Universul, noiembrie 1908 (Anul 26, nr. 301-330)

1908-11-25 / nr. 325

! Marti 25 Noembrie 1908 i : . .. . B '^Si^Sf*^ Wä# feifeáiÉ tiftiS; ttsN&ÍMÉI Iwto» SáSÜ^ feiwi 'feil ferf Étóffi EsiääfJ «Ji KaSái §&feä<ää! '■'Sügß' Éiiüé fcaSei •&»&& *»&«» ffcäiäiS^^yiääi Ha fe: " ....... — ^ I mÜNIVERSOL“. «O începere de azi, acordă, prin tragere la sorți, următoarele frumoase premii: ! A GDI Vlifil Viili ITII I 1 CM»"| 4M 2 PREMII DE CATE...................................LEI 1000 | UIV PREȚIOS NIVEL DE AUR, pentru bărbat, cu o mare pia­ | UN BILET DE DUS LA PARIS. II MLMPlili liL­ii m 51ÍMIA 4 PREMII DE CATE...................................LEI 500 1 ^FOARTE ELEGANT CEASORNIC DE AUR, pen­­t un bilet de dus la veneția, cu două etaje, și cu 300 m. p. teren, situată într’un­a din­­ 10 PREMII DE CATE. ..... LEI 100 1 tra damă.­­ 1ERI SPLENDIDE VAfeF.» pentru flori, cu aplicații da pozițiunile cele mai pitorești ale Sinael. 1 AM ELEGANT TRUSOU tie DA­CIA, „mamiat în­­treb­utat* 1 UM PUBILOS CEASORNIC RE AUR, pentru bărbat, 1 argint, foarte elegante și de o mare valoare artistică. H *rn J*r~^h. 4f % «v % gr w—*% W 1 ® GAHINTURI MOBILA, l­ran mahon> îmbrăcate In mă­­r — r~at ® acestea cumpărate din străinătate — ^­­ cumpărate de la casa de încredere Schmith A Stratu­-1A JrasL * SL^J KZif •«. I­raso­fină, cumpărate de la cunoscuta firmă „La Centrala“, Marco 1 ® MAȘINI DE CUSUI, perfecționate, de picior. 1 tei, Calea Victoriei No. 53. ■ M *1 w I Dadleb­remer, strada Carol 63. I UM GRAMOFON ARTISTIC, cu 6 plăci.­­ §§ în bonuri comuniste 4 la suta, împărțite în : 1 UN ERUMOS INEL DE AUR, PENTRU DAMA, cu 3 mari 1 Cumpărate de la magazinul­­. Wiedeman, Bulevardul Elisa­ 1 K UN MARE PREMIU DE . . . LEI 5000­­ safire și 4 briliante. I beta 5 (Palatul Băilor Eforiei). | I UNIVERSUL, de­și acordă aceste senzaționale premii abonaților săi, menține prem­iile de abonațieif ca și in trecut,­­ I aalca I si LII pentru­­ un an j LII §afi ponim 6 Inni și LEI 4*S§ pentru 3 Inni I Spre a putea participa la premii, abonații pentru un an vor primi 30 de bonuri pentru premii ; peutru șcase sunt 14 bonuri și pentru 3 luni 5 bonuri. Afara de acestea, abonații vor primi stratuit b8stwinh!­iterar*1 săptămânal, colorat, precum și HM Fu­lMOn­ sau A&MAWAHUK­ Il­JHILOJ „IHSIVERSUL“, pe anul 1900.­­ W$W~ Uimo S“ aboneaza la­­ locul „WW^Sftiu on puțin, poate cosfista em»rm de mult. *WWB,a cala acea lege electorală, care a făcut atâta sgom­ot, pentru sdrobirea româ­nilor de acolo. Aceasta văzând-o mun­citorii români din Ungaria și-au­ dat mâna cu muncitorii unguri, pentru a lupta în contra oligarhiei, cerând votul universal. Vorbește de legile anunțate de par­tidul liberal și spune că ele nu vor­­ complecte, ci vor fi numai niște elîmp ce, în ce privește pe muncitori. Sfârșește vorbind de scumperea ar­ticolelor alimentare și a chiriilor. A­­rată că statul nu poate face nimic in contra proprietarilor căci s’ar ex­pune să piardă voturile lor. Comuna s’a gândit ca să facă o Casă comunală pentru construirea de locuințe eftine. Ei bine, aceste lo­cuințe nu vor fi pentru muncitori ci pentru funcționari și agenți electo­rali, căci așa cum e alcătuită această Casă, nu va da posibilitate muncito­rului a plăti sume prea mari. Muncitorul Ba­iarda vorbește in același sens ca­ și d. Marinescu. A­­rată că clasa muncitoare nu e așa de ignorantă cum o arată clasele stăpâ­nit­oa­re. Maturitatea clasei muncitoare s’a văzut în Serbia unde clasa stăpâni­­toare cerea războiul cu Austria, pe când clasa muncitoare s’a opus, în­lăturând astfel ruina Serbiei. Clasa stăpâni­toare ne învinuiește că o criticăm. De ce nu face un gest măreț să ne cheme la viața publică și să putem și noi să controlăm ce se face cu ba­nul public, stors din spinarea noastră? Nu­ dă mâna să facă aceasta. De aceea noi trebue să muncim și­ să ne organisam ca să putem intra cât mai curând înn parlament. Sfârșește arătând «ă­rganizația muncitoare a înființat o cooperativă pentru muncitori și că prosperarea ei depinde, in primul rînd, de muncitori. Muncitorul Vasil­escu spune că mi­nistrul de industrie Djuvara s’a gân­dit să facă niște legi pentru mun­citori, vrând să imite in această pri­vință pe ministrul francez Waldeen­ Rousseau, care a făcut legi ca să le ceară voturile. Să bage bine de seamă muncitorii români să nu cază în greșelile în cari au căzut cei francezi. Funcționarul comercial Georgescu vorbește de repao­sul duminical și a­­rată foloasele sale. Fatache Anghiel, fierar, arată tru­curile la cari se dedau proprietari­ de case, ca să în­ețe pe chiriașii lor. Dovedește prin acte spusele sale. Ion Oprescu, de la căile ferate, se ocupă de relele de cari suferă toți muncitorii acestei importante insti­tu­țiu­ni a Statului. Atacă într’un loc violent pe actualul ministru de iu ■erări publice. Citește mai multe acte din cari se dovedește persecuțiile în­durate de muncitorii c. f. r D. Cocea, avocat, arată, scopul pen­tru care muncitorii sunt chemați la aceste întruniri. Mântuirea noastr nu poate veni de la clasa capitalista ci numai de la propriile noastre forțe Trebue să luptăm insă ca să putem avea votul universal Marinescu anunță că cercul ,,Ro­mânia muncitoare" va