Universul, septembrie 1908 (Anul 26, nr. 240-269)
1908-09-15 / nr. 254
ANUL XXVI No.251—Luni 15 Foitoaidiu LUIGI CAZZAVILLIN ii Septembrie 1908 Azi Duminecă a apărut No. 39 din „Universul Literar" Se vinde cu 5 bani în toată țara in Baronul Hugo Zorn de Bulach.—(Vezi explicația) X 5 Dan în România.—fo nadl în străinatat © ANUNCIURA VSI Pag. IBS Lini« corp 1 Dank«s IV ® » «j_>. ram și an îjclinM/ Anonțuri sau mbrilialli; «wry VN caro auíi mărimi. day/ dfl—Idu iei CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA It. Sirnrfa Bmoiann ff A. B-wnrosf* buit să »* spargă burlane« del« pârâu care ( de cuvânt canalizat, pentru a se lua apă. Până la orele 9 seara focul încă nu e stins. O COCETARE PE ZI Portul In care miră corabia bătută de vânturi, nu este totdeauna portul mântuirea!. _____ Evenimentele din Ture» {Serviciul nostru telegrafic) Ziar sârbesc In Macedonia Belgrad, [3.—Guvernul sârbesc a cumpărat tipografia unui ziar încetat de curând, spre a o transporta la Veskiab, unde să se tipărească un nou ziar «Vardar», al sârbilor din Macedonia. Starea armatei turcești și probabilitatea unui răsboi cu Bulgaria Viena. 13.—Ziarul «Zelt» publică un interview al corespondentului său din Constantinopol cu Mahmud Muktar-Pașa, comandantul primului corp de armată din Constantinopol. Acest general e fiul celebrului Ghazi Muda-Pașa, comandantul trupelor din Asia In răsboiul cu Rusia. Mahmud s-a întors ln Constantinopol Îndată după proclamarea Constituțiunei, întorcîndu-se din occidentul Europei, unde a petrecut mulți ani in exil, și imediat i s-a încredințat comanda primului corp de armată. „Reorganizarea armatei turcești zis Mahmud,progresează foarte repede Facem exerciții de două ori pe zi, pentru ca să deprindem pe soldați și pe sub-ofițeri cu serviciul regulat. Am introdus și serviciul de lagăr și «xerciții!» de tir. „Când ne vor permite mijloacele bănești, vom face și manevre. Generalul a tăgăduit că marile cantități de arme și munițiuni, cumpărate în timpul din urmă de guvernul turcesc sunt destinate unui iminent războiu cu Bulgaria. Armele acestea și munițiunile sunt necesare armate pentru exerciții și pentru manevre. El a desmințit apoi știrea de mobilizare a trupelor turcești; au fost mutate numai 12 batalioane în alte garnizoane, atâta tot. In privința probabilității unui război și cu Bulgaria, generalul a zis că nu crede că se va întâmpla așa război și, oricât s’ar face cu putință ultimele evenimente. Calendar pe anul 1908 Ortodox Duminecă, 14 Septembrie. — (1) înălțarea Sstei Cruci Catolic Duminecă, 27 Septembrie.—Coama și Damian Aftsăr, soarelui 6.11. Apusul 3.04 «Uunbversul» are următoarele Huli telefonice : Administrația:........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București. * * Septembrie ÎNCASĂRILE pentru FONDUL CQIUNAL Am dat tn numărul trecut mersul Încasărilor și al cheltuelilor pe întâiul trimestru al noului buget, și am văzut că In genere rezultatele obținute n’au fost rele, mai ales fiind date împrejurările defavorabile ln cari se execută acest buget. Deși escedentul bănesc nu s'a mai urcat, ca în epoca corespunzătoare a anului precedent, la 23 de milioane 800 de mii, ceea ce sta încă destul de apreciabil încasările pentru fondul comunal însă în acest răstimp au dat îndărăt cu o sumă relativ destul de însemnată, și anume s'au coborît la 6 milioane 689 mii de la 6 milioane 900 de mii. Examinând lista diferitelor categorii de venituri cari constituesc fondul comunal, găsim că tn primul trimestru al anului bugetar 1908—909 nu s’a încasat. De pildă, de la vin de cât ceva ceste jnm. milion, pe când tn primul trimestru al anului precedent se încasase un milion 321 mii; o diferență la minus act de 811 mii de lei a pricinuit un greu neajuns în fondul comunal, la care a mai venit să se adaoge și diferența de 839 mii Lei de la țuică ; în adevăr, nici aci nu s'a mai încasat nici pe jumătate cât în trimestrul întâiu al anului precedent, și anume abia 320 în loc de 659 de mii. O cifră in scădere, vrednică de însemnat, mai este acea de la făină ■ numai 483 de mii în loc de 565 de mii, adică cu 82 de mii de lei mai puțin Aceasta denotă un fapt întristător, și anume că consumațiunea pâinei, care începuse să fie în urcare In anii din urmă, a Început iar să scadă. Cifre în urcare, cari însă nu acoper decât o parte a deficitului lăsat de vin, țuică