburile sunt in general foarte frumoase. Asemenea și viile. Miriștele au iarbă suficientă pentru’pășunatul vitelor. Islazurile și finețele naturale și artificiale sunt frumoase după ploile din săptămână trecută. Sinuciderea de la Târnavele. Azi noapte, pe la orele 9 jum., Ilie Petre, vizitiul d-lui Deal. Iuca, proprietarul moșiei Sericu-Vlașca, venind de la Giurgiu și poposind un corn. Târnavele și-a taiat gâtul cu un briceag. In stare gravă a fost înaintat imediat la spitalul Vadu-Lat. Cauza care i’a determinat la sinucidere este că soția sa i-a luat 1200 lei și apoi i’a părăsit. Activitatea agricolă.In tot județul locuitorii au fost ocupați cu seceratul grâului, trieratul orzului și pe alocurea și cu treieratul grâului, săpatul și rămariul porumbului. Dovedirea unor broșuri cu caracter revoluționar. Poliția locală a găsit ori prin oraș pe un oarecare Ion G. Nemșanu venit din București, care vindea broșuri intitulate «Judecata din urmă» și «Povestiri din viața răsculaților» de N. Țimiraș, ziarist la Adevărul. Luându-i-se un interogatoriu, întrucât broșurele erau cu caracter revoluționar, el a declarat că era angajat cu remiză,de d. Țimiraș, pentru vinderea acelor broșuri. La percheziția ce i s’a făcut s’a găsit asupră-i 71 broșuri și suma de lei 23 și bani 70. Numitul a fost înaintat prefecturei. Un sindicalist îndeamnă 1a grevă. Fiind dovedit că in acest oraș se află un lucrător cizmar Nicolae N. Țărarru, membru al comitetului central sindicalist din Capitală care îndeamnă la grevă pe lucrătorii și ucenicii <ie pe la patroni, a fost găsit și adus la poliție. Din ordinul parchetului făcându-i-se percheziție corporală și domiciliară s’a găsit mai multe broșuri incendiare și diferite alte imprimate cu caracter indicalist. Numitul a fost înaintat prefecture care l’a trimis azi, siguranței generale din Capitala. Sanitare.— D. dr. Mironescu, medicul primar al orașului a dresat procese de contravenție la legea ” sanitară celor două simigii din str. București, care de câțiva ani de zile în continuă aruncă pe pavajul stradei, din fața prăvăliei și pînă în piața Carol (centrul orașului) și biserica catedrală, toate necurățeniile și migiiniior lor. Respectarea legei repausului duminical.—In urma dorinței exprimate de clubul comercial, cu începere de Duminica viitoare legea repausului duminical va fi aplicată cu toată severitatea. Proces de calomnie. — Așa a venit spre judecare la tribunal în continuare procesat de calomnie intentat de primarul comunei Glavacioc, d. Marin Ciobanu și secretarul aceleiași comuni, d. Elefterie Gavrilescu, învățătorului Neagu Caragea. Se știe din relațiunile date la timp, că numitul Învățător, din cauza unei vechi certe, pusese la cale femeile Marița Manolescu, Radu Blându să denunțe parchetului că primarul și secretarul au asasinat pe un drumeț, aruncându-i cadavrul în râul Glavacioc. Tribunalul, după ascultarea pledoariei și rechizitorului, condamnă pe femeile Marița Manolescu și Radu JBlându la câte un an închisoare,pe învățătorul Neagu Caragea la 6 luni și o zi închisoare, și pe toți solidari 2000 lei despăgubiri civile. Primarului ■Marin Ciobanu 1000 lei și secretarului Gavrilescu 1000 lei. ROMAN.—O groaznică crimă.