Universul, iunie 1908 (Anul 26, nr. 148-177)

1908-06-11 / nr. 158

BIN STURINATATE Lupte între trupe franceze și chinezi Saigon, 9. — După telegramele din Laokao, o luptă a avut loc la 19 e­­st. E., între trupele franceze și reformiștii chinezi. Detaliile lipsesc. (A. E.) Redivul la Londra Londra, 9. — Redivul Egiptului a sosit ieri aci, venind din Paris. (A. E.) Moartea unui celebru compo­zitor Petersburg, 9.— Directorul con­servatorului de muzică de aici, compozitorul Rimski Korsakov, a murit de apoplexia faimei. (A. E.) Calea ferată sandiocală Viena. 9. — Știrile sosite din Constantinopol dau speranța că lucrările comisiunei pentru stabi­lirea traseului liniei­­ ferate sand­­jăkare vor fi terminate încă îna­inte de sfârșitul lunei iulie. Intre membrii austro-ungari ai comisiunei și colegii lor turci dom­nește o perfectă înțelegere, ceea­ ce constituie o garanție pentru marele interese care necesitează începerea cât mai curând a con­strui­rei liniei. ia și ororile bandelor sârbești Sofia. 9.—Primul ministru bul­gar, Malinov, a avut o convorbire cu reprezentantul sârbesc, Simicî, convorbire in care a atras aten­țiunea acestuia asupra agitației ,norme pe care o provoacă printre bulgari atrocitățile comise de ban­dele sârbești asupra bulgarilor din Macedonia și asupra conse­cințelor pe care ar putea să le aibă această ingrijitoare stare a spi­ritelor. Simicî a declarat din nou că gu­vernul sârbesc nu are nici o vină în isprăvile bandelor sârbești și el face dimpotrivă, toate sforță­rile posibile spre a infim­a miș­carea bandelor. Se așteaptă acum rezultatele a­­cestor sforțări. In cazul insă când ororile s’ar repeta, guvernul bulgar, după cum se accentuiază in cercurile competente, se va vedea nevoit să procedeze cu energie. Chestiunea e pusă in discuția guvernului sârbesc. La rândul sau guvernul bulgar a hotărit să împiedece trecerea bandelor bulgare de pe teritoriul principatului in Macedonia.­­ Știri sosite din Macedonia a­­nunță acum că o bandă sârbească compusă din 200 de inși a trecut, împărțită in 4 grupuri, din Ser­bia in Macedonia. Uriaș meeting femenist la Lon­dra. 300.000 demonstrante Londra. 9.—O agitație colosală s fost provocată ieri de femeile cari cer drepturile electorale. 70 de trenuri speciale au adus ieri la Londra un enorm număr de fe­mei din 70 de orașe ale Angliei, spre a lua parte la meetingul fe­­idenist proectat. La fie­ce gară, delegatele din provincie erau așteptate de către o delegație de femei din Londra, care conduceau pe colegele lor la jon­actul de întâlnire al Óulgari Hfiercu­ri și Iunie 1908 tuturor, de unde trebuia să por­cească procesiunea spre Hyde- Park. Se socotește la peste 300.000 nu­mărul femeilor care au participat la acest meeting. In Hyde-Park erau construite 20 de tribune, așezate toate în cerc in jurul unei tribune cen­trale mai mari, având deasupra un turn. De pe înălțimea acestui turn, un grup de trompeți anunța prin semnale pe oratori. Mulțimea uriașă care se îngră­mădea in jurul tribunelor primea cu aplauze frenetice pe oratori. La orele 5 fără zece minute, fanfarele anunțară cetirea unei rezoluțiuni in favoarea drepturilor femeilor. La ora 5, mulțimea intona în corpore de 3 ori strigătul: «Votul pentru femei!», după care se îm­prăștie in liniște. Cu­ toată enorma mulțime a de­monstrantelor nu se semnalează nici un incident regretabil. Măsuri severe la granița Macedoniei Sofia. 9. — Ministrul de interne Takew, a luat măsuri foarte e­­nergice la granița Macedoniei, cari nu mai lasă nici o îndoială că guvernul este ferm decis să remână credincios declarațiunilor sale de mai­ înainte, de a nu to­lera trecerea nici unei bande in Macedonia. Ca dovadă despre a­­ceasta este știrea sosită de la gra­nița de lângă Küstendil, că mem­bri comitetului central al organi­­sațiunei interne, ales la ultimul congres și redactor al ziarului or­­ganisațiunei Petre Pencev a fost arestat când voia să se strecoare prin graniță. Vas de războiu rus în Persia Berlin. 9.— Telegramă din Pe­tersburg: Reprezentanții societă­ților comerciale rusești din Per­sia, au cerut guvernului ru­sesc să trimeată de urgență un val de războiți la Ensely spre a apăra viața și propietățile supu­șilor ruși. In urma acestei cereri, canoniera „Tepe“ a și sosit eri la Ensely, ceea ce a liniștit populația. Ancheta asupra turburărilor din Samos Viena. 