organiza­­ în­truniri publice în Capitală pentru propagarea ideilor votului universal S­e votează o moțiune prin care se cere : 1) votul universal direct, eg și secret pentru toți; 2) legi peni proteguirea muncei, asigurarea in om de accidente și pensiuni pentru bă­­­trâni ; 3) repaosul duminical. Ședința se ridică la orele 6. Csisfllî. VXi IsMO VMS'B JPE 2.X Podoaba fetei este modestia. ©caparea locuirilor va­ casta la școlile rurale Locurile vacante la școlile ru­rale s’au publicat in «Monitorii Oficiali de ert Ocuparea acestor locuri cu titlu provizoriu­ se poate face, conform legei invățământu­lui primar și normal­ primar, de către absolvenții și absolventele cu diplomă de capacitate pentru In­vă 1907, ca Învățător din 1904, 1905, 1906 . Iată numele candidaților invi­tați la minister spre a-și alege ln curi : 1904. — Georgescu Hie, Vasile, Gheorghe. 1905. — Coe Adam Marinca, Po­­pescu S. N. 1906.—Nacin Alexandrina, Ce­pan Vasilichin, Niculascu I. Ioan Cercel Ilie, Enășescu Dumitri Patiderea V., Cri­steaca I. Radu, Ionescu I. loan, Tonesen Șerb­ t Mănescu Mihail, Popescu Trai­an . 1907 —Tim­pa I. N., Nicolau S..., Armășescu C .., Alexandrescu Enache, Gigoraș loan, Pârșco­­veanu Gheorghe, Alecu Constanța, Modi­ga­l , Mihail loan, Coteries­cu Gheorghe, Dobrescu Victor, Ungurean» G­, Preotesei» Dura. Roman loan. In ziua de 1 Decembrie a. c. o­rele 8 dim., toți candidații și can­didatele se vor prezenta în loca­lul ministerului un certificat me­dical liberat de medicul primar al județuli­i aii al orașului unde domiciliază, din care să se cons­tate că sunt apți pentru această carieră; absolvenții vor mai pre­­zenta libretul de satisfacere a ser­viciului militar sau­ certificat de dispensă, iar absolventele vor prezenta extractul de naștere. Absolvenții, cari nu vor­­ sa­tisfăcut legea de recrutare și ab­solventele cari nu vor proba că aă etatea de 20 ani împliniți, nu vor putea ocupa jocuri de titulari sub nici un motiv. Acei cari nu vor putea veni la minister in ziua arătată mai sus, vor putea fi reprezintați prin pro­curatori, cu procură in regulă, în­soțită de un certificat medical, li­berat de medicul primar a jude­țului, sau a­ orașului unde dorii­orașului ciliază, din care să se constate că candidatul sau candidata nu sunt atinși de nici o boala sau infir­mitate, cari i-ar face neapți pen­tru cariera didactică, precum și libretul de satisfacerea serviciului militar sau certificat de dispensă, iar pentru absolvente, afară de certificatul medical, trebue să pre­zinte și extractul de naștere. meetingu­l național din Cu­r­t­e­a » d­e [UNK]* - A vițe ș­i Prin poștă de la coresp. nostru particular) Curtea-de-Argeș, 22 Noembrie. Era, 21 c., la 3 d­a., s’a tin­u11 în orășelul nostru un meeting. Meetin­gul s’a de­schis cu cântecul „Deștiap­­tă-te Române“, sub preșidenția d-lui D. V. Ioaniu. D. M. Ivănceanu, într’o caldă cu­vântare, arată starea nenorocită a fraților din Ungaria. La amintirea cuvintelor rostite de I. G. Brătianu, că dator sunt să mă amestec în că­minul familiei când văd că sora mea este maltratată de bărbatul său , tu­nete de aplause isbucnesc în sală. Amenințați sunt nu numai ei, zice oratorul, dar și noi cei din regat, pentru că și nouă vor să ne impue, nu robia brutală ea fraților noștri, ci cea economică, ce are urmări mai ne­norocite de­cât cea d’intâiu chiar. Toată suflarea românească trebue tre­zită,­ unită ca să înfrunte și această primejdie ce bate la ușa. Oratorul arată apoi tendința de co­tropire, ce in­tot­d’a­una a avut’o vecina noastră, tendință care e spri­jinită și de alte mari Puteri, de gintă teutonică ce nu vor să vadă în dorind la gurile Dunării o santinelă puter­nică a latinității, de aceea s’a și dat mână liberă ungurilor ca să sugrume pe frații noștri­ din Transilvania Vorbește apoi d. D. V. Ioaniu, care arată că, pe când in politica ta­inei Franța da tonul, năzuințele po­poarelor mici erau ajutate, fără să li se ceară în schimb acestora vre-o jertfă. Astă­zi situația s’a schimbat ș­­i cu ea și soarta popoarelor mici, cărora le-a impus obligațiuni și sar­­cini cari le istovesc, le nimicesc , nai amenințat este poporul nostru icum, când schimbări radicale s’a f­ăcut împrejurul micului nostru Stat. La sud se ridică un regat, la nord p­­untere cotropește două frumoase și iarî provincii:­­Bosnia și Herze­govina. Datoria tuturor românilor este să o unească, spre a nu lăsa să se să­vârșească această crimă. Cu atât mai mult cu cât vicleana Putere Austria rea să ne deposedeze de artera prin­­cipală a vieței Statului nostru de Da­­■ Sre. In acelaș sens vorbește și dl. avo­­n­it D. Brânză. Studentul Del­ea­nu în versuri po­pulare arată barbariile săvârșite de ■urând asupra fraților noștri­ de sub orc­ana Ungară. Mai vorbește in urmă tînărul li­­mitat Mitică Ștefănescu care veș­­■tește purtarea ungurilor și, e sigur că se va găsi atâta energie în po­­porul român ca să pună la respect­ pe acești dușmani , căci e scris în m­­oartea vietei „România nu piere" Se votează apoi următoarea mo­­­nie: 1,Cetățenii orașului G. de Argeș, •­rima capitală a țarei aude s’a urzii •media statului modern, protestează ■intra barbariilor asiatice ale poporu­lui maghiar, față