Universul, august 1908 (Anul 26, nr. 209-239)
1908-08-01 / nr. 209
Astăzî Joi a apărut No. 31 din ziarul uwistis VESELÎâ“?* "*"5 W mi# fa a iii hani in toata ț ara Sultanul Turciei ducându-se întăia oară la Selacilîc în trăsură deschisă Calendar pe anul 1908 Ortodox Joul, 31 Iulie.—Drept: Eudochim Catolic , Joul, 13 August.—Ipolit Răsar, soarelui 5.19. Apusul 7.23 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 31 Iulie Us succes însemnat Țara noastră a repurtat, în zilele din urma, un succes ce trebue să fie relevat. Se știe că la congresul internațional de geografie, ce s-a ținut la Geneva, România a participat printr’un delegat al guvernului — d. Em. Porumbaru, vice-președinte al Adunării deputaților — și prin doi delegați ai societății geografice — d. George I. Lahovari, secretarul general al acelei societăți și d. Miron Niculescu, între președinții de onoare ai congresului de anul acesta a fostei M. S. Regele nostru. Din relațiunea ce am publicat la timp, s’a văzut că pe lângă interesantele comunicări făcute de delegații societății geografice române’ și anume: «România contemporană cu ocaziunea jubileului de 40 ani de domnie a M. S. Regelui» de d. George I. Lahovari și «Distribuirea geografică a petrolului în România» de d. Miron Niculescu, a mai vorbit despre țara noastră și savantul francez d. de Martonne despre «Poziția sistematică a catenei Carpaților». Interesul cel mai mare l-a prezintat însă conferința delegatului guvernului nostru, d. Em. Porumbaru, asupra Comisiunii europene a Dunării, conferință desvoltată în ședință publică a congresului prezidată de d. general Schokalsky, delegatul oficial al Rusiei. In țară la noi se prețuește drept însemnătatea Comisiunii europene a Dunării și de aceea instituțiunea aceasta e foarte populară; a fost însă foarte bine că s'a arătat la un congres internațional valoarea și opera acestei instituții — care folosește tuturor și nu vatămă nimănui — pentru ca toată lumea s’o poată aprecia. După conferința delegatului român, care a fost cu cel mai viu interes ascultată, s’a formulat dorința ca funcționarea Comisiei europene să fie prelungită până când libertatea navigațiunei va fi devenit o realitate pe toată întinderea Dunărei și pentru toate pavilioanele. Congresul internațional a votat cu unanimitate această dorință. Aceasta e fără îndoială un mare succes, căci dorința exprimată de congresul internațional de la Geneva este dorința țarei noastre întregi. Tot ca un succes trebue să mai relevăm faptul că, după propunerea Angliei, Rusiei și României, congresul a admis să se numească în comisiunea internațională a pescuitului în Mediterana și câte un delegat al fiecăruia din aceste State, ceea ce până acum nu era însemnătatea ce s’a dat țării noastre la acest congres se mai poate vedea și din faptul că, la închiderea congresului, s’a dat precădere delegatului României ca să răspundă cel dintâi ,în numele delegaților oficiali, la discursul președintelui. Rezultatele obținute la congresul internațional de la Geneva constituesc un însemnat succes, pe care trebue să-l notăm. - wi mi wiiwm [UNK]< ■—Mm Masserititia (Corespondență pari a darului «Universul») Bitolia, 26 Iulie Sosirea albanezilor și romilor din lolița Săptămâna trecută au sosit aci comunitățile din Vodena și Florina. Tuturora li s’a făcut ’o primire foarte cordială. Cu alte cuvinte, nouă din Bitolia, de la proclamarea constituției, o ducem mereu în petreceri și manifestații. Ceremonialul cu care au fost primiți albanezii și aromânii din Corița a întrecut ’pe toate celel’alte de până acarii. Cu cât s’au arătat ieri grecii mai slabi, cu atât noi toți ne-am arătat mai entuziasmați. Ca consecință a flascului, grecesc de erî a fost și abținerea de la manifestația de azi a comunității grecești, deși printre cei ce sosesc erau și câțîva albanezi grecomanî. Faptul acesta a făcut rea impresie atât asupra grecomanilor cât și asupra turcilor. Numărul celor sosiți era de peste o mie oameni. Aproape toți erau bey albanezi. Românii noștri, îmbrăcați în pitorescul costum fârșerotese "au fost obiectul admirației generale. Iii erau 40 de inși, toți înarmați cu puști Mauser. La «Grădina Libertățea» au fost întâmpinați de Hasan bey și Vehib bey, unii din șefii mișcărei. Aci a vorbit Riza bey, președ. ligei albaneze din localitate. A mai vorbit secretarul ligeî in albanezește. Un copil de y ani le-a urat bun sosit in limba albaneză, iar publicul l'a aplaudat in mod frenetic. După aceea a vorbit d. N. Balamaci in limba franceză, asigurând pe șefii