—Ia Spiridonești s’a săvârșit o crimă din cele mai oribile. Nevasta săteanului Gheorghe I. Crețu din acea comună anume Natalia, întreținea relațiuni cu consăteanul ei Ioan Cercel. Bărbatul ei T sur- Inspecțiile (Hai misostru V. G. Morton (prin telefon de la coresp. nostru * particular) Silnicul Moldovei, 23 Iunie. ft. V. Moruza, ministrul lucrărilor public«,însoțit de d-ta: Bree Radu, inginer inspector; Sini, inginer șef al județului.Bacâ’j, și Waren prefect de Bacău, a sosit aste noapte, la Slănic, fiind primit de d. dr. Al. Brăescu, medicul șef al băilor și de personalul superior al localității. D. dr. Brăescu a oferit o masă oaspeților, la care a luat parte și d. deputat Gh. Mârzescu. D. ministru a inspectat lucrările șoselei Tg.Ocna—Slănic. La sosire automobilul d-lui ministru a suferit un accident, stricându-i-se niște robinete. Oaspeții au părăsit azi Slănicul. Adjud, 23 iunie. D. ministru Morțun, care a inspectat lucrările șosetei Tg.Ocna—Slănic, au trecut azi cu automobilul prin orașul nostru, inapoindu-se la București. M Mișcarea ia gârâțâmânit și primar de învățământul primar s’a făcut următoarea mișcare : Teodor Ștefănescu. Învățător la școala din Jigălia (Ialomița) a fost permutat la Ferești, la catedra lui C. Pavel, dus în concediu din oficiu, Ion I. Antonescu de la Dobriceni la Muereasca de sus, (Vâlcea) , D-ra Atena Ștefănescu, de la Țigănești-Caionjești, la Slătioarele (Vâlcea). Normanistulin cu diplomă loan Nicolau, care avea locul din com. Andreiaș, i se rezervă pe ziua de 1 Aprilie postul I, com. Faraoanele, din jud. R.Sărat. Gr. Pintea, de la Petreștiide jos postul II, în acelaș loc în postul I. Locul din Cojocari (Putna) se rezervă normalistului Ioan C. Novac. Marin Popescu de la Gligenî la Tutulești (Argeș), în locul lui Badea Pavel încetat din viață. Asociația generală a medicilor Comitetul central al asociațiunea medicilor, întrunit sub președinția d-lui dr. Bardescu, a rezolvat mai multe chestiuni profesionale și a decis apariția regulată a Buletinului. S’a cercetat chestiunea d-lui dr. Vitzu din Galați care a fost trecut la pensie din oficiu. Comitetul, găsind Întemeiată această reclamațiune, a dispus să se publice memoriul său în Buletin, iar pe de altă parte considerând că punerea la pensie din oficiu a umul medic nu este prevăzută nici în legea sanitară, nici in legea de pensiuni, a numit o comisiune compusă din d-nî d-r. Leonte, N. Tomescu și Bardescu, care să se presinte directomul general al serviciului sanitar și ministrului de interne, spre a spune cazul și a cere să se facă dreptate. S'a mai discutat de comitet măsurile luate in Capitală penfra combaterea epidemiei de febră tifoidă și sintpza desființării mm&tntuuu vaceinogen al primăriei Capitate» * Comitetul a luat vacanță pâîră la 15 Septembrie. Rizea km*»ou dt la Dăniceni la Gliceni. Următorii institutori nu rechiamă in învățământul rural: C. Nichita de la școala No. 3 din Bârlad; Gh. Lupu de la No. 3 Câmpulung; Ion Mihăilescu de la școala de aplicație de pe lângă școala normală din Galați. Construien de la Țigănești la Ronenî, lăncii Pohrib de la Gorcenî la Mutla, din jud. Tecuci. Institutoarele Alexandrina Necșulescu din Curtea de Argeș și Irena P. Ianculescu de la școala de fete din Roșiorii de Vede, afi fost numite cu titlul definitiv. CURIERUL JUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Recursul inginerului Macr «tin Galați Inginerul G. Macri și Stelian» Dumitriu, casier în serviciul docurilor din Galați, au fost dați judecății pentru că au defraudat o sumă de aproape 57 mii lei. Tribunalul Covurlui i-a condamnat la câte două ani închisoare. In urma apelului parchetului, pedeapsa lui Macri a fost ridicată la 4 ani închisoare. Contra acestei deciziuni ambii condamnați au făcut recurs care sa judecat ori de secția II-a a Curții de casație. Motivele de recurs au fost susținute de d-nii avocați C. Disescu și Gaster. Din partea căilor ferate a pledat d. advocat Capeleanu. Curtea, după o lungă deliberare, a respins recursul. Condamnat pentru fa.