Universul, noiembrie 1908 (Anul 26, nr. 301-330)
1908-11-25 / nr. 325
! Marti 25 Noembrie 1908 i : . .. . B '^Si^Sf*^ Wä# feifeáiÉ tiftiS; ttsN&ÍMÉI Iwto» SáSÜ^ feiwi 'feil ferf Étóffi EsiääfJ «Ji KaSái §&feä<ää! '■'Sügß' Éiiüé fcaSei •&»&& *»&«» ffcäiäiS^^yiääi Ha fe: " ....... — ^ I mÜNIVERSOL“. «O începere de azi, acordă, prin tragere la sorți, următoarele frumoase premii: ! A GDI Vlifil Viili ITII I 1 CM»"| 4M 2 PREMII DE CATE...................................LEI 1000 | UIV PREȚIOS NIVEL DE AUR, pentru bărbat, cu o mare pia | UN BILET DE DUS LA PARIS. II MLMPlili liLii m 51ÍMIA 4 PREMII DE CATE...................................LEI 500 1 ^FOARTE ELEGANT CEASORNIC DE AUR, pent un bilet de dus la veneția, cu două etaje, și cu 300 m. p. teren, situată într’una din 10 PREMII DE CATE. ..... LEI 100 1 tra damă. 1ERI SPLENDIDE VAfeF.» pentru flori, cu aplicații da pozițiunile cele mai pitorești ale Sinael. 1 AM ELEGANT TRUSOU tie DACIA, „mamiat întrebutat* 1 UM PUBILOS CEASORNIC RE AUR, pentru bărbat, 1 argint, foarte elegante și de o mare valoare artistică. H *rn J*r~^h. 4f % «v % gr w—*% W 1 ® GAHINTURI MOBILA, lran mahon> îmbrăcate In măr — r~at ® acestea cumpărate din străinătate — ^ cumpărate de la casa de încredere Schmith A Stratu-1A JrasL * SL^J KZif •«. Irasofină, cumpărate de la cunoscuta firmă „La Centrala“, Marco 1 ® MAȘINI DE CUSUI, perfecționate, de picior. 1 tei, Calea Victoriei No. 53. ■ M *1 w I Dadlebremer, strada Carol 63. I UM GRAMOFON ARTISTIC, cu 6 plăci. §§ în bonuri comuniste 4 la suta, împărțite în : 1 UN ERUMOS INEL DE AUR, PENTRU DAMA, cu 3 mari 1 Cumpărate de la magazinul. Wiedeman, Bulevardul Elisa 1 K UN MARE PREMIU DE . . . LEI 5000 safire și 4 briliante. I beta 5 (Palatul Băilor Eforiei). | I UNIVERSUL, deși acordă aceste senzaționale premii abonaților săi, menține premiile de abonațieif ca și in trecut, I aalca I si LII pentru un an j LII §afi ponim 6 Inni și LEI 4*S§ pentru 3 Inni I Spre a putea participa la premii, abonații pentru un an vor primi 30 de bonuri pentru premii ; peutru șcase sunt 14 bonuri și pentru 3 luni 5 bonuri. Afara de acestea, abonații vor primi stratuit b8stwinh!iterar*1 săptămânal, colorat, precum și HM FulMOn sau A&MAWAHUK IlJHILOJ „IHSIVERSUL“, pe anul 1900. W$W~ Uimo S“ aboneaza la locul „WW^Sftiu on puțin, poate cosfista em»rm de mult. *WWB,a cala acea lege electorală, care a făcut atâta sgomot, pentru sdrobirea românilor de acolo. Aceasta văzând-o muncitorii români din Ungaria și-au dat mâna cu muncitorii unguri, pentru a lupta în contra oligarhiei, cerând votul universal. Vorbește de legile anunțate de partidul liberal și spune că ele nu vor complecte, ci vor fi numai niște elîmp ce, în ce privește pe muncitori. Sfârșește vorbind de scumperea articolelor alimentare și a chiriilor. Arată că statul nu poate face nimic in contra proprietarilor căci s’ar expune să piardă voturile lor. Comuna s’a gândit ca să facă o Casă comunală pentru construirea de locuințe eftine. Ei bine, aceste locuințe nu vor fi pentru muncitori ci pentru funcționari și agenți electorali, căci așa cum e alcătuită această Casă, nu va da posibilitate muncitorului a plăti sume prea mari. Muncitorul Baiarda vorbește in același sens ca și d. Marinescu. Arată că clasa muncitoare nu e așa de ignorantă cum o arată clasele stăpânitoare. Maturitatea clasei muncitoare s’a văzut în Serbia unde clasa stăpânitoare cerea războiul cu Austria, pe când clasa muncitoare s’a opus, înlăturând astfel ruina Serbiei. Clasa stăpânitoare ne învinuiește că o criticăm. De ce nu face un gest măreț să ne cheme la viața publică și să putem și noi să controlăm ce se face cu banul public, stors din spinarea noastră? Nu dă mâna să facă aceasta. De aceea noi trebue să muncim și să ne organisam ca să putem intra cât mai curând înn parlament. Sfârșește arătând «ărganizația muncitoare a înființat o cooperativă pentru muncitori și că prosperarea ei depinde, in primul rînd, de muncitori. Muncitorul Vasilescu spune că ministrul de industrie Djuvara s’a gândit să facă niște legi pentru muncitori, vrând să imite in această privință pe ministrul francez Waldeen Rousseau, care a făcut legi ca să le ceară voturile. Să bage bine de seamă muncitorii români să nu cază în greșelile în cari au căzut cei francezi. Funcționarul comercial Georgescu vorbește de repaosul duminical și arată foloasele sale. Fatache Anghiel, fierar, arată trucurile la cari se dedau proprietari de case, ca să înețe pe chiriașii lor. Dovedește prin acte spusele sale. Ion Oprescu, de la căile ferate, se ocupă de relele de cari suferă toți muncitorii acestei importante instituțiuni a Statului. Atacă într’un loc violent pe actualul ministru de iu ■erări publice. Citește mai multe acte din cari se dovedește persecuțiile îndurate de muncitorii c. f. r D. Cocea, avocat, arată, scopul pentru care muncitorii sunt chemați la aceste întruniri. Mântuirea noastr nu poate veni de la clasa capitalista ci numai de la propriile noastre forțe Trebue să luptăm insă ca să putem avea votul universal Marinescu anunță că cercul ,,România muncitoare" va organiza