Universul, decembrie 1908 (Anul 26, nr. 331-358)
1908-12-01 / nr. 331
ams £ iía&m altul, și aceasta * -tora Famitt, chiar foarte mult. Celenstră, «are dS semnalul cel mare In a admira natura și fenomenele elxice de conferențiar, a fost modestul fiu al ceasornicarului din Geneva, Jean Jaques Rousseau, părintele romantismului, și de la care toată viața s’a regenerat și un imbold a făcut pe toți oamenii să privească natura cu un alt ochiu, cu o altă plăcere. Dacă studiem toate popoarele, vom vedea că japonezii sunt cei mai entusiasmați de natură. Primăvara, când înfloresc prunii, iar toamna când înfloresc crisantemele, e un delir de la cel de pe urmă, până la cel mai de sus din poporul japonez. Casele lor, curțile, și jocurile de apă în nici o parte a lumei nu sunt mai îngrijite ca la japonezi. La noi, nu mai de mult ca 60 de ani, „călătoria“ gustul acesta de a vagabonda era cu totul lipsit, și interesul cel mare al celui care întreprindea o călătorie era o chestie de comerț, sau de altă natură, și nu era câtuși de puțin de a admira munții, Dunărea sau marea. Azi dacă călătorim, trebue să fim născuți pentru un asemenea sport, și nu om și cine știe să călătorească. Călătoriile au de țintă de a instrui pe călător, de a-I îmbogăți experiențele vieții. Încheind d. profesor Mehedinți citează ca model, Călătoria în Italia, de Goete, și Priveliști din natură, de geograful Humbold. A asistat un public numeros și a aplaudat mult conferința d-lui prof. Mehedinți. Remus VN JPJîOVJSKJE JPJ3 21 Pe cap bun stă și o căciulă ruptă. ______ _______ IGIENA IN FABRIGELE DiN MEZELURI Era după amiză, d. dr. N. Botescu ajutor de primar, a convocat pe toți fabricanții de mezeluri din Capitală la fabrica de mezeluri a d-lui Pațac din str.Măcelari (Dudești) spre a le arăta cele mai noui sisteme pe care primăria, in interesul igienei, dorește să le introducă atât in abatoarele unde se tac porcii, cât și în fabricarea mezelurilor. C. dr. Cartianu a arătat fabricanților cu ocasiunea tăerea unui porc, cum cu ajutorul unei perii se poate ține cea mai perfectă curățenie în abator, chiar in timpul tăerei. In ce privește fabricațiunea mezelurilor s’a căzut de acord ca tăerea cărnei să se facă pe niște talere de lemn moale care să poată fi spălate îndată, iar carnea tocată să se depoziteze pe mese de zinc. După sfârșirea experiențelor, d. dr. Botescu a declarat că zilele acestea se vor face nouă încercări în fabricele d-lor Abeles și Flasch, după care reprezentanții primăriei vor vizita tote fabricele mici ca să se convingă dacă procedeurile recomandate au fost introduse pretutindeni. Tis. In curând se va face tragerea premiilor ce acordă Ziarul Călătoriilor abonaților săi. In vederea acestui lucru, îndemnăm pe cititori să se aboneze, căci vor participa, prin tragere la sorți, la premii de valoare, și abonamentele făcute de aci înainte. ZORUL CĂLĂTORIILOR care apare în editura ziarului «Universul», în 16 pagini, este cel mai mare și unicul în acest gen în țară. Publică trei mari romane, diferite articole, precum și numeroase ilustrațiuni. Iată și premiile la cari vor concura abonații Ziarului Călătoriilor : 1) Una mașină de cusut de mână Singer perfecționat complectă, cu aparatele ei. 2) Una pușcă de vânătoare, foc central cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, țeava stângă chokehore, etc. 3) Una frumoasă lanternă cu acetilenă pentru bicicletă. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de arme, mașini de cusut și biciclete B. D. Zisman, calea Victoriei 44. 4.) Un gramophon american cu 6 plăci, renumita marcă «The Star», din marele magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. 5) Un fonograf «Columbia, cu 6 cântece, de la magazinul general de muzică «La Harpa», strada Golțea 5. 6) : Una frumoasă pendulă americană care se întoarce la 15 zile, cumpărată de la magazinul I. Constantinescu, din calea Victoriei 24. Abonamentul la «Ziarul Călătoriilor» costă, și cu premiile acestea, tot 5 lei pe an in toată țara Conferința d-lui Iorga D. prof. Iorga a ținut aseară la „Liga Culturală“ o conferință, vorbind despre poesiile populare din Maramureș. Spune că avem colecțiuni de poesii populare din Ardeal, din Bucovina, dar ne lipseau până acum din Maramureș. Nimeni nu s’a gândit de la noi să întreprindă o călătorie acolo ca să le adune. Și aceste poezii au caracterul lor special, se deosebesc cu totul de celelalte poezii populare ale românilor din alte ținuturi. Poeziile noastre populare sunt, ca să zicem așa, mai cioplite, mai meșteșugite căci ele au trecut prin diferite mâini; cele din Maramureș nu, fie sunt originale. Trecând la o carte de curând apărută a d-lui State Dragomir din Iași, care tratează despre Basarabia, spune că și poporul românesc de acolo,este mult mai puțin orientat decât al nostru care și el este intr’o stare destul de înapoiată. Și asta este un bine pentru poezia populară, căci o clasă țărănească înaintată n’ar putea să păstreze în toată curățenia sa aceste poesii. Și mahalaua a stricat mult poezia populară și această mahala s’a ridicat până la universitate. Arată că din Maramureș s’a coborât cei d’intâiti domni cari au întemeiat Moldova. Tot acolo a fost și prima Capitală care este menționată de la 1200. Poezia populară din Maramureș ne vorbește de Domni și Doamne. Prima colecțiune de poezii populare din Maramureș a fost făcută de un tînăr maramureșean Țiplea, și tipărită de Academia română. De asemenea va apare și o colecție de inscripțiuni istorice tot maramureșene, datorită lui Bârnea. După 2 ani a mai apărut o nouă colecțiune de poesiî populare maramureșene culese de vicarul Titu Bud al