de frații lor , pro­­fstează contra robiei economice ce i se pregătește și roagă cu toată Mura pe vrednicii cârmuitori ai ță­ri să nu mai cedeze influențelor ex­­erioare, căci poporul român e hotă­­r mai bine să moară decât să i se mai știrbească din drepturile câști­gate cu cel mai scump preț, acela al â­ngelui și să stărue ca fraților voștri abjugați să li se ușureze sarcina. La ora 5 d. a. sfârșindu-se întru­nirea, toți asistenții au­ pornit pe străzile principale cu o bandă de sun­­ari în frunte cântând cântece pa­­t­rotice, după care s’au despărțit in liniște. ■ «'­.trri­n 8at3 ® 3SMI«B­SFM si IMI.IML­ a Societații studențești „C. Bosianu“ Soc. studenților în drept ,,C. Bo­­ianu" și-a reînceput activitatea prin­tr’o ședință inaugurală, ținută erî după amiaza in sala No. 6 a facultățeî de drept, sub președinția d-lui prof. G T­ancă. A mai asistat și d. profesor Plas­­vara. De asemenea și foarte mulți stu­denți. Ședința s’a deschis la orele 3, prin cuvintarea d-lui Petre S. Stoica, vice­președintele societăței, care a arătat mersul societății, arătând și marele folos pe care îl stu studenții, cerce­tând aceste ședințe, unde își pot întregi cunoștințele căpătate la cursuri prin conferințe, discuții contradictorii, pledoarii, etc. De asemenea societatea va urmări și un scop extra­societar, mi­li colozându-se in mijlocul poporului, lămurindu-i legile țării, făcându-i să vadă că atunci câte d vor avea drep­tate, o vor găsi în fața justiției țării. Va cere ca din taxele universitare să se dea burse studenților la facultatea de drept, singura facultate care nu are astfel de burse, pentru ca stu­denții scăpând de plaga funcționaris­­mului, să-«î vază numai de cursuri. D. prof. Plastara răspunzând cu­­vîntării d-lui Stoica arată că răul care strică studenții e singurătatea sforțărilor de instruire. E deci ne­­voe de societate, care să aibă scop și de instruire și de frumoasă petrecere împreună. Vorbește despre corpora­țiile studențești germane, cari au reguli privitoare la băutul berei, la la cât duet și la cântece. Arată apoi că și soc. studențești să nu mai fie răs­­lețite, ci unite toate intr’un mănun­ch­­iu puternic, unde, pe lângă instru­irea minței, să fie și o frumoasă și sănătoasă petrecere a timpului prin sport, etc. După aceia a urmat, o interesantă discuția privitor la ultima jurispru­dență a Casației prin care se desfiin­țează pentru evrei prestarea jurămân­tului mare judaico,în fața instanțelor noastre judecătorești. A vorbit la început de Sf. Sofia,, combătând jurisprudența Casației. D. Ghelm­er a cătat apoi să apere această jurisprudență, după care a vorbit în replică d. dr­ d. Traian G. Stoenescu, combătând la rândul său jurispru­dența Casației. La urmă d. prof. G. Tașcă a re­­sumat desbaterila. Ședința s-a sfârșit la orele 5. "ÎVaians. O CUGLETAJSIS IPIE­ZI E o mare nenorocire când ju­mătatea unei națiuni disprețuește pe cea­l­altă jumătate.. SERBĂRILE BIH­­AG$ (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Măcin, 23 Noembrie. La orele 9, a sosit în Măcin ca canoniera Bistrița d. ministru Haret, însoțit de d. Teodoru, secretarul ge­neral al ministerului de culte, epis­copul Bim­ea, protoereul Anghel Cons­­tantinescu, Ionescu, inspector școlar, Atanasiu, inspector administrativ și pref Orășanu din Brăila. De la debarcader au mers la școala ce urma să se inaugureze. Aci aș­tepta un public numeros, in frunte cu toate notabilitățile din oraș. Serviciul divin al inaugurării a fost oficiat de Episcopul Pinten, înconju­rat de clerul local. Episcopul Prion, după serviciu, a ținut o cuvântare în car­e a spus că ridicarea școalei aci ne amintește un trecut glorios de acum 500 ani, când din vechea cetate a Măcinului, a ple­cat un mitropolit anume Iacint, în țara Românească, fapt care dovedește că și aci erau români pe vremuri. Mulțumește că a putut inaugura a­­cest local de cultură, făcut cu sâr­­guința harnicilor locuitori ai Măci­­nului. Ridicarea bisericilor și a școa­­lilor aci e rodul munceî Dobrogeni­lor care fac față țării. Termină zicând : Să dea D-zeu­ea localul de școală ce se ridică să fie altarul vieței naționale pentru ridica­rea noastră, de a face cele mai fru­moase pagini din istorie prin iubirea de neam, tată și rege. D Constantinescu, primarul Măci­­nului, luând cuvîntul, zice : Suntem în mare sărbătoare : sărbătorim lumi­na, libertatea, tot ce este mai scump omenirea. Școala, izvorul de lumină culturală ce îndrumează pe om pe calea progresului și libertatea în ac­țiune, ne asigură traiul fericit. De 30 ani poporul dobrogean, ținut sub guvernământ cu legi escepționale, azi i s’a hărăzit de înțeleptul și ma­rele nostru stăpânilor, traiul liber și constituțional, veste inbucurătoare a­­dusă de mult stimatul și iubitul nos­tru prefect I. Atanasiu. Inaugurând și noi acest edificiu, en­­tusiazmul populațiunei din Măcin e mare ca la epoca când a început lu­crările lui. In 1993 s’a așezat piatra fundamentală ; vă găseați ilustru fiu al țării purtând facla răspândi­toare de lumină­­ intelectuală, după cum pro­bează documentul pe care vi-l înain­tăm. Termină arătând cu câte greu­tăți și fără arhitecți și ingineri s’a putut clădi această măreață clădire. Gheorghiu,revizor