Universul, decembrie 1908 (Anul 26, nr. 331-358)
1908-12-04 / nr. 334
ANUL XXVI No. 334.— Jour 4 Decembrief908.— Fondator LUIGI CAZZA,VILLA.N CELE DIM URMĂ ȘTIRI DIMXUMEI ÎNTREAGA «EDĂCȚII ȘI ADMI 5 bani in România.—I0 bani în străinătate — iî, Strada Brezoianu fi, Victima drensei amoroase din Brăila. (Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercur, 3 Decembrie.—Părintre Soloma Catoli» Miercuri, 16 Decembrie.-Adelaida Răsăr, soarelui 7.48. Apusul 4.36 ■ ' n ■ ii-mm* inimmro^a»- ««*"-«» «Universul» are urmâtoarele linii telefonice : Administrația. ..... 6.62 Redacția............................ 12.88 Gomaniciri cu străinătatea . 20/56 ■ [UNK]—IVMViimpi—-------București, 3 Decembrie GoiMțnie litsraare Opinia noastră publică se rostește tot cu mai multă hotărîre in chestia tratativelor dintre guvernul nostru și cel austro- ungar pentru retnoirea convenției comerciale. Pe lângă cererile formulate in întruniri publice, am avut de înregistrat tot mai multe manifestațiuni ale corporațiilor speciale, ca de pildă sindicatul «Ialomița», soc. Centrală ele medicină veterinară, societatea «Agrară» a marilor proprietari etc. Toate se rostesc în același sens. Guvernul să nu facă concesiuni decât în schimbul asigurării exportului nostru de vite în Austro-Ungaria. Un punct important din negocierile noastre cu monarhia vecină e deci încheiarea unei convenții veterinare. Spre ’a pune publicul în măsură să judece bine această chestiune, ne am adresat d-luî veterinar-inspector I. Petrescu Pejan, despre a căruia conferință desvoltată la societatea centrala de medicină veterinară am vorbit in articolul nostru de la 14 Noembrie. D-sa a binevoit să ne trimeată următorul articol asupra căruia atragem deosebita atențiune a cititorilor noștri. Nu de ori, de aîaltă erî,—scrie d. Petrescu-Pețan—România e preocupată de cestiunea convențiunilor veterinare. Sunt aproape 30 ani de când cestiunea s'a impus în chip brutal, prin închiderea granițelor despre Austria și imposibilitatea pentru noi a găsi o altă țară unde să ducem vitele, sau o modalitate de a le duce în acea țară, chiar când am găsit-o, cum a fost de exemplu Italia. Gestiunea pentru România a fost cu atât mai gravă cu cât a găsit țara nepreparată a putea trece printr-o criză economică de vite, cum a fost acea de la 1883 și care se continuă și azi. Dacă România ar fi avut capitaluri , dacă ar fi fost o mare putere care să com impue drepturile ei comerciale, în anumite cercuri politice din străinătate, dacă ar fi avut producători de vite și negustori de vite mai preparați a înțelege rosturile cestirilor economice, ar fi fost cu totul altceva,—ar fi înțeles pe data că marfa trebue transformata, că în loc de vite trebue să ducem carne, că pentru carne trebuesc aparate,”usine anume unde cărnurile să fie preparate, aparate frigorifere, respectiv vapoare anume cu frigorifere și ar fi căutat țările unde să poată să desfacă vitele sub formă de carne. Dar n'a avut cine să facă acest lucru. • Producătorii noștri nici nu cunoșteau limbi străine, spre a intra’în relațiuni cu țări îndepărtate, nici capitaluri n’au pus în joc și nici inițiativă n'au avut. E proverbială lipsa de inițiativă a agricultorului român: «dacă o vrea Dumnezeu, toate ce fac», asta e credința lui, in «materie de vite știa că-i vine negustorul în bătătură cu galbenii cu zimți și că-l roagă să-i «dea marfa. Iar acesta—negustorul—știa să înșele cât putea 4BSÍ mult la tocmeală, «la pereche», căci vânzarea nu se făcea cu cântarul, și apoi cireada odată formată o pornea spre Budapesta sau cel mult Viena. De cele mai multe ori nici nu avea nevoe să ajungă până acolo, căci negustorii unguri și nemți îi ațineau calea la Brașov și Sibiu sau la Cernăuți , și târgul se făcea acolo. Totul era terminat. Când însă Austria a închis granițele, negustorii noștri neștiind alt drum, iar producătorii nici pe atâta, țara a rămas deodată plină de o marfă , vite preparate pentru vînzare, u și pe care n’avea cine să o cumpere. Atunci s’au perdut averi acumulate prin muncă de zeci de ani. Atunci s’au ruinat o mulțime de familii onorabile care își irigaseră avutul în aceasta ramură de producție națională. Dar ce, numai Austria era pe lume ? se putea pune întrebarea. Ce, nu se găsea alt debușeu în altă