Maramureșului. Vorbește pe larg despre aceste din urmă poezii și insistă asupra originei numelui de Maramureș. Apoi d-sa cere iertare asistenților, și fiind silit să plece la Iași, își scurtează conferința, rămâind să o continue cu altă ocazie. Caselli. Răsplata învățătorilor cari fac cursuri de adulți D. ministru al instrucțiunei, publica având in vedere că prn budgetul ministerului pe anul curent s’a prevăzut o sumă de 65.000 lei pentru cursurile de adulți din comunele rurale, a decis următoarele : Suma de 65.000 lei, prevăzută în budgetul ministerului pe 1908—909, pentru cursurile de adulți din comunele rurale, se va repartiza la 15 Martie 1909 intre învățătorii cari fac actualmente cu succes și stăruință deosebită asemenea cursuri. Până la 15 Februarie, d-ni inspectori școlari și revizori școlari de cl. I și II vor arăta învățătorii pe cari îi vor dovedi că au dat rezultatele cele mai însemnate. In dările de seamă, pe cari le vor înainta ministerului, vor comunica numărul de adulți regulați, cari au luat parte la cursuri, secțiile cursurilor la cari învățătorii au făcut prelegeri, numărul ședințelor ținute de fiecare dintre învățătorii în chestiune, precum și subvențiile totale ce li s’a acordat anul acesta de comune sau județe. Nu se vor trece cu vederea nici greutățile cu cari au avut de luptat învățătorii la înființarea și conducerea cursurilor de adulți Intoxicarea din str. Doamnei Intendentul clubului agricol instalat in palatul Nifon, din str. Doamnei, anume Ioniță Moldoveanu, a fost găsit mort în odaia sa. Din ancheta care s'a făcut la fața locului și din examinarea medicală, autoritățile au prins bănuială că moartea lui nu este firească ci să se datorește unei intoxicări alimentare. Cadavrul, deci, a fost transportat la institutul medical Pe de altă parte s’a confiscat o farfurie cu piftie de pe urma căreia s’ar fi produs intoxicarea. Cercetările au mai dovedit că intendentul a murit în chipul următor. In seara de Jour, pe la orele 5, a luat masa de seara la club, împreună cu soția și nepoata sa. Ei au mâncat curcan, piftie, pești afumați, prăjituri și mere. După masă, Moldoveanu, s'a simțit d'odată rău. Dr. Galimir, chemat în grabă, îi dădu cele d’intâi ajutoare. In cursul zilei de Vineri el s’a simțit din ce în ce mai rău, iar seara a încetat din viață. Azi se va face autopsia cadavrului spre a se stabili cauzele morței. Cas. MIȘCAREA DE LA FINANȚE La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare : In serviciul exterior al finanțelor.— D. M. Anastasescu, impiegat cl. II la Creditul agricol din Gorj, transferat la Buzău. D. Chiriță Scriban, impiegat auxiliar cl. I la Creditul agricol din Buzău, transferat la Gorj. D. I. T. Vorvoreanu, impiegat cl. II la Creditul agricol din Vâlcea, numit la administrația financiară Romanațî. D. V. Savel, impiegat cl. II în serviciul exterior, numit la Creditul agricol din Vâlcea. D. M. Trușculescu, impiegat auxiliar cl. II la Vaslui, a fost înaintat cl. I in Capitală. D. Anghel St. Costin a fost numit impiegat auxiliar cl. II la Vaslui, în locul d-lui N. D. Mihăescu, neprezentat la post. La vămi.D. Ghedeon Bratu, taxator la Predeal, mutat Bucureștipoșta. D. I. Boicescu, numit taxator, a fost însărcinat să funcționeze la vama Iașî. D. Gh. Petrescu, impiegat cl. I la București-poșta, a fost însărcinat să conducă vama Oltenița. - -’>.--’D. Fi. Ivanovici,șef de vamă la Oltenița, a fost mutat la Riul-Vadului, în locul d-lui M. Niculescu, mutat la Cernavoda. D. Pandele Mihăilescu, numit impiegat, a fost însărcinat să funcționeze la București-poșta. _____ Despre industria textilă la noi Adesea ori revistele noastre economice s’au ocupat de chestiunea industriei naționale și relevând sumele mari ce plătim anual străinătăței au stăruit asupra înființare de fabrici la noi. Zilele trecute d. Gheorghiu de la ministerul de finance, analizând intr’o publicație datele de import, a arătat ce anume categorii de mărfuri trebue să fabricăm ca și când fabricanților nu le-ar lipsi decât mițică bunăvoință pentru ca să apară uzinele. Or chestiunea are cusurul de a nu fi așa de simplă și cel ce vrea să înființeze o fabrică studiază mai întâiu bine condițiile pieței și lucrurilor, și dacă o industrie găsește condițiuni favorabile de existență se înființează ca singură. Oameni întreprinzători se găsesc (totdeauna și pretutindeni) și dacă stau în rezervă cauza e că nu găsesc condiții prielnice pentru producție și desfacerea mărfei suficiente pentru a ține piept concurenței străine. Vom vorbi în acest articol tocmai despre aceste greutăți și în special despre industria textilă, pentru care plătim anual în străinătate 27 milioane numai pentru stofe de lână. Neajunsurile unei țări exclusiv agricole a făcut pe guvernanții noștri să tindă prin taxe vamale la crearea unei industrii indigene și tariful vamal din 1906 al d-lui Costinescu este ultra protecționist. Sunt articole care plătesc taxe cât valoarea lor, și mai mult chiar, asta nu împiedică pe Germania și Austria cu toată industria noastră, să ne trimeată pentru sume considerabile lucruri țesute și importul acesta să crească necontenit. Fabrici de stofe avem, însă nici una nu face afaceri tocmai strălucite și fără furniturile publice ale armatei etc., nu se știe dacă n’ar liquida cu toată protecția vamală și scutire de taxe. Asta arată că nu se creează industrii numai cu tariful vamal. Industria noastră se găsește în condiții de inferioritate in multe privințe față de cea străină . Întâii lucrează în condiții de capital și muncă mai grele. Baza oricărei afaceri e creditul și pe când în apus se găsește bani în timpuri normale cu 2 — 