mișcărei că oriunde și oricând aromânii vor fi alături de armata turcă. De aci cortegiul s’a pus în mișcare, trecând prin fața palatului guvernatorului și de aci străbătând prin calea Victoriei, am ajuns afară la cazarmă, unde s’au ținut alte discursuri. Nicuța Balamaci, de astă dată în dialect, a mulțumit din nou de modul afabil cu care au fost primiți aromânii de către turci. Și de astădată a asigurat pe conducătorii mișcării "că iu aromâni vor găsi un sprijin sincer și dezinteresat. Riza-bey și Ilasan-bey au îmbrățișat și sărutat frățește pe Nicuța Balamaci. Tot azi au sosit comiții bulgari din regiunea Castoriei. Ei erau in număr de 80. Primirea ce ți s’a făcut a fost mai mult decât entusiastă, împreună cu noi au fost primiți și ei. Turcii juni văd in elementul bulgăresc și cel românesc pe viitorii lor aliați și cu drepturi recunoscute de ei. D. inspector N. Tacit, împreună cu eforia și părintele Teodor, au luat toate măsurile pentru ca recepția să reușeasc Aromânii sosiți au fost găzduiți la internatul nostru de băeți. Corneliu InvItăniWopoiluri IX FRANȚA Urmare și sfirșit.—Veziurile 206, 207 și 208 De câțiva ani Uniunea familială din Charonne la Paris, a făcut apel la maestre de menaj din Elveția și din Germania. Aceste maestre încearcă o mare greutate să predea într’o limbă străină lor. De altă parte, necunoscând mediul cărora se adresează, aceste maestre vorbesc parisienelor ca și cum ar vorbi berlinezelor sau elvețienelor, cu toate că alimenta; . obiceiurile și trebuințele francezilor sunt cu totul deosebite. Defectele acestui fel de învățămint le justifică fondatoarea uniunii familiale zicând că a fost nevoită să ceară maestre din străinătate fiind că francezele nu vor să meargă să se formeze in străinătate. D-na Moll-Weiss însă, a voit să rupe cu această tradiție și după ce s-a format în străinătate, a deschis la Bordeaux o școală liberă și gratuită de economie domestică și de igienă, pe care apoi a mutat-o la Paris în 1904 sub numele de Școala mamelor (Ecole des mérés). D-na Moll-Weiss începuse în 1897 cursuri complimentare pentru fetele de buna condiție asupra economiei domestice, igienei, bucătăriei, îngrijirea copiilor și a bolnavilor. Programul său, care cuprindea și croitoria, obiecte de modă, călcâiul rufelor, etc., avu un așa de mare succes, că fondatoarea se gândi a întinde școala sa și la fetele din popor. Orașul Bordeaux iî puse la dispoziție localul și instalația. La 15 Decembrie 1898 se deschise cursurile. O invitare fusese adresată directoarelor de școale publice, cerindu-le să-i trimită în Hecare Jour, 12 din cele mai bune eleve de la cursul superior, singure sau însoțite de mamele lor sau de o profesoară. Cursul, care cuprindea 20 lecții, se compunea din 2 părți: partea teoretică se referea la economia domestică, igiena copiilor și a oamenilor, curățenia, comptabilitatea casnică, etc. Partea a doua se compunea din experiențe practice. Ca practică de bucătărie, d-na Moll-Weiss prepara un prânz foarte simplu ; supă cu , varză, spate de vițel umplut, legume. Alteori se prepara mâncări, ce se pot face în grabă. Mai târziu se ocupă cu prepararea tizanelor, cataplasmelor sau cu facere de pansamente ușoare, înfăsare de prunci, sterilizarea laptelui, diferite supe. In 1901 școala d-neî Moll-Weiss fu mutată la Paris sub numele de Ecole des meres (școala mamelor). Pentru formarea maestrelor de gospodărie rurală există la Monastiersur-Gazelle (Haute Loire) o școală normală de menaj. „Școala este subvenționată de Stat și de departament. Este clădită la 830 metri atitudine, departe de 50 metri de clădirile unei ferme de 60 h.a., care este consacrată studiilor practice, în mijlocul unei mari gradine de legume. Are stauil de vițe, instalație pentru creșterea porcilor, stână, cotețe de pasări și stupărie. Localul școalei este zidit pe bolți, sub care se află pivnițele de naturație de-o parte, de previziuni de altă parte ; parterul, împărțit în două, cuprinde, la drepta, localurile destinate lucrării laptelui : spălatul, brânzăria, uscarea și untăria ; la stânga, sala de mâncare a personalului didactic, salonul, refectorul elevelor, și bucătăria. La primul etaj, dormitorul, sala de Cursuri, apartamentul directoarei. Aceiași distribuție- in etajul al II-lea. Pretutindeni distribuție de apă, spălătoria dormitoare, încălzire cu aburi a tuturor odăilor, un termo sifon în lăptărie pentru anotimpurile intermediare, când caloriferul este stins. Școala a fost deschisă la 23 Septembrie 1902 și a început cu 4 eleve. Astăzi ea are 17 eleve. „Este