parte? De, cu rușine trebue să spunem că pentru România producătoare de vite la 1883, aproape ca și azi, Austria era singurul debușeu ; aceasta din cauză că vitele noastre, marfă cu mult inferioară celei care se căuta pe piețele streine, numai în Austria avea cumpărători. Acolo era o populație săracă care mânca și carne inferioară și chiar o găsea gustoasă. Că une ori erau și vite de calitatea Da, e incontestabil. Și la București se fac vite de frunte. Dar câte? Am fost veterinar director al abatorului și știu : nici 10 la sută. Acelaș lucru era și cu Austria. In numărul viitor vom continua cu explicațiunile d-lui veterinar-inspector Pejan. ----UN SFA. TFF ZI Curățirea mărgeanului învechit.—Spală'L în apă căldicică în care am topit săpun. Freacă'l co perie moale și lasă'l să stea mai multe ceasuri în târâte de lemn. tribuna libera Despre Inspectorii judiciari Am citit în Universul“ observațiuniis pe cari le face Curtea de apel din Iași, proiectului de reorganizare a magistraturii, întocmit de il. Stelian și în particular criticile ce ridică în contra inspectorilor judiciari. Aceste critici sunt întemeiate numai în parte. Așa, nu este exact că toate violațiunile legilor ce ar comite instanțele de fond ar cădea sub controlul furței de casație. De pildă, o parte cere să i se admită proba cu martori, iar Curtea respinge această cerere în mod ilegal, dar omite de a menționa acest „incident“ în procesul-verbal al hotărârei. In acest caz Curtea de casație nu se poate ocupa de nelegalitatea comisă, căci pentru înalta Curte procesul-verbal este sfânt și nu se poate dovedi nimic, nici pentru nici contra unui proces-verbal. Intr’adevăr ficțiunea regală vrea ca procesul-verbal să oglindească in mod fidel tot ce s’a petrecut în ședință. Dar ficțiunea aceasta pierde enorm din valoarea ei, când se știe cum și de cine se redigează la noi procesele-verbale. In fine, în afară de violajiunile lege cari ar cădea sub controlul Curtei de casație, sunt cazurile de părtinire, când nici o lege nu este violată, cazuri cari scapă, prin urmare, înaltei Curți , atunci de pildă când se acordă unei părți amânări fără nici un motiv legal. Toate aceste fapte, și multe altele, ar putea cădea in atribuțiunile inspectorilor judiciari. Este din potrivă, pe deplin întemeiată observația Curtei din Iași, cum că inspectorii judiciari fiind numiți de guvern, ar fi oameni politici prezintând prin urmare, puține garanții de nepărtinire și independență. Acest neajuns însă se poate înlătura lesne dând Inaitei Curți de casație atribuțiunile pe care d. ministru justiției își propune a le da inspectorilor judiciari. Cu toată stima Maori, licepțiat în drept și în științe AFACEREA STEINHEÎL Prevederile judecătorului I,Leydet Judecătorul Leydei, care, după cum se știe, a condus timp de șase luni instrucția afacerei Steinbeil, a declarat următoarele unui ziar parizian: Instrucția, oricât ar fi de dibacia condușii, va trebui să se sfârșască cu un eșec în sensul că d-na Steinbeil va fi acuzată de o crimă în care ea nu a fost decât complice. Minciunile și contrazicerile ce au de scop evident să salveze pe un asasin, pe care ea a hotărît să nu-l dea pe mâna justiției și care, poate, a ucis pe pictor și pe soacra lui contra voinței doamnei Sternhell. In cazul acesta ea e vinovată numai de refuz de denunțare și de false mărturisiri. Și aceste două sunt acte pedepsibile. D-na Steinheil vrea să-șî păstreze secretul. Nici un judecător, nici un ziarist nu i-l va putea smulge. De altfel, d-na Steinheil cunoaște codul ; a trebuit să ia bune informații asupra prevederilor lui. Asasinatul și complicitatea în asasinat sunt pedepsite cu aceiași pedeapsă. Acuzata crede, evident greșit, că e în interesul ei de a nu denunța pa autorul principal al crimei. O scrisoare a lui Felix Faure cu privire la moartea lui Felix Faure, un ziar din Nantes, „Speranța poporului“, publică următoarele: Pentru că s’a revenit la Felix Faure, vom aduce la cunoștința cititorilor noștri scrisoarea aceasta, curioasă și interesantă, care sosește din Ste Ursane (Elveția): „D. judecător André va trebui să întrebe pe doamna Steinheil asupra unei mici scrisori pe care i-a scris-o Felix Faure în ajunul morții lui și a ultimei întâlniri. Originalul se află la New York, in cassa de fier a avocatului unui ziar american, care l-a cumpărat anul trecut.