9. —Telegramă din Cons­­tantinopol. — Poarta a hotărit ca să lase la Samos o garnizoană de 200 de oameni in loc de 150 și crucișătorul «Bamidie», împreună cu o canonieră. Această garnizonă ar fi sufi­cientă pentru menținerea ordinei in insulă. Cele­l­alte vase au părăsit insula. După o știre din Wattin, prin­­cipala localitate din insulă, an­cheta asupra ultimelor tulburări ar fi­­ dat la iveală fapte extraor­dinare. Ea ar fi stabilit anume că par­tidul nemulțumiților din Samos avea cunoștință perfectă despre toate hotărârile secrete ale Porței privitor la insulă și că aceasta se datora fostului prinț de Samos, Constantin Karateodory, ale că­rui relațiuni de corespondență cu Sufulis au fost dovedite de an­chetă. Criza ministerială din Serbia Belgrad, 9.— După părerea cer­curilor obiective sârbești, e pro­babil ca criza ministerială să fe terminată prin alcătuirea unui cabinet batrân-radical Velimiro­­vici­ Mitovanovici. Noul guvern va avea sarcina de a vota budgetul și convențiu­­nea comercială cu Austro-Ungaria. in ce privește soluțiunea unui cabinet de coaliție, partidele opo­ziționiste formulează un șir de cereri printre cari cea mai de că­petenie este fixarea de noul sie­gen de­oare­ce, după cum­­ afirmă aceste partide, alegerile din urmă au fost tot atât de puțin libere ca și cele din 1906 și guvernul a ob­ținut majoritatea prin mijloace necorecte. Belgrad. 9.­­— Tinerii radicali declară că ar fi dispuși să spri­jine un cabinet Mihail Vitkci sau Mitovanovici, care să facă să se voteze budgarul. In ce privește adoptarea con­venției cu Austria, de aceasta tre­buie să îngrijească vechii radicali. Tinerii radicali se vor opune a­­doptării acestei convențiuni prin abstențiuni parțiale de la vot”. Deputatul Pecie a raportat re­gelui Petru asupra scandalurilor electorale de la Alexandra Watz. Viena. 9.—Ziarul «Wiener Allge­meine Zeitung» afirmă că zvonu­­rile înregistrate azi de mai multe ziare, privitor la o situație pri­mejdioasă in care s’ar afla regele Petru, despre suspendarea comu­nicațiilor poștale etc., sunt curate născociri. Dimpotrivă, in Serbia criza mi­nisterială e considerată ca o u­­șurare a situației politice. Zvonurile au fost de­sigur puse in circulație numai de răs­ voitori, in intențiunea de a crea și mai multe încurcături situației interne din Serbia. Belgrad. 9.—Situația financiară lasă de dorit. Agiul aurului, care până acum se menținuse «al pari», s'a urcat cu 3 la sută și are tendinți de nouă urcare. Din această causa in durerea convențiunei cu Austro-Ungaria e cerută acum cu insistență până și de cercurile tinăr-radicale din pro­vincie. Belgrad. 9.—Situațiunea devine serioasă, din cauză că condițiu­­nile pusa de tinerii radicali pen­tru a participa la formarea cabi­netului, nu par acceptabile bătri­­nilor radicali. Nici Pașiei nu acceptă condițiu­­nea excluderei totale a vechilor membri ai cabinetului dintr’o nouă formațiune. F­ostul președinte al Skupcinei, Iovanovici, care a fost chemat ori de rege, i-a sfătuit să păstreze cabinetul Pasiei, eventual, cu ex­cluderea numai a lui Pasicî. In schimb d-nii Stoianovici și Davidovici nu acceptă cu nici un preț un minister Pasici-Patșu. De aceeași părere sunt și d-nii Novakovicî și Om­bazar. De ori, atât in cercurile bătrî­­nilor­ radicalî cât și in acele aia tinerilor radicali, predomină pă­rerea că numai un cabinet de coalițiune, în frunte cu fostul ministru plenipotențiar la Viena, Vuici, are mare șanse de a găsi aprobarea generală, de­oare­ce Vuici are partizani atât în rândurile bătrânilor cât și in acele ale tinerilor radicali. Naționaliștii și progresiștii ar vedea de asemenea cu simpatie un cabinet Vuici. Cât despre cercurile comerciale ele ar fi foarte satisfăcute, căci sunt încredințate că numai Vuici ar ar putea trece prin Cameră convențiunea comercială cu Aus­tro-Ungaria. Vuici însă face mari dificultăți în ceea ce privește acceptarea sar­­cinei de a forma cabinetul. Totuși partizanii săi cred că în cele din urmă el va accepta dacă nu i se va pune condițiunea de a ține suCptgșjă de regicizi. Intre acestea iasă continuă de-a pasa tățenii da naționalitate circula tot felul de zvonuri alar­mante. Viena. 9. — «Politische Corres­­­pondenz» anunță si ea din Bel­grad că fostul prim-ministru și fostul ministru plenipotențiar la Viena, Vuk­i, e citat in primul rind ca persoana care are cele mai mari șanse de a forma cabinetul. 40 000 lucrători concediaț! de­odată Berlin. 9.—Se anunță din Dort­mund că uniunea patronilor din industria textilă din Westfalia, a congeciiat, din cauza unor neînțe­legeri privitoare la salariu, 40.000 de lucrători. Adunarea societăților culturale ungurești Budapesta. 