Universul, noiembrie 1908 (Anul 26, nr. 301-330)
1908-11-01 / nr. 301
ANUL XXVI No. 301—• Sâmbătă 1 Noembrie 18§3.X 5 bani în România.—10 bani în străinătate Fondator: LUIGI CAZZA.V1LLAN CELE DIN URMA STSR? DIN LUMEA ÎNTREAGA< r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIl^^ Îl TL. ainu.ianu^/.wianu * 5- '-'a ' f *' T'r'A — if. Strada Briz oianu 11 Cancelarul imperiului german, principele Bülow și ministrul de externe, baronul de Seîipen lailys la Epir Ianina. 22 Octombrie. Exuberanța grecilor cu sosirea fostului prim-ministru al Greciei în Epir, a ajuns la paroxism, încă nu fornise din Grecia și telegrama se curgeau la grecii de aici că vine Kir Rallys. După cum am anunțat în precedenta mea corespondență, el sosise aă Preveza, Luni, 20 c. ; în aceeași zi a plecat spre Ianina, poposind seara la târgulețul Filipiada. Încă din ajun cluburile grecești de aici începuseră preparativele pentru primirea lui. Ordine severe dăduseră cluburile grecești, negustorilor greci că Marți 21 c., floate magaziile să fie închise și să arboreze stindarduri grecești, ceea ce s’a și făcut, așa că pe ziua de ori toată piața era încisă. Grecii și grecoaicele în haine de sărbătoare, porniseră încă de pe la orele 12, să se îndreptate către acea parte a orașului de unde se aștepta sosirea lui Kir Rallys. La orele 1 p. m., o ceată de greci îndemnați de cluburi porniră cu steaguri grecești către Mitropolie, silind pe mitropolit să pornească în mijlocul lor, ceea ce se și făcu. Când trăsura mitropolitului ajunse în piața „înfrățire!“ și în fața Conacului (Palatul administrativ), deodată se repezi ofițerul Ahmet Efendi și opri în loc atât pe sustanelații greci cât și trăsura mitropolitului, cerând explicațiuni asupra stindardului grecesc, dacă stegarii și ceilalți sunt supuși greci sau nu, și după ce grecii spuseră că sunt cetățeni turci, atunci ofițerul le ordonă să ia cu ei și drapelul turcesc. Grecii se opuneau și o vie discuție se începu, când albanezii zărind că ofițerul lor este în discuție cu grecii, și crezând că e în pericol, alergară la arme și măcelul era gata dacă bravul și energicul șef al jandarmeriei, Zya Key, nu alerga în mijlocul albanezilor revoltați, împreună cu alți Bey albanezi putu să liniștească pe vulturii Albaniei, luând cuvântul lor de Besa Besa că se vor liniști, lăsând totul pe seama poliției și armatei. Grecii o rupseră la fugă, țipând și strigând că sunt maltratați, fără să fie goniți de cineva. După potolirea acestui incident , și punerea de steaguri turcești alăturea de cete grecești, porniră grecii către monastirea sfântu Ioan, unde așteptau pe Kir Rallys, care își făcu apariția la orele 4 p. m. îndată cum sosi, grecii trasară în aer focuri de revolver și isbucniră in strigăte de „Zito Rallys“. Acesta, însoțit de câțiva deputați din Grecia, se dădu jos din trăsură și intră în curtea mănăstirei, însoțit de mitropolit, de consulul grec cu întregul personal al consulatului, de primarul orașului, de dragomanul vilaietului, de elita grecească de aci, de cler, de profesori, elevi și eleve ce ieșiseră întru întâmpinarea lui. Acolo Mitropolitul rosti o cuvintare prin care ura lui Rallys bună sosire și că e fericit că a trăit să vadă această zi în care să salute pe un mare om al Eladei și sufletul Elenismului. Ballys, entuziasmat, ține și el o cuvintare în care spune că atât Elada cât și Elenismul datorește scăparea Clerului. Apoi vorbiră unii profesori și greci ca Caludi, Gravela și alții. După terminarea discursurilor, porniră spre oraș. Gând ajunseră în piața Înfrățirea, toți grecii isbucniră în stric gate de ,,Z;la Turchia,'Zita Elada“ dar atât turcii cât și albanezii care priveau de curiozitate, nici că se sinchiseau de uralele lor, ceea ce costa mult pe greci. Ajungând la conac, d. Rallis cu consulul și mitropolitul se prezentară valiului și apoi porniră spre Mitropolie, dar în acest interval avu loc din nou o scenă pe piața înfrățire! și iată cam : . Intr’o, trăsură din suita lui Rallis se afla familia cunoscutului agitator Gheorghi'cî și o fată fâlfâia în vânt un drapel grecesc ca și cum ar fi voit să desfidă pe albanezi și turci. Deodată câțiva tineri turci revoltați de această faptă antipatriotică, se repeziră asupra trăsurei și apucând steagul grecesc ș i făcură bucăți. Grecii începură să țipe, strigând : „ne omoară turcii“, și fără ca să li se întâmple absolut nimica. Din cauza aceasta se produse din nou o panică și o mare învălmășeală, încât lumea fugea încotro apuca. Cu greutate s’au potolit lucrurile și s’au încredințat oamenii că nu e nimica și că grecii fugeau fără motiv. De la Metropolie, d-na Rallys trecu în gazdă la consulul grec iar suita lui în alte case ale grecilor din Ianina. Trebue spus că cu această ocazie Turcii au procedat cu mare tact și au evitat vărsare de sânge, căci atâta așteptau grecii ca apoi să alarmeze opinia publică europeană că sunt măcelăriți de Turcia, că patria lor e în pericol, că numai,o alipire a Epirului la statul Elen îi poate salva. Este însă de criticat poliția, care nu a luat la timp