“ lată această scrisoare : „Vino mâine la ora obicinuită, mica mea Meg, să-ți povestesc tot ce se petrece. Au am nevoe să te văd, pentru ca să uit pentru câteva clipa, lângă inima ta iubitoare, acea fantomă, trădarea, ale cărei brațe mă string de toate părțile și-mi umple nopțile de visuri orbe. Deunăzi fu M. S.... pentru mâine s’a anunțat M... Și mai cu seamă continuă a te feri de mama ta, care are legături foarte primejdioase pentru tine și pentru mine. Un sărut“. LĂPTĂRIA „BUCUREȘTI“ (Societate cooperativă) —In jurul constituirei sale— Laptele care se consumă azi în București, provine de la vaci și bivolițe crescute cele mai multe în jud. Ilfov, în comune mai apropiate sau mai depărtate de circumferința orașului, sau de la unele (mai puține) chiar din oraș. Iată cu aproximație care este situația actuală, după datele înregistrate de serviciul veterinar comunal (serviciul de control al laptelui) și de serviciul veterinar al jud. Ilfov. In Capitală sunt 5816 vite de lapte și anume : 2283 vaci și 3533 bivolițe, cari ar da aproximativ 27.830 litri lapte zilnic. Această cantitate de lapte se desface în oraș prin 319 cotigefaetoana și prin 337 persoane ce-1 desfac cu cobilița (cu câte două vase). Toți acești lăptari locuesc pe 105 străzi din oraș, ocupând 683 curți. In comunele vecine orașului sau situate împrejurul său, cam 18, numărul vitelor de lapte care procură orașului acest aliment, sunt aproximativ în număr de: 11.650 vite (vaci și bivolițe la alaltă), care ar reprezenta în medie aproape 60.000 litri lapte, zilnic, cu aproape 800 cotige. Tată comunele: Domnești, Militari, Pcjtelimon-Dobroești, Roșu, Băneasa- Iierăstrău, Popești-Dragomirești, Budești-Cioplea, Măgurele, Popești-Leordeni,Golentina-Fundeni, Jilava-Mirlari, Chiajna, Tunari, Afumați, Bobești-Bălăceanca, Bercenii- Dobreni, Darvari-Ciorogârla și Ctopeni. Dintre cari: Pantelimon, Dudești și Cioplea au fiecare aproape câte 2000 vite de lapte. Și este foarte interesant de relevat și reținut acest prim punct de cifre, căci asupra acestui număr de vite, de lăptărie, de comune, de cotige și de bidoane, ar trebui să se întindă controlul sanitar al orașului ; dar, n’avem nici autoritatea, nici putința de a-l face, și se înțelege de la sine pentru ce și cum ! Zilnic (și aproape toată ziua) se perindă pe stradele orașului „faetoane“ purtătoare de bidoane cu lapte, ale alimentului de primă necesitate, care ar trebui să fie și de primă calitate. Condițiunile esențiale ca un lapte să fie bun, în accepțiunea proprie a cuvîntului sunt: să provină de la vita sănătoase, adică să fie sănătos și să fie curat, adică nefalsificat, neamestecat cu alte substanțe—indiferent oricare ar fi. Ambele condițiuni sunt de o importanță egală și dacă nu sunt deopotrivă luate în considerație și respectate, pericolul este aproape acelaș; dacă laptele provine de la o vită bolnavă, cu tuberculoza, cu friguri , dacă lăptarul e tuberculos, sau are in casa sa febra tifoidă, dezinterie, maritină etc., dacă e din fire bolnav de.... murdărie, sau mulge, laptele fără să se spele el pe mâini sau fără să speli țâțele sau dacă mulge în vase murdare și nespălate (sau spală sfârcurile cu lapte muls pe care îl lasă apoi acolo...), dacă îl amestecăm cu apă, sau cu lapte de la altă specie de animal, dacă se pune apă oxigenată sau bicarbonați, oricum s’ar face amestecurile și dacă mai ales ele se combină, atunci lesne se înțelege cam la ce ne putem aștepta. Controlul complet și în adevăr serios al unui lapte ar trebui să se facă : asupra animalului producător și asupra mijloacelor de mânuire, preparare, conservare și transport, al produsului în sine, până la consumator ; în tot drumul, de la ugerul vacei, până la consumator, sunt atâtea mijloace de conrupere, încât calea trebue păzită și supravegheată. Dacă ne oprim privirile în cotiga murdară și plină de bălegar, în bidonul murdar, nespălat și acoperit cu cârpe vechi și murdare, având ca „tovarăș de faeton“ adesea câte o putinică cu borș sau borhot pentru purcel sau cu murături și gogonele, sau nu rare ori câte un bidonaș de apă (cine știe de unde luai, din ce puț, din ce vas) cu care „negustorul“ potrivește (e un termen tehnic, trecu în uz) faptele, după cum e și clientul, nu putem decit să ne mirăm cum suntem numai atât de bolnavi și cum asistăm la înregistrări relativ puține de gastro-enterite, tuberculoze, dezinterii, stări atrepsice, opriri in desvoltare, anemii, dispepsii și auto-intoxicații, cu tot cortegiul multelor boale toxice și discrasice.