și făină, sunt, în primul rând acea a taxelor pe spirt, apoi pe bere, petrol, cafea, untdelemn, ceai. Spirtul a dat 2 milioane 300 de mii în loc de 1 milion 640 de mii, așadar o urcare de peste jumătate milion; berea de la 242 «"a urcat la 309 mii; petrolul de la 278 la 345 de mii; — ambele acestea arată o urcare de câte 66 de mii;— colonialele sunt peste tot în urcare pentru o sumă totală de vre-o 100 de mii, afară de orez, care arată un minus de 13 mii și anume 97 de la 110 mii. «Mai contribue la scăderea cifrei deficitare și plusul de la zecimea asupra contribuțiunilor care a dat 714 mii de la 475, adică cu 239 mii lei mai mult. Staționare, sau aproape staționare a fi fost zahărul (524— 520 mii), cărbunele (84—79 mii) cum și celelalte articole de mai puțină importanță. In ce privește pronosticul pentru viitor, iată ce crede «Revista economică și financiară « «Consumațiunea alcoolului din cereale, fiind și ea împedicată cu începere de la 1 Septembrie prin noua lege a cârciumilor, fondul comunal riscă să înregistreze un deficit excepțional în acest an, dacă bine-înțeles nu se va aviza la alte măsuri de compensațiune » din «tr. Antoniu-Caracal—5 prăvălii o mulțime de case distruse. 3 f familii fără «dăpost (Prii» poftă de la coresp. ndfrii particulari) Caracal, 13 Septembrie. După cum ■v’sm telegrafat in noaptea trecută, pe la ora 1 lumea a fost alarmată de un groaznic incendiu, ce isbucnise Idiosul »trade« Antoniu Caracal, 1» una din casele d-lui v. Rascoi, unde locuiau niște chiriași. D. procuror G. Petrescu-Dimbovița, sosind cel dintâi și la fața locului, a cerut ajutoare de la regimentul« dln garnizoană Regim 2 Romanați No. 19 a Irimi» 4 companii cu grada și ofiter. După aproape o oră, a sosit și corpul pompierilor din localitate, începând acțiunea pentru localizare. Focul luând proporții mari, s’a simțit nevoe de a se recurgă și la ajutoare din alte orașe. D. procuror a cerut venirea de urgență la Caracal a pompierilor din Corabia, dar fiind noapte, nu s’a primit nici un rezultat până la ziuă Despre ziuă crezându-se că nu mai e nevoe de ajutoare, s’a contramandat cererea. Din dosul stradei Antoniu Caracal, focul s’a întins spre fațada str Antoniu, distrugând 5 prăvălii și o mulțime de case in cari locuiau peste 30 de familii, proprietari și chiriași Pagubele sunt enorme. O mulțime de marfă de cojocărie, cismărie și țapițărie a căzut pradă focului Dezastrul e de nedescris Puține lucruri au fost scăpate și acestea toate în stare de neîntrebuințat. Nici o casă nu a fost asigurată. S’a simțit nevoe de apă, orașul nefiind alimentat cu apă A trei afacere senzațională Focul din str. sf. Constantin Bri noapte sergentul postat pe strf. Constantin observând că prin ferestrele casei cu No. 8 iese fume'a dus să vadă ce s’a întimplat, mai ales că știa că d-na A-na Olănescu care locuia la acele case nu se găsește in Capitală. Spre mirarea lui sergentul vede că toate mobilele luaseră foc. Dându-se alarma și sosind in grabă pompierii, focul a fost stins. Ancheta parchetului Parchetul de Ilfov bănuind că focul a fost pus, a însărcinat chiar ori noapte pe d. judecător Negrea și pe d procuror Budișteanu ca să ancheteze cazul. D iar intrând prin odăi observată cuibare de foc. Cum însă odăile eraui Încuiate, căci d-na Olănescu se află la Valea Călugărească, magistrații au bănuit tndată că focul a putut fi pus de cât de vre-un om al casei căci dacă ar fi fost pus de vre-un străin, trebuia să se constate vre-o spargere S’a luat indată interogatorul servitoarei Anica Bucur Ungureanu și concubinului ei D-tru Bercescu, ambii au declarat că nu’și pot da seamă de unde să fi provenit focul. întrebat și gardistul care a dat alarma, el a" spus că intrând in curte a dat de d-na Lucia Poenaru Căplescu, mama d-nei Olănescu și întrebând-o că de unde ese fum, d-sa i-a răspuns intr’un mod nepăsător: «Mă mir și eu de unde». Magistrații făcându-și convingerea că focul n’a putut fi pus decât de d-na Căplescu ori de servitori ori de toți la complicitate, a dispus ca aceștia să compară ori la instrucție. Instrucția de ieri D. Judecătora Negrea a cercetat ora mai întâi să vadă dacă mobilele din casă erau sau nu asigurate. D-sa a aflat că mobilele de și nu făceau mai mult de 3000-5000 lei au fost asigurate pentru 29 de mii lei. Afară de aceasta s’a mai constatat că din mobilele asigurate