9. — Eri a avut loc aci adunarea festivă a tuturor so­cietăților culturale ungurești, sub preșidenția fostului prim-minis­­tru Coloman Szei). Acesta a ținut un discurs asu­pra chestiei naționale, declarând între altele că maghiarii nu în­tâmpină cu prejudicăți pe compa­trioții lor de altă limbă. «Dorim numai, a zis oratorul, ca aceștia să recunoască Statul ungar. Naționalitățile au și ele dreptul de a’șî dezvolta cultura lor; și noi ii vom ajuta chiar la aceasta. Trebue insă să se cerem ca cultura ungurească să predo­mine». In urmă a luat cuvântul minis­trul instrucțiunei,contele Anponyi, căruia i s’a făcut ovațiuni. «Statul ungar, a zis ministrul, trebuie să procedeze cu mână de fier, acolo unde e vorba de un aten­tat, contra unității Statului ungar. In această privință nu există nici o cruțare. Agitația contra Statului ungar trebuie înfrântă. «In ori­ce limbă s’ar închina ce­tățenii Statului ungar, noi îî con­siderăm ca prieteni, agitațiile insă trebuesc combătute cu ultima e­­nergie». Oratorul protestează contra a­­tacurilor lui Bjoernson, care i-a calomniat. Ei declară apoi că Ungaria e calomniată in mod sistematic in străinătate de acuizatori anonimi, cari afirmă că noi apăsam pe ce­tățenii ghiară Aceasta însă constituie o min­ciună ticăloasă. . Ministrul vorbește apoi de re­forma electorală și zice că ea tre­bue să fie condusă de două prin­cipii esențiale : i) ca conducerea țărei să rămâe inteligenței, și apoi ca ea să păstreze caracterul unitar al Statului ungar. Procesul moștenire! lui Evlo­­ghie Gheorghieff Sofia. 9. — Curtea de casație de aci a hotărât definitiv că nu e de competența justiției bulgărești să judece procesul intentat de Statul bulgar contra lui Ivan Gesoff pen­tru deținerea pe nedrept a avere­ rămasă, de la archi-misionarul E­­vloghie Gheorghieff, mort la Bu­curești. Acest proces trebue să se judece de tribunalele române. Otrăvire în massă pe un câmp de curs. Berlin. D.—Telegramă din Pe­tersburg. — In timpul alergărilor de cai, cari au avut loc ieri la Moskowa, 150 de persoane s-au otrăvit cu produse de cofetărie consumate pe câmpul de curse. Multe persoane sunt acum pe moarte. Excluderea prințului Murat din armata rusă Berlin. 9.—Telegramă din Pe­tersburg. —Prințul Napoleon Mu­rat care, după cum se știe,­ s­a bătut un duel au două ofițeri de marină, frații Ploehn, propnindpe cel mai mic din frați, a fost ex­clus din regimentul de cavalerie al gardei. Duel politic Viena. 9.­­Se anunță din Agram că in urma unei polemici politice intre locot. colonel Luca Starcevici și deputatul Zatluka, un schimb de martori a avut loc intre cei doi polemiști. Martorii discută acum condițiu­­nile duelului. Cărți românești prohibite în Ungaria Budapesta. 9. — Ministerul de interne a retras autorizația de a fi puse in vînzare, următoarele cărți didactice românești, tipărite in România și răspândite în Un­garia, pe motiv ca conținutul lor ar aduce atingere ideei de Stat ungar: «Manual de istoria uni­versală pentru cl. 111-a», de I. Chintiu și N. Demetrescu , de a­­ceiași autori aceeași istorie pen­tru clasa 11, apoi «Istoria evului modern și contemporan pentru cl. III-a secundară», de Natalia Filipescu , aceeași pentru el. Tl­a. Ministrul de interne a cerut in același tim­p ministrului comerțu­lui și celui al finanțelor ca să a­­vizeze în această privință oficin­e poștale și vamale. Amănunte asupra scufundării vaporului „Arkadia“ Berlin. 9.—Privitor la explozia produsă in portul Filadelfia pe vaporul german «Arkadia», se anunță că explozia a provenit de la o bombă care fu­se ascunsă in magaziile vaporului. Numărul victimelor e de 3 uciși și 50 răniți. Vaporul incendiat s-a scufundat. Cadavrele sunt oribil piutilate. Se crede că bomba a fost depusă pe vapor la plecarea lui din Ham­burg. Negocierile anglo-ruse privitor la Macedonia Londra. 9.—Ziarul «Daily Te­legraph» anunță din Petersburg că, contrar tuturor așteptătorilor, negocierile anglo-ruse privitoare la Macedonia n’au ajuns până a­­cum la un rezultat satisfăcător. Cu prilejul conferințelor de la Reval,’ rămăseseră in suspensiune două puncte. Unul din acestea a fost rezolvat; asupra celui de-al doilea însă nu s’a ajuns încă până acum în nici o înțelegere. Duel între un deputat și un ziarist Borna, 9.—Duelul dintre depu­tatul Sanțini și ziaristul Zam­­belli, consecință a cunoscutelor incidente din Cameră, a avut loc astăzi. Lupta a durat 65 de minute cu 8 reprize. In cele din urmă duelul a fost suspendat din cauza finei slăbiri a­cordului, constatată la deputatul Santini, milion de coroane, din cari 600.000 sunt acoperite de asigurări. Printre locuitori domnește mare lipsă de merinde și Îmbrăcăminte. Cele două persoane pierite în incendiu, sunt o femeie în vîrstă de 82 de ani și un bărbat de 75 de ani. Incendiul ar fi fost provocat de niște copii cari se jucau. Nou! tulburări în Arabia Viena. 