Universul, decembrie 1908 (Anul 26, nr. 331-358)

1908-12-01 / nr. 331

ams £ iía&m altul, și aceasta * -tora Famitt, chiar foarte mu­lt. Cel­­enstră, «are dS semnalul cel mare In a admira natura și feno­menele el­­xice de conferențiar, a fost modestul fiu al ceasornicarului din Geneva, Jean Jaques Rousseau, pă­rintele romantismului, și de la care toată viața s’a regenerat și un im­bold a făcut pe toți oamenii să pri­vească natura cu un alt ochiu, cu o altă plăcere. Dacă studiem toate popoarele, vom vedea că japonezii sunt cei mai en­­tusiasmați de natură. Primăvara, când înfloresc prunii, iar toamna când în­floresc crisantemele, e un delir de la cel de pe urmă, până la cel mai de sus din poporul japonez. Casele lor, curțile, și jocurile de apă în nici o parte a lumei nu sunt mai îngrijite ca la japonezi. La noi, nu mai de mult ca 60 de ani, „călătoria“ gustul acesta de a vagabonda era cu totul lipsit, și interesul cel mare al celui care în­treprindea o călătorie era o chestie de comerț, sau de altă natură, și nu era câtuși de puțin de a admira munții, Dunărea sau marea. Azi dacă călătorim, trebue să fim născuți pentru un asemenea sport, și nu om­ și cine știe­ să călătorească. Călătoriile au de țintă de a instrui pe călător, de a-I îmbogăți experien­țele vieții. Încheind d. profesor Mehedinți ci­tează ca model, Călătoria în Italia, de Goete, și Priveliști din natură, de geograful Humbold. A asistat un public numeros și a aplaudat mult conferința d-lui prof. Mehedinți. Remus VN JPJîOVJSKJE JPJ3 21 Pe cap bun stă și o căciulă ruptă. ______ _______ IGIENA IN FABRIGELE DiN MEZELURI Era după am­­iză, d. dr. N­. Bo­­tescu ajutor de primar, a convocat pe toți fabricanții de mezeluri din Ca­pitală la fabrica de mezeluri a d-lui Pațac din str.Măcelari (Dudești) spre a le arăta cele mai noui sisteme pe care primăria, in interesul igienei, dorește să le introducă atât in abatoarele unde se tac porcii, cât și în fabrica­rea mezelurilor. C. dr. Cartianu a arătat fabrican­ților cu ocasiunea tăerea unui porc, cum cu ajutorul unei perii se poate ține cea mai perfectă curățenie în a­­bator, chiar in timpul tăerei. In ce privește fabricațiunea meze­lurilor s’a căzut de acord ca tăerea cărnei să se facă pe niște talere de lemn moale care să poată fi spălate îndată, iar carnea tocată să se depo­ziteze pe mese de zinc. După sfârșirea experiențelor, d. dr. Botescu a declarat că zilele acestea se vor face nouă încercări în fabri­­cele d-lor Abeles și Flasch, după care reprezentanții primăriei vor vizita tote fabricele mici ca să se convingă dacă procedeurile recomandate au fost in­troduse pretutindeni. Tis. In curând se va face tragerea premiilor ce acordă Ziarul Că­lătoriilor abonaților săi. In ve­derea acestui lucru, îndemnăm pe cititori să se aboneze, căci vor participa, prin tragere la sorți, la premii de valoare, și abonamen­tele făcute de aci înainte. ZORUL CĂLĂTORIILOR care apare în editura ziarului «U­­niversul», în 16 pagini, este cel mai mare și unicul în acest gen în țară. Publică trei mari romane, diferite articole, precum și nume­roase ilustrațiuni. Iată și premiile la cari vor con­cura abonații Ziarului Călăto­­­riilor : 1) Una mașină de cusut de mână Singer perfecționat complectă, cu aparatele ei. 2) Una pușcă de vânătoare, foc central cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, țeava stângă chokehore, etc. 3) Una frumoasă lanternă cu acetilenă pentru bicicletă. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de arme, ma­șini de cusut și biciclete B. D. Zisman, calea Victoriei 44. 4.) Un gramophon american cu 6 plăci, renumita marcă «The Star», din marele magazin de mu­zică Jean Feder, calea Victoriei 54. 5) Un fonograf «Columbia, cu 6­ cântece, de la magazinul general de muzică «La Harpa», strada Gol­­țea 5. 6) : Una frumoasă pendulă ame­ricană care se întoarce la 15 zile, cumpărată de la magazinul I. Cons­­tantinescu, din calea Victoriei 24. Abonamentul la «Ziarul Călătoriilor» costă, și cu pre­miile acestea, tot 5 lei pe an in toată țara Conferința d-lui Iorga D. prof­­. Iorga a ținut aseară la „Liga Culturală“ o conferință, vor­bind despre poesiile populare din Ma­ramureș. Spune că avem colecțiuni de poesii populare din Ardeal, din Bucovina, dar ne lipseau până acum din Ma­ramureș. Nimeni nu s’a gândit de la noi să întreprindă o călătorie acolo ca să le adune. Și aceste poezii au caracterul lor special, se deosebesc cu totul de celelalte poezii populare ale românilor din alte ținuturi. Poeziile noastre populare sunt, ca să zicem așa, mai cioplite, mai meș­teșugite căci ele au trecut prin dife­rite mâini; cele din Maramureș nu, fie sunt originale. Trecând la o carte de curând apă­rută a d-lui State Dragomir din Iași, care tratează despre Basarabia, spune că și poporul românesc de acolo,este m­ult mai puțin orientat de­cât al nostru care și el este intr’o stare destul de înapoiată. Și asta este un bine pentru poezia populară, căci o clasă țărănească înaintată n’ar putea să păstreze în toată curățenia sa aceste poesii. Și mahalaua a stricat mult poezia po­pulară și această mahala s’a ridicat până la universitate. Arată că din Maramureș s’a cobo­rât cei d’intâiti domni cari au înte­meiat Moldova. Tot acolo a fost și prima Capitală care este menționată de la 1200. Poezia populară din Ma­ramureș ne vorbește de Domni și Doamne. Prima colecțiune de poezii popu­lare din Maramureș a fost făcută de un tînăr maramureșean Țiplea, și ti­părită de Academia română. De a­­semenea va apare și o colecție de in­­scripțiuni istorice tot maramureșene, datorită lui Bârnea. După 2 ani a mai apărut o nouă colecțiune de po­­esiî populare maramureșene culese de vicarul Titu Bud al Maramure­șului. Vorbește