s’au mai transportat un camion la o altă casă. D judecător a chemat la cabinetul d-sale pe mai multe persoane cari au fost cele dintâia la fața locului când a isbucnit incendiul. Nici unul n'a putut să precizeze cauza incendiului. S’au mărginit numai a da oarecare amănunte fără nici o importanță. Declarația servitorilor Fiind ascultată servitoarea Anica Ungureanu, declară că stăpâna sa, d-na Olănescu, plecând acum vre-o două săptămâni la Valea Călugărească, a încuiat toate odăile, afară de o singură odae, unde stătea ea cu concubinul sau. In ce privește pe d-na Lucia Căpiescu, d-sa a sosit Miercuri seara În Capitală și a tras loi gazdă la fiica sa, deschizând singură odăile cu cheile ce i le dădus* chiar ea. In zilele de Joul și Vineri, a spus servitoarea, pe mine nu m’a lăsat să intru In casă zicindu-mi că n’are nevoe de mine In privința focului, ea a declarat că n'are nici o cunoștință și nici nu poate afirma că cuibarele de foc ar fi opera d-nei Căplescu Bercescu Dumitru, concubinul servitoarei, a declarat că nu știe nimic, el nefiind toată ziua acasă, deoarece lucrează la fabrica Haug. Interogatoriul d-nei Lucia Căplescu D-na Lucia Căplescu e o femeia în virstă. D-sa a declarat că nu-și poate da seamăj cum a isbucnit incendiul Arată că Vineri spre seară a plecat la niște rude ale d-sae și a venit acasă cam pe la orele 2 noaptea cind a și isbucnit focul D-sa susține că trebue să se fi introdus cineva străin pe vreo fereastră,lucru ce pu a putut constata întrebată dacă in adevăr s'au luat mobile din casă și s’au dus in altă parte, d-sa a negat acest lucru. Confruntată cu servitoarea, ,aceasta a susținut că nu d-na Căplescu a ridicat mobile din casă, ci stăpâna sa pe când era in Capitală interogatorul d-nei Căplescu a ținut până la orele 7 jum «eara D-na Căplescu dată in judecată Parchetul având convingerea fermă că d-na Căplescu e vinovată, a deschis acțiune publică in contra d-sale, pentru crima de Incendiu. D-sa a fost lăsată liberă, cu obligațiunea de a se prezenta la instrucție ori când va fi chemată. Marți, tfi c., d. judecător va continua instrucția ascultând și pe d-na Olănescu, intrucât se presupune că d-sa ar fi autoarea morală a acestei fapte. Aseară, d. judecător Negrea, împreună cu d. procuror Budișteanu, a făcut mai multe descinderi pe la multe persoane unde se credea că d-na Olănescu și ar fi dus mobila. Tamasiu. In jurul sinuciderei colonelului â, flemenfi^n Am publicat ori amănunțit împrejurările în cari s’a sinucis în mod așa de tragic regretatul șef al statului-major din corpul 11, colonelul Aurel Demetrescu. Corpul neînsuflețit al colonelului a fost transportat la cimitirul Bellu și așezat în capelă, pe un frumos catafalc, înconjurat de flori. Eri, ofițerii din toate armele au fost la cimitir spre a vedea pe nefericitul colonel. A fost un adevărat pelerinagiu—omagiu postum celui ce nu mai este printra »ii. înmormântarea sa «a face azî la orele 11 dim. Vor asista toți ofițerii din garnizoană. Erîdim. a sosit de la Călimănești d-na Maria Ion Cincu, sora regretatului colonel, fiind înștiințată telegrafic despre tragicul eveniment. • * Un domn căpitan ne spune că acum trei săptămâni aflându-se la Viena, a întâlnit pe colonelul Aurel Demetrescu ; i s’a părut foarte schimbat Colonelul avea o mină suferindă, «iaclazat și greu îl puteai decide la * «cu vorbire mai lungă. » * Deși „despre morți nimic decât bine,, totuși față de zvonurile diferite și ciudate cari circulă în jurul acestei sinucideri, credem că ne este îngăduit a aduce satava amănunte apui. Scrisorile aflate in sertarul din stânga biuroului, au fost distruse, conform ultimei dorințe exprimată de colonel câtre amicul intim d'. mg Antoniu Ele cuprindeau în mare parte avize de plata unor polițe, de sumă de câteva mii lei. Cu toate acestea, e evident că boala de care suferea colonelul a fost cauza determinantă a actului său disperat. Boala se agravase la ultimul timp, și colonelul negăsind alinare nici in prescripțiile medicilor din Viena, a luat forma deciziuD« de a-și pune capăt zilelor La agravarea boalei a contribuit desigur și jena bănească in car» se afla colonelul în ultimul timp. Mrt. VIV SEAT PE ZI Hrana găinilor.