4 scont anual, la noi cu cele mai sigure garanții nu se găsește bani fără 8 la sută pe ipotecă, pe credite personale 9 și 10 la sută și când Banca Națională majorează scontul nici cu 12 la suta. Acolo scontul privat e mai scăzut ca cel oficial, la Paris a fost 1 la sută 2 luni, e o pletoră de bani care caută să se plaseze în orice direcție, lucru care nu e la noi. In privința lucrătorilor au o supraofertă, o populațiune industrială abilă, formată din tată în fiu, oamenii lucrează ca mașinele. Noi trebue să aducem maiștrii din străinătate și’î plătim scump. Producția enormă a fabricelor străine le permite să desfacă un articol pe un preț, cu care nu putem noi, lucrând chiar în condiții egale cu ei, căci trebue să ne scoatem cheltuelile de la o cantitate de marfă nespus mai mică. Toate țările industriale, afară de Belgia, au 30-50 milioane suflete, plus coloniile, pe când noi suntem 6 milioane jumătate, au deci un debușeu intern care le permite sa lucreze avantagios și fără export. „Începuturile au fost pretutindeni grele“ dar se uită că industria spusană a fost singură la început, n’a avut ca nod de luptat cu concurența formidabilă a unei industrii vechi, admirabil organizate care dispune de capitaluri mari și te distruge din față, pu’ți lasă timp să te întărești. Noi nicio dată nu vom avea producția în mare a străinătăței, căci cel mult de vom ajunge să satisfacem consumul intern, destul de redus, de export nici nu poate vorba, caca te zdrobește în țara ta. Aceste sunt greutăți comune întregii industrii, cât privește textilele, străinătatea va reuși să ne concureze și cu taxe vamale de două ori pe atâta urcare, grație numai ignoranței publicului de care nu ține seamă nimeni. Dacă fabricele de stofă merg greu, și industriile casnice au dispărut, e de vină publicul. Tactica Germaniei, în special, pentru toată industria ei e mărfuri de concurență. A observat că se cere și a fabricat la fel, însă marfă absolut inferioară și lumea care nu știe să deosebească cumpără ce e maieftin, însă le imitează așa de bine că nu e posibil să le deosebești ușor, mai ales lumea de rând. Ori fabricele noastre care pun material bun,nu pot sâ-și desfacă marfa, că nu le convine să dea lâna, la fel cu bumbacul. Se fabrică dimie de păr de bou cu tocatură de bumbac și lână, pânză de casă, sumane de pat, ori ce, și publicului ,i se pare mai convenabil și le preferă. Toate hainele ce le poartă marele public sunt trei sferturi bumbac și restul rămășițe de lână artificială, din haine vechi toarse a doua oară, ce se adună din tot imperiul și se face marfă special pentru țările balcanice. Industria casnică n'are de unde lua materialul acesta; ea face șiac și flanelă de lână curată, care o costă pe dânsa 3 lei metru . Germania vinde stofă și flanelă la fel cu 68 de bani metru ! Calitatea nu importă, destul că’î la fel. Trei sferturi din stofele ce ne vinde străinătatea costă intre 80 bani și cel mult 2 lei metru, media 1.50 lei, un costum complect 4 lei , îl împunge cu 10 lei la mahala, fac 14 : dacă-1 vinde cu 28 de lei, câștigă sută la sută ! Ce’î pasă negustorului de industria d-tale națională ? ! El aduce marfa care-o poate vinde maieftin și câștigă mai mult, treaba celui care o cumpără ! Ori presupunem că ridicăm taxa pentru stofe încă pe atâta, el tot așa de bine va comanda in străinătate nu în țară; la uni costum costă taxa un leu, s’ar mai adăoga încă unul. Ce’î pasă lui de un leu când câștigă zece ! Și marfa românească tot nevândută are să rămân atîta vreme cât nu vom învăța publicul să cunoască ceea ce poartă, și cu asta vom face mai mult pentru industria națională decât toate protecțiile vamale. Germania bunăoară nu poate desface nici un metru de stofă ce ne trimite nouă în Franța sau Anglia pentru că acolo lumea cunoaște, în școli se învață toți regii Babilonului și mumiile Egiptene, s’ar putea face un ceas pe săptămână un curs de mărfuri, unde să i se arate elevului „asta-î bună, asta-î rea“, ca să știe și el ce să cumpere când o fi mare, să nu umple pungile străinilor disprețuind marfa bună și trainică a țarei, care n’o mai găsește nicăeri. O haină de stofă din țară ține 10 ani garantați: din străinătate, îi lasă coatele după 6 luni. In calitate și material la fel fabricate noastre nu se tem de concurența străină. Dacă Statul dă furniturile armatei fabricelor locale, n’o face numai din încurajare. Marfa aceasta n’o găsește în străinătate pe prețul acesta ! Insă o manta soldățească ține 20 ani, și străinătatea nu face marfă de asta. Incât pentru a ajuta industria noastră textilă se simte nevoe nu atât de protecție vamală, cât să luminăm publicul pe toate căile, să’l facem să știe ce cumpără, să aprecieze lucrul de casă și făcut la noi, care e ceva mai scump dar fără pereche de trainic și ban. In alt articol vom arăta cum se cunoaște o stofă și o pânză bună. I. Viclenmi: chimist-axpert. — »——a— »«•■»—■»! Buletin atmosferic al Institutului meteorologic, pe ziua de 29 Noembrie 1908 In ultimele 24 de ore, presiunea atmosferică a fost în continuă descreștere, coborându-se în general cu 8 la 9 mm , ea fiind acum în mijlociu către 753 mm. Gerul s’a înmuiat mult mai pretutindeni, mai cu seamă către dimineață, când în unele localități de pe malul Dunărei și pe litoral, termometrul atinsese -17 ° Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei de orî: +50 la Sulina și Constanța și cele mai coborâte de peste noapte —11 ° la Huși, —15 ° la Piatra Ni și —16 ° la Dorna (Suceava) și Tg.Neamț. Localitățile,, menționate sunt singurele din țară, unde gerul a fost mai simțitor. In restul țarei temperaturele minime au fost cuprinse între —3 ° și —7 °. Puțină ninsoare sau numai fulgi au mai căzut în câteva localități. Acum cerul e acoperit mai în toată țara, timpul mâinos și vânt slab cu direcțiuni diferite. La Craiova și Slatina de astă noapte suflă vântul tare de la NE. ____________ Serata de la Eforie Cercul comercianților de băuturi spirtoase a dat aseară în sala băilor Eforiei, o mare serbare urmată de un bal, sub patronagiul d-lui Al. Djuvara, ministru de industrie. Printre invitați s’a remarcat d-ni: Al. Djuvara, Vintilă Brătianu, Take Ionescu, Nicu Filipescu, Al. Marghiloman, Mihail Cantacuzino, Ion Saita, I. G. Duca, Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, etc. etc. La șampanie au ținut toasturi d-ni: Cernățeanu, președintele cercului, d. Al. Djuvara, ministru de industrie, Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, Take Ionescu, Barbu Pălineanu, Emil Petrescu, pref. Capitalei și Mihalcea. In special cuvântările d-lui ministru de comerciü și d-lui primar al Capitalei au fost foarte mult aplaudate. la tot timpul serbării a domnit o armonie și un entusiasm mare. Danțul a ținut până dimineața. Cas. Iotrunin-Conferințe — Societatea științelor medicale din București va ține ședință mâine. Luni, 1 Decembrie, orele 8 jun. seara, în amfiteatrul spitalului Goițea, fiind la ordinea zilei : 1) D. P. Samarian : a) Abcese supurate consecutiv unei adenite, care a provocat moartea la un erecosifilis; E) șancru sifilitic amigdalian; 2) D. Eraclie Sterian : Două cazuri de coxotuberculoză tratate cu apă de mare; 3) D. Iorgulescu (Babadag): Chiste idatice abdominale; 4) D. Crăciuneanu : Două complicațiuni rare ale febrei tifoide ; 5) I. Ion Jianu : Tumoare retrooculară, vindecare ; 6) Prezentare de bolnavi. Un mănunchiu de elevi ai liceului Bălteanu, cu ajutorul și din inițiativa d-lor Emul Bălteanu, profesor la liceul Sf. Sava și Șt. Goraș, profesor _ _ . la gimnaziul Cantemir Vodă, an pusi-cuantin la termen lel 163/s. r.IUUI I Decembrie 109S Pepinierele de Vite Altoite ALE 2940 PRINCIPELUI B. ȘTIRBEY. Crăpșani Reducând numărul vițelor altoite și plantându-le intr'un teren nod, a obținut cele mai frumoase Vite viguroase. Vițe sănătoase. Vite selecționate atât ca port-altol din Pepinierele Buftea cât și alte nie din Viile Știrbey, Drugușanî GromastaLele sa primesc prin corespondențâi 1a Direcțiunea Pepinierelor Știrbey, Drăgășani Produsele Știrbey, ?i la W. Staadecker Calea Victoriei, 121 Str. Smftrdan 20 ■ ^WElflTRECPTET" k in caUMe și construcțiune sau dovedit cele mai moderne ■ Flacarl « Aburi 1 ORIGINALE ..FOWLER1 funcționând prin ardere de paie sau ori-ce alt combustibil, cari au |u fost introduse, cu cel mai mare succes, de peste 50 de ani, în Sg toate țările din lume, și cari prin funcționarea lor sigură și ire |g prosabilă garantează o arătură rațională, producând cea mai mare 1% cantitate de arătură zilnică. . ||§ In România lucrează astăzi peste 60 de pluguri cu aburi ■ originale ,,Fowler“ puse personal în funcțiune de "0-1 Julia« 8ixon INGINER SI REPREZENTANT GENERAL AL D-LOR M BUCUREȘTI, STRADA ARMAȘULUI, No. 6.____, iar în jBncurescl la JOHN FOWLER & Op-bazele unui cerc cultural cu numele «Lumină pentru toți». Scopul acestui cerc cultural e ținerea de conferințe, șezători artistice literare și citirea de reviste și cărți cu cuprins instructiv și folositor. Azi. Duminică 30 Noembre, orele 8 seara se va inaugura acest cerc cultural în localul liceului Bălteanu, calea Moșilor No. 162. — Societatea agrară va ține azi, la orele 3 d. a., o adunare generală extraordinară. SGRISÖrT diI FIUME Grava deraiare din Abbazia. primnut Un tramvai, plecat din Lovrana, stațiune balneară 3 km. departe de Abbazia, după un parcurs de câteva minute deraia mergând afară din șine pe o distanță de 30 metri, intrând după aceea în zidul unei case și făcând o gaură de aproape 30 cm. Zgomotul fu asurzitor iar zăpăceala de nedescris. In timpul deriere, 4 pasageri sărind din tramvai se răniră destul de grav, pe când conductorul și mecanicul sunt răniți de moarte. Autoritățile anchetează.. La locul catastrofei este un adevărat pelerinaj. Misterul unui balon Bra s’a semnalat deasupra orașului un balon, în nacela căruia erau două persoane care agitau un steag tricolor. După câteva tururi s’a îndreptat spre portul militar Pola. Acesta este balonul „Cognac“ a Aeroclubului elvețian, condus de către Vitorio de Beauglair. El fu înălțat Sâmbătă la Bitterfeld (Saxonia) și după o călătorie de 50 de ore se coboră ora lângă Casare, provincia Pisa. Balonul trecu deasupra Alpilor, deasupra Istriei și traversă Marea Adriatică. Torpilor scufundat încă de Luni 24 c. se zvonise că torpilorul de cl. 1 „Huszár“ s-a scufundat. Știrea se confirmă că torpilorul plecat din portul Pola înspre Dalmația se ciocni de o stâncă, căpătând o gaură colosal de mare, după câteva minute torpilorul se scufundă. Corpul profesoral amenință cu greva Profesorul De Castra, eșind la pensie, a cerut consiliului comunal acordarea unei îndemnizări anuale de 300 coroane pentru locuință, pe de-asupra pensiei. Consiliul comunal refuzând pe motiv că De Castra părăsește Fiume, voind să-și petreacă bătrânețele în orașul natal Pirano (Istria) unde îșî are și familia, corpul profesoral a decis să părăsească cursurile. In urma intervenției unui inspector școlar, au decis să aștepte în liniște rezultatul ultimelor demersuri. De Castro este foarte iubit pentru munca fără preget ca a depus-o în favoarea atâtor generații. El a fost profesor 38 de ani. E. D. Z. Fariul tic la magazinul Luvru Un furt s’a săvârșit era la magazinul Luvru din calea Victoriei, în următoarele împrejurări : Băiatul Carol Veneer, nepotul