pe larg despre aceste din urmă poezii și insistă asupra originei numelui de Maramureș. Apoi d-sa cere iertare asistenților, și fiind silit să plece la Iași, își scur­tează conferința, rămâind să o conti­nue cu altă ocazie. Caselli. Răsplata învățătorilor cari fac cursuri de adulți D. ministru al instrucțiunei, pu­blica având in vedere că prn budge­tul ministerului pe anul curent s’a prevăzut o sumă de 65.000 lei pen­tru cursurile de adulți din comunele rurale, a decis următoarele : Suma de 65.000 lei, prevăzută în budgetul ministerului pe 1908—909, pentru cursurile de adulți din comu­­nele rurale, se va repartiza la 15 Martie 1909 intre învățătorii cari fac actualmente cu succes și stăruință deosebită asemenea cursuri. Până la 15 Februarie, d-ni­ inspec­tori școlari și revizori școlari de cl. I și II vor arăta învățătorii pe cari îi vor dovedi că au dat rezultatele cele mai însemnate. In dările de seamă, pe cari le vor înainta ministerului, vor comunica nu­mărul de adulți regulați, cari au luat parte la cursuri, secțiile cursu­rilor la cari învățătorii au­ făcut pre­legeri, numărul ședințelor ținute de fiecare dintre învățătorii în chestiune, precum și subvențiile totale ce li s’a acordat anul acesta de comune sau județe. Nu se vor trece cu vederea nici greutățile cu cari au avut de luptat învățătorii la înființarea și con­ducerea cursurilor de adulți Intoxicarea din str. Doamnei Intendentul clubului agricol insta­lat in palatul Nifon, din str. Doamnei, anume Ioniță Moldoveanu, a fost gă­sit mort în odaia sa. Din ancheta care s'a făcut la fața locului și din examinarea medicală, autoritățile au prins bănuială că moar­tea lui nu este firească ci să se da­­torește unei intoxicări alimentare. Cadavrul, deci, a fost transportat la institutul medical Pe de altă parte s’a confiscat o farfurie cu piftie de pe urma căreia s’ar fi produs intoxi­carea. Cercetările au mai dovedit că in­tendentul a murit în chipul următor. In seara de Jour, pe la orele 5, a luat masa de seara la club, împreună cu soția și nepoata sa. Ei au mâncat curcan, piftie, pești afumați, prăji­turi și mere. După masă, Moldoveanu, s'a simțit d'odată rău. Dr. Galimir, chemat în grabă, îi dădu cele d’intâi ajutoare. In cursul zilei de Vineri el s’a simțit din ce în ce mai rău­, iar seara a încetat din viață. Azi se va face autopsia cadavrului spre a se stabili cauzele morței. Cas. MIȘCAREA DE LA FINANȚE La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare : In serviciul exterior al finan­țelor.— D. M. Anastasescu, impiegat cl. II la Creditul agricol din Gorj, transferat la Buzău. D. Chiriță Scriban, impiegat auxi­liar cl. I la Creditul agricol din Bu­zău, transferat la Gorj. D. I. T. Vorvoreanu, impiegat cl. II la Creditul agricol din Vâlcea, nu­mit la administrația financiară Ro­­manațî. D. V. Savel, impiegat cl. II în ser­viciul exterior, numit la Creditul a­­gricol din Vâlcea. D. M. Trușculescu, impiegat au­xiliar cl. II la Vaslui, a fost înaintat cl. I in Capitală. D. Anghel St. Costin a fost numit impiegat auxiliar cl. II la Vaslui, în locul d-lui N. D. Mihăescu, nepre­zentat la post. La vămi.­D. Ghedeon Bratu, ta­xator la Predeal, mutat București­­poșta. D. I. Boicescu, numit taxator, a fost însărcinat să funcționeze la vama Iașî. D. Gh. Petrescu, impiegat cl. I la București-poșta, a fost însărcinat să conducă vama Oltenița. - -’­>.--’D. Fi. Ivanovici,­­șef de vamă la Oltenița, a fost mutat la Riul-Va­­dului, în locul d-lui M. Niculescu, mutat la Cernavoda. D. Pandele Mihăilescu, numit im­piegat, a fost însărcinat să funcțio­neze la București-poșta. _____ Despre industria textilă la noi Adesea ori revistele noastre econo­mice s’au ocupat de chestiunea in­dustriei naționale și relevând sumele mari ce plătim anual străinătăței au stăruit asupra înființare­ de fabrici la noi. Zilele trecute d. Gheorghiu de la ministerul de finance, analizând intr’o publicație datele de import, a arătat ce anume categorii de mărfuri trebue să fabricăm ca și când fabricanților nu le-ar lipsi de­cât mițică bună­vo­ință pentru ca să apară uzinele. Or chestiunea are cusurul de a nu fi așa de simplă și cel ce vrea să în­ființeze o fabrică studiază mai întâiu bine condițiile pieței și lucrurilor, și dacă o industrie găsește condițiuni favorabile de existență se înființează ca singură. Oameni întreprinzători se găsesc (tot­deauna și pretutindeni) și dacă stau în rezervă cauza e că nu găsesc condiții prielnice pentru producție și desfacerea mărfei suficiente pentru a ține piept concurenței străine. Vom vorbi în acest articol tocmai despre aceste greutăți și în special despre industria textilă, pentru care plătim anual în străinătate 27 milioane nu­mai pentru stofe de lână. Neajunsurile unei țări exclusiv a­­gricole a făcut pe guvernanții noștri să tindă prin taxe vamale la crearea unei industrii indigene și tariful va­mal din 1906 al d-lui Costinescu este ultra protecționist. Sunt articole care plătesc taxe cât valoarea lor, și mai mult chiar, asta nu împiedică pe Germania și Austria cu toată industria noastră, să ne tri­­meată pentru sume considerabile lu­cruri țesute și importul acesta să crească necontenit. Fabrici de stofe avem, însă nici una nu face afaceri tocmai strălucite și fără furniturile publice ale armatei etc., nu se știe dacă n’ar liquida cu toată protecția vamală și scutire de taxe. Asta arată că nu se creează in­dustrii numai cu tariful vamal. Industria noastră se găsește în con­diții de inferioritate in multe privințe față de cea străină . Întâii lucrează în condiții de capital și muncă mai grele. Baza ori­cărei afaceri e credi­tul și pe când în apus se găsește bani în timpuri normale cu 2 — 4 scont anual, la noi cu cele mai