—De altfel așa trebue să ne explicăm cum se scurtează viața amărâtă și chinuită a nenorociților copilași, cari deși născuți în secolul automobilismului și aviațiunii aeriane, n’au fericirea a asista la desfășurarea evenimentelor, căci cad victime ale descoperirilor tot moderne, din domeniul falsificărilor... cari ca o culme a deriziune!... falsifică mediile cari ar trebui să favorizeze asociația funcțională zisă „viață“ și-i oprimă complet manifestațiile din primele momente ale existenței sale. Cu multă bunăvoință din partea puținora chiar, s’ar îndrepta temeinic și repede relele ce ne cuprind, moravurile rele și înrădăcinate, obiceiurile ruginite cari ne rod. Și nică erî n’ar fi mai bine să-și găsească centrul acest mănunchiu de oameni de bine decât în Capitală, căci aci se simte nevoia reformei mai mult și apoi de aci s’ar întinde în întreaga țară. „Gospodăria casnică a lăptarului“ ar trebui îndreptată pe căi rodnice și sănătoase, să li se dea sfaturi pe înțelesul și limba lor, să se ajute și să se încurajeze cei ascultători și prin concurența aceasta cinstită, a recompensei celor harnici, cu concursul marelui public, cei îndărătnici, tați nărăviții și încăpățânații, vor cădea prin ei înșiși. . (Sfirșitul în numărul de mâine). DELAPHAREAmu OFIȚER (Prin poștă de la coresp. nostru ’ particular) pt Călărași, 1 Decembrie Produce mare senzație în orașul nostru cazul administratorului cl. III, sublocotenent D. Mihăescu, care, în aproape 3 ani cât a servit în reg. 5 Ialomița No. 23 din localitate, a comis diferita fraude in dauna regimentului. Cazul se află la instrucție și până la terminare se păstrează cel mai mare secret. Totuși după multe și minuțioase cercetări, am putut căpăta următoarele informațiuni: Sub locotenentul de administrație Mihăescu, fiind însărcinat cu furniturile pentru manutanța regimentului, a comis fraude cari fiind aduse în timpul din urmă la cunoștința autoritaților militare, acestea au dispus arestarea lui la închisoarea corpului 3 de armată Galați, unde se află mutat încă de astă-vară. A fost delegat cu instrucția cazului de locol. substitut de comisar regal de la corp. fiI de armată, I. Macovescu, care, venind in localitate și cerând autorizația parchetului, a făcut mai multe descinderi împreună cu comisarul C. Georgescu la diferiți comercianți cu care Mihăescu a fost în legături comerciale pentru aprovizionarea manutanței regimentului. S-a constatat că Mihăescu făcea cheltuieli exagerate prin localurile publice, iar când era întrebat de proveniența banilor cheltuiți fără rost răspundea că ar fi moștenit o avere fabuloasă. Suma constatată până acum ca defraudată ar întrece 17.000 lei, împreună cu fraudele făcute la efecte, delapidarea s-ar urca la 40 rail de lei. Mihăescu are complici. Peste câteva zile comisarul regal va veni din nou în orașul nostru spre a continua cercetările în această afacere. Coresp li——unt «» o «»- nBnw»——— Victima dramei amoroasa din Brăila — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretul femeei Elena Ionescu din Brăila, care a fost împușcată de amantul ei, sub chirurgul Dumitru Constantinescu, fapt despre care am publicat ieri ’amănunte ©@la consulul datW al corpul II ?i$ armați Sub președinția d-lui colonel Costescu, consiliul de război al corpului II a judecat cr! mai multe procese : infracțiuni la regulamentul «de mobilizare Sublocotenentului de rezervă Piădulescu Victor, din reg. 20 Teleorman, vrbind a i se da an ordin, s’a constatat că s’a mutat fără a aviza depositul de recrutare căruia aparținea. Consiliul Ta condamnat la 2 luni închisoare. Pentru sublocot. Murgescu Ion, din reg. „Mihai-Viteazul No. 6“, d. substitut a cerut amânarea procesului,nefiind procedura îmdeplinită. .. Dezertare repetată "“7. Negrescu Platon din reg. „Mihai Viteazul“, Dumitru I. C-tin din „6 M.Viteazul“, Măcelarui Gh. din „4 Ilfov 21“, Dragnea Ilie din 2 artilerie și Tănăsescu Ion din 2 artilerie au fost condamnați la câte un an închisoare pentru