întruniri publice în Capitală pentru propagarea ideilor votului universal Se votează o moțiune prin care se cere : 1) votul universal direct, eg și secret pentru toți; 2) legi peni proteguirea muncei, asigurarea in om de accidente și pensiuni pentru bătrâni ; 3) repaosul duminical. Ședința se ridică la orele 6. Csisfllî. VXi IsMO VMS'B JPE 2.X Podoaba fetei este modestia. ©caparea locuirilor va casta la școlile rurale Locurile vacante la școlile rurale s’au publicat in «Monitorii Oficiali de ert Ocuparea acestor locuri cu titlu provizoriu se poate face, conform legei invățământului primar și normal primar, de către absolvenții și absolventele cu diplomă de capacitate pentru Invă 1907, ca Învățător din 1904, 1905, 1906 . Iată numele candidaților invitați la minister spre a-și alege ln curi : 1904. — Georgescu Hie, Vasile, Gheorghe. 1905. — Coe Adam Marinca, Popescu S. N. 1906.—Nacin Alexandrina, Cepan Vasilichin, Niculascu I. Ioan Cercel Ilie, Enășescu Dumitri Patiderea V., Cristeaca I. Radu, Ionescu I. loan, Tonesen Șerb t Mănescu Mihail, Popescu Traian . 1907 —Timpa I. N., Nicolau S..., Armășescu C .., Alexandrescu Enache, Gigoraș loan, Pârșcoveanu Gheorghe, Alecu Constanța, Modigal , Mihail loan, Coteriescu Gheorghe, Dobrescu Victor, Ungurean» G, Preotesei» Dura. Roman loan. In ziua de 1 Decembrie a. c. orele 8 dim., toți candidații și candidatele se vor prezenta în localul ministerului un certificat medical liberat de medicul primar al județulii aii al orașului unde domiciliază, din care să se constate că sunt apți pentru această carieră; absolvenții vor mai prezenta libretul de satisfacere a serviciului militar sau certificat de dispensă, iar absolventele vor prezenta extractul de naștere. Absolvenții, cari nu vor satisfăcut legea de recrutare și absolventele cari nu vor proba că aă etatea de 20 ani împliniți, nu vor putea ocupa jocuri de titulari sub nici un motiv. Acei cari nu vor putea veni la minister in ziua arătată mai sus, vor putea fi reprezintați prin procuratori, cu procură in regulă, însoțită de un certificat medical, liberat de medicul primar a județului, sau a orașului unde doriiorașului ciliază, din care să se constate că candidatul sau candidata nu sunt atinși de nici o boala sau infirmitate, cari i-ar face neapți pentru cariera didactică, precum și libretul de satisfacerea serviciului militar sau certificat de dispensă, iar pentru absolvente, afară de certificatul medical, trebue să prezinte și extractul de naștere. meetingul național din Curtea » de [UNK]* - A vițe și Prin poștă de la coresp. nostru particular) Curtea-de-Argeș, 22 Noembrie. Era, 21 c., la 3 da., s’a tinu11 în orășelul nostru un meeting. Meetingul s’a deschis cu cântecul „Deștiaptă-te Române“, sub preșidenția d-lui D. V. Ioaniu. D. M. Ivănceanu, într’o caldă cuvântare, arată starea nenorocită a fraților din Ungaria. La amintirea cuvintelor rostite de I. G. Brătianu, că dator sunt să mă amestec în căminul familiei când văd că sora mea este maltratată de bărbatul său , tunete de aplause isbucnesc în sală. Amenințați sunt nu numai ei, zice oratorul, dar și noi cei din regat, pentru că și nouă vor să ne impue, nu robia brutală ea fraților noștri, ci cea economică, ce are urmări mai nenorocite decât cea d’intâiu chiar. Toată suflarea românească trebue trezită, unită ca să înfrunte și această primejdie ce bate la ușa. Oratorul arată apoi tendința de cotropire, ce intotd’auna a avut’o vecina noastră, tendință care e sprijinită și de alte mari Puteri, de gintă teutonică ce nu vor să vadă în dorind la gurile Dunării o santinelă puternică a latinității, de aceea s’a și dat mână liberă ungurilor ca să sugrume pe frații noștri din Transilvania Vorbește apoi d. D. V. Ioaniu, care arată că, pe când in politica tainei Franța da tonul, năzuințele popoarelor mici erau ajutate, fără să li se ceară în schimb acestora vre-o jertfă. Astăzi situația s’a schimbat și cu ea și soarta popoarelor mici, cărora le-a impus obligațiuni și sarcini cari le istovesc, le nimicesc , nai amenințat este poporul nostru icum, când schimbări radicale s’a făcut împrejurul micului nostru Stat. La sud se ridică un regat, la nord puntere cotropește două frumoase și iarî provincii:Bosnia și Herzegovina. Datoria tuturor românilor este să o unească, spre a nu lăsa să se săvârșească această crimă. Cu atât mai mult cu cât vicleana Putere Austria rea să ne deposedeze de artera principală a vieței Statului nostru de Da■ Sre. In acelaș sens vorbește și dl. avonit D. Brânză. Studentul Deleanu în versuri populare arată barbariile săvârșite de ■urând asupra fraților noștri de sub orcana Ungară. Mai vorbește in urmă tînărul limitat Mitică Ștefănescu care veș■tește purtarea ungurilor și, e sigur că se va găsi atâta energie în poporul român ca să pună la respect pe acești dușmani , căci e scris în moartea vietei „România nu piere" Se votează apoi următoarea monie: 1,Cetățenii orașului G. de Argeș, •rima capitală a țarei aude s’a urzii •media statului modern, protestează ■intra barbariilor asiatice ale poporului maghiar, față de frații lor , profstează contra