sigure ga­ranții nu se găsește bani fără 8 la sută pe ipotecă, pe credite personale 9 și 10 la sută și când Banca Na­țională majorează scontul nici cu 12 la suta. Acolo scontul privat e mai scăzut ca cel oficial, la Paris a fost 1 la sută 2 luni, e o pletoră de bani care caută să se plaseze în ori­ce di­recție, lucru care nu e la noi. In pri­vința lucrătorilor au o supraofertă, o populațiune industrială abilă, formată din tată în fiu, oamenii lucrează ca mașinele. Noi trebue să aducem maiștrii din străinătate și’î plătim scump. Producția enormă a fabricelor stră­ine le permite să desfacă un articol pe un preț, cu care nu putem noi, lucrând chiar în condiții egale cu ei, căci trebue să ne scoatem cheltuelile de la o cantitate de marfă nespus mai mică. Toate țările industriale, afară de Belgia, au 30-50 milioane suflete, plus coloniile, pe când noi suntem 6 milioane jumătate, au deci un de­bușeu intern care le permite sa lu­creze avantagios și fără export.­­ „Începuturile au fost pretutindeni grele“ dar se uită că industria spu­­sană a fost singură la început, n’a a­­vut ca nod de luptat cu concurența formidabilă a unei industrii vechi, admirabil organizate care dispune de capitaluri mari și te distruge din față, pu’ți lasă timp să te întărești. Noi nici­o dată nu vom avea pro­ducția în mare a străinătăței, căci cel mult de vom ajunge să satisfacem consumul intern, destul de redus, de export nici nu poate­­ vorba, caca te zdrobește în țara ta. Aceste sunt greutăți comune între­gii industrii, cât privește textilele, străinătatea va reuși să ne concureze și cu taxe vamale de două ori pe a­­tâta urcare, grație numai ignoranței publicului de care nu ține seamă ni­meni. Dacă fabricele de stofă merg greu­, și industriile casnice au dispărut, e de vină publicul. Tactica Germaniei, în special, pen­­tru toată industria ei e­ mărfuri de concurență. A observat că se cere și a fabricat la fel, însă marfă absolut inferioară și lumea care nu știe să deosebească cumpără ce e mai­eftin, însă le imitează așa de bine că nu e posibil să le deosebești ușor, mai ales lumea de rând. Ori fabricele noastre care pun ma­terial bun,nu pot sâ-și desfacă marfa, că nu le convine să dea lâna, la fel cu bumbacul. Se fabrică dimie de păr de bou cu tocatură de bumbac și lână, pânză de casă, sumane de pat, ori ce, și pu­blicului ,i se pare mai convenabil și le preferă. Toate hainele ce le poartă marele public sunt trei sferturi bumbac și restul rămășițe de lână artificială, din haine vechi toarse a doua oară, ce se adună din tot imperiul și se face marfă special pentru țările balcanice. Industria casnică n'are de unde lua materialul acesta; ea face șiac și fla­nelă de lână curată, care o costă pe dânsa 3 lei metru . Germania vinde stofă și flanelă la fel cu 68 de bani metru ! Calitatea nu importă, destul că’î la fel. Trei sferturi din stofele ce ne vinde străinătatea costă intre 80 bani și cel mult 2 lei metru, media 1.50 lei, un costum complect 4 lei , îl împunge cu 10 lei la mahala, fac 14 : dacă-1 vinde cu 28 de lei, câștigă sută­­ la sută ! Ce’î pasă negustorului de in­dustria d-tale națională ? ! El aduce marfa care-o poate vinde mai­eftin și câștigă mai mult, treaba celui care o cumpără ! Ori presupunem că ridi­căm taxa pentru stofe încă pe atâta, el­ tot așa de bine va comanda in stră­inătate nu în țară; la uni costum costă taxa un leu, s’ar mai adăoga încă unul. Ce’î pasă lui de un leu când câștigă zece ! Și marfa românească tot nevândută are să rămân atîta vreme cât nu vom învăța­ publicul să cunoască ceea ce poartă, și cu asta vom face mai mult pentru industria națională de­cât toate protecțiile va­male. Germania bună­oară nu poate des­face nici un metru de stofă ce ne tri­­mite nouă în Franța sau Anglia pen­tru că acolo lumea cunoaște, în școli se învață toți regii Babilonului și mumiile Egiptene, s’ar putea face un ceas pe săptămână un curs de măr­furi, unde să i se arate elevului „asta-î bună, asta-î rea“, ca să știe și el ce să cumpere când o fi mare, să­ nu um­­p­l­e pungile străinilor disprețuind marfa bună și trainică a țarei, care n’o mai găsește nicăeri. O haină de stofă din țară ține 10 ani garantați: din străinătate, îi lasă coatele după 6 luni. In calitate și material la fel fabri­cate noastre nu se tem de concurența străină. Dacă Statul dă furniturile armatei fabricelor locale, n’o face numai din încurajare. Marfa aceasta n’o găsește în străinătate pe prețul acesta ! Insă o manta soldățească ține 20 ani, și străinătatea nu face marfă de asta. In­cât pentru a ajuta industria noas­tră textilă se simte nevoe nu atât de­ protecție vamală, cât să luminăm pu­blicul pe toate căile, să’l facem să știe ce cumpără, să aprecieze lucrul de casă și făcut la noi, care­ e ceva mai scump dar fără pereche de trainic și ban. In alt articol vom arăta cum se cunoaște o stofă și o pânză bună. I. Viclenmi: chimist-axpert. —­ »——a— »«•■»—■»! Buletin atmosferic al Institutului meteorologic, pe ziua de 29 Noembrie 1908 In ultimele 24 de ore, presiunea atmosferică a fost în continuă des­creștere, coborându-se în general cu 8 la 9 mm , ea fiind acum în mijlo­ciu către 753 mm. Gerul s’a înmuiat mult mai pretutindeni, mai cu sea­mă către dimineață, când în unele localități de pe malul Dunărei și pe litoral, termometrul atinsese -1­­7 ° Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei de orî: +50 la Sulina și Constanța și cele mai coborâte de peste noapte —11 ° la Huși, —15 ° la Piatra Ni și —16 ° la Dorna (Su­ceava) și Tg.