de prevăzut — zice d. Beaufreton, — că numărul elevelor va atinge cifra de 25—30, limita maximă a unei școale de menaj, care să ofere toate garanțiile din punctul de vedere al supravegherii și al îndoitei desvoltări a elevelor ca studii teoretice și practice 1. Scopul școalei este de a forma pe învățătoarele și maestrele de la școalele de gospodărie rurală, ce sunt pe cale de a se înființa cât de curând, precum și a forma bune gospodine, care au să facă viața câmpenească mai plăcută, mai sigură, fixând la țară populațiile, care pleacă către orașe. In școală, știința menajului ocupă cel dintâi loc și îmbrățișează cunoștințe de bucătărie, croitorie,călcatul rufelor, igiena, științe naturale, limba maternă. La aceste cunoștință se mai adaogă părțile științei agricole, ce cad în domeniul îndeletnicirilor femeiești, mai vârtos lăptăria. Ca personal didactic școala are o directoare, o învățătoare supraveghetoare generală, o maestră brânzăreasă, o maestre bucătăreasă, o profesoară de igienă, un profesor de agricultură și de apicultura și un șef de practică agricolă. Un punct foarte interesant este chipul cum se dă învățământul. El este ceia ce belgienii numesc intuitiv, adică practic. Elevele fac bucătărie, adică compun și execută, fiecare cu rândul, lista de bucate a familiei, care în cazul acesta este reprezentată prin personalul școalei și al fermei. Toate elevele mulg vacile și toate se îndeletnicesc cu manipulările laptelui. Invățămîntul teoretic nu este neglijat și se urmărește progresul elevelor prin întrebări trimestriale. V Acesta este stadiul în care se află învățământul gospodăresc în Franța. Concluzia, ce se degajează din expunerea de mai sus este următoarea: in Franța, deși opțiunea învățămîntului menajer datează din timpul marelui Napoleon, ea era încă la formularea dezideratelor la sfârșitul veacului trecut când Liga învățămintului votă un număr de dorinți la un congres, pe care își propunea să le aducă la îndeplinire. Grație acestei inițiative s’au înființat, de la 1900 încoace, atât în învățămîntul privat cât și în cel oficial un număr de școale de menaj de sine stătătoare și numeroase clase menajere alipite pe la diferite școale publice. Mai toate aceste școale sunt abia la început. Organizarea lor cuprinde un program foarte elementar, iar rezultatele lor nu totdeauna sunt încununate cu succes, căci le lipsește personalul didactic menajer. Așadar invățămîntul gospodăresc din Franța, trecând încă perioada haotică, nu în această țară trebue să ne îndreptăm pașii spre a vedea organizații bune de școale de menaj, din țari, cari au experimentat lucrul timp îndelungat, cum sunt: Anglia, Statele Unite, Germania, Elveția, Suedia, Norvegia, țari in care învățămintul gospodăresc este foarte înfloritor. Elena St. Demetrescu. Dir. șc. de menaj din Capitală POSTĂ FURTUNEI” Semănături nimicite. oameni trăzniți [Prin poștă de la coresp. noștri particulari) Buzău. 2S Iulie. Furtună îngrozitoare.Azî noapte o nouă furtună s’a deslănțuit asupra mai multor comune din județul nostru. In acele părți cantitatea de apă căzută a fost in așa cantitate, că chiar pe locuri șese se formaseră adevărate torente, având o adâncime de mai bine de un metru, cari răsturna tot se întâlneau in caie. Trenul accelerat No. 1 intre distanțele Mizil-Buzău, a fost nevoit să se oprească de mai multe ori în mijlocul câmpului și cu mare anevoință apoi să’șî reia mersul. O adevărată" panică a domnit in tot timpul acestei furtuni îngrozitoare "intre pasagerii trenului. La un moment dat s’a crezut că puhoiul și vijelia teribilă ce domnea va răsturna de pe sine colosul de fer. Satul Linia, care scăpase de uraganul din noaptea de 26—27 iulie, a fost de astă dată teribil pustiit. Torentele de apă au distrus semănăturile de porumb, de mei, etc. Mai multe case au fost dărâmate, punând în pericol chiar viața oamenilor ce le locuiau. Comuna Cândești a avut aproape aceiași soartă. Azi in oraș au circulat știri că vijelia de azi noapte, a făcut mai multe victime. Din fericire svonul a fost desmințit. Se citează insă cazul unor grădinari din Buzău, cari fiind apucați de vijelie cu căruțele lor pe jos, Monteoru-Buzău, au fost târâți de curent intr’un șanț, de unde cu mare greutate au scăpat cu viață. Borohoiu, 28 iulie. Ploaie torențială.