măsuri și ar trebui ca Comitetul „Uniune și Progres“ de aci să ia măsuri energice de reorganizarea poliției, atât din Ianiția cât și din întregul vilaiet. Azi valiul a făcut o vizită d-lui Rally, care a mai fost vizitat și de grecii laniți cărora s’a plâns de imprudența ce -a făcut ca să provoace scandal. Valea Dea. Sierochertile fostului miniștri Alberti O oarecare tăcere s’a făcut în jurul numelui și isprăvilor fostului ministru de justiție danez Alberti. Aceasta nu va să zică că tristul eveniment al cărui erou a fost el, s’a uitat. Din contra, se anunță din Copenhaga că judele - instructor, Schon, unul din cei mai eminenți membri ai Curței criminale daneze, lucrează cu mare activitate pentru a pătrunde misterul numeroaselor escrocherii; Alberti, la rândul său, face tot ce poate pentru a încurca cercetările ; sau refuză de a răspunde la întrebările ce-i sunt adresate sau—susținând că regimul inchisorei i-a slăbit memoria — dă răspunsuî mincinoase. Județe Schon, pe când instruește afacerea in ce privește falsurile de cari s’a făcut vinovat fostul ministru când era director al casei de economii pentru țărani și a companiei de exportare a untului, întinde cercetările sale—fără ca acuzatul să știe nimic—asupra gestiunii acestuia ca ministru. Se pare că judele a făcut deja descoperiri extraordinare de natură a dovedi că Alberti s’a făcut vinovat de multe abuzuri și că nu administrația sa a domnit totdeauna cea mai mare corupție. Fostul șef al ministerului, Christensen,și fostul ministru de interne Berg,’ sunt cu desăvârșire compromiși. ____ VII mov 222VB JPJ3 Z I Cinci degete sunt la o mână, și nu's toate ca unul.___________’ » mm LEGEI DELWEARE IN ARVAT.I TITLUL I Despre erarhia militară CAPITOLUL I Grade, comandamente și funcțiuni Art. 1. — In erarhia militară pe lângă deosebirile de la grad la grad, se mai adaogă și acelea datorite dinstincțiunilor ce se pot acorda unora din grade, precum și acelea datorite comandamentului cu care sunt învestite diferitele grade ale erarhiei militare, de la cel de căpitan în sus. Art. 2.—Distincțiunile ce se pot acorda în acelaș grad sunt : Soldatul poate fi numit fruntaș. Caporalul (brigadierul) poate fi numit furier. Subofițerul poate fi numit: a) Sergent-furier ; b) Sergent-major; c) Plutonier. Art. 3.—De la gradul de căpitan în sus, fiecărei trepte din erarhia militară corespunde o treaptă de comandament in armată și anume: Pentru gradul de căpitan Comandamentul de companie, escadron sau baterie. Pentru gradul de maior Comandament de batalion sau de divizion. Pentru gradul de locot.-colonel Comandamentul de batalion sau de divizion, făcând corp în parte, sau ajutor de comandant de regiment. Pentru gradul de colonel Comandamentul de regiment.. Pentru gradul de general de brigadă Comandamentul de brigadă ,sau de divizie. Pentru gradul de gen. de divizie Comandamentul de corp de armată. Art. 4. — Diferitele funcțiuni din serviciulile generale ocupate de ofițeri combatanți sau ofițeri asimilați sunt clasate în mod corespunzător treptelor de comandament din armată, în raport cu gradul ofițerilor combatanți și asimilați ce trebue să le ocupe. CAP. II Înaintarea în grad și numirea în comandament sau funcțiune Art. 5.—Distincțiunile de la art. 2 se acordă de către comandanții de corp in marginile prescriptiunilor regulamentului pentru serviciul interior al trupelor de toate armele, afară de cea de plutonier, care nu se poate acorda decât în condițiunile legei pentru reangajarea gradelor inferioare în armată sau aspiranților de ofițerî. Art. 6.— In principiu, orice ofițer combatant sau asimilat ocupă în fiecare treaptă a ierarhiei un comandament sau o funcțiune corespunzătoare gradului său, încredințarea definitivă a unui comandament sau a unei funcții de o treaptă superioară gradului constitue pentru ofițer o înaintare, prin care el se bucură definitiv de toate prerogativele comandamentului sau funcției încredințate, independent de vechimea ce are în grad. Nu se poate bucura de aceste prerogative decât strict în servicii ofițerul însărcinat în mod provizoriu cu conducerea imitaței, sau cu îndeplinirea unei funcțiuni de treaptă superioară gradului ce are. Art. 7.—înaintarea din grad în grad și numirea definitivă în comandament de la acel de batalion făcând corp în parte în sus și în funcțiuni corespunzătoare se face prin înalt decret. Numirea provizorie se face prin ordin ministerial bazat pe înalta aprobare. Ofițerii aflați în această categorie au titlul de „însărcinați cu conducerea“ unității sau serviciului ce li se încredințează. .j TITLUL II Despre înaintare CAP. I Dispozițiuni generale Art. 8. — înaintările în armată se pot face la rindul vechimii și la rîndul alegerii și anume : de la gradul de caporal până la acel de sub-locot, inclusiv, numai la rindul alegerii, de la gradul de locotenent la cel ac colonel inclusiv, parte la rândul vechime și parte la rândul alegerii în proporțiunile stabilite pentru fiecare grad de art. 16, 17, 18 și 19 din lege, iar înaintarea la gradele de general de brigadă și de divizie numai la rândul alegere!. Art. 9.