­Neamț. Localitățile,, menționate sunt singurele din țară, unde gerul a fost mai simțitor. In restul țarei temperaturele minime au fost cuprinse între —3 ° și —7 °. Pu­țină ninsoare sau numai fulgi au mai căzut în câte­va localități. Acum cerul e acoperit mai în toată țara, timpul mâinos și vânt slab cu direcțiuni diferite. La Craiova și Sla­tina de astă noapte suflă vântul tare de la NE. ____________ Serata de la Eforie Cercul comercianților de băuturi spirtoase a dat aseară în sala băi­lor Eforiei, o mare serbare ur­mată de un bal, sub patronagiul d-lui Al. Djuvara, ministru de industrie. Printre invitați s’a remarcat d-ni: Al. Djuvara, Vintilă Brătianu, Take Ionescu, Nicu Filipescu, Al. Mar­ghiloman, Mihail Cantacuzino, Ion Saita, I. G. Duca, Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, etc. etc. La șampanie au ținut toasturi d-ni: Cernățeanu, președintele cercului, d. Al. Djuvara, ministru de industrie, Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, Take Ionescu, Barbu Pălineanu, Emil Petrescu, pref. Capitalei și Mi­­halcea. In special cuvântările d-lui minis­tru de comerciü și d-lui primar al Capitalei au fost foarte mult aplaudate. la tot timpul serbării a domnit o armonie și un entusiasm mare. Danțul a ținut până dimineața. Cas. Iotrunin-Conferințe — Societatea științelor medicale din București va ține ședință mâine. Luni, 1 Decembrie, orele 8 jun. seara, în amfiteatrul spitalului Goițea, fiind la ordinea zilei : 1) D. P. Samarian : a) Abcese su­purate consecutiv unei adenite, care a provocat moartea la un erecosifilis; E) șancru sifilitic amigdalian; 2) D. Eraclie Sterian : Două cazuri de coxo­­tuberculoză tratate cu apă de mare; 3) D. Iorgulescu (Babadag): Chiste idatice abdominale; 4) D. Crăciu­­neanu : Două complicațiuni rare ale febrei tifoide ; 5) I­. Ion Jianu : Tu­moare retrooculară, vindecare ; 6) Pre­zentare de bolnavi. Un mănunchiu de elevi ai liceului Bălteanu, cu ajutorul și din iniția­tiva d-lor Emul Bălteanu, profesor la liceul Sf. Sava și Șt. Goraș, profesor _ _ . la gimnaziul Cantemir Vodă, an pusi-cuantin la termen lel 163/­s. r.IUUI I Decembrie 109S Pepinierele de Vite Altoite ALE 2940 PRINCIPELUI B. ȘTIRBEY. Crăpșani Reducând numărul vițelor altoite și plantându-le intr'un teren nod, a obținut cele mai frumoase Vite viguroase. Vițe sănătoase. Vite selecționate atât ca port-altol din Pepinierele Buftea cât și al­te nie din Viile Știrbey, Dru­gu­șanî GromastaLele sa prim­esc prin­ corespondențâi 1a Direcțiunea Pepinierelor Știrb­ey, Drăgășani Produsele Știrbey, ?i la W. Staadecker Calea Victoriei, 121 Str. Smftrdan 20 ■ ^­WElfl­TRECPTET" k in caUMe și construcțiune sau­ dovedit cele mai moderne ■ Flacarl « Aburi 1 ORIGINALE ..FOWLER1 funcționând prin ardere de paie sau ori-ce alt combustibil, cari au |­u fost introduse, cu cel mai mare succes, de peste 50 de ani, în Sg toate țările din lume, și cari prin funcționarea lor sigură și ire­ |­g prosabilă garantează o arătură rațională, producând cea mai mare 1% cantitate de arătură zilnică. . ||§ In România lucrează astă­zi peste 60 de pluguri cu aburi ■ originale ,,Fowler“ puse personal în funcțiune de "0-1 Julia« 8ixon INGINER SI REPREZENTANT GENERAL AL D-LOR M BUCUREȘTI, STRADA ARMAȘULUI, No. 6.____, iar în jBncurescl la JOHN FOWLER & Op-bazele unui cerc cultural cu numele «Lumină pentru toți». Scopul acestui cerc cultural e ținerea de conferințe, șezători artistice literare și citirea de reviste și cărți cu cuprins instructiv și folositor. Azi. Duminică 30 Noembre, orele 8 seara se va inaugura acest cerc cul­tural în localul liceului Bălteanu, ca­lea Moșilor No. 162. — Societatea agrară va ține azi, la orele 3 d. a., o adunare generală extraordinară. SGRISÖrT diI FIUME Grava deraiare din Abbazia. p­rimnu­t Un tramvai, plecat din Lovrana, stațiune balneară 3 km. departe de Abbazia, după un parcurs de câte­va minute deraia mergând afară din șine pe­ o distanță de 30 metri, intrând după aceea în zidul unei case și fă­când o gaură de­ aproape 30 cm. Zgo­­motul fu asurzitor iar zăpăceala de nedescris. In timpul deriere, 4 pasa­geri sărind din tramvai se răniră destul de grav, pe când conductorul și mecanicul sunt răniți de moarte. Autoritățile anchetează.. La locul ca­tastrofei este un adevărat pelerinaj. Misterul unui balon Bra s’a semnalat de­asupra orașului un balon, în nacela căruia erau două persoane care agitau un steag trico­lor. După câte­va tururi s’a îndrep­tat spre portul militar Pola. Acesta este balonul „Cognac“ a Aeroclubului elvețian, condus de către Vitorio de Beauglair. El fu înălțat Sâmbătă la Bitterfeld (Saxonia) și după o călătorie de 50 de ore se coboră ora lângă Casare, provincia Pisa. Balonul trecu de­asupra Alpilor, deasupra Istriei și traversă Marea Adriatică. Torpilor scufundat încă de Luni 24 c. se zvonise că torpilorul de cl. 1 „Huszár“ s-a scu­fundat. Știrea se confirmă că torpilorul plecat din portul Pola înspre Dal­mația se ciocni de o stâncă, căpătând o gaură colosal de mare, după câte­va minute torpilorul se scufundă. Corpul profesoral amenință cu greva Profesorul De Castra, eșind la pen­sie, a cerut consiliului comunal a­­cordarea unei îndemnizări anuale de 300 coroane pentru locuință, pe de-a­supra pensiei. Consiliul comunal re­fuzând pe motiv că De Castra pără­sește Fiume, voind să-și petreacă bă­­trânețele în orașul natal Pirano (Istria) unde îșî are și familia, cor­pul profesoral a decis să părăsească cursurile. In urma intervenției unui inspector școlar, au decis să aștepte în liniște rezultatul ultimelor demersuri. De Castro este foarte iubit pentru munca fără preget ca a depus-o în favoarea atâtor generații. El a fost profesor 38 de ani. E. D. Z. Fariul tic la magazinul Luvru Un furt s’a săvârșit era la maga­zinul Luvru din calea Victoriei, în următoarele împrejurări : Băiatul Carol Veneer, nepotul lim­­plărului Velner, din bulev. Maria, și care fusese trimis de unchiul