— Aseară a căzut, asupra orașului nostru ploaie torențială, însoțită de puțină grindină. Mahalaua Țigăniei e parte inundată; câteva case au fost golite, amenințând să cadă. Tecuciu, 28 Iulie. O ploae torențială, însoțită de manifestațiuni electrice s’a deslănțuit erî asupra câtorva comune din acest județ, făcând însemnate stricăciuni căilor de comunicație. De alocuri mărind șesurile, torentul luând cu el tot ce i-a stat in cale, ca podețe, clăi de fân și pâine albă, păpușoi desrădăcinați,etc. Femeia Bălașa Popa, din Buciumeni, care in acest timp se găsia cu vitele pe câmp, a fost înecat de curentul de apa, aruncând-o a doua zi in niște răslogi la marginea satului Dobrinești. Comunicația telefonică a avut și ea de suferit din cauza deranjamentelor provenite de desele manifestațiuni electrice; astfel pe traseul Matca Tecuciu, au fost trăzniți mai mulți stâlpi și sîrma topită iar aparatul schimbător de la Centrala "prefecture" a avut mai multe numere arse. CUCERIREA AERULUI Ultima călătorie de experiență a balonului Zeppelin pe care cititorii «Universului» o cunosc în amănunte, a înfierbântat din nou marele public pentru chestia navigației aeriane. Aceasta nu înseamnă că problema cârmuirei in aer n'a fost urmărită și până acum cu aceeași ardoare "de specialiști sau că experiența marelui aeronaut german" ar însemna un adevăr izbânda asupra atmosferei. Cei cari anunță «rezolvarea problemei navigației aeriene» ori "descoperirea cârmei balonului, înfățișează lucrurile intr’un mod prea simplist, care chiar induce in eroare publicul făcându-l să-și inchipue că cizma balonului se poate descoperi ca și praful de pușcă ori focul grecesc. Nu există un singur lucru, la baloane de descoperit și de perfecționat, ci nenumărate iar "descoperirea și perfecționarea tuturor organelor ce-l compun va însemna evoluția istorică "a baloanelor, care trebue să sfirșească cu un succes definitiv. Cercurile specialiste se arată în mare parte "neîncrezătoare din cauză că consideră principiul balonului, faptul că e mai ușor decât aerul, fundamental greșit , ba s’a mers până la a se zice—lucrul pare paradoxal — că descoperirea baloanelor este cauza pentru care până acum nu stăpînim aerul, căci de la invenția fraților Montgolfier toate sforțările s’au îndreptat in această direcțiune greșită. Cei cari susțin aceasta sunt partizanii aparatelor de zburat, mai grele decât aerul, cari au fost încurajați în urmă de experiențele atât de promițătoare ale fraților Wright, ale lui Farmann și ale lui Delagrange. Printre desavantagiile însemnate ce le prezintă baloanele se socotește întâi faptul că balonul prezintă o suprafață așa de enormă că îl face nerecel mai mic cucontra vîntuluizistent față de vent. Din cauză că un motor prea puternic care să întreacă puterea vîntului este nerealizabil și prea greu, această dificultate e aproape neinlăturabilă. De aceea și contele Zeppelin a fost cu totul la discreția naturii în alegerea timpului pentru expieriența sa. Puterea de ascensiune a balonului care-l face așa de greu fixabil pe pămînt cere la fiecare stațiune hangare speciale și în lipsa lor produce catastrofe ca aceea a lui «La Patrie» ori a balonului de actualitate, a căreia impresie e vie incă. Apoi faptul că umflarea baloanelor, așa de voluminoase, nu se poate face decât la instalația Specială, pierderile de gaz care produc căderi repezi așa de periculoase, greutatea transportărea aerostatelor chiar pe distanțe neînsemnate și atâtea alte dificultăți cunoscute numai de cei ce luptă deadreptul cu ele, fac din baloane niște jucării delicate, extraordinar de scumpe, foarte periculoase dar fără folos. In schimb aeroplanele se construesc ușor,eftin, se transportă ca orice mobilă, n'au nevoie de hangare, nu se umflă cu gaz, nu pot fi răpite de vint, nu fac explozie, pot fi întrebuințate și ca automobile. In definitiv sunt practice, solide și neprimejdioase. Menite să satisfacă cerințele celor puțini, a cunoscătorilor, sunt aeroplanele iar să frapeze imaginația celor mulți, prin măreția și imensitatea lor, baloanele. Lupta continuă între cei ce nu vor să aștepte hotărirea viitorului și va continua încă, deoarece visul care leagănă omenirea de la prima montgoliferă care a părăsit pământul, multă vreme are să rămâe tot un vis. Jlîlml C. M., Iași. O CUGETARE RE XX Numai ceea ce ii ațud fantezia sau îi leagă rațiunea de ideile comune, place mulțimea. Moartea episcopului Pepsi — Nouă amănunte — Am anunțat la timp încetarea din viață, in vîrstă de 81 ani, a episcopului român N. Popea din Caransebeș. Corpul defunctului a fost îmbălsămat de 3 medici. Moartea i-a provenit din apoplexie. Deschizându-se testamentul defunctului s-a constatat că și-a lăsat toată averea, in valoare de un sfert de milion de coroane, pentru și așezăminte culturale. A