— Să se dea găinilor regulat să mănânce adică la același timp din zi și, pe cât este cu putință în porțiuni egale. Se recomandă ca grăuntele să nu se împrăștie. Prin aceasta se pierd sau se strică din ele. E practic de a se face o trocuță de 1>/3—2 m. lunga, cam 10 cm lată. MINIO1UILE MILIARDARULUI JOHN ROCKEFELER Acum 50 ani, într'o bisericuță dintr’un sat sărăcăcios din Ohio, se vede» In fiecare seară intrând un tânăr blond, plăpând și sfios. El își punea un mare șorț albastru sau lua o cârpă albă și două ceasuri și șir ștergea candelabrele și lespezile de piatră. Câteodată, când era slujbă, aprindea lumânările de ceară și agita încetișor clopoțeii El nu era plătit, ci din potrivă adesea contribuia dânsul la buna stare a congregației. Ca dovadă e următoarea pagină detașată din carnetul său zilnic de cheltueli: 27 Noembrie. Pâinișoară pentru diac. Toma 20 b. Hârtie pentru biserică . . . 40 „ Discul.......................................30 „ Timbre pentru diaconul Thoma 20 ,, Plicuri......................................20 „ „Macedonianul“, ziar religios . 10 ., Tutun pentru paracliser. . . 10 „ într’o noapte e trezit din somn. — Diaconul e greu bolnav... El se îmbracă iute și aleargă lângă patul unde trăgea să moară un bătrîn. Iar acel bătrîn îi spune : — Dragul meu, am pus să te cheme, fiindcă înainte de a muri, trebue să-ți mărturisesc un lucru... Un suspin întrerupse mărturisirea; apoi el reluă : — Acest lucru e că nu te-am iubit niciodată, și că am preferat totdeauna pe frate!» tăîi William ! Nu-i niciodată prea plăcut să fii chemat de un preț în agonie care să-ți spue astfel de lucruri.Cu toate acestea, copilul căruia’! *e făcut« neastă ciudată și supremă mărturisire, nu se supără, chici, pe carnețelul de chelnuel» unde «au înșirate toți« pâinișoarele diaconului și rost« timbrele parohiei, el scrise cu niși« cursive frumoase, in dreptul împrumuturilor sale : „Lat it go !” (Să nu mai »«rbira despre asta !) Averea sa e cea mai mare de pe glob , se spune că atinge aproape 2 miliarde, cari! »duc un venit de 200 milioane pe an. Statistician! vă vor spune că aceasta face 300 de franci venit pe minut, 5 franci pe secundă. Industria, al cărei rege este, e cea mai formidabilă de pe pământ. „Standard Oil“ e un fel de Babilon al marilor companii de comerț. Gândiți-vă că în fiecare zi, între răsăritul și apusul soarelui, «casa Rockefeller» produce 400 tii de butoiașe de petrol de câte 160 litri fiecare, adică 64 milioane de litri zilnic. Gândiți-vă că spre a fabrica și transporta toate acestea, «Standard OiUare ‘20 rafiierii colosale,dintre cari una, cea de la Bayonne, întrebuințează 6.000 de lucrători, că are 12 mii kilometri de conducte mari prin care circulă petrolul acesta, și că aceste conducte sunt alimentate de 120 mii km. de țevi mai mici cari, puse cap la cap, ar face de 3 ori ocolul lumii. Gândiți-vă că „Standard Oil“ are o armată de 70 mii de oameni, mai numeroasă decât armata Statelor Unite, o armată căreia varsă 750 mii de franci salarii pe zi, adică peste 250 milioane de salarii pe an. Gânditi-vâ că are o flotă de 250 vapoare cari, în fiecare zi, părăsesc rada New Yorkului spre a se duce să răspândească în lume 4 miliarde 520 milioane de litri de petrol pe an. Gândiți-vă la toate acestea, și totuși nu veți avea decât o slabă idee despre om și opera lui... Acest oro vă va vorbi el însuși și vă va povesti opera lui în Memoriile sale, pe cari le vom reproduce în „Universul“. ..) vă va arăta cari sunt părerile sale, teoriile sale economice, cum judecă lupta socială ce se duce în lume, ce crede despre acele amestecuri monstruoase de capitaluri cari se văd contopite în tînăra America sub numele de trusturi, cp care croește el acelor milioane de industriași și muncitori cari visează și ei glorie și avere. Toate acestea le va spune înainte de toate, căci Rockfeller, in Memoriile pe cari le publică, vrea mai curând eă-și «spue Ideile da »și să-și povestească amintirile. El va arăta riscurile prin care a trecut, regulile nestrămutate de purtare pe cari și le fixase,, Intimplări la cari l’ați sprijinit, îndrăznelile pe cari le-a avut, piedicil* ce le-a biruit. Locuința lui Rockefeller la New York Vă va mai spună poate la cât se urcă birul ce-i dă tuturor așezămintor de bine-facere, cari i-am cerut ajutorul: “I va spune, de bună seamă, că în timpul de față totalul darurilor sale trece de 100 milioane de dolari (500 milioane de franci), fără ca dn cele mai multe ori «i -a fi văzut pe acei» cari « folosesc da dărnicia lui — martor acel președinte al noul așezământ de caritate căruia, în ’»rms unei cereri făcute prin telefon, ’ s’a înmânat un cec de 50 milioane, semmit de casierul lui Rockefeller, și pe care miliardarul nu a» *ăzut niciodată, căruia nu i-a vorbit niciodată, a cări! scrisoare de mulțumire n’a ciit’o măcar vr odată Prefața lui Rockefeller la memoriile *a!e (Prin ar telegrafic de la coresp. nostru particular) Viana. 