său să aranjeze niște lucru de tâmplărie, a pândit momentul când nu a fost vă­zut de nimeni și a furat o bucată de stofă de un metru, în valoare de 300 leî. El a fost arestat la circ. 4. Cas. Sh­imy Laferaia&ml DUMINECĂ. ♦ Epidemia de scarlatina, care bintuia în jud. Dorohoi, este pe cale de a se stinge în urma mă­surilor ce s’a fi­ luat de către ser­viciul sanitar. ♦ Direcțiunea sanitară a deschis o infirmerie în Socet (Teleorman) unde bântue scarlatina. ♦ Epidemia de scarlatina, care bântuia în Trușești (Botoșani), in urma măsurilor lu­ate, s’a stins Infirmeria din acea comună s’a închis. ♦ Au fost numiți: D. C. Sip­somo, avocat al Statului cl. I pe lângă instanțele judecătorești din Capitală și județul Ilfov, in­ locul lui I. A. Fil­itis ; d. Gh. Malcoci avocat al Statului cl. I pe lângă aceiași instanță în locul d-lui G­­h. Danielopol, demisionar; D. G. Schina, avocat al Statului cl. I-a pe lângă serviciul domenial al Dobrogei, în locul vacant; D. N. Th. Ștefanescu, avocat al Statu­lui cl. II-a pe lângă instanțele din jud. Ilfov și Capitală, în locul d-lui G. C. Schina. ♦ D. Emil Costinescu, minis­trul finanțelor, care a plecat era dimineață la P.­Neamț, se va în­toarce în Capitală Marți dimineața. ♦ In cătunul Vicoleni, pendinte de comuna Ungureni, (Botoșani), s’a înființat o infirmerie de scar­­latinoșî, din cauza scarlatului care bântue în acel cătun. ♦ In județul Dolj, funcționează 35 de infirmerii. Se știe că Doljul este unul din cele 8 județe, în care se experimentează noua reformă sanitară. ♦ Com­issiunea de disciplină de pe lângă ministerul de finanțe a fixat zilele de 11, 12 și 13 Decem­brie pentru judecarea­ funcționa­rilor menținuți în ordonanța d-lui judecător de instrucție în afacerea fraudelor de la va­ni poștei. ♦ D-nii doctori colonel Papi­lian, medicul șef al corpului II de armată și locot.-colonel Gro­­zeanu, medicul și al diviziei IV-a de infanterie, au aspectat erî, din punctul de veder sanitar, reg. 4 Ilfov No. 21, pg. de escortă și compania sanifară. Azî­d­ niî docorî colonel Papi­lian și locot-colonel Grozeami vor inspecta școala de artilerie și geniu și scena de război. Mâine dimineață vor inspecta regimen­tele 2 și’ 10 de artilerie, iar după amiază’ reg­i călărași și cele de­­ roșiori. Cu aceata se închee inspecția generală unitară a trupelor din garnizoana București, pentru­ a­­nul acela. ♦ sau­ prețul oficial al cereale­lor, pe ziua de 28 Noembrie, co­munica ministerului industriei și com­orfilui, pe suta de klgr. : Londra.—Grâu, greutate 75 kg., 21 fe î și 70. Porumb, greutate 77 kg., 4 lei și 97. Orzul, greutate 62 jim. kg, 15 leî și 29. Ovăzul, grevate 47 juni kg, 12 leî și 56. Rivers. — Grâu, calitate, supe­riori, 20 lei­ și 7/8 ; mijlocie, 20 lfiî și Va; inferioară, 19 leî și Va- Seară «Helena», 17 lei și­ 1/i ; mildovenească, 17 leî; munte­­nască, 16 lei și s­­tu orzoai­­c moldovenească 18 leî, or­al 15 leî jum. orzul furager 13 ei și Vg, ovăzul 12 leî jum., ra­­pița leî 31 jum., naveta 32 jum.,­­porum­bul leî 14%, la termen leî 14 jum., cincuantin leî 16%, cin-Brăila. — Grafi, greutate 78—79 klgr., 20 lei ; greutate 76—77 klgr. 19 leî ; greutate 72—73 kigr, 17 lei și 80. Porumb, 13 leî și 60; orz,­1­2 leî și 10 ; ovăz, 10 leî și 20; secară, 15 leî; fasole, 16 leî și 30. Constanța.—Grâu, greutate 78— 79 klgr., 19 leî și 80 ; greutate 74—17b kigr., 18 leî și 40 ; greu­tate 70-71 kigr., 17 lei și 90­ Po­rumb, 13 leî și 20 ; ora, 12 leî și 80; ovăz, 11 leî și 20; secară, no­minal. ♦ Ministerul instrucției pu­blice, în urma unui raport al driui Hazu, inspectorul școalelor de me­serii din țară, a mijlocit la mi­nisterul industriei și comerțului ca să se îngădue ab­solvenților școalelor noastre inferioare de meserii să deschidă ateliere la o­­rașe,—lucru ce le este acum inter­zis­ de către corporațiile respective Nu se pot trimite absolvenții școalelor inferioare la sate, pen­tru că acolo sunt absolvenții școa­­lelor «elementare» de meserii. Atelierul pe care l-afi deschis trei absolvenți ai școalei superi­oare de meserii din Dorohoi în localitate a fost închis prin in­­tervenția corporației. Pe de altă parte, patronii ate­lierelor, la cari sunt trimiși ab­solvenții să intre ca lucrători, nu vor să fie seamă că eî a fi absol­vit cursurile unei școli a Statului ci se oferă cite 7 ’ leî pe săptă­mână ca și elevilor. O Erî d. a. s'a fi întrunit la mi­nisterul domeniilor membrii comi­­siunei hipice din ministerul do­meniilor.­­ D. M. Ana­nia, agent de con­trol pe lângă regiunea silvică din Iași, a fost suspendat din func­țiune, dovedindu-se a fi avut a­­mestec în afacerea fraudelor să­vârșite cu pădurile Statului din jud.­ Neamțu. ♦ Discuția Adresei la Mesagiul Tronului va începe la Cameră după ce se va termina discuția de la Senat. In cazul când la Senat discuția ar fi amânată sau întreruptă, biu­­roul Camerei va lua alte dispo­­zițiuni și va aviza personal pe d-niî deputați. ♦ Un grup de studenți uni­versitari a convocat pentru azî la orele 10 dini., pe colegii de la toate facultățile, la o consfătuire la U­­niversitate, spre a protesta în contra injuriilor aduse studen­­țimei intr’un ziar de seară, cu pri­­lejul incidentului petrecut aîas­­tă erî la Universitate. 4 Consiliul de administrație al Casei­ de depuneri în ședința sa de aseară, a ales ca președinte pe d. Em­. Culoglu. Pentru tragerea de la ministerul de finanțe au fost desemnați, prin tragere la sorți, d-niî D Bn­di­­rescu, senator și Gh. Draga, de­putat. 4 Aseară s’a reluat la Teatrul Național drama d-lui N. Pandelea «Ultimul Vlăstar». Spectacolul s’a început cu co­media intr’un act a lui Georges Courteline «Liniștea casei» (La paix chez soi), tradusă de d. I. Basarabescu și jucată de d-na Ionașcu și­­ Liciu. Despre­ «Liniștea casei» — nouă pentru repertoriul Teatrului — se va vorbi în «Săptămâna teatrală» i de Jouî­­i Serviciul Telegrafic al ziarului ,, Universul­ BIN TABA Sinuciderea unei fete Brăila, 29.