limplărului Velner, din bulev. Maria, și care fusese trimis de unchiul său să aranjeze niște lucru de tâmplărie, a pândit momentul când nu a fost văzut de nimeni și a furat o bucată de stofă de un metru, în valoare de 300 leî. El a fost arestat la circ. 4. Cas. Shimy Laferaia&ml DUMINECĂ. ♦ Epidemia de scarlatina, care bintuia în jud. Dorohoi, este pe cale de a se stinge în urma măsurilor ce s’a fi luat de către serviciul sanitar. ♦ Direcțiunea sanitară a deschis o infirmerie în Socet (Teleorman) unde bântue scarlatina. ♦ Epidemia de scarlatina, care bântuia în Trușești (Botoșani), in urma măsurilor luate, s’a stins Infirmeria din acea comună s’a închis. ♦ Au fost numiți: D. C. Sipsomo, avocat al Statului cl. I pe lângă instanțele judecătorești din Capitală și județul Ilfov, in locul lui I. A. Filitis ; d. Gh. Malcoci avocat al Statului cl. I pe lângă aceiași instanță în locul d-lui Gh. Danielopol, demisionar; D. G. Schina, avocat al Statului cl. I-a pe lângă serviciul domenial al Dobrogei, în locul vacant; D. N. Th. Ștefanescu, avocat al Statului cl. II-a pe lângă instanțele din jud. Ilfov și Capitală, în locul d-lui G. C. Schina. ♦ D. Emil Costinescu, ministrul finanțelor, care a plecat era dimineață la P.Neamț, se va întoarce în Capitală Marți dimineața. ♦ In cătunul Vicoleni, pendinte de comuna Ungureni, (Botoșani), s’a înființat o infirmerie de scarlatinoșî, din cauza scarlatului care bântue în acel cătun. ♦ In județul Dolj, funcționează 35 de infirmerii. Se știe că Doljul este unul din cele 8 județe, în care se experimentează noua reformă sanitară. ♦ Comissiunea de disciplină de pe lângă ministerul de finanțe a fixat zilele de 11, 12 și 13 Decembrie pentru judecarea funcționarilor menținuți în ordonanța d-lui judecător de instrucție în afacerea fraudelor de la vani poștei. ♦ D-nii doctori colonel Papilian, medicul șef al corpului II de armată și locot.-colonel Grozeanu, medicul și al diviziei IV-a de infanterie, au aspectat erî, din punctul de veder sanitar, reg. 4 Ilfov No. 21, pg. de escortă și compania sanifară. Azîd niî docorî colonel Papilian și locot-colonel Grozeami vor inspecta școala de artilerie și geniu și scena de război. Mâine dimineață vor inspecta regimentele 2 și’ 10 de artilerie, iar după amiază’ regi călărași și cele de roșiori. Cu aceata se închee inspecția generală unitară a trupelor din garnizoana București, pentru anul acela. ♦ sau prețul oficial al cerealelor, pe ziua de 28 Noembrie, comunica ministerului industriei și comorfilui, pe suta de klgr. : Londra.—Grâu, greutate 75 kg., 21 fe î și 70. Porumb, greutate 77 kg., 4 lei și 97. Orzul, greutate 62 jim. kg, 15 leî și 29. Ovăzul, grevate 47 juni kg, 12 leî și 56. Rivers. — Grâu, calitate, superiori, 20 lei și 7/8 ; mijlocie, 20 lfiî și Va; inferioară, 19 leî și Va- Seară «Helena», 17 lei și 1/i ; mildovenească, 17 leî; muntenască, 16 lei și stu orzoaic moldovenească 18 leî, oral 15 leî jum. orzul furager 13 ei și Vg, ovăzul 12 leî jum., rapița leî 31 jum., naveta 32 jum.,porumbul leî 14%, la termen leî 14 jum., cincuantin leî 16%, cin-Brăila. — Grafi, greutate 78—79 klgr., 20 lei ; greutate 76—77 klgr. 19 leî ; greutate 72—73 kigr, 17 lei și 80. Porumb, 13 leî și 60; orz,12 leî și 10 ; ovăz, 10 leî și 20; secară, 15 leî; fasole, 16 leî și 30. Constanța.—Grâu, greutate 78— 79 klgr., 19 leî și 80 ; greutate 74—17b kigr., 18 leî și 40 ; greutate 70-71 kigr., 17 lei și 90 Porumb, 13 leî și 20 ; ora, 12 leî și 80; ovăz, 11 leî și 20; secară, nominal. ♦ Ministerul instrucției publice, în urma unui raport al driui Hazu, inspectorul școalelor de meserii din țară, a mijlocit la ministerul industriei și comerțului ca să se îngădue absolvenților școalelor noastre inferioare de meserii să deschidă ateliere la orașe,—lucru ce le este acum interzis de către corporațiile respective Nu se pot trimite absolvenții școalelor inferioare la sate, pentru că acolo sunt absolvenții școalelor «elementare» de meserii. Atelierul pe care l-afi deschis trei absolvenți ai școalei superioare de meserii din Dorohoi în localitate a fost închis prin intervenția corporației. Pe de altă parte, patronii atelierelor, la cari sunt trimiși absolvenții să intre ca lucrători, nu vor să fie seamă că eî a fi absolvit cursurile unei școli a Statului ci se oferă cite 7 ’ leî pe săptămână ca și elevilor. O Erî d. a. s'a fi întrunit la ministerul domeniilor membrii comisiunei hipice din ministerul domeniilor. D. M. Anania, agent de control pe lângă regiunea silvică din Iași, a fost suspendat din funcțiune, dovedindu-se a fi avut amestec în afacerea fraudelor săvârșite cu pădurile Statului din jud. Neamțu. ♦ Discuția Adresei la Mesagiul Tronului va începe la Cameră după ce se va termina discuția de la Senat. In cazul când la Senat discuția ar fi amânată sau întreruptă, biuroul Camerei va lua alte dispozițiuni și va aviza personal pe d-niî deputați. ♦ Un grup de studenți universitari a convocat pentru azî la orele 10 dini., pe colegii de la toate facultățile, la o consfătuire la Universitate, spre a protesta în contra injuriilor aduse studențimei intr’un ziar de seară, cu prilejul incidentului petrecut aîastă erî la Universitate. 4 Consiliul de administrație al Casei de depuneri în ședința sa de aseară, a ales ca președinte pe d. Em. Culoglu. Pentru tragerea de la ministerul de finanțe au fost desemnați, prin tragere la sorți, d-niî D Bndirescu, senator și Gh. Draga, deputat. 