școlar da Tulcea, arată că localul ce se construește azi, e o stea conducătoare pe orizontul cultural. Locuitorii Măcinului au plecat cu pași repezi spre progres. Arată pro­gresele școalei românești și termină aducând elogii d. mins. Haret și pref. Atanasiu. D. primar Constantinescu cere a­­probarea d-lui ministru ca localul școalei ce se inaugurează să poarte numele d-luî pref. Atanasiu. D mi­nistru aprobă în aplauzele tuturor. D. prof. Atanasiu mulțumește, sa­tisfăcut că a luat parte la această fes­tivitate, și arată dorința locuitorilor de aci de a învăța carte, spunând că procentul analfabeților­ în Dobrogea e mai mic ca în ori­ oe parte din țară. Legea obligativităței învățămintului primar se aplică aci mai ușor ca în România liberă. Aduce elogii ministrului Haret, care voește ca in ori­ce colibă să in­troducă știința de carte. D ministru Haret, luând cuvân­tul, zice că : școala și-a căpătat o e­­xistentă proprie afară de biserică, cu care lucrează paralel. Trebue să fim mândri, zice a. ministru, de ceea ce s’a­ făcut pe terenul cultural. Mișca­rea se datorează întregului popor, care vrește a se pune la nivelul su­­mei de azi și pentru aceasta azistâm la serbări de soiul acesta. Trebuința de a avea clădiri mărețe, este dovadă că ne dăm seama de importanța școa­lei in fața celorlalte preocupaț­iuni. Speră că Măcinul numai prin stă­ruința și voința unor oameni de inimă a reușit să redea unul din cele mai frumoase localuri de școală pe care le-am văzut în toată țara. Românii au­ avut u­n mare rol în lume. Per­sistența lor aci, cu toate nevoile și greutățile este o dovadă de vrednicia neamului pe care o dă tradițiile care ne leagă cu cel mai strălucit popor din antichitate. Românii nu s’au sfiit de a ține piept aci și se întreabă ce s’ar fi fă­cut Europa daca românii nu ar fi dat lupta cu multă tărie. Continuând zi­ce , trebuie să fim în Orient facla de lumină intre cei mai înapoiați din­tre popoare. Inca pentru ce manifes­tația de azi trebue să ne umple de bucurie. Pentru Dobrogea, acest mo­nument este dovadă fățișe, că popo­rul românesc reușește să alipească de sufletul său și cele­lalte elemente si tem­e ce ne priveau până era cu ne­încredere. Drepturile poli­ti­ce vor fi deajuns pentru a­­ face poporul tare. Preotul Vasilescu zice că venind din Tulcea a găsit aci în Măcin, i­nimi bune, largi, și populațiune pen­tru a primi cultura, a înființat o sec. culturală cu numele „Lumina“ pen­tru a apropia poporul cât mai mult de școală și biserică. Președinte de onoare al acestei socie­tăți este Episcopul Pimen, care a donat o mulțime de cărți pentru bi­blioteca asociației. Societatea ține conferințe în fie­care Duminică. D. ministru Haret a aprobat pentru aceasta să se dea sala școalei. După aceasta a avut loc în vastele saloane ale școalei o m­asă intimă la care a luat parte d. ministru, însoțitorii d-sale, pref. Atanasiu, pref. Orășeanu, primarul orașului, d. jud. Romalo, și dir. școalei. Muzica com. din Brăila, sub condu­cerea lui Kert, a cântat în tot timpul mesei. Episcopul Pimen s’a înapoiat la Galați cu monitorul Bistrița. — în pauze corul școalei sub con­ducerea institutorului Mihailescu, a cântat diferite arii, iar corul sub conducerea Pr. Vasilescu a dat răs­punsurile la serviciul religios. Festivitatea a avut caracterul im­pozant. După banchet de ministru și Înso­țitorii d-sale, au plecat cu automo­bilele la Isaccea. Astă seară are loc o serbare po­pulară în saloanele școalei inaugu­rate, la care va lua parte toată popu­­lațiunea din Măcin. Termin aceste rânduri, adăogând că școala ce s’a inaugurat se pre­zintă în condițiile cele mai bune și­­ mai estetică de­cât cele din Ro­mânia liberă. Tot orașul e povoazat cu tricolor. Aci domnește us­­mare entusiasm­. Butan. CRONICA MUSICAU 1'a­ la zi! Ateneului. — Eri seară a avut loc concertul dat ia către Cercul artistic muzical. Programul foarte interesant și va­riat cuprindea piese din : Rameau, Beethoven, Schubert, Felicien Da­vid, etc. și composițiile românești ale d-lor E. Wachman, G. Ștefănescu și B. Anastasescu. Cu mult entusiasm constatăm fru­moasele progrese realisate de această grupare artistică înființată numai de un an. Ansamblul corurilor a fost mai pre­sus de ori­ce așteptare, având un co­lorit uniform și egalitate de expresie. De alt­fel trebue să menționăm că a­­cest cerc este susținut în mod pu­ternic și foarte competent de către d-nii profesori Wachman, și Ștefă­­nescu, împreună cu energicul maestru M Tănăsescu, care este inițiatorul acestei societăți, așezate pe trainice baze artistice. Membrii acestui cerc, fiind in mare parte absolvenți ai conservatorului de canto, ne dau speranțe de înființarea unei opere românești, așteptată de atât timp. Printre soliști putem felicita pe d-ra Vardala, soprano-legeră, pe d-ni. Drumea-Rădulescu, bas-cantabil și d. Enăchescu, tenor, cami afi trasat ia mod satisfăcător, Vissi d'arte, Don Carlos, Doina ciobanului, etc. D. prof. Elinescu, ca intotdauna, bine și subtil. AFACEREA STEINHUL Noul amanunte asupra inte­­roparatorul­ui acuzatei Atitudinea d-nei Steinheil în tim­pul interogatoriului ei, a fost uneori uimitoare. Ast­fel, judecătorul intre­­bând-o de numele