—Aseară, la orele ni, d-șoara Pamfilia Ap. Barbuni, in vârstă de 15 ani, din str. Morminte­lor, s’a sinucis otrăvindu-se. Cau­zele acestui act disperat nu se cu­nosc. Ancheta Brăila, 29:—D. procuror Eremia si d. jude de instrucție Căpitănescu precum și comisarul Popescu de la si­guranță, s’au dus la magazinul co­mercianților Suluca și Mănescu, de­clarați in stare de faliment, spre a constata reclamaațiunile făcute de mai mulți creditori, cum că numiții co­mercianți ar fi sustras marfă. Procesul moștenitorilor Arapi­ cu primăria Botoșani. 29.— Tribunalul, jude­când azi procesul moștenitorilor de­functului Arapu cont­ra comunei Boto­șani, căruia îi pretind despăgubiri pentru captarea isvoarelor de la Bu­­cecea, a respins acțiunea reclaman­ților, condamnându-i la 200 lei chel­­tueli de judecată. Amănunte asupra crimei din Cernavoda Constanța. 29. — Cititorii cunosc amănuntele crimei dela Cernavoda, unde sa presupune că comercianții Aristide și Iani Ciacalopol au ucis pe un fost servitor al lor, Ștefan Boscu zis Sarafof. Azi judecătorul de instrucție a în­ceput cercetările, ascultând martori din a căror depoziții rezultă că nu e crimă comisă cu voință, ci din im­prudență, in următoarele împrejurări: Aristide, jucându-se cu un revol­ver Brown și neștiind că este încăr­cat, arma a luat foc lovind din gre­șeală pe Ștefan Boscu, care, după cum se știe, a murit.­­ Judecătorul de instrucție negă­sind vinovați de crima din Cerna­vodă pe Aristide și la­­­icalopol, a dispus eliberarea lor. Boicotul mârtuirilor austriace Galați, 29.—Mai mulți mari agri­cultori din localitate agită ideia de a se forma și aci o ligă de boicotare a mărfurilor austro-ungare, mai ales a uneltelor agricole. — Se anunță din Constantinopol că și mărfurile românești, cari so­sesc cu vapoare austriace, sunt su­puse boicotului. Un vapor al societăței ,,Lloyd“ a fost amenințat să rămână fără ali­mente și numai în schimbul unei mari sume de bani dată unui căpi­tan grec din Constantinopol, a reușit să le procure în mod fraudulos.­­ Vapoarele de curse ale diferite­lor societăți cum și vapoarele noastre de război au început a intra în do­­curi. Circulă numai vaporul rusesc între Odesa-Galați, Ismail și Reni, și vaporul românesc între Galați- Brăila-Sulina. Sinucidere.—Anelictii.— Pro­ces amânat.—Diverse lași. 29. — Se anunță din Andri­­eșeni că femeia Catinca Sardoc, azi noapte,, pe la ora 12, s’a sculat din somn și eșind în curte s’a aruncat într’o fântână înecându-se. Numita era de mai multă vreme bolnavă. — „Universul“ a vorbit la timp de oarecare neregularitățî constatate cu ocazia recentelor recrutări din jud Bacău, unde niște tineri­­ au încercat să mituiască pe doctorul recrutor și au fost­ dați judecății. După cererea procurorului, s-a des­chis o anchetă și contra unui ck că­pitan, dr. recrutor de atunci, sub cu­­vînt că ar fi implicat în acele mi­tuiri.­­ Curtea de apel a amânat pentru ziua de 5 Decembre pronunțarea sen­tinței în procesul dintre ministerul domeniilor cu exploratorul de păduri Fondianer din Piatra-N. — Luni se întrunește consiliul de familie la tribunal sec. I, propus pen­tru d-na Adela Gr. Gogălniceanu. Din partea d-nei Kogălniceanu vor figura d. M. Cantacuzino și Grigore Ghica-Delenî. — Astă-seară se întrunește sena­tul universitar spre a cerceta titlurile și lucrările candidaților la catedra de igienă la facultatea de medicină din Iași. — La 7 Decembrie va sosi la Iași d. ministru Haret, și în acea zi se va duce la Podul­ Iloaei, unde va prezida o serbare școlară. — S’a hotărât ca desbaterile pro­cesului dintre d. dr. Șumuleanu cu cârciumariî din Iașî să se facă in sala teatrului din Vaslui. Accident de vapor. •— Corni­­­sie interimarii. Tulcea, 29.—Azî, la ora 10 dim. cu vaporul „Demostene“ sub pavi­lion elen, ce trecea spre Sulina, în­cărcat cu scânduri și cereale, în drep­­tul farului din portul Tulcea, făcând rondou, s’a aplecat mult într’o­ parte din cauza vîntului. Din această pricină o însemnată­­ cantitate de scânduri a căzut în Du­năre, făcând ca vaporul să fie în pe­ricol. Mulțumită măsurilor grabnice, va­porul a putut scăpa continuându-și drumul. Scândurile au fost prinse și trimise la Sulina pentru reincărcare.­­ In urma demisiei întregului con­siliu comunal, d. Atanasiu, prefectul județului a recomandat pe următoa­rele persoane care să compună comi­sia interimară: D-ni. Gh. Șerban, președinte; C. Moi­sil, prof., vice­președinte ; d-niî Ion Nicolau, G. Țuțuianu și G. Turumașcu, membri; și Brod a fost arestat și îm­pușcat un preot pentru­ că a ținut o cuvîntare patriotică. Roosevelt și canalul de Pa­nama Londra. 29.—Președintele Roo­sevelt, despre care unele ziare au­ afirmat că, la cumpărarea cana­lului de Panama, s’ar fi ales cu un mare câștig, a hotărît să dea in judecată acele ziare pentru ca­lomnie. Prima acțiune va fi in­tentată ziarului «World» din New­ York. Un act de independență al guvernului turc Constantinopol, 29.— Se știe că anul trecut s-a hotărât, în înțele­gere cu marile puteri, o urcare a tarifului vamal cu 3 la sută asu­pra mărfurilor ce vor intra în Turcia. Această sporire era făcută în vederea acoperirea datoriei pu­blice a Turciei și cu această oca­zie puterile numiseră niște dele­gați care să controleze ca această măsură să fie observată. Acum guvernul turc a lansat o circulară către toate oficiile vamale ca să nu mai permită pe viitor controlul acestor delegați . asupra agenților vamali turci. Alegerile din Turcia Constantinopol, 29.