— înaintările în general se fac pe arme și servicii. Ofițerii de stat major concură cu ofițerii armelor respective căror aparțin, la locurile vacante în acele arme, și între dânșii la locurile vacante în cadrele serviciului de stat-major cari le sunt rezervate în mod exclusiv conform legii asupra serviciului de stat-major. Ofițerii de pionieri concură cu ofițerii de infanterie din aceeași promoție de înaintare la înaintare în arma infanteriei și între dânșii pentru locurile din infanterie și din pionieri. Ofițerii de pionieri înaintați în infanterie pot fi retrecuți în pionieri fără înaintare. Atât administratorii și guarzii de artilerie și geniu de cl. 111-a, cât și cea de cl. II-a concură între ei pentru ocuparea vacanțelor în oricare din aceste servicii, putând înainta un administrator cl. Ill-a sau a II-a la gradul de guard cl. Il-a sau l-a și vice-versa un guard de ch Ilî a sau a Il-a la acela de administrator cl. Il-a și I-a. înaintările, la rândul vechimii se fac pentru fiecare grad pe promoție păstrându-se rândul pe întreaga armată. înaintarea din promoție nu începe în nici o armă, chiar dacă ar exista vacanțe, decât după ce sunt înaintați toți ofițerii de acelaș grad, din promoția precedentă, admiși pentru înaintarea la vechime. Art. 11.—înaintarea la rândul alegerii va fi regulată în principiu pe promoțiuni hotărâte anual prin deriziune ministerială pentru fie care grad, păstrându-se rindul pe întreaga armată. înaintarea celor admiși pe tablou nu începe decât după ce sunt înaintați toți ofițerii de același grad, din toate armele înscriși anul precedent pe tablourile pentru înaintarea la rîndul alegerii. Art. 12.— In mod excepțional vor putea fi admiși pentru înaintare la rândul alegerii imediat după împlinirea minimului de stagiu prescris de lege și în afară de promoțirile hotărâte prin decizie ministerială după cum se arată la art. precedent, ofițerii superiori cari prin studiile și calitățile lor militare, însărcinările care au avut, precum și modul de a servi ar dovedi în mod bine constatat că sunt înzestrați de însușiri militare nu comune. In interesul unei bune încadrări a comandamentelor superioare, asemenea elemente vor trebui anume și din vreme pregătite pentru destinația lor, printr’un just echilibru intre serviciul la trupă și întrebuințarea lor in alte servicii cari le-ar putea servi de școală de comandament superior. Art. 13.—Ofițerii asimilați de orice categorie vor înainta după aceleași principii ca ofițerii combatanți, observându-se numai regula că atât la vechime, cât și la alegere, în fiecare grad, promoțiile lor să nu poată trece în nici un caz înaintea promoțiilor corespunzătoare ale ofițerilor combatanți. CAP. II Condițiuni de înaintare Art. K.—înaintările în armată se fac numai în baza tablourilor de înnaintare întocmite potrivit prescripțiunilor regulamentului de față și la vacanțele existente în cadrele bugetare ale armei sau serviciului respectiv. In mod excepțional, un ofițer poate fi înaintat, ca recompensă pentru serviciile aduse, la un grad superior în reserve și continuă să ocupe funcțiunea corespunzătoare gradului ca avea în activitate, întru cât legea budgetary permite a se ocupa acea funcțiune și cu ofițerii de reserve și întru cât această înaintare ar fi compatibilă cu principiul erarhiei. Art. 15.--Candidații pentru obținerea gradului, de caporal (brigadier) și de subofițer, trebue să aibă vechimea prescrisă de art. 3 și 4 din legea de înaintare, petrecută exclusiv in serviciul frontului, socotindu-se numai zilele de prezență sub arme. Timpul petrecut în o școală de subofițeri se consideră ca serviciu in front. Sunt dispensați de acest stagiu la front gradele inferiore destinate pentru funcțiunea de furier sau de secretar. .Candidații pentru gradul de caporal (brigadier) vor trebui ,să treacă un examen în corp de cunoștințele teoretice și practice corespunzătoare gradului ce au să obție. Ei sunt pregătiți exclusiv în companii, escadroane sau baterii. Candidații pentru gradul de subofițeri trebue să aibă trecută cu succes școala de subofițeri sau școala corespunzătoare în corp, sau să fie recomandați de șefii ierarhici în cazul când au studii echivalente sau superioare acestei școli. Candidații neabsolvenți ai unei școale de subofițeri care vor îndeplini aceste condițiuni, vor fi admiși a se prezenta la examen, înaintea unei comisiuni numită de comandantul corpului și compusă din un ofițer superior ca președinte și 2 căpitani. Art. 1R. — Articolele 5 până la 19 din legea de înaintare stabilesc condițiunile de vechime pentru înaintarea în gradele ofițerești. Această vechime se va socoti de la data decretului prin care s’a obținut gradul până la aceia a intrării în vigoare a tablourilor pentru înaintarea la noul grad. Orice rectificare de vechime este neadmisibilă ca fiind prejudiciabilă disciplinii. Erorile în această privință pot fi îndreptate prin decizie ministerială sau în alt decret după cazuri, dacă ele sunt semnalate ministerului pe cale eraistică în termen de cel mult trei luni de la apariția anuarului. Art. 17. — Prin stagiu efectiv la trupă se va înțelege prezența la un corp de trupă constituit, fie contând în cadrele sale, fie prin atașare. Companiile, escadroanele și bateriile de elevi sunt considerate ca unități constituite. Timpul servit în ele de ofițeri cari se încadrează, fie însumați, fie numai atașați, se consideră ca serviciu efectiv la trupă. Art. II.