9.—Telegrama din Cons­­tantinopol. Excesele triburilor de beduini împrejurul Medinei s’au reînnoit, și de­oare­ce trupele tur­cești de prin partea locului sunt un număr foarte insuficient pentru a putea avea o acțiune energică, excesele au luat proporții. Comunicația cu sambo e între­­­ruptă, încetarea grevei studenților din Austria Viena. 9.—Azi, studenții tuturor școlilor superioare din Austria au încetat greva și au reluat cursu­rile universitare. Cursurile au fost redeschise după ce reprezentanții studenților germani naționali au hotărit erî, ca, în urma chemărei profesorului Wahrmund la universitatea din Praga, să înceteze greva. Erî o delegație s’a prezentat la rector promițându-i că vor veghia la menținerea liniștei cu prilejul redeschiderea cursurilor. La universitatea vieneză, des­chiderea s’a făcut fără nici un in­cident. La școala teh­nică superioară însă au avut loc demonstrații tu­multoase din partea studențilo germani liberali. Un grup de 200 studenți a pro­testat cu energie contra deschi­derea cursurilor. Intre studenții germano-națio­­nalî, evreo-naționalî și germani liberali, s’au iscat vii incidente. Tumulturile au luat sfârșit a­­bia seara. In vremea asta cursu­rile începuseră in diferitele săli. Un mic epizod s’a petrecut la cursul profesorului de drept La­­mache. Un grup de vre-o 80 de studenți germanî­ liberalî se aflau la ușa sălii de curs. In momentul când profesorul se urcă pe catedră, unul din studenți zise către cei­­l­alțî: — Credem că putem renunța și plecară din sală. Profesorul le răspunse : — Vă mulțumesc, domnii mei! Studenții clericali rămași in sală aplaudată și cursul fu apoi în­ceput. Viena. 9. —Telegramă din Praga. O încăerare a avut loc aci între studenți membri ai societăței ca­tolice «Karolina» și studenții li­berali. Poliția a trebuit să intervie. împăratul Wilhelm respingînd propunerea de decorare a u­­nor francezi Viena. 9.—Ziarul «Neue Freie Presse» anunță că in cercurile ar­tistice din Berlin s-a răspândit zvonul că Împăratul Wilhelm a respins propunerea de decorare a două artiști francezi. Pentru acordarea ordinului«Pour le Merite», Academia de bele­arte propusese anul acesta pe artiștii francezi Rodolphe Bremiet și Zara. Impăratul insă a refuzat să ia în considerație propunerea Acade­miei. Noua cetățenie a lui Leopold Woeifling Paris. 9. — Telegramă din Zü­rich. — După cum se știe, fostul arh­iduce austriac Leopold (ac­tualul Leopold Woeifling), în urm­a neințelegilor cu foasta sa soție, d-na Adamovici, hotărise să se strămute de la Zug, unde se sta­bilise și se încetățenise intâiu, la Regensdorf, unde a contractat a doua sa căsătorie. Trebuind să se ducă la Nizza, el adresă cererea sa in scris con­siliului comunal din Regensdorf Era, in sfirșit, după o serioasă opoziție a mai multor membri ai consiliului, acesta a admis cererea de incetățenire a lu­­­ Woelfl­rig. Un italian ucis în Tripolitania Roma, 9. — Ziarul «Messagero» află că variul din Tripolis a co­municat consulului italian că pe drumul de la Tripolis, la Helms a fost găsit ucis ari european, pro­babil un italian. Amănunte precise lipsesc. Mari temeri de omorîrea tu­turor Europenilor din Maroc Berlin. 9­.—Telegramă din Ma­drid : Comandantul vasului de răz­boi­ spaniol «Carol V-lea» a tr­i­mis o depeșă prin telegrafia fără fir, anunțând că nu toate orașele marocane de pe coaste domnește o mare panică. Europenii se tem de evenimente sângeroase. Niște călători sosiți din Tanger la Gadix (Spania) spun că două vase de războiu spaniole au pri­mit ordin să țină treipete sub arme și să le debarce la cel d’in­­tâiu semn de tulburări. Consiliul de miniștri spaniol ți­nut Sâmbătă, a hotărit să se or­done comandanților din Maroc să nu se amestece in luptele dintre mauri. O declarație a ginerelui lui Eulenburg Brlin, 9. — Ginerele și fostul secretar al prințului Eulenburg, care locuește la Florența, a de­clarat intr’un interogator care a ținut aproape cinci ore, că nici odată nu’a observat absolut nimic din ceea ce s-ar fi putut deștepta o bănuială cât de mică asupra vr’unor apucături anormale la so­­crul sau. Un ziar francez contra pre­­tenții­nilor Germaniei Paris. 