13 Septembrie. Memoriile miliardarului american »a apărut. Rokefeller începe cu o introducere în memoriile sale, aducând scuze metodei afacerilor sale. El spune că în viața fiecărui individ vine un moment în care el este înclinat ca un gând să treacă în revistă marile și micile evenimente care au format întâmplările principale »1« «ctivitătei și plăcerile sale. Astfel și eu—zice Rokefeler—sunt tentat la această vîrstă înaintată să povestesc câteva istorii despre oameni și evenimentele unei vieți agitate. Nici odată n’am avut intenția să dau in publicitate afacerile mele, dar în sfirșit, am recunoscut că deoarece familia și amicii mei doresc să arunce lumină asupra unor lucruri asupra cărora s’a discutat foarte mult am hotărât să urmez pe acea cale cam neobicinuită discutând asupra unor evenimente cari m-au făcut viața interesantă. Dacă numai a zecea parte ar fi adevărate din cele ce se povestesc, ar trebui ca numeroșii bărbați capabili și credincioși cari au fost în legătură cu mine să se simtă grav vinovați. S’a răspândit știrea că am silit pe tovarășii mei în afacerea petrolului ca să se alipească de mine. Așa de scurt de vedere n’aș fi putut fi aici odată. Dacă în adevăr ași fi urmat o asemenea tactică ar fi fost posibil ca din asemenea oameni să-mi creez tovarăși pe viață și să-mi formez o organizație ai cărei membri ar putut lucra ani îndelungați în cea mai mare armonie? Această puternică organizație a și crescut. De 14 ani a ieșit din această afacere. In ultimii zece ani numai odată am călcat in birourile acestei societăți. Asupra constituirii lui „Standard Oil Company“, miliardarul scrie : De ani de zile „Standard“ s’a desvoltat pas cu pas. Sunt încredințat că ea și-a îndeplinit cu strălucire misiunea de a procura poporului produsele petrolului cu prețuri cari de scăzut pe măsură ce insemnătatea afacerilor a sporit. „Standard“ și-a întins treptat serviciile, mai întâi în centrele mari, apoi în orașele mijlocii, acum până în piețele cele mai mai mici.., Standard“ se duce până în casele cumpărătorilor, ea furnizează petrolul cu totul după dorința cumpărătorului Același sistem e urmat de dânsa în diferitele părți ale lumei. Societatea are 3009 de tancuri, cari furnisează cu petrol american orașele și chiar micile sate ale Europei. Depozitele ei proprii și funcționarii ei furnisează petrolul în acelaș chip in Japonia, in China, în India, în orășele principale *1* lumii întregi. Anii din urmă a fost un timp foarte nevaforabil pentru afaceri. „Standard“ și-a urmărit totuși peira Acel mic dascăl model, «are scumpăra, odată cu mântuirea sa vecinică, și tutun pentru paracliserul bisericei sale, se numea : „John Rockefeller“. Azi «i se chiamă „regele petroleului“ » * * dedicat planarii« «al* și » «xspatulului lucrări și construcții. Societatea își plătește bine lucratorii, ingrijește de dinșii când sunt bolnavi,« dă pensiuni când îmbătrânesc, da aceea n’a avut nici odată să sufer« de greve mai mari. Societatea n’a avut nevoie de oameni cu nume sunătoare In consiliul de administrație spre a-și plasa acțiunile și a avut totdeauna destul capital rulant spre a cumpăra terenuri bune. Se spune tn genera ca societatea și-a nimicit concurenții. Numai oamenii rău informați pot afirma așa ceva. Ea a avut și va avea întotdeauna sute de concurenți capabili ; dar ea a reușit totdeauna numai fiindcă s’a priceput să-și conducă afacerile economice» și cu multă stăruință. Poate de mai multă insemnătate e concurența în străinătate. «Standard» lupta neîncetat să plaseze produsele americane contra petrolului provenit din marile câmpii ale Rusiei și care amenință să ia in stăpânire piața europeană. Societatea concurează pe piața Indiei cu petrolul de Burma, care are multă trecere acolo. In toate aceste diferite țări, «Standard» are de luptat cu dificultăți vamale și de învins prejudecăți și concepții curioase. In unele țâri, a trebuit să învățăm pe oameni cum să ardă