—In principiu, serviciul efectiv la trupă trebue făcut prin mutare. In cazuri de lipsă de vacanțe și pentru a nu întârzia pe ofițer în carieră, el poate fi început și prin atașare acolo unde, fără a fi vacanță bugetară, titularul este absent. Cea dintâi vacanță bugetară însă în armă va fi ocupată de ofițerul atașat pentru stagiu. Art. 19.— Ofițerii de geniu în caz de lipsă de vacanțe corespunzătoare gradului, în trupele de comunicații, pot fi atașați pentru stagiu în infanterie. AH. 20.—Coloneii comandanți de brigadă admiși pentru înaintare la gradul de general pot fi atașați, în baza hotărîrea consiliului superior al armatei, pentru un stagiu de un an în altă armă decât cea de origină. Art. 21.—Gradul de sub-locotenent combatant sau asimilat se conferă în limitele vacanțelor : a) Absolvenților școalelor militare ; b) Subofițerilor din serveiul activ ; c) Tinerilor cu termen redus. Art. 22.—Absolvenții școalelor militare cari nu ar avea etatea de 18 ani împliniți sau nu ar fi obținut naturalizarea, vor fi trimiși la corpuri ca plutonieri, unde vor rămânea până la îndeplinirea condițiunilor și formelor cerute și după cari vor fi înaintați, dându-li-se vechimea ce ar fi avut dacă ar fi înaintat imediat la absolvirea școalei. Art. 23.—Absolvenții școalelor militare, cari ar îndeplini toate condițiile de înaintare, dar cari nu ar putea să înainteze din lipsă de vacanțe bugetare, vor fi trecuți la trupă ca plutonieri și vor înainta pe măsură ce se vor ivi vacanțe, aplicându-li-se și lor dispozițiunile art. precedent privitor la socotirea vechimei în grad. Art. 24. — Tinerii români cari ar obține gradul de sub lt. într’o armată străină, vor fi înaintați și în armata română pe aceiași zi la acest grad, luând, rând în ordinea vechimei, în baza ultimei clasări în școalele din țară, dacă au urmat o asemenea școală sau în urma sublocotenenților din țară înaintați pe aceiași zi, în caz contrariu. Dacă acești tineri sunt însă înaintați în armata străină pe o dată anterioară celei pe care au înaintat camarazii lor de promoție în țară, ei vor lua rânji în capul promoției, clasându-se intre dânșii, dacă sunt mai mulți din aceiași categorie, în ordinea de vechime ce aveau înainte de a pleca din țară. Art. 25.—Subofițeri de ori-ce armă sau serviciu pot înainta la gradul de sublocotenent respectiv, combatant sau asimilat, în limitele vacanțelor rămase neîmplinite cu produsele școalelor militare. Pe lângă condițiunile stabilite prin art. 5 din legea de înaintare, pentru ca să poată înainta ei mai trebue : a) Să aibă din cei doi ani de vechime în gradul de subofițer unul cel puțin pentru subofițerii combatanți în serviciul frontului, iar pentru asimilați în serviciul efectiv al specialității lor ; b) Să fie notați de șefiierarhiei in mod favorabil sub raportul conduitei, al cunoștințelor, al modului cum servesc și al educațiunei atât generală cât și militară ; c) Să aibă aprobarea inspectorului general că se pot prezenta la examen. d) Să treacă cu succes examenul asupra cunoștințelor militare necesare ofițerului, conform programelor de învățământ al școalei militare. Examenul va fi trecut înaintea unei comisiuni numită de minister. Art. 26.—Subofițerii vor lua rând în urma promoției din școala militară respectivă; acei cari ar isbuti la examen și nu ar putea să înainteze din lipsă de vacanță, până la eșirea uniei noul promoțiuni din Școalele militare, vor lua rând în urma acesteia, dar înaintea subofițerilor noui isbutiți la un nou examen, în intervalul de la admiterea pe tabloul de înaintare și până la înaintare, subofițerii vor intra în categoria prevăzută la art. 23, fără a li se spori vechimea. Art. 27.—Tinerii cu termen redus cari vor declara că doresc a deveni ofițeri în activitate, vor primi o pregătire anume, corespunzătoare celei din școalele militare. Ei vor fi chiar de la începutul serviciului militar obie [UNK] Ui unei pregătiri deosebite. I)upă 4 luni de zile de serviciu în front la corpurile lor, ei vor fi concentrați în școala ofițerilor de rezervă. După terminarea acestei școlii acei cari vor isbuti vor fi trimiși la corpuri unde vor face serviciul de plutonier până la noul an școlar al numitei școli. Aici vor urma un curs special al aspiranților pentru gradul de sublocotenent în armata activă. Acei cari vor trece cu succes examenul acestui curs vor fi numiți sublocotenenți în armata activă, în limitele vacanțelor existente în urma subofițerilor, aplicându-li-se și lor dispozițiunile art. 30 alin. II. Art. 28.—Gradele de locotenent și căpitan se obțin în baza propunerilor șefilor erarhiei pentru înaintare la rândul vechimei sau al alegerei. Art. 29.