făcut cea mai adâncă impresie faptul că a doua zi după moartea episcopului Popea, a sosit următoarea telegramă de condoleanțe, de la cancelaria de cabinet a împăratului Franz-Iosef : ^ «Cu prilejul decedărei d-lui episcop al Caransebeșului Nicolae Popea, Majestatea Sa împărătească și regească exprimă diecezei condoleanțele Sale». Au mai trimis condoleanțe P. S. S. episcopul Aradului, Academia română, d. Al. Mocioni de Foeni, episcopul rom. cat. din Timișoara, președintele «Asociațiunii», prefectul comitatului Caraș-Severin, episcopul Dunării dejos, episcopul Letici, comandantul corpului de armată din Timișoara Liberius Frank, P. S. S. mitropolitul Mețianu al Sibiului, etc. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Crima de la Cosoba (Ilfov) Am publicat acum 3 zile, despre o crimă ce s’a comis in împrejurări foarte curioase, în com. Cosoba, din jud. Ilfov. Femeea Marița P. Pârvu, din acea comună, trezindu-se din somn, a luat din cuib o pușcă și a descărcat un foc asupra soțului ei,care dormea, omorându-l pe loc. Era d. jude-instructor Popovicî împreună cu d. procuror M. Ferichîde s’au dus la Cosoba spre a ancheta cazul. La interogatorul ce i s'a luat femeia a declarat că nu’șî amintește despre crimă, știe numai atâta că soțul ei a maltratat’o în seara crimei, fapt dovedit neexact. Magistrații au constatat că criminala fiind bolnavă de pelagră a fost internată în spitalul de la Poenari, unde a stat până acum nouă săptămâni când a fost liberată în urma cererei soțului ei. Femeia fiind arestată, a fost adusă ori la parchet; s’a numit in acelaș timp o comisiune medicală, care să se pronunțe asupra stărei ei mintale, ’ intrucât e , aproape sigur că ea a comis crima din cauza boalei de care suferea. Arestarea unui vestit tâlhar D. judecător Negrea de la cad. 1 al tribunalului Ilfov face mereu cercetări spre a descoperi pe autorii fioroasei crime din com. Militari. Așa d-sa fiind înștiințat că în apropiere de Văcărești și Militari s’au stabilit sălașe de țigani, s’a dus imediat acolo de a făcut percheziții și rezultatul a fost c’a "pus mâna pe un vestit tâlhar numit Ion Gândac, condamnat în mai multe rânduri pentru tâlhării, iar acum era urmărit pentru o tâlhărie cu omor comisă "in satul Costești, din Deal, jud. Dâmbovița. Acest tâlhar împreună cu alții, s’au dus in noaptea de 2—3 Octombrie anul trecut ca să prade pe locuitorul Iancu Stan, din acel sat. Acesta simțindu-i, a început să strige ajutor. Soții, pentru" a nu fi urmăriți, l’au împușcat și s’au făcut nevăzuți. Ion Gândac va fi cercetat mai întâi de d. Negrea, asupra crimei din Militari și apoi va "fi înaintat parchetului de Dâmbovița unde se instruește crima de la Costești. Crima de la Buturugeni (Ilfov) Parchetul de Ilfov a fost încunoștisitat erî că locuitorul Gheorghe Ion din com. Buturugeni (Ilfov) a fost bătut atât de grav, de niște indivizi necunoscuți, incât după câteva ore a și murit. Parchetul a însărcinat pe d. procuror Ferichide cu urmărirea și descoperirea criminalilor. D-sa va pleca, probabil azi, în localitate. Urmărirea unuui criminal O crimă s’a comis ori în pădurea Segarcea din Vale, din jud. Teleorman. Pândarul turc Ali Israel a împușcat, pe logofătul Ion Imireanu cu care se certase, apoi a dispărut. Parchetul de Teleorman a intervenit pe lângă toate parchetele din țară ca să ia măsuri pentru prinderea criminalului. Procesul furtului de la ministerul de finanțe Se știe că judecătoria acol. IV din Capitală a condamnat la 4 ani închisoare pe Florian Grozescu, care prin chei potrivite s’a introdus intr’o odae din subsolul palatului ministerului de finanțe, înnde erau mai multe lăzi cu bani de nichel și a furat vre-o 16 mii de lei. Aceeași judecătorie a achitat pe Al. Panaitescu, care fusese dat judecăței ca complice al lui Grozescu. Contra acestei hotărîri a făcut apel Grozescu și d. prim-procuror numai în ceea ce privește achitarea lui Panaitescu. Ambele apeluri s'au judecat era de secția de vacanță a trib. Ilfov, prezidată de d. președinte Mavius. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. procuror Hiotu, care a susținut motivele de apel în ce privește pe Panaitescu și a cerut respingerea apelului lui Grozescu. Grozescu s-a prezintat arestat, fiind asistat de d. avocat Em. Economu. Motivele de apel invocate de parchet în ce privește achitarea lui Panaitescu," au fost combătute de d. av. Pășcanu. Tribunalul, după o lungă deliberare, a admis în parte apelul lui Grozescu,reducându-i pedeapsa la un an și jumătate și a respins apelul parchetului relativ la achitarea lui Panaitescu. IV. T. STIRI IN STMATATE — Prin poștă — D. Probst, din New-York și o soră a sa din Boemia, au moștenit pe neașteptate 100 milioane de la un unchiu mort la Bombay (India). Din cauza unei neînțelegeri între lucrătorii tipografi danezi și patronii lor, aceștia din urmă au închis atelierele de Luni și Danemarca nu are ziare. Transatlanticul «Cedric» s’a oprit în mijlocul oceanului spre a inlesni o operație de apendicită unei călătoare. Un foc a nimicit steamerul «Premier», pe lacul Winnipeg din Canada. 8 persoane au perit. Moartea recentă a lordului Derby, care lasă o avere de vre-o 95 milioane de franci, va aduce tezaurului englez vre-o 12 milioane ca taxe de moștenire. Curtea cu jurați din Paris a condamnat la 3 ani închisoare și 100 franci amendă pe antimilitaristul Durupt, care manifestase violent in timpul recentelor încăerări între armată și greviști la Vigneux. Flota rusă a primit ordin să facă mari manevre de la 14—20 August, lătra Kronstadt si Reval. In acelaș timp vor face manevre și trupele din Finlanda. Pe astăzi se așteaptă la Constantinopol publicarea programului politic al marelui vizir Kmamil Pașafi. Afară pe un împrumut extern, guvernul turcesc are de gând să contracteze și un împrumut intern amortizabil in zece ani. fi. In Octombrie viitor se va deschide la Berlin o expoziție de aquarele pictate de către împăratul Wilhelm II ; taxele de intrare vor fi donate unui așezământ de binefacere. fi. Trei aeronaiați germani originari din Westfalia , doui tineri ingineri și un berar, cari plecaseră in balon in ziua de 7 Aug.st. n„ la 8 seara, din Withen-pe- Ruhr, s’au scoborât a doua zi "dimineața la Chausson (departamentul frances Jura). fi. Baronul d’Aehrenthal, ținînd făgăduiala făcută la ultimele delegațiuni austro-ungare, a trimis o circulară ambasadelor, legațiunilor și consulatelor austro-ungare ordonând să se răspundă în ungurește tuturor scrisorilor și cererilor adresate în 1. ungară, venind fie din orășele, fie din micile localități ale Ungariei, afară de Croația și Slavonia. fi. Marea casă Libaroff din Tiflis (Caucasia) a dat faliment cu un pasiv de peste 8 milioane de ruble. fi. Sultanul a ordonat ca cheltuelile de construcție a noului parlament turcesc să fie făcute in mare parte și in limitele resurselorde lista civilă. SENZAȚIONALA AFACERE DIN BUZĂU Prin telegraf de la coresp. nostru particular Buzău, 30 Iulie. Azi s’a făcut la cimitirul No. 2, autopsia femeei Ilinca Ilie Diaconu, despre care ziarele «Dimineața» și «Adevărul» au spus că a fost dusă de vie la morga spitalului Găinași, unde a dat naștere la doi copii, înainte de a muri, de care faptă a fost învinuit d. dr. Petre Inotescu. Autopsia a fost făcută de către d. medic legist Nic. Minovici, ni., prezența d-lor d-rn legalî: col. dr. Dobriceanu, căp. dr. Tehoaride, Nanu Pavlogea, Mihail Dobrescu, medicul primar al județului Buzău, Al. Bărdescu, medicul orașului, Somnea și Petre Inotescu. A asistat și d-nn jude-instructor delegat, Atanase Gătineanu și substitutul Traian Orleanu, reprezentanții presei din localitate și corespondenții zilelor din București. Din autopsia făcută, s-a constatat că femeia Ilinca Diaconiu a sucombat la spital de uremie și pneumonie, diagnoza stabilită mai înainte de d. dr. Inotescu. Ambii copii au murit înaintea mamei lor, în pântece și au fost dați afară de gazele din pântice, odată cu uterul, casele și cu intestinul gros. Această constatare a făcut mare senzație în oraș și astfel se ridică acuzația nedreaptă, formulată împotriva d-lui dr. Petre Inotescu de către ziarele „Dimineața“ și „Adevărul”. IN JURUL INUNDAȚIILOR DIN GROZĂVEȘTI Ancheta noastră cu privire la inundațiile din Grozăvești, a ridicat pe de o parte protestările autorităților respective, cari se plâng că, dacă inundațiile s’au întâmplat, vina cea mare cade asupra locuitorilor din partea locului, cari au obiceiul rău de a arunca în canal, toate gunoaie, toate murdăriile și toate vechiturile ce au de lepădat. Din ancheta făcută de autoritățile comunale s’a dovedit că toate gurile canalelor din partea locului erau astupate cu coji de pepene și alte gunoaie. De la primărie ni se comunică că adesea s’au făcut intervenții pe lângă poliția Capitalei ca să se dea instrucțiuni sergenților pentru ca să împedece pe locuitori să arunce în gurile canalelor murdăriile și gunoaiele din curțile lor.* * * Pe de altă parte locuitorii din acele părți se plâng că străzile nu sunt canalizate , că apele de pe stradele Pandele Dinu,Tudose State,Georgescu I, Georgescu al II, Georgescu al III și Trifan, toate trebue să se reverse la singură gură de canal instalată în str. Ignațiu. Chiar și apele din str. Pleșoianu și cele din calea Griviței dincolo de șoseaua Basarab, se revarsă în această stradă. Gura aceasta de canal este mică de tot și eșită deasupra nivelului străzei. Este fără îndoială,de absolută nevoe să se facă prelungirea canalului și în cele ilalte străzi. Astfel, la cea dintâi ploaie inundațiile în aceste străzi se vor repeta. De la publicarea anchetei noastre primim zilnic zeci de scrisori în care se arată toată mizeria cauzată de lipsa canalurilor. Un locuitor din str. Ignatiu ni se plânge că până acum de 5 ori a fost inundat și că pagubele ce a suferit sunt enorme pentru dânsul. Proprietarii din str. Fraților începând de la No. 66 în jos, ne felicită prin scrisori de ancheta noastră și ne roagă să atragem atențiunea autorităților că și această stradă, la cea dintâi ploaie torențială se inundă pe o distanță de 200—300 metri cea ce face circulațiunea imposibilă. Noi am descris lucrurile așa cum stau. Pentru îndreptarea acestei stări este nevoie ca și locuitorii din acele părți să nu astupe gurile de canal cu gunoaie și autoritățile respective să ia măsurile cuvenite pentru împedicarea inundațiilor. G. C. „Universal — IX PROVINCII. — (De la corespondenții noștri particulari) Marți, 29 Iulie BUZĂU —Crimă Tănase Ion Crețu ,din Trestia, aflându-se eri in Bălănești si luându-se la ceartă cu Dumitru Moise, l-a înjunghiat cu un cuțit, lăsându-l mort pe loc. Criminalul a fost arestat și adus azi in Buzău. Anchetă.—Azi a sosit ir localitate de procuror general őri Ștefănescu, "de la Curtea de apel din București, in urma cererei d-lui doctor P. Inotescu, medicul primar al spitalului Gârlași, spre a ancheta cazul unei morți bănuite la acel spital și despre care ziarul nostru a vorbit in timp. CARRBAȘI. — Autopsie de cadavru.—In urma unui denunț anonim făcut procurorului general de la Casație cum că elevul din cl. 4 a școalei de meserii din localitate’ anume Ioan M. Lazăr, decedat în spitalul județean la 17 Iunie, ar fi murit in urma unei infecțiuni de dalac, s’a ordonat desgroparea și autopsia cadavrului, in scopul acesta s’au transportat ia cimitirul comunal d-niiuri D. Motaș, Th. Ionescu și dr. maior Tuisu împreună cu d-nii jude-instructor Anastasiu, supleant I. Anastasiu, substitut de procuror G. Badaran. D-nii d-ri au făcut autopsia si au extras organe din cadavru cari se vor trimite mâine spre analiză, institutului bactereologic din București. In oraș a produs o vie impresie faptul acesta, care se comentează în multe chipuri și asupra căruia voi reveni in curând. Bănie.—De către comandantul sergenților de oraș, D. Budescu, a fost transportat la spital locuitorul Ștefan Mărculeșteanu, care a fost grav bătut, rupându-i-se și mâna dreaptă de către un paznic de la stânjenii de lemne ai comerciantului Mircea Ionescu. El a fost bătut, fiind prins pe când fura lemne. Hoț de încălțăminte. In urma reclamației cavafului Ion L. C-tinescu din localitate, cum că din prăvălie i se fură deseori încălțăminte, subcomisarul Niculescu G., și comandantul de sergenți D. Bădescu, au făcut cuvenitele cercetări și au descoperit că băiatul de prăvălie Ioniță Gh., din serviciul sus-numitului caval, fiind ademenit de comerciantul Ion Ivănescu, str. București 100, a furat și dus la acesta mai multe perechi de încălțăminte pentru care a primit de la el o suma oarecare de bani. Făcându-se percheziție la domiciliul lui Ivănescu s’au găsit ascunse sub un pat, împachetate intr’un sac, perechi încălțăminte. Cazul se cercetează încă. Artistice.—In urma cererei publicului călărășan trupa d-lui C. Niculescu va mai rămâne in oraș spre a da două și ultime reprezintații in grădina Codrut Marinescu cu piesele: «întoarcerea din voiaj» și «Doctor fără voe». GIURGIU.—Atentat sau imprudență. — Aseară, între orele 6—9, pe când administratorul moșiei fraților Iliescu din Chiriac, d. Ștefănescu, venea cu trăsura de la Cucuruz spre Răsuceni, pe la bostaneleTicrȚ Spenî s’a tras un foc de armă înspre trăsură. Făcându-se cercetări s’a stabilit, că focul de armă, fusese tras de către Gh. Palada, pândarul bostanilor. Ancheta ce s’a deschis va constata dacă e vorba de un atentat sau imprudență. Arestarea nani instigațor.Secția de jandarmi rurali, ad. Buzești, raportează că aseară a fost arestat de către primăria Purani, individul Ion Florescu, care s'a dovedit făcând instigațiuni printre locuitori în vederea... alegerilor comunale. Moartă intr’un puț.