petrolul, fabricând lămpi anume pentru dânșii. Am împachetat petrolul spre a’l putea duce cu cămile sau cu curieri până in părțile cele mai Îndepărtate ale pământului. Asupra ființei sindicatelor, Rockefeller face o observațiune ironică, al căreia ascuțiș e îndreptat contra compatrioților săi. Pericolul « că puterea dobândită de un sindicat poate fi întrebuințată, că se formează sindicate spre a specula cu acțiunile iar nu «pre a conduce afaceri, că din cauza aceasta prețurile produselor se scumpesc temporar în loc să se ieftenească. Asemenea abuzuri sunt posibile la toate societățile, mai mici sau mai mari , dar aceasta nu e un argument contra utilității sindicatelor, cum faptul că mașinile cu abur explodează câteodată nu e un argument contra mașinei cu abur. Puterea abuzului e indispensabilă omenire, ea poate fi făcută relativ nepericuloasă. Tot așa de necesare sunt sindicatele. Abuzurile pot fi reduse la un minimum. Altfel, legiuitorii noștri ar trebui să-șî mărturisească incapacitatea de a lucra cu cele mai însemnate mijloace ale industriei moderne: vitor, aui*«; l>i,npLand«íui0^íe merg in piață « Ar vrea, poate, autorul, ca elevele, niște O«* pile <1* 15—16 ani, să poarte zimbirul cu provizii la spinare? Sa mai miră autorul că în concluzia mea am zis că învățământul gospodăresc ar fi haotic in Franța? Cred că Beauffreton știe mai bine decât autorul Aprecierilor în ce »nume stadiu se află acel învățământ la el acasă. Vom indica autorului pag. 13 din cartea laureatului Academiei, care zice : «L’Enseignement ménager est sorti ä l'étranger de la period« bhatoune qu'il traverse encore aujourd hui chez nous». Cu alte cuvinte, constată starea de inferioritate a școalelor de menaj din Franța, față de cele similare din alte țări. ___ Elena M Demetrasou Harssal Stegs Isrs ds Bnlacb — Vezi ilustrația — Zilele aceste va apare în «Monitorul Oficial» al imperiului german decretul prin care baronul Hugo Zorn de Bulach este numit secretar de Stat pentru Alsacia- Lorraina, in locul baronului Koller, care se retrage la pensie. Noul secretar de Stat s-a născut la Strassburg în 1851, și a fost mai multă vreme deputat în parlamentul central din Berlin. La 1894 el a fost subsecretar de Stat pentru Alsăția-Lorraina. Cu ocazia manevrelor din zilele trecute, împăratul Wilhelm a făcut o vizită baronului Hugo Zorn la castelul acestuia de la Osthausen. Fratele noului secretar de Stat este episcopul catolic din Strasburg, Francisc Iorn de Bulach. UN RĂSPUNS Pe la începutul lui August, a-ți bine-voit să înserați în mult cititul d v. ziar, patru articole ale mele referitoare la „învățământul gospodăriei în Franța“. Aceste articole relatau în mod amănunțit un capitol din cartea d-lui Beauffreton : „l’Enseignement ménager“, carte premiată de Academia de științe morale și politice din Paris, carte care se ocupă nu numai de învățământul gospodăriei in Franța, ci de învățământul gospodăresc din lumea întreagă. De la început trebue să recunoaștem că, pentru ca o lucrare să fie premiată de Academie, în primul loc se cere ca adevărul din ea să primeze asupra tuturor calităților de metodă, de stil, etc. Deci cartea d-lui Beauffreton nu poate spune decât adevărul în tot ce privește chestia Învățământului menager din Franța. Acum câteva zile însă am văzut ca ați publicat in ziar câteva articole intitulate : Aprecieri asupra învățământului gospodăresc în Franța, și deoarece în articolele acestea văd afirmațiuni și critice neîntemeiate, mă cred datoare să răspund pe scurt. Autorul Aprecierilor se revoltă că am ales în recensia mea numai un meniu de vară și unul de iarnă, care se prepară la cursurile complimentare de menaj din școalele comunale din Paris. Răspund. d. Beauffreton nu citează decât aceste meniuri, deci autorul Aprecierilor este poftit să se răfuiască cu laureatul Academiei din Paris. Autorul aprecierilor se minunează că ar fi văzut la Paris pe elevele de l a școala de menaj că merg la târguaie însoțite de maestră, fără ser Conflictul orco-ulgar — Serviciul nostru particular» Presa engleză și Bulgaria Londra, în.