—Pentru ca un căpitan să poată fi propus pentru înaintare la gradul de maior, trebue să aibă trecut cu succes examenul prevăzut de legea de înaintare, după normele stabilite prin regulamentul de față titlul III. Art. 30.—Căpitanii pot să se prezinte la acest examen în cursul anului al 5-lea de vechime în grad, chiar de nn an stagiunile cerute de art. 8 din legea de înaintare, complet împlinite ; cei combatanți însă vor trebui să se găsească in capul unităților lor în momentul când se prezintă la examen. Pentru această condițiune pot fi acordate dispense de către ministrul de războiu bazat pe avizul favorabil al inspectorului respectiv, când prin ordin în interesul serviciului ofițerul a primit o altă destinațiune înainte de a se prezintă la examen. _______ (Va urma). EVENIMENTELE DIM BALCANI — Serviciul nostru telegrafic — SERBIA Jenă comerciala și falimente Viena, 30.—Depeșă din Belgrad. Din cauza ultimelor evenimente politice, multe case comerciale, mari și mici, au dat faliment cu mative enorme și comerțul din provincie e foarte jenat. Succesele prințului moștenitor Belgrad, 30.—Țarul a răspuns la mulțumirile regelui Petru, că a primit cu mare bucurie vizita prințului moștenitor. Simpatiile sale pentru Serbia sunt întotdeauna calde și speră că Serbia va sta liniștită. Principele Nicolae al Muntenegrului a telegrafiat prințului moștenitor sârb felicitându-l pentru succesele repurtate la Petersburg. Apropiată alianță sîrbo-turcă Paris. 30.—Trimesul sîrb Veșnici a asigurat pe ministru de externe Pichon că tratativele sîrboturce merg bine. E iminentă încheiarea unei alianțe. Sfaturi împăciuitoare Londra. 30.—«Times» îndeamnă din nou pe Serbia să se ferească de o aventură războinică cu Austria. Ziarul relevează că discursurile principelui moștenitor sunt considerate ca lipsite de seriozitate. Europa, zice «Times», va trebui să mulțumească Rusiei dacă Serbia nu va tulbura pacea Europei. Pretențiile sârbești aprobate de Franța și Anglia Bomna, 30. — «Giornale d Italia» a interviewat pe Milovanovici, care a spus că Austria trebue în mod absolut să cedeze Serbiei și Muntenegrului o fâșie de teritoriu pentru ca amândouă aceste State să poată forma un teritoriu vamal unic. Milovanovici a asigurat că Anglia și Franța sunt de acord cu aceste pretențiuni, dar cercurile politice din Roma neagă, aceasta înarmările continuă Belgrad. 30. — Demonstrațiile anti-austriace au încetat. Ziarele sârbești nu fac decât să repete îndemnurile la calm pe cari străinătatea le face către Serbia, însă guvernul continuă cu febrilitate înarmările. TURCIA In jurul insultării drapelului turcesc Constantinopol, 30.—Ambasadorul austro-ungar a dat asigurări Porții că va proceda cu toată energia în căutarea celor cari au insultat drapelul turcesc la Galata ; aceștia ar fi însă civili, iar nu marinari cum se spunea. Când se va întruni Parlamentul Berlin, 30. — «Vossische Zeitung» află din Constantinopol că ministrul de interne Bakki-bey a declarat că Parlamentul turcesc se va întruni la sfârșitul lunei Noembrie și va avea 250 de membri. Se crede că se vor reîncepe tratativele cu Austria, ale căror rezultate vor trebui să fie ratificate de Puteri. Guvernul bulgar cere intervenția puterilor Viena. 30.—«Neue Freie Presse» află că guvernul bulgar s-a adresat Puterilor, rugându-le a interveni în favoarea sa, pe lângă Poartă, în scop ca tratativele turco-bulgare să aibă perspectivă de succes. Intervenția Angliei pe lângă Bulgaria Londra. 30.—Ziarul «Daily Telegraph» află din Constantinopol că ambasadorul englez a vorbit ieri cu delegații bulgari îndemnându-i să observe o atitudine, mai puțin intransigentă față de Turcia. Delegații bulgari au declarat că Bulgaria are cele mai bune intențiuni de a face concesiile cele mai largi, dar sărăcia ei nu ’i permite s-o facă. AUSTRIA Mare duce rus în misiune la Franz-Joseph Petersburg, 30.—E probabil că țarul va însărcina pe marele duce Mihail să ducă răspunsul la autograful împăratului Austriei, cu privire la anexarea Bozniei și Herzegovinei, și să-i transmită de asemenea și felicitări pentru jubileul său. Marele duce ar rămânea câteva săptămâni la Viena, o cugetare pe zi Intre nevasta și prietenii unui om celebru, e întotdeauna un duel crâncen: ea e geloasă de ei, ei sunt geloși de ea. ȘTIRI DE STRENt TATE ! — Prin poștă — Ministerul de război și al Italiei a comandat construirea a trei noui baloane dirijabile. ... Prințesa Milena a Muntenegrului, mama reginei Italiei, a plecat la Paris, ca să se supue unei operații. Principii moștenitori ai Germaniei, au plecat alaltă erî la stațiunea balneară Kreuth, unde timp de o săptămână vor fi oaspeții ducelui și ducesei dr. Carol Theodor de Bavaria. „”. Zilele trecute a încetat din viață cunoscutul filolog german, dr. Eduard Wölfflin, profesor la universitatea din München, în vârstă de 78 ani. Defunctul este autorul celebrei scrieri «Thesaurus linguae latinae». Principele ereditar Ilanric XXVII de Reus, a împlinit alaltăerî vârsta de 50 ani. Principele Kupi, un nepot al împăratului Japoniei, care și-a terminat studiile la Academia militară din Potsdam, a dat alaltăseară un banchet la care au luat parte 117 persoane, între cari se aflau ministrul de razboții, generalul Einem, comandantul-șef al gardei imperiale, generalul baron Kessel, ambasadorul Japoniei, etc. Prințul Kuni a toastat în cuvinte entusiaste pentru împăratul Wilhelm, mulțumindu-i pentru că i-a conferit ordinul «Vulturul negru». Zilele trecute a încetat din viață la Budapesta, fostul secretar de Stat la departamentul poștelor și telegrafelor, Petra Szalay. Din Brașov ni se scrie că alaltă erî s’a spânzurat într’o pădure din apropiere Stefan Siye, fiul unui maior de la reg. 82 din localitate. ■.