îs Tînărul croitor Herman Zepchis din Iași, pentru a fi amânat de a’și ȘTIRI m STRE3NATATE — Prin poștă — Alaltăieri a sosit in portul "Fiume, vaporul «Panonia» având pe bord 767 emigranți ungari din America. Congresul femeilor din Franța se va ține la Paris de la 26—28 Iulie.La teatrul din Lipsea s’a jucat alaltă ori pentru a 300 oară opera »Lohengrin» de Wagner. .* Ziarele oficioase italiene dezmint știrea anunțatei călătorii a ministrului de externe Tittoni în semnătate, și în special anunțata întrevedere cu prințul Buelow. Adunarea generală a societăților istorice și arheologice din Germania se va ține la Lübek în vitele de 21, 22 și 23 Septembrie. Primul redactor al ziarului «Hind Swarajya, din Bombay (India) a fost osândit la 3 ani închisoare fiindcă a publicat două articole sedițioase. .*. Un fost ofițer german, anume Wesel, fusese arestat la Nice și se anunțase că fusese bănuit de spionaj. Ziarele franceze spun însă că fostul ofițer a fost arestat pentru excrocherie. ... Marile manevre ale armatei austro-ungare se vor ține în Ungaria, de la 14—18 Septembrie. Contingentul trupelor va fi de 100.000 soldați. Comandanți ai armatei vor fi mareșalii Albort și Fiedler. Vor fi AMfutiî ȘSIfc»în?«FM și »pedalt Au absolvit școala superioară de Comerț din București : Banu Gh., Berarii C., Banesett H., Ciocârdea N. Gh., Chirvasin N.,Constantinescu S., Chirițescu T., Dumitrescu A. (Bumbești), Dumitrescu N. G., Făgărășanu Cons., Georgescu N. G., Georgescu N., Hanciu P., Ionescu T. St., Ionescu K. F., Ionescu S., Ionescu D. I., Ionescu T., Iliescu A., Iliescu C., Isidor G., Löebel I., Mazăre I., Marinescu Fr., Paraschiv H. D., Petrescu P., Petculescu Gh. Pascalovici Max, Rădulescu Ilie, Spirescu G., Sorescu Al., Tripcovici Marin, Vasilescu Gh., Vlădescu Const. minu.mal MARK ROMAINI — de — XK'U.A.o v'ieo c e Ssa« PARTEA A DOUA XII ►rietenii lui Smvlo Nanni era in picioare îndărătul scaunului amicului său, privea cu curiositate pe d-nul necunoscut și fu surprins când îl văzu că roșește pe când privia pe tînărul adormit. Făcu un gest de surprindere, fruntea i se încruntă și o paloare de marmoră întacul roșea ța din nainte. Domnul se adresă deodată cârciumia iesei, care ședea așteptându-l cu luminarea în mână, și-î zise Încet, reaprinzându-șî țigan și voind să iasă: — Ai **** 4a*» «* poftă, vrei să-l lași să doarmă toată noaptea în bucătărie ? — Oh ! nu, ci-te, răspunse femeia, sunt douî sărmani lucrători și acum se vor duce să doarmă cu fundașii. — Aide, tinerilor, duceți-va In grajd; avem treabă lângă foc. Străinul și cârciumăreasă eșiră ; femeia însoți, fără îndoială, pe străin până în camera lui. Silvio se deșteptă, se întinse, se sculă aproape adormit și plecă cu prietenul Nanni la grajd. Era destul de mare grajdul și de aceia se găzduiau în el mai mulți birjari decât domni, căci cârciuma era mică. Irr acea noapte erau cal mulți, și spațiul rezervat acelora care se mulțumeau să doarmă în grajd era deșert. Pe jos erau întinse pae. Silvio se lăsa să cadă pe pae cu plăcere și părea dispus să adoarmă iarăși. Nan» era tată Behimșa. Fără sâ știe de ce, gândul Îi era pe domnul necunoscut care se roșise și îngălbenise când văzuse pe Andreea. Șezu mult gândindu-se singur, respectând odihna amicului lui și văzând că somnul îi era agitat, îl deșteptă și-î zise: — Nu vreau să’țî cunosc secretele d-le Andreea, dar spune’mi drept, nu crezi că ai în lume dușmani? Silvio făcu o mișcare bruscă. — De ce mă întrebi aceasta ? zise el. Pentru ce ? Dar se opri văzând că vine rândașul cu un felininar. Ii vorbise un moment mai înainte și i se păruse că e roșu la față. Avea pe cap o