robiei economice ce i se pregătește și roagă cu toată Mura pe vrednicii cârmuitori ai țări să nu mai cedeze influențelor exerioare, căci poporul român e hotăr mai bine să moară decât să i se mai știrbească din drepturile câștigate cu cel mai scump preț, acela al ângelui și să stărue ca fraților voștri abjugați să li se ușureze sarcina. La ora 5 d. a. sfârșindu-se întrunirea, toți asistenții au pornit pe străzile principale cu o bandă de sunari în frunte cântând cântece patrotice, după care s’au despărțit in liniște. ■ «'.trrin 8at3 ® 3SMI«BSFM si IMI.IML a Societații studențești „C. Bosianu“ Soc. studenților în drept ,,C. Boianu" și-a reînceput activitatea printr’o ședință inaugurală, ținută erî după amiaza in sala No. 6 a facultățeî de drept, sub președinția d-lui prof. G Tancă. A mai asistat și d. profesor Plasvara. De asemenea și foarte mulți studenți. Ședința s’a deschis la orele 3, prin cuvintarea d-lui Petre S. Stoica, vicepreședintele societăței, care a arătat mersul societății, arătând și marele folos pe care îl stu studenții, cercetând aceste ședințe, unde își pot întregi cunoștințele căpătate la cursuri prin conferințe, discuții contradictorii, pledoarii, etc. De asemenea societatea va urmări și un scop extrasocietar, mili colozându-se in mijlocul poporului, lămurindu-i legile țării, făcându-i să vadă că atunci câte d vor avea dreptate, o vor găsi în fața justiției țării. Va cere ca din taxele universitare să se dea burse studenților la facultatea de drept, singura facultate care nu are astfel de burse, pentru ca studenții scăpând de plaga funcționarismului, să-«î vază numai de cursuri. D. prof. Plastara răspunzând cuvîntării d-lui Stoica arată că răul care strică studenții e singurătatea sforțărilor de instruire. E deci nevoe de societate, care să aibă scop și de instruire și de frumoasă petrecere împreună. Vorbește despre corporațiile studențești germane, cari au reguli privitoare la băutul berei, la la cât duet și la cântece. Arată apoi că și soc. studențești să nu mai fie răslețite, ci unite toate intr’un mănunchiu puternic, unde, pe lângă instruirea minței, să fie și o frumoasă și sănătoasă petrecere a timpului prin sport, etc. După aceia a urmat, o interesantă discuția privitor la ultima jurisprudență a Casației prin care se desființează pentru evrei prestarea jurământului mare judaico,în fața instanțelor noastre judecătorești. A vorbit la început de Sf. Sofia,, combătând jurisprudența Casației. D. Ghelmer a cătat apoi să apere această jurisprudență, după care a vorbit în replică d. dr d. Traian G. Stoenescu, combătând la rândul său jurisprudența Casației. La urmă d. prof. G. Tașcă a resumat desbaterila. Ședința s-a sfârșit la orele 5. "ÎVaians. O CUGLETAJSIS IPIEZI E o mare nenorocire când jumătatea unei națiuni disprețuește pe cealaltă jumătate.. SERBĂRILE BIHAG$ (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Măcin, 23 Noembrie. La orele 9, a sosit în Măcin ca canoniera Bistrița d. ministru Haret, însoțit de d. Teodoru, secretarul general al ministerului de culte, episcopul Bimea, protoereul Anghel Constantinescu, Ionescu, inspector școlar, Atanasiu, inspector administrativ și pref Orășanu din Brăila. De la debarcader au mers la școala ce urma să se inaugureze. Aci aștepta un public numeros, in frunte cu toate notabilitățile din oraș. Serviciul divin al inaugurării a fost oficiat de Episcopul Pinten, înconjurat de clerul local. Episcopul Prion, după serviciu, a ținut o cuvântare în care a spus că ridicarea școalei aci ne amintește un trecut glorios de acum 500 ani, când din vechea cetate a Măcinului, a plecat un mitropolit anume Iacint, în țara Românească, fapt care dovedește că și aci erau români pe vremuri. Mulțumește că a putut inaugura acest local de cultură, făcut cu sârguința harnicilor locuitori ai Măcinului. Ridicarea bisericilor și a școalilor aci e rodul munceî Dobrogenilor care fac față țării. Termină zicând : Să dea D-zeuea localul de școală ce se ridică să fie altarul vieței naționale pentru ridicarea noastră, de a face cele mai frumoase pagini din istorie prin iubirea de neam, tată și rege. D Constantinescu, primarul Măcinului, luând cuvîntul, zice : Suntem în mare sărbătoare : sărbătorim lumina, libertatea, tot ce este mai scump omenirea. Școala, izvorul de lumină culturală ce îndrumează pe om pe calea progresului și libertatea în acțiune, ne asigură traiul fericit. De 30 ani poporul dobrogean, ținut sub guvernământ cu legi escepționale, azi i s’a hărăzit de înțeleptul și marele nostru stăpânilor, traiul liber și constituțional, veste inbucurătoare adusă de mult stimatul și iubitul nostru prefect I. Atanasiu. Inaugurând și noi acest edificiu, entusiazmul populațiunei din Măcin e mare ca la epoca când a început lucrările lui. In 1993 s’a așezat piatra fundamentală ; vă găseați ilustru fiu al țării purtând facla răspânditoare de lumină intelectuală, după cum probează documentul pe care vi-l înaintăm. Termină arătând cu câte greutăți și fără arhitecți și ingineri s’a putut clădi această măreață clădire. Gheorghiu,revizor școlar da Tulcea, arată că localul ce