*. Ziarul «Pester Lloyd» din Budapesta, ocupându-se cu criza austriacă spune, că Ungaria nu poate sta indiferentă față de slavizarea progresistă a Austriei. Schimbările ce ar mai urma în defavorul germanilor, trebue excluse. Ziarul «Neues Pester Journal» crede că regimul clerical-federalist-slav va potența probabil conștiința de sine a creștinilorsociali din Viena, de asemenea și a soțiior lor de principii din Ungaria. O telegramă din Viena anunță că ofițerii în rezervă din armata comună au primit ordine rezervate, prin care sunt invitați a nu se îndepărta din locurile unde sunt stabiliți și de asta gata ca în caz de mobilizare să poată pleca in timp de 24 ore in trupa lor. După ce armata de uscat engleză de debarcațiune năvălise în Germania prin teritoriul Iutlandei, călcând in mod flagrant neutralitatea daneză, și la început întâmpină numai o ușoara resistență, in marea îndepărtată se dase deja prima lovitură. Flota germană din anul 1909 ca și in anul precedent, făcuse o călătorie tactică de exercițiu, in oceanul Atlantic Nesiguranța situației politice, care părea că există în mod trecător pe la mijlocul lunei Iulie, pricinuise o tărăgănare a plecării astfel încât călătoria s-a putut începe numai în ultimele zile ale lunei Iulie. In primele zile ale lunei August flota germană făcuse o vizită, în escadre împărțite, la insulele Canare și la Madeira și se adunase în ziua de 3 August, de dimineață spre nord de Madeira, pentru ca imediat să ia drumul spre casă. Trecuseră săptămâni de grea muncă de marinari, căci flota în primele zile avu a se lupta cu furtuni mari, și echipagiul, care era deprins în mările de nord și de est abia acum își întărise picioarele pentru ca să reziste pe bord uriașelor valuri ale oceanului Atlantic. A fost un serviciu strașnic in tot decursul călătoriei. In locul evoluțiuinilor laetice simple ale escadrei s’au făcut manevre complicate, cu lupte și servicii de recunoaștere, avându-se în vedere spațiul întins al oceanului. Problemele navigațiunei astronomice deveniră mai amplificate decât în apele din patrie și astfel ofițerii, ca și soldații, se bucurau in taină de zilele de repaos lângă insulele paradisice din Nordvestul Africei. Acum însă cursa mergea spre casă. În cinci zile trebuia să se ajungă la intrarea în canal și apoi fără de a vizita porturile engleze să se alăture prin canal în marea nordică din patrie. Flota din ocean fusese ridicată la o înălțime, la care nu s-ar fi ajuns prin manevre și prin exerciții de tir în apele de acasă. Era aproape de amiază în ziua de 3 August 1909, când deodată în aparatul de telegrafie fără sîrmă și pe vaporul amiralului comandant principele ilenric de Prusia se puse în mișcare ticăitul alfabetului Morse. După câteva minute adjutantul de serviciu aduse principelui ilenric de Prusia o telegramă sosită tocmai atunci și care fu repede desfăcută. . Prințul citi depeșa și apoi o dădu șefului statului major al amiralitate!, care se afla lângă el. O istorie afurisită 1 Incrucișezonul nostru școală „Freya“ anunță că francezii au deschis astăzi înainte de amiaza un bombardament violent, asupra portului marocan Azemur sub pretextul că este contrar intereselor franceze de a permite lui Muley Nafid ca să se stabilească cu o armată mare la coastele marocane, unde după actele de la conferința din Algesiras recunoscute de Sultan numai Franței și Spaniei ,îf competi controlul asupra siguranței și a ordinei. La obiecțiunea făcută de crucișătorul «Freya» amiralul francez a dat să înțeleagă crucișătorului nostru că are ce amestec în favorul lui Muley Nafid îl va califica ca un act ostil și va răspunde în conformitate cu aceasta. La aceasta, după cum se înțelege de la sine, vasul «Freya» a ridicat ancora pentru ca să plece la Tanger, ca de acolo să ridice protest în contra acestei atitudini a amiralului francez, care este contrarie dreptului ginților. In același timp comandantul ceru directive mai detailate , pentru cazul de alte atacuri ale francezilor. Aceasta desigur ca și la cele de la Berlin. In orice caz eu cred că am face bine dacă ne-am îndrepta marșul spre est, spre a fi mai aproape de teatrul evenimentelor pentru cazul când intervenția noastră va fi necesară. Pregătește pentru aceasta toate dispozițiunile, pentru ca fără întârziere să se poată da ordine pentru schimbarea cursului. Șeful