—Ziarele de aci continuă a mustra cu severitate pe Bulgaria pentru purtarea sa agresivă față de Turcia. «Daily Mail», intre altele, spune că, dacă Bulgaria vrea să celebreze a 30-a aniversare a tratatului de Berlin prin proclamarea independenței sale, trebue să se admită că o mare putere o împinge a face acest pas, căci altminterea, micul principat bulgar nu ar putea provoca in mod așa de deschis pe Turcia. Ziarul englez conchide sfătuind in mod autoritar pe Bulgaria a nu scoate castanele din foc pentru alții, cari îi promit drept recompensă independența. S-ar putea, adaogă ziarul englez, ca să regrete mai târziu. Junii turci nesocotesc suzeranitatea asupra Bulgariei Viena. 13.—Cercurile oficiale de aci sunt încredințate că Bulgaria pregătește într’adevăr o lovitură de stat, proclamând independența, fără însă ca fapta aceasta să o ducă la un conflct armat cu Turcia, căci, junii turci se interesează prea puțin de suzeranitatea turceasca asupra principatului bulgar. Austro-Ungaria sprijinind pe Bulgaria Berlin. 13.— După o telegramă sosită ziarului «Lokalanzeiger» de aci, din Sofia, ocupațiunea drumurilor de fer orientale ar fi o chestiune tranșată, cu atât mai mult, cu cât nici ambasadorul austro-ungar nici cel german, nu a făcut vre-un demers spre a apăra direcțiunea drumurilor de fier orientale. In tinmul șederea prințului Ferdinand la Budapesta ministrul de externe Aerenthal a obținut asigurarea prințului că ar fi intervenit pentru aplanarea în mod amical a conflictului, însă agitația care domnește printre populația din Bulgaria de sud, face imposibilă orice intervențiune diplomatică străină. In orice caz, se pare că Bulgaria, grație puternicului sprijin al Austro-Ungariei, vrea să’și proclame independența. Aceasta s’ar fi dovedit chiar prin vizita făcută de prinț împăratului, la Buda Pesta, cu ocazia manevrelor. Două diplomați bulgari care 8 ® contrazic Viena. 13.—«Neue Freie Presse» vorbind de agitațiunile bulgare pentru independență, scrie că declarațiile lui Mincevici, trimisul bulgar la Londra, cum că acesta e cel mai potrivit moment pentru proclamarea independenței Bulgariei, au făcut o mare impresiune însă că nu se poate susține că declarațiile lui corespund cu voința cabinetului din Sofia. Trimisul bulgar din Viena tăgăduește colegului său din Londra facultatea de a se exprima în numele guvernului bulgar, care nici nu se gândește la așa ceva. El poate totuși să afirme cu siguranță că o mare parte din bulgari reclamă independența. Mare consiliu la Yidiz-Kiosk Constantinopol. 13 — Azi s’a ținut un consiliu la Yidiz-Kiosk, luând parte la ei și marele vizir și ministrul de räzboiu. S’a discutat asupra rezolvărei conflictului cu Bulgaria. Bulgaria nu va restitui căii ferate Viena 13.—Neue „Freie Presse“ publică un interview al corespondentului sau cu generalul Nikiorov la Berlin, care a zis : „După informațiunile ce mi-au sosit de la guvernul meu, toată populațiunea cere independența. Guvernul meu însă nu se ocupă acum de această chestiune, lăsând-o pentru timpuri mai bune. «Această chestiune nu e pentru noi așa de importantă ca aceea a căilor ferate orientale. Astăzi guvernul bulgar nu se mai poate gândi să mai restitue căile ferate din Rumelia orientală, deși știe bine că această ocupație e contrară dreptului ginților. Guvernul nu se poate pune în conflict cu întregul popor bulgar. «Bulgaria e gata să plătească o tragedie rusească PARTEA VITAIA IV — Victoria ! «Aclamă prințul strîngând mânile amicului său. Contele nu’și putu stăpâni bucuria și înlănțui cu brațele gâtul trimisului sâu — Ai I d-ta cu poți să’țî închipui cât bine imi fac! I Eu iți datorez d-tale viața și fericirea, murmură dânsul aproape plângând de bucurie — Dar ține-ți firea, parcă aî un tinerel, observă prințul Da, nu mă îndoesc câ o să fii fericit. Insă trebue sâ știi a’țî stăpâni fericirea ca și nenorocirea. — D-ta aî întotdauna dreptate ; îartâ-mâ , sunt un copil. Așa dar d-șoara Olga se învoește? ți părinții ei se învoesc de asemenea ? — Maî încape vorbă ! Din acest moment ești logodnicul domnișoarei Șafdie. In această calitate pot* să'î faci vizită și s'o prezint amicilor d-tale — Aî hotărî* ziua căsătoriei ? Prințul Toberoski zimbi cu bunătate. — Nu sunt eu în drept să fixez ziua căsătoriei ci d-ta și logodnica d-tală — Eu vreau să fie cât mai curând, zise contele Crez! ca pot să mă prezint îndată ]» d-șoara Olga? — Titlul d-ta e de logodnic te autorizează la aceasta. — Dacă e așa dă-m? voie, amicul meu, să mâ gătesc puțin. — Du-te, eu te aștept Contele era să iasă din acea odae când veni un gând. Se întoarse și apucă mâna amicului său. — Iarta-mă, principe, câ abuzez de timpul și de bunătatea < d-tale Amorezați! sunt egoiști, zise dinsu). — Ești ertat. Pleacă. După un sfert de oră, contele se întoarse într-un «ostum foarte elegant — Pari un tânăr de 30 de ani, îî zise prințul cum îl văzu — Sa mergem, să mergem, amicul meu la curte, se urcară într'un automobil care trebuia să ducă locuința d-soare! Sandre V Arare ori Petersburg, asistase în o ceremonie de căsătorie așa de strălucită ca aceea » d-șoare! Olga Safdi« cu contele Kamnaraski. Toată aristocrația capitalei fusese de fată la cununie Până și țarul trimesese pe un adjutant al sau ca să) reprezinte Tinera mireasă in rochia- albă cu capul acoperit de un văl diafan fusese găsită, chiar de tinerele aristocrate, foarte frumoasă și vrednică de soarta ce dăduse peste ea. Chiar în seara nunței mirii plecara din Petersburg spre a se duce să pregătească luna de miere la Veneția, orașul visurilor și al amorului. După șase luni de căsătorie, dragostea dintre cei două soți era tot așa ca la început. Viața lor trecea într-o continuă melodie de sărutări și drăgostiri. Două luni trecuse de când contesa Kamnaraski șoptise la urechea bărbatului sau o știre fericită. Amorul lor avea să aiba in curând un fruct și creatura așteptată avea să întărească și mai mult legăturile dintre dînși!. Insă deoarece D-zeu nu vrea cs sa fie cineva complect fericit, d’abia trecuseră șase luni de când se aflau în Veneția, când contele Kamnaraski primi de la ministerul de razboi, ordinul telegrafic d’a se întoarce fără întârziere la Petersburg. Tînăra soție se Îngălbeni grozav. Inima ei de femee amorezată o făcea să presimtă o nenorocire. — Ce o fi vrând ministrul ? întreba Olga pe bărbatul său înlănțuindu-i gâtul cu brațele. — Cine știe ? nu e nici un motiv să ne speriăm îndată ce vom ajunge la Petersburg o să aflăm. Călătoria de reîntoarcere in patrie nu fu de sigur ca aceea pe care o făcuseră cu șase luni înainte. Alune mergeau, spre fericire, acum se’ Întorceau către ceva necunoscut: îndată ce sosiră în Petersburg, contele se grăbi să se ducă la ministerul de războiu. Fu imediat introdus în cabinetul ministrului, care răspunse cu mare afabilitate la salutul său ceremonios. — Im pare foarte rau, d-le căpitan, ca am fost nevoit, să te rechiem în patrie. Mai mult ca oricând. Rusia are acum trebuință de cei mai buni ofițeri ai săi, cunoscuți prin credința lor către suveran, prin dragostea lor de patrie și prin valoarea lor. „Spre răsărit soarele se întunecă tot mai mult Nori g»oșî ne amenință și se poate ca vijelia să înceapă foarte curînd Noi trphite să fim pregătiți contra evenimentelor și ’am contat pe d-ta. Trebue să pleci imediat în Mannuria și să te pui la dispoziția generalului Schulz, ca adjutant, al sau. — Dar, excelență... se încercă să obiecteze contele căruia a î cădea foarte greu gândul d'a se despărți de soția sa în acel moment. — Am înțeles ce vrei să zici. Ai afaceri de regulat, deci il dau termen de o săptămână însă nici o ori mai mult. Ne-am înțeles. — Da, excelență, murmură contele. Nu e cu putință a se descrie durerea tinerei soții când află că bărbatul ei trebuia să plece. Plânse, se sbuciumă și se hotărî să îngenunche înaintea ministrului ca să revoce ordinul de plecare însă de astă dată contele i neînduplecat. — Sunt soldat, îi zise dânsul și un soldat nu poate, sub nici un motiv, să caute mijloace de a scăpa de datorie. Dacă n’aș pleca, m’aș disprețui eu, însumi și m’aș disprețui și tu și aceasta nu poți s’o vrei, nu e așa Oiga mea ? Tinera femee isbucni din nou în plârs și nu răspunse. — Ascultă, iubita mea, urmă d. Kamnaraski îmbrâțișându-o, te-am gândit tu ca în curând o să devin tată ? Ge ar cugeta fiul nostru dacă peste 20 de ani cineva i-ar zice : „Tatăl tău a refuzat să plece când patria avea trebuință de dinsul". El ar roși de mine și tu eu poți permite ca fiul nostru să roșească de tatăl sau — Tu te duci în razboiu, murmură Olga. — Aceasta nu e sigur.Se poate ca norii să treacă fără furtună. Nu știi ceva să zică politica, scumpa mea. „Uneori națiunile fac ca și câinii: se privesc urît, își arată colții părând apoi să se repeadă unul la altul iar mai la urmă se apucă de jos împreună același os. Poate contele ar fi vorbit încă mult și zadarnic soției sale dacă nu i-ar fi venit în acel moment un ajutor puternic : bătrâna contesă Kamnaraski. (Va urma) f