— Rezultatul alegerilor din Constantinopol a fost proclamat azi dimineață. A fost aleasă lista junilor­ turci,com­­pusă din Ahmed Riza, ministrul justiției, Djahid, redactor la zia­rul «Tanin», un ulema și alți doi funcționari turci; doi­ avocați greci, doi aruncațî armeni și un is­­raelit, funcționar in regia­ mono­polurilor statului. Până acum a a fi fost aleși 250 de deputați, dintre cari 40 cre­știni și 3 israeliți. Comitetul ju­­nilor­ turci are până acum 100’de deputațî. Președinte al parlamen­tului va fi [ales probabil Ahmed Riza. Efectul discursului lui Polony în Camera ungara Budapesta. 29. — Destăinuirile făcute de fostul ministru de jus­tiție, Polony, asupra modului în care s’a format actualul cabinet a făcut senzație. Cea mai mare parte a Camerei consideră aceste des­­tăinuiri ca o greșală. Chiar marea majoritate a partidului indepen­dent, din care face parte și Polony, critică acest discurs. Câțiva amici ai fostului ministru de justiție,­­dușmanii ministrului de interne Ami­rassy și partidul catolic popu­lar sunt aceia cari aprobă destăi­nuirile făcute. Efectul pe care il va avea acest discurs asupra po­liticei viitoare nu se poate încă aprecia. * Probabilă retragere a lui Kiamil pașa Constantinopol, 2.9.—Marele vi­zir s’a exprimat față de mai mulți deputați că se simte obosit, dar că m­ai are destulă putere ca să poată reprezenta și apăra gu­vernul în parlament. După ce ’șî va îndeplini această datorie, din­eul se va retrage de bună voe din viața politică, dacă interese supe­rioare politice nu-i vor dieta să facă aceasta chiar înainte de des­chiderea parlamentului. Goană contra tricolorului ro­mânesc Arad, 29. — Ministrul de in­terne Andrassy a dat un or­din prin care negustorii sunt opriți a ține vrie­o marfă în trei culori, și nici chiar împa­chetată în hârtie de vre­una din cele trei miori. Pe baza acestui ordin, poli­ția din Orăștie a confiscat de prin prăvălii și de pe la par­ticulari tot ce era trei culori și apoi a dat ordin ca in zece zile să nu se mai găsească prin prăvălii nici una din cele trei culori. Colecție regală de tablouri de vînzare Paris, 29. — Telegramă din Bruxelles. Regele Leopold are de gând să vîndă frumoasa lui colecție de ta­blouri, care conține, între alte te­zaure, și un Rubens pe care regele la plătit acum 20 de ani cu 200.000 franci. întrunirea consistoriului mi­tropolitan din Sibiu Arad. 29.— Consistoriul mitro­politan ținut la Sibiu ca for ape­lativ, n’a intrat la judecarea afa­cerilor de la Caransebeș ci a re­trimis-o senatului bisericesc, sin­gur competent în afaceri disci­plinare canonice. Amănunte asupra deschiderei parlamentului turcesc Roma, 2.9. -Telegramă din Mi­lan.­Corespondentul ziarului «Gor­­riere della sera» a intervievat pe ministrul de interne Hilmi-pașa asupra iminentei deschideri a Par­lamentului. Ministrul a declarat că ceremo­nia inaugurărea se va face nea­părat Joi 4 Decembrie. Sultanul va asista la deschidere. Se socotește că vor fi prezenți 200 de deputați, adică două treimi din întreaga reprezentanță. Până la începerea lucrărilor vor sosi și ceilalți deputați. Peste câteva zile vor fi numiți și senatorii. Lista propusă de gu­vern se și află în mâinele sul­tanului. Zilele aceste se va publica pro­gramul ceremoniei inaugurale,care așteaptă acum să fie sancționat de Sultan. Ceremonia se va face chiar în localul Parlamentului. Aspre măsuri engleze în India Londra. 29.—Noui­e legi penale introduse ori de guvernul indian conțin dispoziții ca și pentru sta­rea de asediu. Ast­fel, toate delictele politice cad în judecata tribunalelor su­mara speciale. Aceste tribunale sunt ca și cele de război și. Pentru toate afacerile cari vin la aceste tribunale,nu se face nici o instrucție. Ziarele engleze sunt foarte mult satisfăcute de această măsură care trebue să reprime mișcarea anti-engleză a naționalităților in­diene. Dacă răsvrătirile ar dura încă, se vor lua măsuri și mai severe. înlocuirea ambasadorului ger­man din Roma Berlin. 29. — Actualul ambasa­dor german la Roma va fi în cu­rând înlocuit de consilierul de le­­gațiune Jagor, actualmente func­ționar la ministerul de externe. Castro dorind restabilirea re­lațiilor cu Franța Paris. 29. — Președintele repu­blicei Venezuela, Castro, sosind aci, a trimis o scrisoare lui Pi­ i­chem, multțumindu-l pentru prioti­­­rea amicală ce i s’a făcut de re­publică și declarându-se dispus a intra în tratative cu Franța’ pen­­­­tru restabilirea bunelor relațiuni intre cele două republici. Asquith și Camera comunelor Londra. 29.—Declarațiunea pri­mului ministru Asquith că guver­nul, cu toată opozițiunea Came­­­rei comunelor, nu va disolva a­­ceastă Cameră, nu surprinde pe nimeni. Camera e acum de acord cu guvernul pentru reformarea Camerei lorzilor, micșorându-i-se numărul membrilor ereditari.­­ Guvernatorul Gau­țieî bombar­dat de polonezi cu ouă clocite Viena. 29. — Telegramă din Lemberg. — La Universitatea de aici s’a solemnizat azi promo­­țiunea la doctorat, sub auspiciile împăratului, a mai multor stu­denți, fiind de față și guvernato­rul Galiției, Bobrinsk­i. După terminarea ceremoniei, studenții polonezi au­ început să lu­ieze pe guvernator, să-l înjure și să arunce în el cu ouă clocite. Polonezii au­ făcut această de­monstrație din cauză că Bob­rin­­ski a înființat la Universitate două nouă catedre rutene. E temere că demonstrația de azi va fi inceputul unor noui și mari desordini studențești in Galiția. Un domnitor care leșină la masă Berlin, 29. — Din Oldemburg, se depeșează că marele duce dom­nitor a leșinat de câte­va ori îna­inte și în timpul marelui prânz oferit deputaților Camerei de acolo. E probabil că pricina acestor leșinuri nu e vechea boală de inimă a marelui duce ci mai cu­rând noua boală de stomac de care suferă. Lupta economică între Ger­mania și Boemia Berlin,—«Vossische Zeitung» reproduce circulara deputatului ceh­ Klovac, pentru boicotarea mărfurilor germane în Boemia și amenință cu Închiderea fruntarii­lor germane pentru produsele ce­­h­e intre cari și toate soiurile de bere._______ _ _______ DIN STREîMTATE Conflictul olandezo-Vene­zuelan New­ York, 29. — După o știre primită din Willemstadt, două vase olandeze, gata de luptă, afi fost trimise ora spre Venezuela. (A. B.) Noul împrumut rusesc Petersburg, 29.