statului-major se duse în cabina sa, pe când principele Slenric se urcă pe puntea de comandă, pentru ca să facă cunoscut căpitanului vasului „Deutschland“, care ca vasamiral era în frunte, de cuprinsul acestei radio-telegrame. Ei se aprofundară mai multă vreme într’o conversație serioasă. Departe se îndrepta privirea peste suprafața nemărginită a Oceanului de culoare albastră-închisă, și se opri la vapoarele flotei oceanice, cari pluteau în două linii despărțite, in formațiune de excadră, una lângă alta, pe când cele două grupe de recunoaștere în semicercuri largi urmau același curs în jurul grosului flotei, fiind în afară de cercul vederea și numai cele două crucișătoare urmărite de primul grup de recunoaștere „Scharnhorst“ și „Gneisenau“, se vedeau in depărtare. Era o priveliște admirabilă ce se oferea ochilor marinarilor. Mândra flotă sub pavilionul cu crucea de fer în legătură strânsă, pe nemărginita suprafață a măre—singură și isolată. Numai în întinsă depărtare se vedea la orizont spre Vest o dâră de fum a unui mare vapor de comerț, care ținea cursul spre Madeira, iar la Sud pânzele în colțuri ale unui vapor spaniol. Și deasupra acestuia se vedea cerul albastru-închis, în desăvârșită curățenie. Imediat după aceia se ridicară pa catargul vasului „Deutschland“'steagurile pestrițe prin care se transmitea flotei ordinul pentru schimbarea cursului spre Est, în direcțiunea coastei marocane. Vapoarele flotei repetară semnalul în semn de înțelegere și in același timp sfârâia pe vârful transmisiunea telegrafului fără fir, prin care se transmitea ordine cu o scurtă schițară a situațiunei. Vaporul „Deutschland“ făcu o voltă în semicerc—la 90 grade spre tribord —și cele două escadre urmară acestei pilde. In acest moment se auzi din nou zgomot la aparatul telegrafiei fără sârmă. Curând după aceia fu înmânată amiralului, prima depeșă. Incrucișătorul „Freya“. La părăsirea radei din Azemur escortat de torpiloarele franceze, cari imediat au executat un atac de torpile din ambele părți. Vaporul M. S. „Freya“ însoțit pe tribord de către torpile, se scufundă din moment în moment. Ținuta echipagiului este excelentă. De trei ori ura, pentru Majestatea Sa împăratul ! Căpitanul de marină Maass, comandantul vasului „Freya“. Principele Henric lăsă din mână hârtia, fără ca să rostească o vorbă. Fața sa slabă și înegrită de intemperiile naturii nu se mișca de foc. Deodată el tresări. Acum se afla stațiunea telegrafică. — Flota oceanică, zise el, trimite vasului „Freya“ ultimul ei salut: «Onoare vitejilor ! Venim ca să vă răzbunăm». Principele Plenric de Prusia, amiral. Și pe când aparatul trimetea ultimul salut vaporului care se scufunda prin undele electrice, principele Slenric dădu ordin ca să se pună pe catargul vasului Amiral, următorul semnal: „ S. M. S. «Freya» scufundat de francezi prin torpile. Flota se află în stare de războiu. Salut“. (Va urma) O telegramă sosită astă noapte și în care se comunică că chiar azi Marti Andrassy va prezenta proectul în Cameră, a ațâțat și mai mult spiritele. In Sussak, socialiștii au invitat pe lucrătorul Edbin Kristan să țină mai multe conferințe. Prima sa ținută Duminică, seară tratând despre „Naționalism și socialism“. Aseară pe când conferențiarul își dezvolta a doua conferință despre „Socialism și individualism“ în mijlocul unei animații și entuziasm extraordinar, ședința fu suspendată, iar conferențiarul arestat sub motiv că în tratarea conferinței a atins și chestiuni politice jignitoare. Lucrătorii deciseră să țină azi în piața Jelaccic o întrunire, ordinea de zi fiind : Pentru sufragiul universal, însă poliția avizată la timp îri— piedică întrunirea. S’au făcut multe arestări și :«ciai aceasta ațâță și mai mult spiritele. Tot orașul este cutreerat de jandarmi cu baioneta la pușcă. Socialiștii au trecut în Fiume adunându-se în fața corporației și nu se auzeau decât strigăte de : „Trăiască partidul socialist“ sau „Voim sufragiul universal direct, egal și secret“ ! Un lucrător eși un balcon și vorbi masei despre însemnătatea sufragiului universal, scoțând în relief că votul plural prosejat de guvern este o jumătate de măsură care nu corespunde nici de cum cu cerințele,de azi. Intervenind poliția mulțimea fu împrăștiată, într’un haos de huidueli și înjurături. Mărirea prețurilor de voiaj pentru America de Nord Republica nord americană fiind liberată de grija alegerilor prezidențiale, va începe acea efervescentă activitate industrială, care necesită un mare număr de brațe și care va avea o influență colosală asupra emigrațiunei europene, încetarea agitațiunilor electorale și starea înfloritoare a capitalurilor americane, fac să se aibă bune speranțe pentru: reîntoarcerea în condițiuni normale a mișcărei industriale in republica nord americană. Acestea sunt motivele care justifică mărirea cu 20 de coroane a prețului biletelor de voiaj până la New-Yok de către toate societățile de navigațiune. SI. D. 5. BULGARIA EUROPA IM I HB «■nEKBBea '%. % ■£ ^ VIITORUL RĂZBOIU GERMAN TQ ÎT 1909 — DE — IN IM AUL WA.firEim A.XiI CAP. VIII isi © eeamil Atlantic Calendar pe anul 1908 Ortodox Vineri, 31 Octombrie.