dezertare repetată. Lovirea interiorului și insulta superiorului In ziua de 10 August a. c., brigadierul Cristodorescu C-tin, din reg. de escortă, aflându-se la horă în comuna Pucioasa, împreună cu sergentul Negruț din pioneri, au trecut prin fața lor soldații Vasile Duran și Răducanu Ștefan, ordonanțe la d. general Cica,—spuind superiorilor: «salutare». Brigadierul, văzând balul lor, le r adresează o înjurătură. Nu după mult timp soldații trec iar prin fața lor, și după ce se uită urât la brigadier, ’ într’un glas ii spun bătându-se cu pumnii tn piept : «Te facem noi, măi brigadierule». Brigadierul, oprindu-i, le face observațiune ; soldații însă vociferează, iar Răducanu Ștefan vrea să pue mâna pe brigadier. Acesta îl lovește cu palma peste nas podiclindu-i sângele. Soldatul Duran intervine și el, dar în acest timp sergentul Negruț îi desparte. Ambii soldați văzând intervenția sergentului pleacă insultând pe brigadier. Consiliul condamnă pe soldați la 6 luni închisoare și achită pe brigadier. Adormire în post Soldatul Matache Petre, din reg. 2 cetate, în noaptea de 17-18 August, pe când era de sentinelă schimbul I la fortul Broscăria, a fost găsit dormind de către brigadierul care se ducea cu un soldat ca să-l schimbe. Soldatul nu tăgăduește că n’a dormit,dar nu știe cum a adormit. Consiliul îl condamnă 1,2 luni în bisaurs. I EVENIMENTELEi fI BILCANI — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — RUSIA Comentarii ruse la nota austro-ungară Petersburg. 2.—«Novoje Vremia» comentând nota austriacă, din care rezultă că monarhia își propune a încheia acorduri particulare cu Puterile asupra anexărea Bosniei, declară că acesta este singurul acomodament acceptabil, cu condiție însă a se acorda completă autonomie celor două provincii. Ziarul crede a ști că Turcia va cere și ea această dispoziție pe care Rusia o va susține cu energie. Răspunsul Rusiei la nota austro-ungară Petersburg. 2.—Răspunsul Rus ;:î la nota austro-ungară va fi expediat săptămâna viitoare. Rusia își exprimă prin acest răspuns speranța că criza se va putea rezolva pe cale pacinică, dar cere compensații pentru statele balcanice. Conținutul notei austro-ungare e ținut secret. ITALIA Răspunsul regelui Italiei la autograful împăratului Austriei Viena. 2.—«Zeit» află din Roma ca eri a plecat de acolo un curier special care aduce ambasadorului italian de aci răspunsul regelui Victor Emanuel la autograful împăratului Austriei, asupra anexărei Bosniei. Răspunsul regelui Italiei ar fi formulat in termeni foarte amicali. De îndată ce curierul va sosi aci, ambasadorul va cere audiență Împăratului. TURCIA In jurul tratativelor dintre Austro Ungaria și Turcia Constantinopol. 2. — «Zeni Gazette» scrie că, cu ocazia începerea tratativelor dintre Austro-Ungaria și Turcia, nu se poate lua nici o măsură contra boicotului, care a isvorât din propria voință a poporului. Această măsură nu se poate lua cu atât mai mult cu cât, în orice caz, Austria va cere despăgubiri pentru pagubele cauzate. Ziarul îșî exprimă speranța că tratativele vor ajunge, în curând la un rezultat satisfăcător. Constantinopol. 3. — Turcia are de gând să ceară suma de Î00 de milioane de franci drept compensație pentru anexarea Bosniei și Nierțigovinei. In convorbirea pe care a avut-o cu marele vizir, Azarchizul Pallavicini a spus că Austro-Ungaria va cere daune pentru pagubele cauzate de boicot, dar că nu consideră ridicarea boicotului ca o condiție prealabilă pentru începerea tratativelor. Marele vizir a răspuns ambasadorului austro-ungar că se poate ajunge la o înțelegere, dacă Austro-Ungaria e dispusă să plătească o sumă oarecare drept compensație. Pe când mai înainte această modalitate a fost respinsă, acum marchizul Pallavicini a declarat că înțelegerea se va putea stabili pa această bază, dar că trebue să ceară instrucția de la guvernul său. Alt jurământ al Sultanului în fața Parlamentului Constantinopol. 2. — Eli s'a hotărât ca Sultanul să jure pe Constituție în fața Parlamentului, deși ulemalele și o parte din deputații musulmani susțineau că nu mai e nevoe de un nou jurămînt, de vreme ce Sultanul a depus jurământul în fața șeiculuiislam. In urma presiunei grecilor, armenilor și a liberalilor musulmani, s’a hotărât in sfârșit ca Sultanul să jure a doua oară. Se caută a se stabili acum o formulă de jurămint:. Turcii nu voesc să înceteze boicotul Constantinopol. 