4 Aseară s’a reluat la Teatrul Național drama d-lui N. Pandelea «Ultimul Vlăstar». Spectacolul s’a început cu comedia intr’un act a lui Georges Courteline «Liniștea casei» (La paix chez soi), tradusă de d. I. Basarabescu și jucată de d-na Ionașcu și Liciu. Despre «Liniștea casei» — nouă pentru repertoriul Teatrului — se va vorbi în «Săptămâna teatrală» i de Jouîi Serviciul Telegrafic al ziarului ,, Universul BIN TABA Sinuciderea unei fete Brăila, 29.—Aseară, la orele ni, d-șoara Pamfilia Ap. Barbuni, in vârstă de 15 ani, din str. Mormintelor, s’a sinucis otrăvindu-se. Cauzele acestui act disperat nu se cunosc. Ancheta Brăila, 29:—D. procuror Eremia si d. jude de instrucție Căpitănescu precum și comisarul Popescu de la siguranță, s’au dus la magazinul comercianților Suluca și Mănescu, declarați in stare de faliment, spre a constata reclamaațiunile făcute de mai mulți creditori, cum că numiții comercianți ar fi sustras marfă. Procesul moștenitorilor Arapi cu primăria Botoșani. 29.— Tribunalul, judecând azi procesul moștenitorilor defunctului Arapu contra comunei Botoșani, căruia îi pretind despăgubiri pentru captarea isvoarelor de la Bucecea, a respins acțiunea reclamanților, condamnându-i la 200 lei cheltueli de judecată. Amănunte asupra crimei din Cernavoda Constanța. 29. — Cititorii cunosc amănuntele crimei dela Cernavoda, unde sa presupune că comercianții Aristide și Iani Ciacalopol au ucis pe un fost servitor al lor, Ștefan Boscu zis Sarafof. Azi judecătorul de instrucție a început cercetările, ascultând martori din a căror depoziții rezultă că nu e crimă comisă cu voință, ci din imprudență, in următoarele împrejurări: Aristide, jucându-se cu un revolver Brown și neștiind că este încărcat, arma a luat foc lovind din greșeală pe Ștefan Boscu, care, după cum se știe, a murit. Judecătorul de instrucție negăsind vinovați de crima din Cernavodă pe Aristide și laicalopol, a dispus eliberarea lor. Boicotul mârtuirilor austriace Galați, 29.—Mai mulți mari agricultori din localitate agită ideia de a se forma și aci o ligă de boicotare a mărfurilor austro-ungare, mai ales a uneltelor agricole. — Se anunță din Constantinopol că și mărfurile românești, cari sosesc cu vapoare austriace, sunt supuse boicotului. Un vapor al societăței ,,Lloyd“ a fost amenințat să rămână fără alimente și numai în schimbul unei mari sume de bani dată unui căpitan grec din Constantinopol, a reușit să le procure în mod fraudulos. Vapoarele de curse ale diferitelor societăți cum și vapoarele noastre de război au început a intra în docuri. Circulă numai vaporul rusesc între Odesa-Galați, Ismail și Reni, și vaporul românesc între Galați- Brăila-Sulina. Sinucidere.—Anelictii.— Proces amânat.—Diverse lași. 29. — Se anunță din Andrieșeni că femeia Catinca Sardoc, azi noapte,, pe la ora 12, s’a sculat din somn și eșind în curte s’a aruncat într’o fântână înecându-se. Numita era de mai multă vreme bolnavă. — „Universul“ a vorbit la timp de oarecare neregularitățî constatate cu ocazia recentelor recrutări din jud Bacău, unde niște tineri au încercat să mituiască pe doctorul recrutor și au fost dați judecății. După cererea procurorului, s-a deschis o anchetă și contra unui ck căpitan, dr. recrutor de atunci, sub cuvînt că ar fi implicat în acele mituiri. Curtea de apel a amânat pentru ziua de 5 Decembre pronunțarea sentinței în procesul dintre ministerul domeniilor cu exploratorul de păduri Fondianer din Piatra-N. — Luni se întrunește consiliul de familie la tribunal sec. I, propus pentru d-na Adela Gr. Gogălniceanu. Din partea d-nei Kogălniceanu vor figura d. M. Cantacuzino și Grigore Ghica-Delenî. — Astă-seară se întrunește senatul universitar spre a cerceta titlurile și lucrările candidaților la catedra de igienă la facultatea de medicină din Iași. — La 7 Decembrie va sosi la Iași d. ministru Haret, și în acea zi se va duce la Podul Iloaei, unde va prezida o serbare școlară. — S’a hotărât ca desbaterile procesului dintre d. dr. Șumuleanu cu cârciumariî din Iașî să se facă in sala teatrului din Vaslui. Accident de vapor. •— Cornisie interimarii. Tulcea, 29.—Azî, la ora 10 dim. cu vaporul „Demostene“ sub pavilion elen, ce trecea spre Sulina, încărcat cu scânduri și cereale, în dreptul farului din portul Tulcea, făcând rondou, s’a aplecat mult într’o parte din cauza vîntului. Din această pricină o însemnată cantitate de scânduri a căzut în Dunăre, făcând ca vaporul să fie în pericol. Mulțumită măsurilor grabnice, vaporul a putut scăpa continuându-și drumul. Scândurile au fost prinse și trimise la Sulina pentru reincărcare. In urma demisiei întregului consiliu comunal, d. Atanasiu, prefectul județului a recomandat pe următoarele persoane care să compună comisia interimară: D-ni. Gh. Șerban, președinte; C. Moisil, prof., vicepreședinte ; d-niî Ion Nicolau, G. Țuțuianu și G. Turumașcu, membri; și Brod a fost arestat și împușcat un preot pentru că a ținut o cuvîntare patriotică. Roosevelt și canalul de Panama Londra. 29.—Președintele Roosevelt, despre care unele ziare au afirmat că, la cumpărarea canalului de Panama, s’ar fi ales cu un mare câștig, a hotărît să dea in judecată acele ziare pentru calomnie. Prima acțiune va fi intentată ziarului «World» din New York. Un act de independență al guvernului turc Constantinopol, 29.— Se știe că anul trecut s-a hotărât, în înțelegere cu marile puteri, o urcare a tarifului vamal cu 3 la sută asupra mărfurilor ce vor intra în Turcia. Această sporire era făcută în vederea acoperirea datoriei publice a Turciei și cu această ocazie puterile numiseră niște delegați care să controleze ca această măsură să fie observată. Acum guvernul turc a lansat o circulară către toate oficiile vamale ca să nu mai permită pe viitor controlul acestor delegați . asupra agenților vamali turci. Alegerile din Turcia Constantinopol, 29.