amanților săi, ca a răspuns zîmbind : — Ar fi o călcare a secretului pro­fesional. , — Nu­-țî voi îngădui de­loc, nu-țî voi îngădui nici odată să glumești, a răspuns aspru d. André. Te întreb încă odată, vrei să-mî spui acest nume? Ar fi o trădare, a răspuns incul­pata. Tot ce pot spune e că toate le­găturile mi au folosit nu numai mie, ci și căsniciei mele , apoi adăogă : Crezi oare că dacă bărbatul meu m’ar fi jenat, aș fi avut nevoe să fac o crimă ? Nu m’am sinchisit nici­odată ce făcea bărbatul meu Aveam destu de furcă ocupându-mă de amanții mei. Interogatorul s’a sfârșit cu urmă­toarea întrebare și acest răspuns: — E adevărat că ai spus că urai de moarte pe mama d-tale ? — Cum aș fi putut avea alt sen­timent pentru aceea care, silindu-mă să mă mărit cu un bărbat pe care nu-l nubiam­, îmi zdrobise viața ! D-na Steinheil afirmă că se va re­găsi in hârtiile ei o convenție în­cheiată între dânsa și bărbatui să fi, acum 10 ani, și prin care acești ciu­dați soți iși dedeau unul altuia liber­tate absolută, numai cu condiția de a înlătura ori­ce scandal ce s’ar fi putut restringe asupra fiicei lor.­­ Familia Wolff D-na Steinheil, care de aci înainte va petrece nopțile iarăși la Saint Lá­zare, de­oarece celulele de la 2011- clergeria sunt friguroase, este peni­bil atinsă prin faptul că i s-a refuzat societatea hoaței de giuvaericale Ro­­selli care seamănă atât de mult cu fiica ei Martha și care părea că com­pătimește atât de mult familia Stein­­hel. Se pare că avocatul d-nei Steinhel a comunicat acesteia, că acea femeie Roselli s­a folosit de aflatea el în pala­tul justiției pentru ca din acele convor­biri confidențiale să comunice amă­nunte foarte însemnate, a căror­ va­loare o studiază acum judecătorul de instrucțiune. Acele destăinuiri priveau mai cu seamă relațiunile d-frei Steinheil față de familia Wolff. Se știe că femeia Wolff și fiul ei Alexandru Wolff n’au adus niciun alibi pentru aceea critică oră de noapte Există însă bă­nuiala că la esecutarea crimei s'au luat mai multe măsuri ca asupra tinu­­lui crimei să fie posibile presupuneri greșite. Această bănuială justifică re­luarea instrucției polițienești. Bucătăreasa Marietta Welff este somată de poliție ca să risipească bă­nuiala că in noaptea de 30 Marti­e din villa Belie­vue plecat in taină la Paris, Frânghia cu care au fost sugrumați pictorul și femeia Japy era tăiată dintr’o bucată, care se afla într’un dulap din bucătăria Steinheil. Acest fapt este foarte important entru aceia, cari susțin că Marietta Olff a fost complice la crimă. Foștii servitori ai d-nei Ste­inheil Corespondentul ziarului „Petit Pa­risien" a avut o convorbire la Gran­ville cu un tînăr lucrător, Raymond Conan, care a fost 2 ani fecior la d-na Steinheil : — D-na era pentru mine, a spus el, și pentru toți servitorii de alt­fel, foarte bună, foarte îngăduitoare. Toată lumea o iubea. Dar, în timpul ultimelor luni pe cari le-am petrecut în casa ei, era câte­odată în voe rea, foarte pretențioasă, foarte enervată. D-na primea multe vizite, făcea cheltueli mari. La vilă erau de 2 ori pe lună recepțiuni strălucite, și pe o vreme prânzuri mari unde se întâl­neau oameni politici, artiști, mari industriași. D-na Steinheil, foarte frumoasă, foarte elegantă, avea in toți invitații ei o adevărată curte de adoratori. Cât despre Steinheil, nimeni nu se interesa de dânsul. El asista la re­cepții și prânzuri, dar se eclipsa foarte iute, obosit, plictisit. Era vădit că nu putea suferi felul ăsta de viață, căci după aceste recepții se ascundea în atelierul sau și nu se mai arăta 2—3 zile. Când se întorcea să-și ia locul la măsă, după aceste dispariții, d-na Steinheil îi făcea imputări violente.. Atunci izbucneau certuri, chiar în fața slugilor. S­teinheil se retrăgea iar in atelierul sau și d-na se ducea la Verst-Logis, de unde nu se întorcea de­cât după 8—15 zile. — D-na Steinheil părea că -și iu­­bește bărbatul ? — Era vădit în ochii tuturora că ii ura de moarte. Conan crede că e cu neputință ca criminalul să fie unul din modelele lui Steinheil; el n’avea decât 3—4 modele. Ele trebue să fie toate cu­noscute. B-na Maria Tom­in, fostă 5 ani în serviciul d-nei Steinheil, a dat zia­rului „Petit Parisien“ amănunte a­­naloage. insiigurarea restauran­tu­­lui vegetiman „latura“ De cât­va timp în Capitală s’au pus bazele unei societăți de medici și a­­matori, cari au hotărât a face o pro­pagandă de vegetarism adică a se hrăni în mod exclusiv numai cu ve­getale. Societatea este sub președinția d-lui dr. Parhon. In scopul arătat, societatea a înființat un restaurant vegetarian în str. Alexandru Lahovari No. 4. Aseară, la orele 8 și jumătate a avut loc inaugurarea acestui restau­rant prin o masă de deschidere, care a fost prezidată de d. prof. dr. Canta­­cuzino, directorul general al servi­ciului sanitar. S’au servit numai mâncări vegetale și din care citez : supă cu zarzavat, mazăre cu pateuri de ciuperci, frip­tură de conopidă, meiu cu lapte, brânzeturi, struguri, nuci și cafea zisă „Natura", care a fost făcută din cereale,—și de asemenea „pâine in­tegrală“, adică pâine făcută cu tă­­râțele în ea. La sfârșitul mesei, d. dr. Parhon președ. societățea, spune că atât d-sa cât și puțini vegetariani au urmat acest regim de câți­va ani și nu re­gretă că a renunțat la hrana com­plexă cu carne. Hrana vegetariană, spune d-sa, este cea mai bună dietă a stomacu­rilor bolnave și debile, și în acest scop chiar am hotărît înființarea a­­cestui modest restaurant unde cei lip­siți, pe un preț mic, vor putea face o cucă igenică și eftină. Printre cei de față am remarcat pe d-na Moscuna cu d-ra, dr. Ka­minski cu d-na, dr. Irimescu, dr. Rainăr cu d-na, prof. dr. Leonte, d-na dr. Parhon, dr. Bușilă, N. Ti­­rairaș, d-na Bras cu d-rele, Gh. Ra­­neti, ziarist și alți». Masa s’a sfârșit la orele 10 luna. Remus C. l­. .Universul” IN PROVINCIE noștri(Prin poștă de la coresp. particulari) Sâmbătă, 22 Noembrie CAMPU­ I.UNG .