2.Ministrul de interne a avut ori o convorbire foarte lungă cu șefii comitetului de boicotagiu sperând să’i facă a’șî înceta acțiunea, însă i-a fost un zadar. Comitetul de boicotagiu declară câ’și va înceta acțiunea numai atunci când Austria va fi cedat la pretențiile Porței pentru anexarea Bosniei și anume luarea de către Austria a unei părți din datoria publică otomană, desființarea poștelor austriaca din Orient, precum și a capitulațiunilor. Când Austria va primi toate acestea, boicotajul va înceta. SERBIA Stare primejdioasă în Serbia Belgrad. 2.— Spiritul războinic este atît de ațâțat încât sunt temeri de un atac al bandelor sîrbești la graniță. Unele corpuri de armată, după rechemarea rezervelor, sunt absolut pe picior de razboiu. Corpurile de voluntari se formează neîncetat. Agitatorii cutreeră in lung și lat țara, indemnînd poporul să fie gata pentru iminentul räzboiu cu Austria. BULGARIA Chestia liniei ferate orientale. —Călătoria lui Novakovici Sofia. 2.—Ministerul de comerț Liapcev. mi-a resumat astăzi următoarele asupra actualei faze a chestiunei căilor ferate orientale: «Am fost trimiși la Constantinopol și noi ne-am dus. Acum voesc să negocieze cu mine, asupra chestiunei liniei ferate. Noi n’avem nimic împotrivă. Pentru mine remâne deschisă chestiunea dacă Poarta este înclinată ca să negocieze cu noi prin societatea căilor ferate orientale și aceasta trebue să fie pusă la îndoială. De sine se înțelege că nu guvernul bulgar trebue să facă pașii pe lângă Poarta otomană în această privință. Asupra unor promisiuni nu putem începe tratative, căci această ar însemna că pe căi laterale să facem iusoriî pe acelea la care am ajuns la 5 Octombrie, iar Rumelia orientală s’ar reînființa din nou. — Astăzi, a trecut pe aici spre Belgrad delegatul extraordinar al Serbiei, Novakovici, venind din Constantinopol. AUSTRIA Condamnări la moarte In Bosnia Londra. 2. — Agenția «Reuter», află din Belgrad că mai mulți soldați din Brod (Bosnia) au fost condamnați la moarte pentru rebeliune. Mișcarea trupelor austroungare Budapesta. 2.—Prezența ofițerilor prin stațiunile ungare de cale ferată și minuțioasa inspecție a bagajelor călătorilor, dovedesc că austriacii nu se simt siguri și se tem de complicații. Supravegherea pe care ei o exercită în Dalmația e enormă. Săptămâna trecută au fost trimeși la granița Bosniei și Brțegovinei, de la Triest, Fiume și Pola, peste 9000 de oameni, artilerie și cavalerie. Soldații sunt transportați noaptea pe calea ferată. Ziarelor locale le este interzis să publice știri asupra mișcărei trupelor. Alte transporturi de trupe sunt gata. Pare că, înainte de Crăciun, 200.000 oameni vor fi concentrați la granița muntenegreană. ANGLIA Franța respingând o cerere a Angliei Berlin. 2.—«Vossische Zeitung, află din izvor special parizian că Anglia a făcut demersuri atât pe lângă țar cât și pe lângă Failieres un scop de a protesta contra înarmărilor Austro-Ungariei. Insă Franța a refuzat să ridice un așa protest. Presa engleză și Parlamentul Londra. 2. — Câteva ziare engleze scriu că redeschiderea Parlamentului turcesc face ca chestiunea Bosniei și herzegovinei să redevin actuală! Ele vorbes însă cu liniște și cu cel mai mare optimism in privința pretențiilor de despăgubire ale Serbiei. Cele mai multe ziare se arată foarte rezervate față de acest eveniment: turcesc CORPURILE IIGIUITORE, L 38 NATU ZI Ședința de la 2 Decembrie 1908 Ședința se deschide la orele 2vși 30 m. sub președinția d-lui P. S. Aurelian. _ Prezenți 85 d-ne senatori. Pe banca ministerială d-ni Emil Costinescu, Toma Stelian, Al. Djuvara, V. Morțun. D. T. Maiorascu cere cuvântul spre a face o rectificare privitoare la discursul d-sale din ședința precedentă. In sumarul ședinței un pasaj din acest discurs pare a fi prezintat în altfel decât am voit să-l înțeleg, spune d-sa. In privința convenției cu Austro-Ungaria n’am voit a spune că această convenție se poate denunța numai până la expirarea anului curent , ea se poate denunța oricând. Dar interesul economic al țării noastre cere ca denunțarea să se facă cât mai curând. Aceasta am voit să înțeleg. D. T. Cijmărășescu cere să i sa pună la