— Rezultatul alegerilor din Constantinopol a fost proclamat azi dimineață. A fost aleasă lista junilor turci,compusă din Ahmed Riza, ministrul justiției, Djahid, redactor la ziarul «Tanin», un ulema și alți doi funcționari turci; doi avocați greci, doi aruncațî armeni și un israelit, funcționar in regia monopolurilor statului. Până acum a a fi fost aleși 250 de deputați, dintre cari 40 creștini și 3 israeliți. Comitetul junilor turci are până acum 100’de deputațî. Președinte al parlamentului va fi [ales probabil Ahmed Riza. Efectul discursului lui Polony în Camera ungara Budapesta. 29. — Destăinuirile făcute de fostul ministru de justiție, Polony, asupra modului în care s’a format actualul cabinet a făcut senzație. Cea mai mare parte a Camerei consideră aceste destăinuiri ca o greșală. Chiar marea majoritate a partidului independent, din care face parte și Polony, critică acest discurs. Câțiva amici ai fostului ministru de justiție,dușmanii ministrului de interne Amirassy și partidul catolic popular sunt aceia cari aprobă destăinuirile făcute. Efectul pe care il va avea acest discurs asupra politicei viitoare nu se poate încă aprecia. * Probabilă retragere a lui Kiamil pașa Constantinopol, 2.9.—Marele vizir s’a exprimat față de mai mulți deputați că se simte obosit, dar că mai are destulă putere ca să poată reprezenta și apăra guvernul în parlament. După ce ’șî va îndeplini această datorie, dineul se va retrage de bună voe din viața politică, dacă interese superioare politice nu-i vor dieta să facă aceasta chiar înainte de deschiderea parlamentului. Goană contra tricolorului românesc Arad, 29. — Ministrul de interne Andrassy a dat un ordin prin care negustorii sunt opriți a ține vrieo marfă în trei culori, și nici chiar împachetată în hârtie de vreuna din cele trei miori. Pe baza acestui ordin, poliția din Orăștie a confiscat de prin prăvălii și de pe la particulari tot ce era trei culori și apoi a dat ordin ca in zece zile să nu se mai găsească prin prăvălii nici una din cele trei culori. Colecție regală de tablouri de vînzare Paris, 29. — Telegramă din Bruxelles. Regele Leopold are de gând să vîndă frumoasa lui colecție de tablouri, care conține, între alte tezaure, și un Rubens pe care regele la plătit acum 20 de ani cu 200.000 franci. întrunirea consistoriului mitropolitan din Sibiu Arad. 29.— Consistoriul mitropolitan ținut la Sibiu ca for apelativ, n’a intrat la judecarea afacerilor de la Caransebeș ci a retrimis-o senatului bisericesc, singur competent în afaceri disciplinare canonice. Amănunte asupra deschiderei parlamentului turcesc Roma, 2.9. -Telegramă din Milan.Corespondentul ziarului «Gorriere della sera» a intervievat pe ministrul de interne Hilmi-pașa asupra iminentei deschideri a Parlamentului. Ministrul a declarat că ceremonia inaugurărea se va face neapărat Joi 4 Decembrie. Sultanul va asista la deschidere. Se socotește că vor fi prezenți 200 de deputați, adică două treimi din întreaga reprezentanță. Până la începerea lucrărilor vor sosi și ceilalți deputați. Peste câteva zile vor fi numiți și senatorii. Lista propusă de guvern se și află în mâinele sultanului. Zilele aceste se va publica programul ceremoniei inaugurale,care așteaptă acum să fie sancționat de Sultan. Ceremonia se va face chiar în localul Parlamentului. Aspre măsuri engleze în India Londra. 29.—Nouie legi penale introduse ori de guvernul indian conțin dispoziții ca și pentru starea de asediu. Astfel, toate delictele politice cad în judecata tribunalelor sumara speciale. Aceste tribunale sunt ca și cele de război și. Pentru toate afacerile cari vin la aceste tribunale,nu se face nici o instrucție. Ziarele engleze sunt foarte mult satisfăcute de această măsură care trebue să reprime mișcarea anti-engleză a naționalităților indiene. Dacă răsvrătirile ar dura încă, se vor lua măsuri și mai severe. înlocuirea ambasadorului german din Roma Berlin. 29. — Actualul ambasador german la Roma va fi în curând înlocuit de consilierul de legațiune Jagor, actualmente funcționar la ministerul de externe. Castro dorind restabilirea relațiilor cu Franța Paris. 29. — Președintele republicei Venezuela, Castro, sosind aci, a trimis o scrisoare lui Pi ichem, multțumindu-l pentru priotirea amicală ce i s’a făcut de republică și declarându-se dispus a intra în tratative cu Franța’ pentru restabilirea bunelor relațiuni intre cele două republici. Asquith și Camera comunelor Londra. 29.—Declarațiunea primului ministru Asquith că guvernul, cu toată opozițiunea Camerei comunelor, nu va disolva această Cameră, nu surprinde pe nimeni. Camera e acum de acord cu guvernul pentru reformarea Camerei lorzilor, micșorându-i-se numărul membrilor ereditari. Guvernatorul Gauțieî bombardat de polonezi cu ouă clocite Viena. 29. — Telegramă din Lemberg. — La Universitatea de aici s’a solemnizat azi promoțiunea la doctorat, sub auspiciile împăratului, a mai multor studenți, fiind de față și guvernatorul Galiției, Bobrinski. După terminarea ceremoniei, studenții polonezi au început să luieze pe guvernator, să-l înjure și să arunce în el cu ouă clocite. Polonezii au făcut această demonstrație din cauză că Bobrinski a înființat la Universitate două nouă catedre rutene. E temere că demonstrația de azi va fi inceputul unor noui și mari desordini studențești in Galiția. Un domnitor care leșină la masă Berlin, 29. — Din Oldemburg, se depeșează că marele duce domnitor a leșinat de câteva ori înainte și în timpul marelui prânz oferit deputaților Camerei de acolo. E probabil că pricina acestor leșinuri nu e vechea boală de inimă a marelui duce ci mai curând noua boală de stomac de care suferă. Lupta economică între Germania și Boemia Berlin,—«Vossische Zeitung» reproduce circulara deputatului ceh Klovac, pentru boicotarea mărfurilor germane în Boemia și amenință cu Închiderea fruntariilor germane pentru produsele cehe intre cari și toate soiurile de bere._______ _ _______ DIN STREîMTATE Conflictul olandezo-Venezuelan New York, 29. — După o știre primită din Willemstadt, două vase olandeze, gata de luptă, afi fost trimise ora spre Venezuela. (A. B.) Noul împrumut rusesc Petersburg, 29.