— Școala de adulți. — Societatea corpului din localitate, aflată subdactic din președenția d-lui Ilarian Velcu­­lescu, directorul școalei normale Carol I, a decis Înființarea în a­­cest oraș a unei școli de adulți. S’a fixat ziua de 23 Noembre pen­tru solemnitatea deschiderea aces­tei școli, in localul gimnaziului Dinicu Golescu și la care au fost invitate toate autoritățile și per­soanele marcante din G.­Lung. Ritu­ire din imprudența. — Aseară, la orele 7, copilul Nicolae, in vârstă de 10 ani, fiul lui Ilie I. Deaconu din Retevoești, ducân­­du-se la locuința lui Ion I. Ră­­ducanu din aceeaș comună, a gă­sit pe fiul acestuia Gheorghe, în vârstă de 11 ani, jucându-se, in lipsa părinților, cu un revolver în­cărcat. N’a trecut de cu­ câteva mo­mente de la sosirea noului venit, căruia vederea armei de foc, in mâna prietenului sau, ’i ațâțase curiositatea de a o vedea funcțio­nând, când o puternică detună­tură însoțită de țipete disperate făcu să alerge la fața locului pe părinți și vecini, cari au găsit pe micul Nicolae răsturnat la pă­­mânt și plin de sângele ce-î cur­gea în abundență dintr’o rană da deasupra ochiului stâng. Ia stare foarte gravă a fost dus la infirmeria comunală, de unde s’a cerut asistența d-lui medic al circumsripției. PLOE.STL —. Sio Ia­lîceni.— Există încă de anul trecut o so­cietate a elevilor clasei Vll-a. Până anul acesta s’au ținut nu­mai ședințe intime, sub preșiden­ția profesorului A. Moșoiu. Anul acesta societatea intrând intr’o nouă fază prin promovarea fon­datorilor ei în cl. VIII și alegerea ca vicepreședinte a elevului Co­tată AL, s’a hotărât ca, afară de ședințele intime, să se țină Du­minică după prânz ședințe pu­blice, la școlile mahalalelor măr­ginașe. Un al doilea punct a fost crea­rea unei biblioteci a întregului curs clasic modern. Totul s’a a­­ranjat, s’au fixat cotizațiile lunare, dar, pentru adunarea primului fond s’a hotărât darea unei ser­bări publice în amfiteatrul liceu­lui. Va fi muzică vocală și instru­mentală, monoloage, o conferință ținută de vice- președintele socie­­tatei, iar la sfârșit elevii vor juca comedia lui Moliére «Doctorul fără voe». Escroc.­­ Gheorghe Ionescu, din str. Coloniei 147, fost funcțio­nar comercial, dându-se ca func­ționar al primăriei, s’a presentat la văduvele Sultana Sultana Ma­rin din strada Abatoriului 3, la Ilinca I. Nicolae Rusu din str. Muzelor 17, Ivanca Marin din str. Muzelor 12 și Constantina Preda din str. Abatoriului 14 și le-a spus că, fiind însărcinat cu formarea tabloului persoanelor sărace în vederea ajutoarelor ce se vor da de primărie cu ocazia sărbători­lor, va face să fie înscrise și sua numitele femei in schimbul oare­­căror sume de bani cari variază de la 50 bani până la 10 lei. Zvo­nul despre acest așa zis agent al primăriei, răspândindu-se în toată mahalaua, a ajuns la cunoștința poliției care, văzând că are a face cu un escroc s’a pus in urmărirea lui și astăzi l’a prins. El a fost înaintat parchetului, EL JL X Păcală era furios pe timpul care era urât. — Oh, — striga el, — dacă aș fi director de orchestră ! Ce ai face ? îl întrebă un prieten. — El­ aș răzbuna bătând... timpul. gMMOIMâMTI&SM, lui Emanuel Bretsilescu Era, la orele 2 și jum d. a., s’a făcut înmormântarea rămă­șițelor pă­mântești ale regretatului Em. Kret­­zulescu, fost ministru plenipotențiar și prefect al jud. Ilfov. Serviciul divin s-a oficiat la bise­rica Crețulescu, din Calea Victoriei, unde se aflau depuse rămășițele pă­mântești de către preoții acelei bise­rici împreună cu P. S. S. Arhiereu Nifon, Vicarul Sfintei Mitropolii. Intre cei cari au luat parte la pi­oasa slujbă, în afară de membri fa­miliei am remarcat pe d-nii : M. Pe­­rechide, președintele Camerei ; Vin­­tilă Brătianu, primarul capitalei ; Const. Dissescu, Era. Porumbanu, Gr. Tocilescu, Mandrea, consilier la Casație, Ion Kalinderu, administra­torul domeniilor Coroanei, Petre Gră­­dișteanu, Coste­cu-Comăneanu, Scar­­lat Popescu, prim-președinte al Cur­­ței de Apel din București, etc. Din partea Palatului a asistat d. general Mavrocordat, mareșalul Cur­­țea. In jurul catafalcului se aflau nu­meroase coroane între cari acelea de­puse de M. S. Regele, Atenei», pre­­ectura județului Ilfov, M. Fericind», George_și Ecat. Cantacuzino, perso­d­es<­natul Eforiei și bisericei Krețulescu, Ana și Alex. Era, Lahovari, Emanuel și Ecaterina Krețulescu, Dim. Anag­­nostiade, Radu Kretule­scu, etc. După terminarea slujbei religioase, d. Gr. Tocilescu, luând cuvântul din partea Ateneului, al cărui membru fondator era defunctul, a arătat me­ritele lui Emanuel Kretzulescu pe tă­râmul cultural și politic. După aceasta a vorbit d. Const. Dissescu, care a arătat bine­facerile făcute de Emanuel Kretzulescu, cari, a spus d-sa, vor rămâne pururea p­ildă pildă pentru mult. La orele 3 coșciugul a fost depus pe carul mortuar care a condus la lo­cașul de veci pe acela care a fost Emanuel Krețulescu. Tis. EVENIMENTELE Bll BAM/AHI — Serviciut nostru telegrafic — ITALIA Un comentar asupra discursu­lui lui Tittoni Viena. 