dispoziție, spre a adresa o interpelare, dosarul convocării colegiului II de Senat de Prahova spre a se alege un senator. D. I. Brătianu, ministru de interne, spune că e gata de a pune la dispoziție orî-ce dosare și va răspunde imediat la orî-ce interpelare. Două d-nî senatori, spune d-sa, au venit la ministerul de interne ori, și au cerut acel dosar. Fiindca nu aceasta era calea corectă de urmat pentru un reprezentant al națiunii, eu am dat ordin sa nu se dea nici un dosar. D. T. Cămărășescu spune că un reprezentant al țării are dreptul să ceara de la orice minister un dosar. Procedarea a fost corectă și demnă, și nu trebuia să se refuza comunicarea dosarului, mai ales că el conține un fapt de o extremă gravitate: amânarea unei alegeri. Eram în dreptul nostru și nu făceam datoria. D. N. Xenopol spune că în adevăr sunt unele dosare cari se pot refuza, dar nu se poate refuza unor membri ai parlamentului un dosar privitor la o alegere, și care conține ■un fapt care interesează întreaga opinie publică. D. ministru I. Brătianu spune că nu s’a procedat conform uzanțelor parlamentare. Un membru al parlamentului nu poate vorbi decât cu șeful unui departament. Faptul de a vorbi cu șefii de biurourî și de servicii, e necorect din punct de vedere parlamentar. Toată lumea trebue să tragă secțiune de act și nu d. Cămărășescu poate da lecțiuni de parlamentarism. D. T. Cămărășescu cere cuvântul în chestiona personală. Discuțianca Slesagxislui. — Discursul d-lui C. Disescu Se continuă discuția generală asupra Adresei de răspuns la Mesagia. D. C. Disescu are cuvîntul. D-sa constată că în timp de 25 de ani de când face politică militantă n’i a fost momente mai grele decât cele actuale. (Mă întreb, spune d-sa, dacă sufletele cele mai tari, dacă, patriotismul ,cel mai cald, poate lua în aceste moment hotărîri repezi și eficace. Toate chestiunile cari interesează un stat sunt deschise azi. Gu proectele cari se prezintă Parlamentului, e un noroc că sunteți d-voastră la guvern iar noi în opoziție. Gu revoluția țărănească în spinare cu spiritul anarhist care se manifestă în viața publică, cu proiecte ca al d-lua ministru al justiției prin care sa pune magistratura, sub controlul unor funcționari publici, ce s’ar fi întâmplat dacă d-voastră erați în opoziție ? Pe când azi, putem lucra în liniște la rezolvarea chestiunilor la ordinea zilei. Răspunsul la Adresă nu vorbește de chestiunile de politică externă, și nu lămurește nimic , e o serie de declamațiuni în cari se arată încrederea în guvern. Nu zicem că n’avem încredere în patriotismul și inteligența membrilor guvernului, în chestia externă, dar avem dreptul a cere lămuriri. Cuvîntul de „relațiuni normale“ din Adresă ne pune pe gânduri. Oare raporturile noastre actuale cu Austria, Turcia și Grecia sunt normale ? Se pare că la noi a început o discordanță între politica de Stat și politica națională. Această contradicțiune tulbură sufletele și ea trebue lămurită și discutată în reprezentanța națională. Trebue ca guvernul să spună categoric ce este și ce măsuri s’au luat. In ce raporturi stăm cu Grecia ? din anormale le-ațî făcut d-voastră normale ? Trebue să știm. In Turcia s’a schimbat regimul și noi avem cuvinte să ne bucurăm. Dar cu Turcia mai avem și chestia vacufurilor. Și nu ni se dă nicî o lămurire asupra ei. Convenția comercială cu Austro- Ungaria interesează in cel mai înalt grad țara noastră, totuși nu ni se aduce la cunoștință nimic asupra intențiilor guvernului în această chestiune. In ce privește ridicarea țărănime, nimeni nu e contra. Dar se exagerează prea mult, intervenționismul de Stat, așa cum îl înțeleg presa și o parte a partidului liberal, e periculos și aduce cu el germenii dezordine. Intervenționismul de stat are rol acolo unde e conflict între interesul general și un interes particular , dar nu poate avea rol în conflicte dintre interesele private. Intervenționismul de stat exagerat ajunge de periclitează libertatea individuală. Fixarea de maximum și minimum n’a dat rezultate practice f tindce s’a dovedit că se poate eluda legea. In ce privește islazurile, acordul cu proprietarii e o greșală. Islazuri trebue ; de al si, se facă exproprieri. Ca cef.să căutăm a masca violarea Constituției și să nu convocăm o Constituantă ? I De