se construește azi, e o stea conducătoare pe orizontul cultural. Locuitorii Măcinului au plecat cu pași repezi spre progres. Arată progresele școalei românești și termină aducând elogii d. mins. Haret și pref. Atanasiu. D. primar Constantinescu cere aprobarea d-lui ministru ca localul școalei ce se inaugurează să poarte numele d-luî pref. Atanasiu. D ministru aprobă în aplauzele tuturor. D. prof. Atanasiu mulțumește, satisfăcut că a luat parte la această festivitate, și arată dorința locuitorilor de aci de a învăța carte, spunând că procentul analfabeților în Dobrogea e mai mic ca în ori oe parte din țară. Legea obligativităței învățămintului primar se aplică aci mai ușor ca în România liberă. Aduce elogii ministrului Haret, care voește ca in orice colibă să introducă știința de carte. D ministru Haret, luând cuvântul, zice că : școala și-a căpătat o existentă proprie afară de biserică, cu care lucrează paralel. Trebue să fim mândri, zice a. ministru, de ceea ce s’a făcut pe terenul cultural. Mișcarea se datorează întregului popor, care vrește a se pune la nivelul sumei de azi și pentru aceasta azistâm la serbări de soiul acesta. Trebuința de a avea clădiri mărețe, este dovadă că ne dăm seama de importanța școalei in fața celorlalte preocupațiuni. Speră că Măcinul numai prin stăruința și voința unor oameni de inimă a reușit să redea unul din cele mai frumoase localuri de școală pe care le-am văzut în toată țara. Românii au avut un mare rol în lume. Persistența lor aci, cu toate nevoile și greutățile este o dovadă de vrednicia neamului pe care o dă tradițiile care ne leagă cu cel mai strălucit popor din antichitate. Românii nu s’au sfiit de a ține piept aci și se întreabă ce s’ar fi făcut Europa daca românii nu ar fi dat lupta cu multă tărie. Continuând zice , trebuie să fim în Orient facla de lumină intre cei mai înapoiați dintre popoare. Inca pentru ce manifestația de azi trebue să ne umple de bucurie. Pentru Dobrogea, acest monument este dovadă fățișe, că poporul românesc reușește să alipească de sufletul său și celelalte elemente si teme ce ne priveau până era cu neîncredere. Drepturile politice vor fi deajuns pentru a face poporul tare. Preotul Vasilescu zice că venind din Tulcea a găsit aci în Măcin, inimi bune, largi, și populațiune pentru a primi cultura, a înființat o sec. culturală cu numele „Lumina“ pentru a apropia poporul cât mai mult de școală și biserică. Președinte de onoare al acestei societăți este Episcopul Pimen, care a donat o mulțime de cărți pentru biblioteca asociației. Societatea ține conferințe în fiecare Duminică. D. ministru Haret a aprobat pentru aceasta să se dea sala școalei. După aceasta a avut loc în vastele saloane ale școalei o masă intimă la care a luat parte d. ministru, însoțitorii d-sale, pref. Atanasiu, pref. Orășeanu, primarul orașului, d. jud. Romalo, și dir. școalei. Muzica com. din Brăila, sub conducerea lui Kert, a cântat în tot timpul mesei. Episcopul Pimen s’a înapoiat la Galați cu monitorul Bistrița. — în pauze corul școalei sub conducerea institutorului Mihailescu, a cântat diferite arii, iar corul sub conducerea Pr. Vasilescu a dat răspunsurile la serviciul religios. Festivitatea a avut caracterul impozant. După banchet de ministru și Însoțitorii d-sale, au plecat cu automobilele la Isaccea. Astă seară are loc o serbare populară în saloanele școalei inaugurate, la care va lua parte toată populațiunea din Măcin. Termin aceste rânduri, adăogând că școala ce s’a inaugurat se prezintă în condițiile cele mai bune și mai estetică decât cele din România liberă. Tot orașul e povoazat cu tricolor. Aci domnește usmare entusiasm. Butan. CRONICA MUSICAU 1'a la zi! Ateneului. — Eri seară a avut loc concertul dat ia către Cercul artistic muzical. Programul foarte interesant și variat cuprindea piese din : Rameau, Beethoven, Schubert, Felicien David, etc. și composițiile românești ale d-lor E. Wachman, G. Ștefănescu și B. Anastasescu. Cu mult entusiasm constatăm frumoasele progrese realisate de această grupare artistică înființată numai de un an. Ansamblul corurilor a fost mai presus de orice așteptare, având un colorit uniform și egalitate de expresie. De altfel trebue să menționăm că acest cerc este susținut în mod puternic și foarte competent de către d-nii profesori Wachman, și Ștefănescu, împreună cu energicul maestru M Tănăsescu, care este inițiatorul acestei societăți, așezate pe trainice baze artistice. Membrii acestui cerc, fiind in mare parte absolvenți ai conservatorului de canto, ne dau speranțe de înființarea unei opere românești, așteptată de atât timp. Printre soliști putem felicita pe d-ra Vardala, soprano-legeră, pe d-ni. Drumea-Rădulescu, bas-cantabil și d. Enăchescu, tenor, cami afi trasat ia mod satisfăcător, Vissi d'arte, Don Carlos, Doina ciobanului, etc. D. prof. Elinescu, ca intotdauna, bine și subtil. AFACEREA STEINHUL Noul amanunte asupra interoparatorului acuzatei Atitudinea d-nei Steinheil în timpul interogatoriului ei, a fost uneori uimitoare. Astfel, judecătorul intrebând-o de numele amanților săi, ca a răspuns zîmbind : — Ar