9. — Ziarul «Temps» co­mentează cu severitate un articol oficios publicat de «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» precum și de­clarația făcută corespondentului său berlinez: cum că foarte greu vor dispare îngrijorările, câtă vre­me va dura politica înțelegerilor din care Germania este exclusă și că Germania speră că nu va ve­dea reinoindu-se la Constantinopol ceea­ ce s’a petrecut la­ Algesiras. «Temps» se întreabă d­acă Ger­mania e conșcientă de monstruo­­șitatea diplomatică a normei "ce voiește a stabili cum că nu are cineva dreptul d’a vorbi de men­ținerea păcii fără a fi bănuit de Germania și că nu are dreptul de a trata fără a fi supus controlului german. Vorbind de diferitele întrevederi, germanii acuză Puterile că voiesc să-i isoleze. Dar, adaogă «Temps», atât la noi cât și la dinși, se intimplă zilnic că se isolează cu adevărat indivizii cari au ast­fel de idei, pornite dintr'o­­ stare sufletească pe care doctorii aiieniștî o nu­mesc mania persecuțiunei. Germania e singurul Stat în Europa care are două alianțe și tot ea se ridică cu bănuială că ori­ce acord fără dânsa este con­tra ei. Criza sîrbească Belgrad, 9.—Velimirovicî a de­clarat azi regelui din cauză atitudine­ opoșițiunii­, nu poate primi sar­cina d’a forma Cabinetul. Un călugăr escroc primejdios Viena, Ö.y Telegraffia din Lem­n­berg . In privința pretinsului că­lugăr benedictin Ernest Goynot, arestat de­­ curând, poliția a cons­tatat că Goynot e fin escroc pri­mejdios, urmărit de mult timp cu Mandat de arestare. El a umblat prin mai multe orașe mari din a­­pusul Europei, dându-se drept că­lugăr polonez. Acum patru ani s-a dus la Roma și la Nea­pole sub numele de con­tele Johann Tarnowski. In Franța, a isbutit să pună mâna pe niște documente importante ale unui preot care se numește cu adevă­rat Gognot și pe care le-a între­buințat ca acte de legitimațiune. Adevăratul său nume este Jo­­hann Tarnowski. Oameni morți de răpciugă intr’un institut de chimie Viena. 9.—Depeșă din Cernăuți . Toți funcționarii de la oficiul de control al alimentelor, de aci, s’au îmbolnăvit de răpciugă. Asistentul Arnost a murit azi. Cancelaristul Lipetzki e in agonie. S’a întâmplat că doctorul­ ins­pector Wender e în concediu, alt­fel ar fi fost și el atins de boală. Catastrofa s’a produs din cauza spargerea unei țevi in care pro­­sectorul dr. Luksch voia să­­ facă studii cu baccili de răpciugă , în aparență uciși. Aceasta s’a intîm­­plat Sâmbăta trecută. îndată după spargerea țevei, baccilii s’au Îm­prăștiat în sală. Doctorul Luksch a plecat ime­diat de la institut și s’a îmbolnă­vit și dinsul insă căutându-se in pripă, a scăpat. Cei-l’alți funcționari au stat mai mult timp in laborator și au res­pirat baccilii mortali, cari le-au produs mai ântâî pneumonie și ?Doi disenterie. Greva agrară din Italia. — Si­tuație foarte gravă. — Un om ucis Roma. 9.—Se anunță din Milan că noul comitet al greviștilor a­­grari din Parma, numit in locul celui arestat, a proclamat cu e­­nergie continuarea grevei gene­rale până ce arestații vor fi libe­rați din închisoare. Greva agrară se întinde la Ro­­vigo și Mantua. Camiera lucrătorilor din Cre­mona a proclamat greva agrară pentru întreaga provincie. Consiliul general al industria­șilor italieni, care-șî are sediul la Turin, a telegrafiat tuturor Came­relor de lucrători, sfatuindu-le să se ferească de a lua hotăriri ne­chibzuite. La Genova, un număr de lucră­tori au pătruns in redacția ziaru­lui socialist «Lavoro», cerând știri despre greva generală de la Parma. S’a născut ceartă între lucrători și redactori, cari voiau să fie lă­sați in pace. S’a tras atunci un foc de revolver, nu se știe încă de cine, și un amploiat de la Ca­mera lucrătorilor a fost ucis. Roma. 9.—Camerele Muncii din Bologna și Spezia au proclamat greva ca un act de solidaritate cu greviștii din Parma. Cu toată greva o parte din cele două orașe au ținut magazinele deschise. La Spe­zia uvrierii din arsenal lucrează in mod regulat. La Bologna uvrie­rii au ținut un meeting la eșirea căruia au încercat zadarnic să facă a înceta lucrul în manufactura de tutunuri. Nu e nici un incident. Germania se amestecă în ches­tia Conquinî Londra. 9.—«Daily Chronicle» anunță din Bruxelles c­ă guvernul german vrea să intervină în ches­tia Gongului de îndată ce se va hotărî anexarea la Belgia a aces­tei regiuni africane. Germania va protesta contra unei clause din tra­tatul de cesiune, având intenția d a face să se țină o nouă conferința asupra Gongului. Regele Leopold, care se alia mca la Wiesbaden, a fost înștiințat despre aceasta. Expresie într-o mină. 8 morți Saint-Etiernne,­­9.­O explosiune a vasului grison a avut loc azi dimineață in minele Loarei. Sunt out morți.Un alt lucrător este grav rănit. (A. R). Un atentat în India Calcutta, 9.—Pe când trenul de pasageri venind, din Bengalul de răsărit se oprise lângă Baracpur, din afară de stațiune s’a aruncat intr’un vagon - bombă. Doi en­glezi au fost grav răniți. Vagonul a fost distrus. Nu se cunosc cău­șele atentatului. (A. R). Răscoală militară in Macedonia Constantinopol. 