—Erî, pa la orele 7 și 30, țiganca Stoiana Păun Vasile, din Gacalețî, în etate de 16 ani, pe când scotea apă, a căzut intr’un puț după moșia d-lui Ștefan G. PopD. Moartea i-a fost instantanee. Cazul se anchetează. Plecarea d-lui loan T. Ghica.Azi după amiaza d. loan T. Ghica, prefectul județului, care a fost numit inspector general administrativ, s’a prezintat la poliție luându-și rămas bun de la personalul polițienesc. Cu trenul de aseară, d-sa a pornit la București. La gară a fost condus de numeroși amici politici, precum și de d-nii Sc. Stăncescu, directorul prefecturei și G. Răutu, secretarul județului. Afacerile prefecturei vor fi girate de d. Sc. Stăncescu, directorul prefecturei. Accident.—Aseară, pe la orele 8, agentul de percepție Costică Pascal din Mihăileștii a călcat cu bicicleta pe copilul Gheorghe Tănase Șerban, în etate de 4 ani. Cazul se cercetează de șeful poetului Mihăilești. Bătae gravă. — Aseară, la jocul mocănesc ce se face la cârciuma Bâldea din bulevardul C. F. Bucur Fuso, fiind în stare anormală a bătut grav pe patroana cârciumei Rebeca Bâldea, care a fost trimisă la spitalul județian. De la societatea «înzestrarea». — Am arătat la timp că prima adunare generală a societăței «înzestrarea» a proclamat în unanimitate ca președinte de onoare pe d. Gh. Iliescu-Măciuci, mare proprietar din județ. Aducându-i-se aceasta la cunoștință, printr’o telegramă de către consiliul de administrație, d-sa a binevoit a mulțumi de onoarea ce i s'a făcut și ca o dovadă de viul interes ce nutrește tinerei societăți a donat pentru fondul societăței suma de 1000 lei. Consiliul de administrație îi va aduce viile sale mulțumiri pentru generosul act. Aceasta e prima sumă ce a’a încasat pentru datele societarii ©? cari au ajuns la un număr de 300. Societatea face apel la toate persoanele caritabile "de a urma frumosul exemplu dat de d. Gh. Iliescu-Măciucă. PIATRA-N.— Nenorocire.^ Vasile Bucur, pa când lucra la pădurea din com. Gain, din nebăgare de seamă se lovi la cap atât de puternic încât încetă din viață pe loc. Afacerea fraudelor de la pădurile Statului.—Ancheta în afacerea fraudelor din pădurile Statului continuă a se face de către parchet. Azî d-nii V. Rădulescu, substitutele proauror, și I. Adam, jude-instructor, s’au ’ în tors din Buhalnița, unde au făcut minuțioase investigații în pădurea exploatată de către d. Lupu Tarcasianu. D-sa a fost azi interogat de membrii parchetului. Pe când cercetările erau îndreptate în această direcție, se afirmă că autoritățile silvice au descoperit mari fraude într’o pădure din T.Neamț. Pentru moment nu se poate preciza pirpic, deoarece ancheta a fost deabia începută. SLANIC (Prahova). — Concert.—Duminică, 27 Iulie, s’a dat un concert de către d. Gogu Șeinescu, dirijorul corului bisericei Sf. Nicolae din calea Victoriei (București), cu concursul mai multor studenți, elevi ai Conservatorului și membri ai societăței corale «Carmen». Concertul a avut, o frumoasă reușită. TULGER. — Vapor desjșiotinerit.—Am telegrafiat că vaporul «flemington», sub pavilion englez, s’a împotmolit in dreptul milei 27 de pe canalul Bulinei. In urma ajutoarelor date de 3 remorchere, vasul împotmolit a fost pus pe linia de plutire, continuându-șî calea spre Salina, unde a și ajuns. TAUGOVIȘTE.— Soț sălbatic. — Nicolae Ciobâltea, din Șerbănești-Poduri, certându-se cu nevasta sa, a asvârlit cu o bardă in ea, rănind-o grav la piciorul stâng. Nestorocie, — Ion Dumitru, din Văcărești de Răstoacă, pe când scobora un deal cu o căruță plină de lemne din pădurea Văcărești,caii s’au speriat, luând-o la fugă. Neputându-i stăpâni, căruța s’a răsturnat peste numitul locuitor, care s’a ales cu mai multe leziuni la cap și pe corp. El a fost adus la spitalul județean. Rănile căpătate nu sunt grave. împușcare. ~Din motive necunoscute până acum, Ion Niță Iancu, din Runcu, a fost împușcat cu un glonte de revolver in brațul stâng, de către Nicolae N. Pocan. Crima unei mame.—Cititorii iși amintesc că acum câteva zile am arătat că a fost găsit pe câmp pe teritoriul comunei Poenele, îngropat la o adâncime de 10-15 cm, cadavrul unui copil de sex masculin, de curând născut. In urma cercetărilor făcute de jandarmi, denaturata mamă a fost descoperită. Ea se numește Ana Dinu Duță Vameșu, din Poenele. Arestată, la început a negat, dar in urmă a făcut mărturisiri aproape complecte. Ea declară că fătul a fost născut mort, lucru cam de necrezut. Criminala mamă a fost înaintația parchetului care a Uv, și de aci instrucție îl, o ia arestul pievei«