fi o călcare a secretului profesional. , — Nu-țî voi îngădui deloc, nu-țî voi îngădui nici odată să glumești, a răspuns aspru d. André. Te întreb încă odată, vrei să-mî spui acest nume? Ar fi o trădare, a răspuns inculpata. Tot ce pot spune e că toate legăturile mi au folosit nu numai mie, ci și căsniciei mele , apoi adăogă : Crezi oare că dacă bărbatul meu m’ar fi jenat, aș fi avut nevoe să fac o crimă ? Nu m’am sinchisit niciodată ce făcea bărbatul meu Aveam destu de furcă ocupându-mă de amanții mei. Interogatorul s’a sfârșit cu următoarea întrebare și acest răspuns: — E adevărat că ai spus că urai de moarte pe mama d-tale ? — Cum aș fi putut avea alt sentiment pentru aceea care, silindu-mă să mă mărit cu un bărbat pe care nu-l nubiam, îmi zdrobise viața ! D-na Steinheil afirmă că se va regăsi in hârtiile ei o convenție încheiată între dânsa și bărbatui să fi, acum 10 ani, și prin care acești ciudați soți iși dedeau unul altuia libertate absolută, numai cu condiția de a înlătura orice scandal ce s’ar fi putut restringe asupra fiicei lor. Familia Wolff D-na Steinheil, care de aci înainte va petrece nopțile iarăși la Saint Lázare, deoarece celulele de la 2011- clergeria sunt friguroase, este penibil atinsă prin faptul că i s-a refuzat societatea hoaței de giuvaericale Roselli care seamănă atât de mult cu fiica ei Martha și care părea că compătimește atât de mult familia Steinhel. Se pare că avocatul d-nei Steinhel a comunicat acesteia, că acea femeie Roselli sa folosit de aflatea el în palatul justiției pentru ca din acele convorbiri confidențiale să comunice amănunte foarte însemnate, a căror valoare o studiază acum judecătorul de instrucțiune. Acele destăinuiri priveau mai cu seamă relațiunile d-frei Steinheil față de familia Wolff. Se știe că femeia Wolff și fiul ei Alexandru Wolff n’au adus niciun alibi pentru aceea critică oră de noapte Există însă bănuiala că la esecutarea crimei s'au luat mai multe măsuri ca asupra tinului crimei să fie posibile presupuneri greșite. Această bănuială justifică reluarea instrucției polițienești. Bucătăreasa Marietta Welff este somată de poliție ca să risipească bănuiala că in noaptea de 30 Martie din villa Believue plecat in taină la Paris, Frânghia cu care au fost sugrumați pictorul și femeia Japy era tăiată dintr’o bucată, care se afla într’un dulap din bucătăria Steinheil. Acest fapt este foarte important entru aceia, cari susțin că Marietta Olff a fost complice la crimă. Foștii servitori ai d-nei Steinheil Corespondentul ziarului „Petit Parisien" a avut o convorbire la Granville cu un tînăr lucrător, Raymond Conan, care a fost 2 ani fecior la d-na Steinheil : — D-na era pentru mine, a spus el, și pentru toți servitorii de altfel, foarte bună, foarte îngăduitoare. Toată lumea o iubea. Dar, în timpul ultimelor luni pe cari le-am petrecut în casa ei, era câteodată în voe rea, foarte pretențioasă, foarte enervată. D-na primea multe vizite, făcea cheltueli mari. La vilă erau de 2 ori pe lună recepțiuni strălucite, și pe o vreme prânzuri mari unde se întâlneau oameni politici, artiști, mari industriași. D-na Steinheil, foarte frumoasă, foarte elegantă, avea in toți invitații ei o adevărată curte de adoratori. Cât despre Steinheil, nimeni nu se interesa de dânsul. El asista la recepții și prânzuri, dar se eclipsa foarte iute, obosit, plictisit. Era vădit că nu putea suferi felul ăsta de viață, căci după aceste recepții se ascundea în atelierul sau și nu se mai arăta 2—3 zile. Când se întorcea să-și ia locul la măsă, după aceste dispariții, d-na Steinheil îi făcea imputări violente.. Atunci izbucneau certuri, chiar în fața slugilor. Steinheil se retrăgea iar in atelierul sau și d-na se ducea la Verst-Logis, de unde nu se întorcea decât după 8—15 zile. — D-na Steinheil părea că -și iubește bărbatul ? — Era vădit în ochii tuturora că ii ura de moarte. Conan crede că e cu neputință ca criminalul să fie unul din modelele lui Steinheil; el n’avea decât 3—4 modele. Ele trebue să fie toate cunoscute. B-na Maria Tomin, fostă 5 ani în serviciul d-nei Steinheil, a dat ziarului „Petit Parisien“ amănunte analoage. insiigurarea restaurantului vegetiman „latura“ De câtva timp în Capitală s’au pus bazele unei societăți de medici și amatori, cari au hotărât a face o propagandă de vegetarism adică a se hrăni în mod exclusiv numai cu vegetale. Societatea este sub președinția d-lui dr. Parhon. In scopul arătat, societatea a înființat un restaurant vegetarian în str. Alexandru Lahovari No. 4. Aseară, la orele 8 și jumătate a avut loc inaugurarea acestui restaurant prin o masă de deschidere, care a fost prezidată de d. prof. dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar. S’au servit numai mâncări vegetale și din care citez : supă cu zarzavat, mazăre cu pateuri de ciuperci, friptură de conopidă, meiu cu lapte, brânzeturi, struguri, nuci și cafea zisă „Natura", care a fost făcută din cereale,—și de asemenea „pâine integrală“, adică pâine făcută cu tărâțele în ea. La sfârșitul mesei, d. dr. Parhon președ. societățea, spune că atât d-sa cât și puțini vegetariani au urmat acest regim de câțiva ani și nu regretă că a renunțat la hrana complexă cu carne. Hrana vegetariană, spune d-sa, este cea mai bună dietă a stomacurilor bolnave și debile, și în acest scop chiar am hotărît înființarea acestui modest restaurant unde cei lipsiți, pe un preț mic, vor putea face o cucă igenică și eftină. Printre cei de față am remarcat pe d-na Moscuna cu d-ra, dr. Kaminski cu d-na, dr. Irimescu, dr. Rainăr cu d-na, prof. dr. Leonte, d-na dr. Parhon, dr. Bușilă, N. Tirairaș, d-na Bras cu d-rele, Gh. Raneti, ziarist și alți». Masa s’a sfârșit la orele 10 luna. Remus C. l. .Universul” IN PROVINCIE noștri(Prin poștă de la coresp. particulari) Sâmbătă, 22 Noembrie CAMPU I.UNG .