9.—De­tonia tre­cută la Monastir s’a produs o re­voltă a soldaților. Ca la o mie de oam­­eni cari trebue să treacă în rezerve cerând a fi concediați s’au dedat la acte de violență la ca­­zarmă. Patru oameni au fost grav răniți. Se sperfi a se potoli curind această răscoală. &)• Zvon de asasinarea lui Abdul Aziz Paris. S. — Se comunică din Tanger că Siaissa ben Omar, mi­nistrul afacerilor streine al lui Mufei Hafid, a adresat miniștrilor puterilor streine o nouă scrisoare anunțând intrarea lui Musei Haîid și cerând că Puterile să recu­noască pe H­a­f­i­d drept uni­cul și adevăratul sultan. Miniștrii s’au mărginit a supune această scrisoare guvernelor lor. (A. R.) Paris. 9. — Circulă svonul des­pre­ asasinarea lui Aziz. D. Cle­­menceau nu nu a primit nici o telegramă relativă la acest svon, care este considerat ca absolut neexact. (A. R.) Din Persia Teheran. 9. — Un revoluționar, care este membru al parlamentu­lui, a fost om­ rănit cu un foc de revolver la biuroul telegrafului in mijlocul unei mari mulțimi de oameni. Populațiunea este foarte idignată in contra autorilor stării de anarhie și în contra guverna­torului general din cauza pencti­­vității sale. Președintele Parla­mentului s-a înconjurat de o gardă. (A. R.) Un îndrăzneț atac tâlhăresc l­i­lis. .9.— Ș­apte tâlhari au a­­tacat azi dimineață, lângă intra­rea băncii de comerț, pe omul de serviciu care trebuia să se ducă cu o sumă importantă la sucur­sala Băncii Imperiului. Tâlharii au­ tras focuri de revolver și au aruncat bombe dintre cari una a făcut explozie. Un trecător a fost rănit. Oiciul de serviciu al Casie­­riei s’a refugiat nevătămat în ban­că. In urmărirea tâlharilor, unul a fost rănit cei­ ilalți au scăpat. .A. R.­____ lîojite în umărul drept. Criminalul a mspărut în urma săvârșirei faptei. Victima a fo­st adusă aici la spita­lul „Eisabeta Doamna“ și starea lui 8 Ingrijitoare. Cauza acestei crime e e ceartă și un proces. Sfârșitul grevei din docuri. —­Vizita A. S. R. Principelui Ferdinand.— Lazaret pentru tuberculoșî Galați, 9— Escadronul T călărași, sub comanda căpitanului G. Vasillă a făcut azi exerciții de îmbarcare la­­ gară, cu recruții contingentului 1908. — Greviștii manufacturiști din do­suri să reînceput astăzi lucrul. O mare parte dintre ei au rămas insă fără lucru din cauza expedierii vapoa­relor în urma declarării grevei. — A. S. R. Principele Ferdinand, s’a sosit ori după cum fusese anun­țat, ci a stat peste noapte la Isaccea. De abia azi, la orele 12, a sosit iah­tul Regal, din care a descins R. S. Regală, urcându-se imediat intr'un tren, care se afla în fața debar­caderului, cu care a plecat la­ gară. La gară s’a oprit 15 m. întreți­­nându-se cu d-nii Atanasiu, prefectul județului și d. Gussi, prefectul poli­ției, care l’a fi întâmpinat. D. inginer Babeș a sosit aici spre a lua în primire locurile desti­nate pentru lazaretul ce se va clădi de in apropierea cimitirului sau lingă bariera din str. Traian. In lazaret vor încăpea 100 de pa­turi, în care se vor instala acum 50. Se vor interna în 6­ tuberculoși. Locul ales pentru laboratorul ce se va face este esplanada de lângă în­chisoare. Se crede că se vor face și două dispensare în două puncte ale ora­șului. In cel mult 15 zile vor începe lucrările.­­ In cursul acestei săptămâni a plouat binișor în aproape tot județul. Semănăturile s’au îmbunătățit simți­tor. Cele de toamnă sunt tot compro­mise ; cele de primăvară, în special porumbul, promite. Viile și pomii in general bune. Fânețele destul de bune­ împrumut.—Congresul insti­tutorilor Iași. 9.—Consiliul general al jud. Iași a decis să facă un împrumut de 55 mii lei, pentru construirea unei cazărmi necesară noului batalion de infanterie. — S’a decis în principiu ca con­gresul general al institutorilor din toată țara să se țină anul acesta la Iași. încetare de plăti Piatra­ N.. 9.—Cunoscutul indus­triaș Moscu Iacobi, proprietarul fa­bricei de cherestea din Mănăstirea Neam­țu, a încetat plățile, având un pasiv de aproape șapte sute mii lei. Numitul a dispărut. Sunt angajați in această fabrică frații Kirschen din Brăila cu suma de 66 mii lei; banca agricolă 100 mii, Mauriciu Lazăr din Iași. 30 mii și mulți alți din țară și locali­tate cu sume mari. Impresia e mare în oraș. Parchș­­t«l a depeșat pretudindeni. Amănunte prin poștă. Vizita A. S. I.. Prințul Fer­dinand Tulcea. 9.