23.—«Neue Freie Prese» raportând impresiunile cercurilor diplomatice asupra discursului lui Tittoni, observa că chestiunea conferinței n’a fost aproape de toc enunțată, și aceasta în vederea numeroaselor greutăți cari se o­­pun la convocarea acestei confe­rințe, toate provenind din neînțe­legerile Austriei cu Rusia. Mai e și altă pedică, anume pretenția Tuciei ca Austro-Unga­­ria să ia asupra­ sî o parte din da­toria Turcia­, ca despăgubire pen­tru anexare. Această condiție nu va fi nici­odată primită de Austro-Ungaria așa că e foarte cu putință ca să nu se mai întrunească o conferință internațională. Drept aceea Tittoni a preferat să nu vorbească de conferință. In schimb primul ministru Gio­­litti a fost mai limbat chiar de­cât Fortis la chestiunea arma­mentelor. SLÎ În­lA Ziarele cer mobilizarea arma­tei sârbești Viena, S3. — Din Belgrad se a­­nunță că ziarel­e sârbești publică știri despre mișcări de trupe din Austria afirmând că pe drumurile dintre Peterwardein, Semiin și Mi­­trovitza se află concentrate mai multe mii de oameni. Ziarele cer ca guvernul sârbesc să ordone mobilizarea intregei ar­mate, fără a­ mai cere avizul pu­terilor. TURCIA Eiscrile boicotului Belgrad, 23.—Ziarul «Stampa», află din Veskueb că regia mono­polurilor de acolo cere să se im­­porteze din Serbia o mare canti­tate de sare, lipsa de sare deve­nind foarte simțitoare în urma boicotului contra mărfurilor aus­­tro-ungare. Crima din strada Viitorului Aseară s’a comis o camă în câr­ciuma d-lui N­. Rumaliotis din str. Viitorului 155, in următoarele îm­prejurări. Un tâmplar anume Niță Mihăilescu, din str. Maica Domnului­­, însoțit de două prieteni ai săi, anume Ioan Pantazescu și Radu Ciomag, s-a dus în cârciuma lui Rumeliotis ca să pe­treacă împreună. Tot în această cârciumă, la o altă masă, petrecea și chefuia individul Ni­colăiță Țigana, fost pușcăriaș, un vechili client al poliției Capitalei. Din vorbă in­ vorbă, Niță Mihăi­lescu cu prietenii săi se luă la ceartă cu Țiganui. Acesta, înfuriindu-se, scoate de la brâu cuțitul și se repede la dînșii. Cuțitul lui Nicolăiță pătrunde adânc la coasta stângă a lui Mihăilescu, care să împletici căzând jos. Dar Ți­ganul nu se mulțumi cu atâta ci beat de furie și de băutură, îi mai aplică lui Niță o lovitură in brațul stâng făcându-i o rană de 3 cm., și S8 făcu nevăzut. înjunghiatul se sbătea pe scîndurile circiumei într’un sac de sânge. Inștiințându-se numai de­cât cir­­cumscripția respectivă, comisarul Per­­șuna va sosi la fața locului și începu primele cercetări. Rănitul fu urcat numai­de cât in­tr’o trăsură și transportat la spitalul Colentina. Nu se știe dacă va scăpa cu viață. Până la momentul de a pune zia­rul sub presă, criminalul nu a fost încă prins. S’au făcut cercetări la locuința a­­sasinului din­ str. Ghica-Vodă pen­tru aflarea sa! dar fără nici un re­zultat. Comisarul Perșunaru a vizitat pe rănit la spitalul Cotentina, spre a afla cum s’a petrecut crima. Rănitul fiind în stare disperată nu a putut da încă nici un răspuns. Gas. INFORM­ATI­UNI LUNI : Administrațiunea casei Bise­ricilor a comandat la școala de arte și meserii din Capitală o tâm­plă pentru biserica Albă din Baia. Se știe că această biserică a fost zidită de Ștefan cel Mare și acum se lucrează la restaurarea ei, sub supravegherea d-lu­ arhitect Ghica. ^ D. dr. Antipa, inspectorul general al pescăriilor, a plecat in străinătate prin Vârciorova. 0 D. I. L. Carageale, cunoscu­tul scriitor, a intrat în țară prin Burdujeni. ❖ D. Colville Barclay, secretar la legațiunea engleză din Capitală, care se afla în străinătate, s’a în­tors la postul sau. 4» Arhiereul Narcis Crețulescu, starețul mânăstirei Neamțu, a do­nat mânăstirei biblioteca sa, pre­cum și vestminte, covoare și alte obiecte.­­ Dicționarul comunelor din Ungaria cu locuitori români, în­tocmit din însărcinarea «Asocia­­țiunea» de d-nii S. Moldovan și N. Togan, s’a dat la tipar și va apă­rea pe la sfârșitul lui lunei Ianua­rie. Dicționarul va avea­­ vre-o 30 de clase de tipar, cu peste 4000 de nume de comune. + Eri după amiazî n’a făcut a­­legerea noului com­itet al Ligei Culturale, secția București. Au votat 52 membrii și au fost aleși d-nii I. Slavici cu 52 voturi, P. Liciu (51), Șt. Lambru (46), N. Mircea (31), St. Bogdan (29), dr. - - — ’­­­­ (26), Ion Scurtu (26) și Șt. Pop (26). ♦ Erî, d. a. a Încetat din viață n locuința sa din str. Columb 19,­­Ion A. Filitis, fost magistrat, avocat și membru al partidului național liberal. 