— Școala de adulți. — Societatea corpului din localitate, aflată subdactic din președenția d-lui Ilarian Velculescu, directorul școalei normale Carol I, a decis Înființarea în acest oraș a unei școli de adulți. S’a fixat ziua de 23 Noembre pentru solemnitatea deschiderea acestei școli, in localul gimnaziului Dinicu Golescu și la care au fost invitate toate autoritățile și persoanele marcante din G.Lung. Rituire din imprudența. — Aseară, la orele 7, copilul Nicolae, in vârstă de 10 ani, fiul lui Ilie I. Deaconu din Retevoești, ducându-se la locuința lui Ion I. Răducanu din aceeaș comună, a găsit pe fiul acestuia Gheorghe, în vârstă de 11 ani, jucându-se, in lipsa părinților, cu un revolver încărcat. N’a trecut de cu câteva momente de la sosirea noului venit, căruia vederea armei de foc, in mâna prietenului sau, ’i ațâțase curiositatea de a o vedea funcționând, când o puternică detunătură însoțită de țipete disperate făcu să alerge la fața locului pe părinți și vecini, cari au găsit pe micul Nicolae răsturnat la pământ și plin de sângele ce-î curgea în abundență dintr’o rană da deasupra ochiului stâng. Ia stare foarte gravă a fost dus la infirmeria comunală, de unde s’a cerut asistența d-lui medic al circumsripției. PLOE.STL —. Sio Ialîceni.— Există încă de anul trecut o societate a elevilor clasei Vll-a. Până anul acesta s’au ținut numai ședințe intime, sub preșidenția profesorului A. Moșoiu. Anul acesta societatea intrând intr’o nouă fază prin promovarea fondatorilor ei în cl. VIII și alegerea ca vicepreședinte a elevului Cotată AL, s’a hotărât ca, afară de ședințele intime, să se țină Duminică după prânz ședințe publice, la școlile mahalalelor mărginașe. Un al doilea punct a fost crearea unei biblioteci a întregului curs clasic modern. Totul s’a aranjat, s’au fixat cotizațiile lunare, dar, pentru adunarea primului fond s’a hotărât darea unei serbări publice în amfiteatrul liceului. Va fi muzică vocală și instrumentală, monoloage, o conferință ținută de vice- președintele societatei, iar la sfârșit elevii vor juca comedia lui Moliére «Doctorul fără voe». Escroc. Gheorghe Ionescu, din str. Coloniei 147, fost funcționar comercial, dându-se ca funcționar al primăriei, s’a presentat la văduvele Sultana Sultana Marin din strada Abatoriului 3, la Ilinca I. Nicolae Rusu din str. Muzelor 17, Ivanca Marin din str. Muzelor 12 și Constantina Preda din str. Abatoriului 14 și le-a spus că, fiind însărcinat cu formarea tabloului persoanelor sărace în vederea ajutoarelor ce se vor da de primărie cu ocazia sărbătorilor, va face să fie înscrise și sua numitele femei in schimbul oarecăror sume de bani cari variază de la 50 bani până la 10 lei. Zvonul despre acest așa zis agent al primăriei, răspândindu-se în toată mahalaua, a ajuns la cunoștința poliției care, văzând că are a face cu un escroc s’a pus in urmărirea lui și astăzi l’a prins. El a fost înaintat parchetului, EL JL X Păcală era furios pe timpul care era urât. — Oh, — striga el, — dacă aș fi director de orchestră ! Ce ai face ? îl întrebă un prieten. — El aș răzbuna bătând... timpul. gMMOIMâMTI&SM, lui Emanuel Bretsilescu Era, la orele 2 și jum d. a., s’a făcut înmormântarea rămășițelor pământești ale regretatului Em. Kretzulescu, fost ministru plenipotențiar și prefect al jud. Ilfov. Serviciul divin s-a oficiat la biserica Crețulescu, din Calea Victoriei, unde se aflau depuse rămășițele pământești de către preoții acelei biserici împreună cu P. S. S. Arhiereu Nifon, Vicarul Sfintei Mitropolii. Intre cei cari au luat parte la pioasa slujbă, în afară de membri familiei am remarcat pe d-nii : M. Perechide, președintele Camerei ; Vintilă Brătianu, primarul capitalei ; Const. Dissescu, Era. Porumbanu, Gr. Tocilescu, Mandrea, consilier la Casație, Ion Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei, Petre Grădișteanu, Costecu-Comăneanu, Scarlat Popescu, prim-președinte al Curței de Apel din București, etc. Din partea Palatului a asistat d. general Mavrocordat, mareșalul Curțea. In jurul catafalcului se aflau numeroase coroane între cari acelea depuse de M. S. Regele, Atenei», preectura județului Ilfov, M. Fericind», George_și Ecat. Cantacuzino, persodes<natul Eforiei și bisericei Krețulescu, Ana și Alex. Era, Lahovari, Emanuel și Ecaterina Krețulescu, Dim. Anagnostiade, Radu Kretulescu, etc. După terminarea slujbei religioase, d. Gr. Tocilescu, luând cuvântul din partea Ateneului, al cărui membru fondator era defunctul, a arătat meritele lui Emanuel Kretzulescu pe tărâmul cultural și politic. După aceasta a vorbit d. Const. Dissescu, care a arătat binefacerile făcute de Emanuel Kretzulescu, cari, a spus d-sa, vor rămâne pururea pildă pildă pentru mult. La orele 3 coșciugul a fost depus pe carul mortuar care a condus la locașul de veci pe acela care a fost Emanuel Krețulescu. Tis. EVENIMENTELE Bll BAM/AHI — Serviciut nostru telegrafic — ITALIA Un comentar asupra discursului lui Tittoni Viena. 