­­­ Plecând din portul Tulcea, ieri dim, la orele 4, A. S. Regală Principele Ferdinand a mers până în dreptul milei 23, unde iach­ Su­l regal a acostat, iar A. S. a de­scins cu însoțitorii săi și a vînat ora toată ziua prin acele locuri. Noap­tea A. S. Regală și-a petrecut-o pe iachl, care era ancorat în dreptul punctului Ceamurlia. A. S. R. Prințul Ferdinand și cei­­l­alțî vinători au vînat multe păsări de baltă, speciale Deltei. Azi, la orele 6 și iun, R. S. Re­gală a trecut cu ineblui prin port, mergând spre Galați. Sunt informat că această călătorie prin locurile din Delta a încântat mult pe A. S. care a fost bine dispus în tot acest timp. Ultima Oră (Serviciul nostru telegrafic) Mare incendiu; numeroase victime Viena. 9. —Telegramă din Ins­­bruk.—In localitatea Zirl de lângă Insbruck, s’a intim­plat ieri un in­cendiu teribil. 164 de case­­ au fost distruse, 2 persoane au pierit in saclri, 1300’de persoane a’u rămas In­ iPpQiî. Pagubei? trés de Í­­mmjamm IMPORTANT PENTRU DOMNI PODGORENI Dupc numeroase hiseerențî díe mai mulți ani consecutivi, astă­zî s’a stabilit definitiv ea, sim­i Știvul remediu practic, economic si cel m­ai eficace este mumai : SARAMURA „PliOACA“ contra în cronosperei (manei viilor). Domnii Podgoreni,, Întrebuințând Saramura „FLORICA“ ’și asigură o recoltă bogata, scă­pând de multe inconveniente. Ferici-vă de alte preparați­uni, căci vă expu­neți cu siguranță, la perderea recoltei. Pentru ori­ ce deslușiri rugam o va adresa la fabrică. Recomandăm de asemenea: NOUA STROPITOARE „FLORICA” »EDITABILA a fabricei noastre, fiind ultima perfecțiune, permițând scoa­terea tu­turor pieselor, precum și a recipientului de aer, pu­ându-se la trebuință, repara cu înlesnire. FABRICA „FLORICA", CRAIOVA 1979 FABRICA ȘI MAȘINI STATOLD cunoscută în țară sub denumirea de FABRICA CAELOR FERATE- UHORE.E aduce prin subsemnata Reprezentanță Generală la cunoștința publică că numai repreze­ntanți și depozitarii săi generali din România NICOLAE FISE ® & C­ale SOCIETATE IN COMANDITA FURNISORII CURTEI REGAL­E cu sediul in Strada Smârdan No. 10 cu sucursala la HEáHa, Bulevardul Cuza No. 95 și cu reprezentanța la Strada Cogălniceanu 13, la d. H. Loebeî Sunt în drept de a vinde fotomobilele, treerătoarele și batozele sale de porumb ce se bucură astă­zi de toate simpatiile Domnilor Agricultori din România și roagă de a nu confunda produsele sale cu altele similare ce se pre­­zintă astă­zi Onor. Domnilor Agricultori din țară sub denumirea de »Ungare»­ și cu caracteristica «ramelor de ier» la Treerătoare. Reprezentanța Generală a f­abricei de mașini a Statului Mega î Ungar3 J Bud&pea­ta, V. Va ezi Mo­rut 32. 1585 gătit bucate și flăcările au cuprins re­pede întreg șopronul. Dându-se alarma, pompierii postu­lui bulevard, a sosit la fața locului și au isbutit să localizeze incendiul, care amenința corpul principal al caselor. După o jumătate de oră focul a fost complect stins, după ce mai întâi s-a dărânat șopronul incendiat. O Aseară au sosit în București cu trenul de Vârciorova, d. Costi­­nescu, ministru de finanțe, I. Bră­­tianu, ministru de interne și Al. Beldiman,ministrul țărei la Berlin. ♦ D. judecător de instrucție Negrea a continuat erî instrucția in afacerea fraudelor de la poștă. D sa a luat o nouă declarație lp.î Gheorghe Stăniciulescu, auto­rul fraudei, care precum se știe se află internat la­ spitalul Golțeg. Șa H ta­i toe­z ma­rt. — LOGODIȚI — București, Strada Vintilă, și In locul ori­cărei alte înștiințări HAL UIEVTELGS.­COMPANIA LYRICA ROMÂNA Conducerea : C. Grigoriu — Azi, Marți, 10 Iunie 1803 — pentru a 2-a oară și Tatt4S 99 Biletele de vânzare la „Galeria de Muzică calea Victoriei 50, (ală­turi de cofetăria Capsa)._____ Noua Grădină a Teatrului Pathé-Fréres-Paris pe bulevardul Elisabetha, vis a-vis de Cafe Boulevard Marți, 10 iunie 1909, ora 9 seara Mare Reprezentație Briliantă .De remarcat : „¥ infima Tânăra de 50 ani In curând se va vedea la Cinema­tograful nostru, Serbările Jubiliare ale Societăților Obolul și Țesatoarea. iulai întristata familie Doctorul G. Pă­­tescu, anunță cu cea mai mare du­rere încetarea din viață a prea iubite­­lor fii de Domnișoara Elena St. Pătau in etate de 21 ani Decedată după o grea suferință in ziua­ de 9 Iunie 19QS Și roagă pe toți amici­ și cunos­cuții să bine-voiască a asista la cere­monia funebră, care va avea loc azi Marți, 10 Iunie, orele 5, în capela cimitirului Șerban-Voda. Inconsolabilii: Maria D. Ionescu, Maria Nicoloi cu fiii, Elena Cojoco­­reanu, Eleonora Cojocoreanu, Alexan­drina maior Dumitrescu, Eliza și Ion Cojocoreanu, Eliza și George Barozzi, Elena și căpitan Ion Mihailidi, Maria Popovici, Zoe și maiorul Gr. Topo­­loveanu, Viorica și căpitan C. Du­mitrescu, căpitanii D. și M. Mihai­lidi, precum și familiile Bacalbașa, Bobescu, Ioanidi, Nisipeanu, Musta­­cciu, Vladeianu, Ștefanescu și Vălcă­­nescu, au­ adânca