—Duma a adoptat cu o mare majoritate legea prin care se autoriză ministrul finanțelor a contracta un împrumut de 450 milioane de ruble. Primul-ministru englez contra lorzilor Londra, 29. — Vorbind la un prinț ce s’a dat la clubul național-liberal, d. Asquith a zis că guvernul a menținut autoritatea sa ca amic al păcii. Atacă în urmă Camera lorzilor pentru că a respins chiar înainte de a o discuta măsura privitoare la debitul băuturilor. Aceasta a dat lumii un spectacol grotesc, umilind principiile guvernării populare." Guvernul nu va propune disolvarea Parlamentului decât atunci când va crede că e oportun, însă niciodată din ordinul lorzilor despre care Asquith spune că sunt un corp iresponsabil și incapabil de a reprezenta pe alegători. (A. R.) împușcarea unui preot ortodox în Boznia Londra. 29. — Ziarul «Daily Mail» află din Belgrad că s’a interzis preoților ortodoxi să fie predici. Intr’un sat dintre Sarajevo ÎNTÂMPLĂRI gü PHTALA Furtul unor cercel Circ. 2 a arestat pe Florica Chirculescu, din str. Carol Davila No. 20, care fiind chemată de d-na Grătunescu ca să spele niște rufărie, după ce a isprăvit, a scotocit prin casă și a furat 2 cercei și un covor. , Nenorocirea dela gara de i\ord Eri de dim. muncitorul Achim Gheorghe, din str. Clopotari 22, pe când curăța niște vagoane la magazia 2 de la mica viteză din gara de Nord, a fost apucat între vagoane și tamponat. Intr’o stare disperată el a fost dus la spitalul „Filantropia“. Accident de trăsură. Un accident de trăsură s’a întâmplat ori pe la orele 1 în str. Știrbey- Vodă, în fața școalei Poenaru. Un copil, jucându-se în fața școalei, a fost ușor confusionat de o trăsură de piață. Diverse Arestări.—A fost arestat Nicolas Petre, din șoseaua Domniței 5, pentru că a furat un coș cu peștode laO chilograme de la pescarul Gheorghiu din piața Ghica. — Un anume Costică Georgescu, din str. Nerva Traian 45, a fost arestat pentru că a intrat în casa de prostituție din str. Cantemir 55, făcând un mare scandal, spărgând geamurile și bătând fetele. — Femeia Maria Niță, servitoare la spitalul Colțea, implicată în furtul mai multor obiecte de la acest spital, a fost arestată de poliția Capitalei. O CVGF,TARE JPE ZI Știința și filosofia se ocupă de tot ce se poate închipui, afară de aceea ce trebue să facă omul ca să devie mai bun și să trăiască mai bine. _____ CRONICA ȘTIINȚIFICA Încălzitul și sănătatea noastră Dacă am începe să-I vorbim cuiva de cusururile încălzitului, desigur că n’am prea fi ascultați. Și cu drept cuvânt. Lumea se muncește din răsputeri cu dezlegarea chestiei unui încălzit cât mai eftin , și noi să venim să-I vorbim de cusururile lui ! Totuși lucrurile nu trebuesc privite numai în acest fel. Și pentru aceasta venim și noi să vorbim cititorilor „Universului“. De aceia gindim, că o să fim ascultați, adică rândurile acestea au să fie cetite. Inchipuiți-vă, cititorii mei, nu o sobă de teracotă, nu una de olane, nici una de zid, după cum nici una de tacifi ci una de tablă, simplă ș ieftină, luată după recomandația generală, că încălzește minunat și numai cu două bucățele de lemne. Inchipuiți v-o unde vreți, în casa unei familii sărace în care se învârtesc toată ziua și cei bătrâni și cei tineri și cei mai mari și cei mici , ori în casa unui meșteșugar, care la căldura ei lucrează toată ziua și o bună parte din noapte. Mulți din d-voastră vor zice : ne-am închipuit-o. Și vor adăoga , bine, că o au. Eu nu voi spune alt-fel , dar vă, întreb : Știți, că pe lângă încălzitul ei, care folosește, împrăștie în casă otrava, care cu siguranță absolut» strică. Vă veți mira mult. Dar aga î." De abia acum se va putea vedea miezul acestui articol. Din punct de vedere al sănătăței noastre sobele de tablă, de tablă și saplă, nu pot fi de cât de osândit. Și iată pentru ce. Pentru că odată cu căldura răspîiK dese gaze otrăvitoare, cari sunt inspirate odată cu aerul. Atunci ce-î de făcut? Să le înlăturăm ? Cam greu, însăși răspândirea lor mare arată motivele puternice, de care a conduse lumea, când le cumpără. In primul rând estinătatea lor ți în al doilea rând economia de lemne-rată motive puternice . Lumea se bucură, că’ieftine, se bucură că încălzesc repede și fărămulte lemne. Că sobele acestea răspândesc gaza otrăvitoare, cari cășunează dureri de cap, amețeli, greața, paloare, slăbiciune, lipsă de poftă de mâncare, vărsături, că slăbesc și îmbolnăvesc încetul cu încetul pe acel cari binecuvântează căldura lor ; lumea nu știe. Ș’apoi chiar de-ar ști ? N’are mijloace pentru ceva mai bun. Totuși să nu credeți, că nu-i un leac. Ști încă unul simplu. Sobele vor rămâne la locul lor ; numai acel cari cer căldură de la ele să îngrijască ca focul să ardă cu putere. Să care ca soba să tragă. Să nu mai lase să fâșie un tăciune și portița deschisă. In felul acesta în mare parte gazele vor eși pe coș , iar lumea se va putea bucura de o căldură aproape curată, nevătămătoare. Ce-i dreptul se vor arde ceva mai multe lemne , dar nu așa de multe, ca să facă încălzitul prea costisitor. In schimb însă plusul de lemne nu va feri de cusururile, de relele de cari am vorbit. M. Botez.