23.—«Neue Freie Prese» raportând impresiunile cercurilor diplomatice asupra discursului lui Tittoni, observa că chestiunea conferinței n’a fost aproape de toc enunțată, și aceasta în vederea numeroaselor greutăți cari se opun la convocarea acestei conferințe, toate provenind din neînțelegerile Austriei cu Rusia. Mai e și altă pedică, anume pretenția Tuciei ca Austro-Ungaria să ia asupra sî o parte din datoria Turcia, ca despăgubire pentru anexare. Această condiție nu va fi niciodată primită de Austro-Ungaria așa că e foarte cu putință ca să nu se mai întrunească o conferință internațională. Drept aceea Tittoni a preferat să nu vorbească de conferință. In schimb primul ministru Giolitti a fost mai limbat chiar decât Fortis la chestiunea armamentelor. SLÎ ÎnlA Ziarele cer mobilizarea armatei sârbești Viena, S3. — Din Belgrad se anunță că ziarele sârbești publică știri despre mișcări de trupe din Austria afirmând că pe drumurile dintre Peterwardein, Semiin și Mitrovitza se află concentrate mai multe mii de oameni. Ziarele cer ca guvernul sârbesc să ordone mobilizarea intregei armate, fără a mai cere avizul puterilor. TURCIA Eiscrile boicotului Belgrad, 23.—Ziarul «Stampa», află din Veskueb că regia monopolurilor de acolo cere să se importeze din Serbia o mare cantitate de sare, lipsa de sare devenind foarte simțitoare în urma boicotului contra mărfurilor austro-ungare. Crima din strada Viitorului Aseară s’a comis o camă în cârciuma d-lui N. Rumaliotis din str. Viitorului 155, in următoarele împrejurări. Un tâmplar anume Niță Mihăilescu, din str. Maica Domnului, însoțit de două prieteni ai săi, anume Ioan Pantazescu și Radu Ciomag, s-a dus în cârciuma lui Rumeliotis ca să petreacă împreună. Tot în această cârciumă, la o altă masă, petrecea și chefuia individul Nicolăiță Țigana, fost pușcăriaș, un vechili client al poliției Capitalei. Din vorbă in vorbă, Niță Mihăilescu cu prietenii săi se luă la ceartă cu Țiganui. Acesta, înfuriindu-se, scoate de la brâu cuțitul și se repede la dînșii. Cuțitul lui Nicolăiță pătrunde adânc la coasta stângă a lui Mihăilescu, care să împletici căzând jos. Dar Țiganul nu se mulțumi cu atâta ci beat de furie și de băutură, îi mai aplică lui Niță o lovitură in brațul stâng făcându-i o rană de 3 cm., și S8 făcu nevăzut. înjunghiatul se sbătea pe scîndurile circiumei într’un sac de sânge. Inștiințându-se numai decât circumscripția respectivă, comisarul Perșuna va sosi la fața locului și începu primele cercetări. Rănitul fu urcat numaide cât intr’o trăsură și transportat la spitalul Colentina. Nu se știe dacă va scăpa cu viață. Până la momentul de a pune ziarul sub presă, criminalul nu a fost încă prins. S’au făcut cercetări la locuința asasinului din str. Ghica-Vodă pentru aflarea sa! dar fără nici un rezultat. Comisarul Perșunaru a vizitat pe rănit la spitalul Cotentina, spre a afla cum s’a petrecut crima. Rănitul fiind în stare disperată nu a putut da încă nici un răspuns. Gas. INFORMATIUNI LUNI : Administrațiunea casei Bisericilor a comandat la școala de arte și meserii din Capitală o tâmplă pentru biserica Albă din Baia. Se știe că această biserică a fost zidită de Ștefan cel Mare și acum se lucrează la restaurarea ei, sub supravegherea d-lu arhitect Ghica. ^ D. dr. Antipa, inspectorul general al pescăriilor, a plecat in străinătate prin Vârciorova. 0 D. I. L. Carageale, cunoscutul scriitor, a intrat în țară prin Burdujeni. ❖ D. Colville Barclay, secretar la legațiunea engleză din Capitală, care se afla în străinătate, s’a întors la postul sau. 4» Arhiereul Narcis Crețulescu, starețul mânăstirei Neamțu, a donat mânăstirei biblioteca sa, precum și vestminte, covoare și alte obiecte. Dicționarul comunelor din Ungaria cu locuitori români, întocmit din însărcinarea «Asociațiunea» de d-nii S. Moldovan și N. Togan, s’a dat la tipar și va apărea pe la sfârșitul lui lunei Ianuarie. Dicționarul va avea vre-o 30 de clase de tipar, cu peste 4000 de nume de comune. + Eri după amiazî n’a făcut alegerea noului comitet al Ligei Culturale, secția București. Au votat 52 membrii și au fost aleși d-nii I. Slavici cu 52 voturi, P. Liciu (51), Șt. Lambru (46), N. Mircea (31), St. Bogdan (29), dr. - - — ’ (26), Ion Scurtu (26) și Șt. Pop (26). ♦ Erî, d. a. a Încetat din viață n locuința sa din str. Columb 19,Ion A. Filitis, fost magistrat, avocat și membru al partidului național liberal. 