—Ap.Saehie și Amphie. Catolic Vineri 13 Noembrie.— Stanislas, Răsar, soarelui 7.12. Apusul 4.50 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12 88 Comunicări cu străinătatea : 20/56 București, 31 Octombrie Biserica și viața pici De câtva timp se observă că autoritatea bisericească începe să se intereseze de lucrurile care o privesc în legătură cu viața obștească. Acesta este un semn cu atât mai îmbucurător, cu cât de mult începuse a se deplânge rolul din ce în ce mai șters la care se reducea la noi Biserica, atât la orașe, cât și chiar la sate. Acum vr un an, autoritatea civilă, guvernul, s’a gândit ca să cheme ajutorul Bisericei spre a influența asupra sătenilor ca să nu mai fie sărbători păgânești și posturi în afară cu cele admise de canoane—și autoritatea bisericească a și intervenit prin circulărî cărora li s’a dat o mare răspândire. Cu acest chip se dădea și bisericei un mijloc de a’și ridica prestigiul, și se făcea și o faptă de propagandă bună și îndreptătoare. Ce roade va fi dat acea intervenție nu putem încă ști, — dar vedem că și anul acesta ea se repetă, deși mai pe scurt, însă cu și mai mare energie față de preoți, cărora li se pune în vedere certare din partea mai marilor, dacă vor lipsi de la însărcinarea ce li se dă, de a căuta să influențeze asupra credincioșilor în înțelesul dorit. Chestia sărbătorilor e și o chestie economică, iar cea a posturilor și o chestie igienică, pe lângă chestia de credință creștinească. Amândouă au o însemnătate mare, legând viața sufletească a mulțimii de cea trupească. Propovăduitorii credinței creștinești treime să arate ce anume cere Biserica credincioșilor și ce este păgânesc, credință deșartă și potrivnică chiar "Bisericei și credinței adevărate; și nu numai să arate acest lucru, dar să caute a și convinge pe toți despre aceasta, ca să vedem un rezultat practic al propagandei. Tot o chestie de igienă este și cea despre care tratează o artă circulară, dată zilele astea. E vorba de răspândirea unor boale molipsitoare ce se poate face prin unele practice religioase. Trebue și aci să se ia măsuri ca acestea să nu fie primejduitoare sănătății publice,—ba chiar ar fi bine ca și pe calea credinței să se răspândească bunele precepte de apărare a sănătății. Toate religiile și întotdeauna au pus preț și pe asemenea precepte, și influența lor n'a făcut decât să crească prin aceasta. Peste tot, Biserica trebue să caute cât mai mult a se apropia și a se solidariza cu viața publică și practică, întărinduse prin aceasta, recâștigându-și prestigiul și în acelaș timp și puterea înmuririi făcătoare de bine. RUSIA Discursul lui îsvoisky Viena, 30.—«Neue Freie Presse» află din Petersburg că discursul pe care-l va ține îsvoisky in Dumă va fi discutat prealabil Sâmbătă în consiliul de miniștri, așa că Osvoisky va vorbi abia în săptămâna viitoare. Stolipin ar fi contra. îsvoisky își va exprima bucuria pentru aplanarea incidentului din Casablanca, va afirma că Rusia a știut să oprească pe Serbia de a face pași nesocotiți in chestia Bosniei și se va scuza că nu vorbește de chestiunile asupra cărora tratativele nu sunt încă terminate. De la consiliul județean Consiliul județean de Ilfov a ținut aseară ultima ședință din actuala sesiune. Ședința se deschide la ora 9 seara. Se ia în discuție cererea locuitorilor din satele Grivița și „Principele Carol“ de a se deslipi de comuna Militari spre a forma o comună aparte. _ D. prefect propune ca această chestiune să se amâne până când se va constata că aceste sate ar fi în stare de a suporta sarcinile bănești ce se cer unei comune. Se știe că, prin noua lege de reorganizare a armatei, s-au înființat încă două batalioane permanente ale reg. Ilfov. Ministerul de război a intervenit pe lângă consiliul județean ca să se acorde 75 mii lei ca ajutor pentru clădirea unei cazarme necesare acelor batalioane. D. prefect e de părere ca această cazarmă să se construiască în orașul Oltenița. In acest sens a vorbit și d. Duca. Consiliul aprobă propunerea d-lui prefect. Se aprobă un credit de 120 mii lei pentru construcția a 5 localuri pentru judecătoriile de ocoale. După ce s’au discutat mai multe chestiuni referitoare la buna stare a județului, d. prefect în numele M. S. Regelui declară sesiunea închisă. I. T. Efectele reformate ecorals Proclamarea grevei generale.—Conferențiar arestat. — Demonstrațiuni. Fiume, 28 Octombrie Ca semn de protestare contra procetului de lege electorală a lui Andrassy, partidul socialist a proclamat greva generală. El luptă cu înverșunare ,spre a obține un vot „direct“ „egal“ și „secret“. Cum astăzi se deschide Parlamenul, socialiștii de frică a nu se pune proectul în discuție, înainte de a lua m seamă oarecari manifestări de protestare din partea lor, au decis să declare greva generală, iar aseară la sediul corporațiilor unite , a împărțit printre lucrători și muncitori o circulară scrisă în trei limbi: italiană, ungurească și croată. MALFOV ‘ ——«Károssa« » » ♦ minus»—f*—