durere de a face cunoscut pierderea prea iubitului lor soț, unchiu, ginere, cumnat și văr Umilim Semess și Căpitan In retr­agere încetat din viață la Sinaia, după o lungă și grea suferință, în ziua de 7 Iunie, orele 4 p.m. in etate de 60 ani. Ceremonia înmormântare­ va avea loc azi Marți, 10 Iunie 1908, orele 5 p. m., în Biserica albă, din Calea Victoriei, de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Bellu). Rudele și amicii cari din eroare nu vor fi primit invitațiuni speciale, sunt rugați a considera aceasta ca atare. Se nimea prin licitațiune publică pentru eșire din indiviziune în ziua de 20 Iunie 1908, la Trib. de Buzău, Dosar No. 4763/906 Moșia Salcia-Mogoșeasc­a, situată în comuna Sm­eeni, județul Buzău, în întindere de 1400 po­goane arabile, proprietatea succesiu­nei defunctei Ecaterina I. Pălti­­neanu și B. Teodorescu. Prețul de la cile va începe licita­­țiunea va fi de la 30S.670 tel. Pentru ori­ ce informațiuni a se adresa d-lui Cicerone Păltineanu­, Str. Lumihel No. 24, București, fi^aLa,awd II 'll Sr. Leon Babiasvici de la Facultassa de Medicină din Paris Medaliat al Spitalelor din PARIS Membru al Soc. Franceze d'electro­­terapie și de Radiologie medicală Elev al Freses, Creaiafoy, Robin Kotter, Albarran și Basilâ Lucrând și in clinicele Prof. Hagem Mathieu, Lion si Le Noir Boale IWFEmmei STOMAC și ISÎTSSTIBÎB Consultațiune 2—5 p. m. Str. Carol 29 (Colț cu Șelari) 1991 V­A­VVVv«A»ArWWWWVVVVV Br. pini. Enric Lim­part! > Dentist de la Facultatea din Berlin. Strada Doamnei 2 -Colț cu Calea Victoriei— 1 de la facultatea din Paris Boala INTERNE și de STOMAC! lR 3 laiațiune complectă p­rin tratamentul­­ BOALELOR Str. Doamne­ I , Telefon 4,55 j Palatul Xifon Consult : 2—4 și 7—8 p. m. <si sa­listra Vechiul CABINET DENTAR din Strada General Florescu Ho. 9 (in dosul gradinei Sft. Gheorghe) Execută: Extractioni nedu­­reroase, Plombe, Dentari ar­tificiale și Coroane in aur, cu preturi foarte convenabile! C­obor, Laureat al faculiatei de medicină din Paris Elev al profesorului Sebileau Specialist pentru boala și OPEHA­rtUfti­­de —NAS, GAT și URVECIN­—­Consult, de la 2—6 p.m. Calea Moșilor 97. colț cu str. Sfin­­ților.—Telefon 2183. _____2010 Oscior I­ LEON Tratament Naturalist și Chirurgical Gimnastică Medicilă la Apa și Electricitate. TR­ATA­M­ENT SPECIAL al­­­EUMATISMULUI București, str. Carol No. Ill 1 Consult. 4—6 d. a. R3 la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fou­rnier SPECIALIST în 80ALE da PillE și SIPHYLIS — Boabele părului — 120, in Calea Victoriei, No. 120 (lângă Biserica Albă) Consult: 8—10 si de la 2—3 p. m. 2056 Calea Gri viței No. I2Í) Doctoral DAVIDSON Seal© 1st©rae, ds IsíssIí Id© ©cp!, goala Sifilitic© Copsulț î 1— Ö. m seara 2182 Paști dsn tifrisB glycerinati HENȚXESCO Iggi“ Singura premiată la Expoziția jubilară cu «Diploma de Onoare și Medalia de Aur». 1696 — ■ I Masna.1 UIV Morc&nizl ————■ Cereți cu stăruință această pastă de dinți la toate farmaciile și magazin­ele.­ de manufactură din țară. — Depozit genera­­l Fmacia Națio­nală Benițescu, București, Calea Victoriei, colț cu strada Lipscani. W CELE MAI BUNE“« GMILmOFOR.WE Sonoritate neîntrecută! Constructive solidă! Exterior elegant î 1676 =* GARANTATE = ‘Vija­ dle în. W BATE Maca­­ WSS Marele MASASIN de MUZICA TU 4 UT nrmTm Furnisorul Curței Renals JIM FMM “ä仓 Băile BÂLIÂTEȘTi (taț) Sezonul începe la 1 iunie a. c. **• Bă­­sărate concentrate ; Idroterapie ; Inhalații moderne, etc oxigen comprimat; Pulverizații minerale; Masaj și gimnastică medicală. — Parswi de brazi; Oțeluri confortabile și case țărănești ; Băi mo­derne de porțelan. — Speciale pentru : Boale da fesper, copii scrofuloși și anemiei, artritieî și reumatisanțî, constipați și nervoși. — Excursion! plăcute și ușor de făcut in împrejurimi ; Orchestră bună; Baluri de două ori pe săptămână ; Poștă și Farmacie; în medie cu un intern în permanență; Masseur și Maâseuză spectial; Băcă­­tărie aleasă. — Pentru detalii a se adresa : Mircea Arapu­, Bălțâtești, județul Neamț, sau Dr. Bolescu, Calea Grivița No. 119, București. — Cură cu renumita sare purgativa de Băilătești sau biri la do­­spiciîră cu sarea de Băi de Bălțotești. De vinV.’are la toate Farmaciile și Dr­ogueriile . Depozit central­­ la Administrația Băilor Bălțâtești. Specialist : »MI­STOHLE NOPȚEI Focul dte str­. Popa Tatu Astă-noapte pe la orele 12, un foc a isbucnit în str. Popă Tatu No. 63, la proprietatea d-ltri căpitan Geor­­gescu, locuită de d. Costică Tofan. Focul s’a declarat la o maghernița alipită de imobil, care servea ca șo­pron și bucătărie de vară. A luat naiferi de la o mașină de

Next