4» Papa Piu X a conferit președintelui comunităței catolice din București, d-lui Waldemar Hoeflich, distincțiunea rară a crucei de aur «Pro Pontifice et Ecclesia». Ex. La arhiepiscopul R. Netzhammer a Înmânat ieri decoratului acest ordin împreună cu diploma contrasemnată de către cardinalul secretar de stat Merry del Val. ș O delegație de lucrători de la atelierele căilor ferate s’a prezentat d-lui V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice, rugându-i să reintegreze in funcțiune pe toți Bl lucrătorii concediați din atelierele căilor ferate din țară. D. Morțun, după ce a ascultat doleanțele lucrătorilor, le-a promis că se va interesa de această afacere și va satisface pe cât va fi posibil cererile lor. * Tăetorii de vite de la abatorul Capitalei au cerut deunăzi ca Duminica și in zilele de sărbători să nu se mai taia vita la abator. Unii dintre măcelari neprimind cererea tăetorilor, aceștia au amenințat cu greva. Intervenind primăria în acest conflict, s’a stabilit ca Dumineca și sărbătorile să nu se mai taie vite la abator, așa că tăetorii au renunțat la greva. La adăpostul animalelor de pripas din câmpul Teilor, se află adăpostiți o cățelușe corcitură Setter, un cățel corcitură Fox-terrier, și unul corcitură Șoricar. ♦ Din inițiativa Ligei de propagandă conservatoare, d. Hiotu va ține mâine seară Marți, erek, 8 jum. in sala Dacia, o conferință despre Politica noastră socială)». Prefectura poliției Capitalei a ordonat tuturor ofițerilor de poliție ca să înainteze biuroului de servitori și birjî pe căruțașii, camioanele, faitoanele ei n’au numere la vehiculul lar. « Loc. de bine-facere «Alinarea», a ținut era adunarea generală în localul școalei israelite din str. Cantemir 29. A prezidat d. Moriț H. Pulver, președintele societăței. S’au discutat asupra distribuirilor de ajutoare la săraci. ♦ Aseară s’a ținut la d. avocat Take Policrat o consfătuire unde s’a luat cele din urmă hotărâri in vederea organizării marelui meeting național care se va ține Duminecă in sala «Dacia». ♦ Era la orele 3 d. a. a avut loc în str Imprimerie» No. 38, o întrunire a studenților în științe «de Stat. S’a discutat în privința reorganizare» școalei superioare de științe de stat și transformarea ei în „Academie de comerț și științe de stat“. Cu ocazia acestei întruniri s’a complectat comitetul «Asociației studenților în științe de Stat» prin alegerea d-lui Ilariu Bârlogeanu ca secretar. știri mmm și imdck ♦ După știri primite la ministerul de domenii, culesul viilor in Ungaria s’a sfârșit, iar cantitatea recoltei se evaluează la 6—7 milioane hectolitri. Calitatea vinurilor este in general foarte bună, prețurile sunt scăzute și cu toate acestea comerciul face cumpărări puține, sperând că va putea să scadă și mai mult prețurile. ♦ In unele regiuni din județul Fâlciu pământul fiind înghețat, toate viile au rămas neîngropate și cea mai mare parte netăiate. Pericolul cel mai mare este că vița nu este coaptă, din cauză ce a suferit de matiâ. Se crede că nici ,la vara viitoare nu vor rodi bine. ȘTIIU SANITARE ♦ La concursul de chirurg secundar al spitalelor Eforiei, au reușit următorii candidați : D-rn. Zaharescu, Gealic, M. Iarca, Nasta, d-ra dr. Livoski și dr. Mihăilescu. ♦ S’a comunicat direcțiunea sanitare că campania pentru combaterea duzinei, care bântue printre caii dobrogeni, dă rezultate raționabile. Se speră că boala aceasta nu va lua proporțiuni mai mari. ♦ Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimis medicilor din funcțiuni publice o circulară cu privire la buletinul sanitar. Prin această circulară, medicii sunt rugați să controleze dacă personalul sanitar inferior se folosește de instrucțiunile date prin acest buletin. In aceeași timp, li se va pune in vedere moașelor și agenților sanitar că buletinul nu e proprietatea lor, ci a serviciilor din care fac parte. ♦ In Vânătorii-Neamțu și Filioara Văratic (Neamț) ivinduse mai multe cazuri de scarlatina toate școalele au fost închise. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D-șoara Constanța Zaoxficul a obținut licența în litere, la secția filologiei moderne, de la universitatea din București. ȘTIRI MILITARE ♦ Subșeful de muzică Florea Cristache din reg. Bacau No. S7, reușit la examenul pentru funcțiunea de șef de muzică, a fost numit șef de muzică nebudgetar la vacanța ce este In batalionul 7 vânători. ȘTIRI POLITICE ♦ Următorii dii deputați s’au Înscris până acum spre a lua parte la discuția pentru răspunsul la Mesagiul tronului: Zamfir Filoti, N. Matei, Iuliu Vrăbiescu, St. Meitani, Ștefan I., C. Dragu, Vintilă Brătianu, C. Banu, C. Alima Crișteanu, C. A. Alexiu, Moisescu, C. Gheorghiu, Ionescu-Quintus, G. Pietraru și N. Iorga. ♦ Comisiuunea Senatului de răspuns la Mesagiul Tronului a ales ca președinte pe d. C. Costescu- Comăceanu, iar raportor pe d. AL Constantinescu. ♦ Colegiul I de Senat din jud. Neamțu a fost convocat pe ziua de 15 Decembrie, spre a alege un senator In locul defunctului N. N. Albu , iar colegiul II de senat din Prahova pe ziua de 18 Decembrie, spre a alege un senator la locul defunctului C. Gantili. BIBLIOTIKAFU A apăruti — „Albina", anul XII, No. 8. — „Lumea muzicală", a nul I Bu 1 —Abonamentul 8 lei anual. — Bucarești. „Muzica”, anul I, No 9. — Un număr 1 leu.—frunești, per W