—Duma a adop­tat cu o mare majoritate legea prin care se autoriză ministrul fi­nanțelor a contracta un împru­mut de 450 milioane de ruble. Prim­­ul-ministru englez contra lorzilor Londra, 29. — Vorbind la un prinț ce s’a dat la clubul na­­țional-liberal, d. Asquith a zis că guvernul a menținut autoritatea sa ca amic al păcii. Atacă în ur­mă Camera lorzilor pentru că a respins chiar înainte de a o dis­cuta măsura privitoare la debitul băuturilor. Aceasta a dat lumii un spectacol grotesc, umilind prin­cipiile guvernării populare." Gu­vernul nu va propune disolvarea Parlamentului de­cât atunci când va crede că e oportun, însă nici­odată din ordinul lorzilor despre care Asquith spune că sunt un corp iresponsabil și incapabil de a reprezenta pe alegători. (A. R.) împușcarea unui preot orto­dox în Boznia Londra. 29. — Ziarul «Daily Mail» află din Belgrad că s’a interzis preoților ortodoxi să fie predici. Intr’un sat dintre Sarajevo ÎNTÂMPLĂRI gü PHTALA Furtul unor cercel Circ. 2 a arestat pe Florica Chircu­­­lescu, din str. Carol Davila No. 20, care fiind chemată de d-na Grătunescu ca să spele niște rufărie, după ce a isprăvit, a scotocit prin casă și a fu­rat 2 cercei și un covor. , Nenorocirea dela gara de i\ord Eri de dim. muncitorul Achim Gheorghe, din str. Clopotari 22, pe când curăța niște vagoane la maga­zia 2 de la mica viteză din gara de Nord, a fost apucat între vagoane și tamponat. Intr’o stare disperată el a fost dus la spitalul „Filantropia“. Accident de trăsură. Un accident de trăsură s’a întâm­plat ori pe la orele 1 în str. Știrbey- Vodă, în fața școalei Poenaru. Un copil, jucându-se în fața școalei, a fost ușor confusionat de o trăsură de piață. Diverse Arestări.—A fost arestat Nicolas Petre, din șoseaua Domniței 5, pen­tru că a furat un coș cu peștode laO chilograme de la pescarul Gheorghiu din piața Ghica. — Un anume Costică Georgescu, din str. Nerva Traian 45, a fost a­­restat pentru că a intrat în casa de prostituție din str. Cantemir 55, fă­când un mare scandal, spărgând gea­murile și bătând fetele. — Femeia Maria Niță, servitoare la spitalul Colțea, implicată în furtul­ mai multor obiecte de la acest spital, a fost arestată de poliția Capitalei. O CVGF,TARE JPE ZI Știința și filosofia se ocupă­ de tot ce se poate închipui, afară de aceea ce trebue să facă omul ca să devie mai bun și să trăiască mai bine. _____ CRONICA ȘTIINȚIFICA Încălzitul și sănătatea noastră Dacă am începe să-I vorbim cui­va de cusururile încălzitului, de­sigur că n’am prea fi ascultați. Și cu drept cuvânt. Lumea se muncește din răsputeri cu dezlegarea chestiei unui încălzit cât mai eftin , și noi să venim să-I vorbim de cusururile lui ! Totuși lucrurile nu trebuesc privite numai în acest fel. Și pentru aceasta venim și noi să vorbim cititorilor „Universului“. De aceia gindim, că o să fim ascultați, adică rândurile a­­cestea au să fie cetite. Inchipuiți-vă, cititorii mei, nu o sobă de teracotă, nu una de olane, nici una de zid, după cum nici una de tacifi­­ ci una de tablă, simplă ș i­­eftină, luată după recomandația ge­­­nerală, că încălzește minunat și nu­mai cu două bucățele de lemne. In­­chipuiți v-o unde vreți, în casa unei familii sărace în care se învârtesc toată ziua și cei bătrâni și cei tineri și cei mai mari și cei mici , ori în casa unui meșteșugar, care la căldura ei lucrează toată ziua și o bună parte din noapte. Mulți din d-voastră vor zice : ne-am închipuit-o. Și vor a­­dăoga , bine, că o au. Eu nu voi spune alt-fel , dar vă, întreb : Știți, că pe lângă încălzitul ei, care folosește, împrăștie în casă otrava, care cu siguranță absolut» strică. Vă veți mira mult. Dar aga­ î." De abia acum se va putea vedea mie­zul acestui articol. Din punct de vedere al sănătăței noastre sobele de tablă, de tablă și sa­­­plă, nu pot fi de cât de osândit. Și iată pentru ce. Pentru că odată cu căldura răspîiK dese gaze otrăvitoare, cari sunt ins­­­pirate odată cu aerul.­­ Atunci ce-î de făcut? Să le înlă­turăm ? Cam greu, însăși răspândirea lor mare arată motivele puternice, de care­ a conduse lumea, când le cumpără. In primul rând estinătatea lor ți în al doilea rând economia de lemne-­rată motive puternice . Lumea se bucură, că’i­eftine, se­ bucură că încălzesc repede și fără­­multe lemne. Că sobele acestea răspândesc gaza otrăvitoare, cari cășunează dureri de cap, amețeli, greața, paloare, slăbi­ciune, lipsă de poftă de mâncare, văr­sături, că slăbesc și îmbolnăvesc în­cetul cu încetul pe acel cari bine­­­cuvântează căldura lor ; lumea nu știe.­ Ș’apoi chiar de-ar ști ? N’are mij­­­loace pentru ceva mai bun. Totuși­ să nu credeți, că nu-i un leac. Ști încă unul simplu.­­­­ Sobele vor rămâne la locul lor ; numai acel cari cer căldură de la ele să îngrijască ca focul să ardă cu pu­tere. Să care ca soba să tragă. Să nu­ mai lase să fâșie un tăciune și por­tița deschisă. In felul acesta în mare parte gazele vor eși pe coș , iar lu­mea se va putea bucura de o căldură aproape curată, nevătămătoare. Ce-i dreptul se vor arde ceva mai multe lemne , dar nu așa de multe, ca să facă încălzitul prea costisitor. In schimb însă plusul de lemne nu va feri de cusururile, de relele de cari am vorbit. M. Botez.

Next