pălărie mare ca și cu un minut înainte, însă la lumina felinaruli, fața i se arata palidă și neliniștită. Rândașul agăță felinarul kitr’un cuțit și se duse într’un colț opus de cel unde slab cei două amici ca să se culce. Felinarul era jumătate stins ; cerul afară era întunecat, și vîntul sufla cu putere. Nanni nu se putea liniști. — Beamarade, zise ei rândașului, nu ne spui nici noapte bună ? Răndașul nu răspunse, dar întorcând spatele celor douî amici, se întinse mai bine, spre a dormi. — Știi ce ești un mojic ? zise Nanni cu insistență, ia vina să te văd la față, nu cumva ai băut un pahar mai mult ? — Ia lasă-mă, mor de somn, răspunse in fine rândașul. La auzul glasului acela Silvio tresări și se ridică în genunchi. Nanni îi puse mâna pe spate, silindu-l să se culce iarăși. XIII Amilusul . Inima lui Silvio srea cu putere; mișcarea lui Nanni, vocea ce auzise care semăna cu aceea a celui mai mare inamic al său, îl făcea să presimtă un pericol mare. In câteva minute mintea lui trecu prin spațiurî nedefinite, creînd cele mai negre bănuelî. Ar fi vrut să iasă, dar crezînd că cineva l’ar putea aștepta afară, teama de a nu grăbi vre-o catastrofă, îl ținu la locul lui, în mijlocul unei teribile neliniști. Pentru cea mai mare nenorocire, felinarul agățat de rândaș neavând destul uleiușe stinse de tot. Grajdul râmase în cel mai mare întuneric, astfel că această împrejurare făcea cu înlesnire un atac asupra lui Silvio. Cu toată frica ce-l muncea, natura își cerea cu putere drepturile, deși înspăimântat și neliniștit de somn Silvio adormi. Naumi și el se lupta cu obosedre, și la un moment cânderau aproape amândoi ambcii dormiți. Silvio visă ce era transportat la ospiciu de brațele robuste ale infirmierilor, și se deșteptă țipând. Din norocire ușa grajdului se deschidea atunci, și cârciumarul singur introducea Încă patru oaspeți, cari se întinseră repede pe. Erau niște bieți oameni la munte, cari se coborâse probabil in vale spre a căuta de lucru pentru iarnă. Trebuia să fi fost obosiți ca și Silvio și Nanni, pentru că de cum se culcară începură să sforăe cu putere. Cârciumarul însă reaprinse felinarul, certând pe fundaș că nu se gândise să-l umple cu uleiü, dar acesta răspunse cu vocea jumătate ca și cum era jumătate adormit. Cârciumarul e și murmurând, și liniștea se reîntoarse în grajd. Cei douî amici se uitară prin prejur, cei patru călători dormeau, rândașul se mișca din când, și odată suul de două ori Silvio îl surprinse pe când ridica capul și se uita spre el. Redeșteptat complet pentru un minut, Nanni se simți din nou învins de oboseală. Noaptea aceea petrecută în grajd, și care-l invita la odihnă, era grozavă pentru omul acela robust și sănătos. Mai bine ar fi înfruntat toate fulgerile de la munte, decât să se lupte cu sine în așa fel. Se plecă încet către Silvio, și îi zise încet de tot aceste cuvinte: — Nu ar fi mai bine să plecam? Silvio făcu semn că da. — Nu cred să fie mai mult ca miezul nopții, zise Nanni apropiindu-și gura la urechia amicului lui. Eu el pentru un minut, mă duc să iau geamantanele ce am lăsat la cârciumar, voi plăti noaptea, vom observa dacă nu e nimic pe afară și vin să te iau. O strângere de mână îl făcu să înțeleagă că Silvio îl auzise și se invoia. Nanii atunci se sculă cu băgare de seamă, deschise încet de tot ușa grajdului, și eși. Cei patru oameni nu se mișcară. Numai rândașul mișcă capul și Silvio se grăbi să se facă că doarme. (Va urma) ♦ Sunt rugați d-nnî abonați, cari fac zeclans acțiuni sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Adue totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua addresä.