4» Papa Piu X a conferit pre­ședintelui comunităței catolice din București, d-lui Waldemar Hoe­­flich, distincțiunea rară a crucei de aur «Pro Pontifice et Ecclesia». Ex. La arhiepiscopul R. Netz­hammer a Înmânat ieri decoratu­lui acest ordin împreună cu di­ploma contrasemnată de către car­dinalul secretar de stat Merry del Val. ș O delegație de lucrători de la atelierele căilor ferate s’a pre­zentat d-lui V. G. Morțun, minis­trul lucrărilor publice, rugându-i să reintegreze in funcțiune pe toți Bl­ lucrătorii concediați din atelierele căilor ferate din țară. D. Morțun, după ce a ascultat doleanțele lucrătorilor, le-a pro­mis că se va interesa de această afacere și va satisface pe cât va fi posibil cererile lor. * Tăetorii de vite de la aba­torul Capitalei au cerut deunăzi ca Duminica și in zilele de săr­bători să nu se mai taia vita la abator. Unii dintre măcelari neprimind cererea tăetorilor, aceștia au ame­nințat cu greva. Intervenind pri­­măria în acest conflict, s’a stabi­lit ca Dumineca și sărbătorile să nu se mai taie vite la abator, așa că tăetorii au­ renunțat la greva.­­ La adăpostul animalelor de pripas din câmpul Teilor, se află adăpostiți o cățelușe corcitură Set­ter, un cățel corcitură Fox-terrier, și unul corcitură Șoricar. ♦ Din inițiativa Ligei de pro­pagandă conservatoare, d. Hiotu va ține mâine seară Marți, erek, 8 jum. in sala Dacia, o conferință despre­­ Politica noastră socială)».­­ Prefectura poliției Capitalei a ordonat tuturor ofițerilor de po­liție ca să înainteze biuroului de servitori și birjî pe căruțașii, ca­mioanele, faitoanele ei n’au nu­mere la vehiculul lar. «­ Loc. de bine-facere «Alina­rea», a ținut era adunarea gene­rală în localul școalei israelite din str. Cantemir 29. A prezidat d. Moriț H. Pulver, președintele societăței. S’au discutat asupra distribuiri­lor de ajutoare la săraci. ♦ Aseară s’a ținut la d. avocat Take Policrat o consfătuire unde s’a luat cele din urmă hotărâri in vederea organizării marelui mee­ting național care se va ține Du­minecă in sala «Dacia». ♦ Era la orele 3 d. a. a avut loc în str Imprimerie» No. 38, o întrunire a studenților în științe «de Stat. S’a discutat în privința reorganizare» școalei superioare de științe de stat și transformarea ei în „Academie de comerț și științe de stat“. Cu ocazia acestei întruniri s’a complectat comitetul «Asociației studenților în științe de Stat» prin alegerea d-lui Ilariu Bârlogeanu ca secretar. știri mmm și imdck ♦ După știri primite la minis­terul de domenii, culesul viilor in Ungaria s’a sfârșit, iar can­titatea recoltei se evaluează la 6—7 milioane hectolitri. Calitatea vinurilor este in general foarte bună, prețurile sunt scăzute și cu toate acestea comerciul face cumpărări puține, sperând că va putea să scadă și mai mult pre­țurile. ♦ In unele regiuni din județul Fâlciu pământul fiind înghețat, toate viile au rămas neîngropate și cea mai mare parte netăiate. Pericolul cel mai mare este că vița nu este coaptă, din cauză ce a suferit de matiâ. Se crede că nici ,la vara viitoare nu vor rodi bine. ȘTI­IU SANITARE ♦ La concursul de chirurg se­cundar al spitalelor Eforiei, au reușit următorii candidați : D-rn. Zaharescu, Gealic, M. Iarca, Nasta, d-ra dr. Livoski și dr. Mihăilescu. ♦ S’a comunicat direcțiunea sa­nitare că campania pentru com­baterea duzinei, care bântue prin­tre caii dobrogeni, dă rezultate raționabile. Se speră că boala a­­ceasta nu va lua proporțiuni mai mari. ♦ Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar a trimis medicilor din funcțiuni publice o circulară cu privire la buletinul sanitar. Prin această circulară, medicii sunt rugați să controleze dacă personalul sanitar inferior se fo­losește de instrucțiunile date prin acest buletin. In aceeași timp, li se va pune in vedere moașelor și agenților sa­nitar că buletinul nu e proprie­tatea lor, ci a serviciilor din care fac parte. ♦ In Vânătorii-Neamțu și Fi­­lioara Văratic (Neamț) ivinduse mai multe cazuri de scarlatina toate școalele au fost închise. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D-șoara Constanța Zaoxficul a obținut licența în litere, la sec­ția filologiei moderne, de la uni­versitatea din București. ȘTIRI MILITARE ♦ Subșeful de muzică Florea Cristache din reg. Bacau No. S7, reușit la examenul pentru func­țiunea de șef de muzică, a fost numit șef de muzică nebudgetar la vacanța ce este In batalionul 7 vânători. ȘTIRI POLITICE ♦ Următorii d­ii deputați s’au Înscris până acum spre a lua parte la discuția pentru răspunsul la Mesagiul tronului: Zamfir Filoti, N. Matei, Iuliu Vrăbiescu, St. Meitani, Ștefan I., C. Dragu, Vintilă Brătianu, C. Banu, C. Alima Crișteanu, C. A. Alexiu, Moisescu, C. Gheorghiu, Ionescu-Quintus, G. Pietraru și N. Iorga. ♦ Comisiuunea Senatului de răs­puns la Mesagiul Tronului a ales ca președinte pe d. C. Costescu- Comăceanu, iar raportor pe d. AL Constantinescu. ♦ Colegiul I de Senat din jud. Neamțu a fost convocat pe ziua de 15 Decembrie, spre a alege un senator In locul defunctului N. N. Albu , iar colegiul II de senat din Prahova pe ziua de 18 Decembrie, spre a alege un senator la locul defunctului C. Gantili. BIBLIOTIKAFU A apăruti — „Albina", anul XII, No. 8. — „Lumea muzicală", a nul I Bu 1 —Abonamentul 8 lei anual. — Buca­­rești. „Muzica”, anul I, No 9. — Un nu­măr 1 leu.—frunești, per W

Next