altfel, acordul cu proprietarii, a rămas în vînt, pa dată ce nu s’au fixat prețurile pămintului. De ce s’a creat noul minister al comerțului și al industriei? Nu cred că numai, pentru o acțiune legislativă, ci mai ales pentru crearea industriilor manufacturiere, de cari avem mare nevoie. Căci din cauza tarifului vamal, traiul se scumpește pe zi ce trece. Nu se anunță nimic asupra intenției de a ajuta crearea unei industrii. Ne trebue un minister al muncii numai pentru crearea de industrii. Proiectul d-lui ministru al justiției restrânge inamovibilitatea în magistratură, iar nu o întinde,,după cum se pretinde. Nu se poate controla împărțirea dreptății, și acesta ar fi rolul inspectorilor judiciari, înființați prin noul proiect. Un funcționar nu poate controla, de pildă, o sentință a Curței de casație. E o călcare a Constituției și ea denotă un spirit anarhic. Ideea că puterea executivă ar putea influența justiția ar scădea prestigiul magistraturei. Modul de constituire al consiliului superior și cazurile de transferare ale magistraților sunt nedrepte. In ce privește tariful vamal, oratorul roagă pe d. ministru de finanțe să modifice acest tarif, pentru că traiul, devenind foarte scump, să se mai ieftenească. Deasemenea s’ar cuveni o despăgubire acelora pe cari monopolul cârciumilor i-au lovit în interese. Asupra colegiului unic, spune d-sa, îmi rezerv dreptul a vorbi la timp. Trecând la altă ordina de idei, oratorul face constatarea că partidul conservator-democrat s’a afirmat ca o forță vie; triumfurile în alegeri au dovedit-o. Pentru viitoarele alegeri, voim o luptă pe față și liniștită. In ce privește Dobrogea, noi avem meritul de a fi indicat cei dinții și baza pa care să se reorganizeze aceat Í li nmvi noi cauz*iar guvernamentul a vorbit de o mentalitate anarhică, ce ar domni la Universitate. Ce măsuri a luat d. ministru al instrucției, dacă e adevărat aceasta. Anarhie e un adevăr la direcțiunea serviciului sanitar. Directorul acestui serviciu nu mai e un raport de multă vreme cu ministrul respectiv. La depozitul de medicamente s-au descoperit nereguli și risipe. O altă dovadă de anarhia er fi faptul că ministrul de interne a confirmat ca primar al Constanței tocmai pe candidatul care a căzut la alegeri și prin urmare cetățenii i-au refuzat încrederea. Oratorul încheie exprimându și speranța că va primi de pe banca ministerială, răspunsuri la toate chestiunile puse de d-sa. Ședința se ridică la orele 4 și 50 minute, anunțându-se cea viitoare, pe azL_______ blice preca|a2sp daa .administratîul și a contencioSuliiî. vor fi conduSef de ajutoarele de jSiumar, Y.Cât pentru conducerea partei financiare, se va da delegație unui consilier comunal. Consiliul admite împărțirea munciîin modul propus de d. primar. Pentru conducerea pirței financiare se dă delegație d-lui consilier Donescu. Se proceede apoi la alegerea cu vot secret a succesorului d-lui I. Cezărescu. Se alege cu unanimitate d. consilier C. Hagi-Tudorache. Noul ajutor de primar mulțumește d-lui primar și consiliului de încrederea ce i s’a arătat și făgăduește să muncească cu râvnă pentru propășirea comunei. D. Donescu mulțumește de asemenea pentru delegația ce i s’a dat. " » D. primar face cunoscut că va convoca din nou consiliul, peste câteva zile, fiind la ordinea zilei chestiuni importante. Intre acele chestiuni e și acces, a locuințelor ieftine. Pe lângă aceasta consiliul se va ocupa cu chestiunea scumpete! alimentelor. Pentru a remedia răul acesta e necesar a stabili legături între hale și linia de cale ferată. Continuând, d. primar desfășoară un întreg program de lucrări : școli, pavage, canale, etc. In legătură cu chestia alimentelor, d. primar a emis părerea înființărei a patru piețe și anume : la Obor, în șoseaua Basarab, in Dealul Spirei și la Dudești. Nouile linii de tramvai, a spus d. primar, preocupă de asemenea foarte mult administrația comunală. D. primar crede că această chestiune s-ar putea rezolva cu succes înființându-se o societate la care să participe și primăria. Paralel cu nouile linii de tramvai, se vor lua dispoziții și pentru iluminatul cartierelor mărginașe. Un alt lucru important de care comuna are să se preocupe sunt canalele. Pentru construirea canalelor, cerute atât de imperios de salubritatea publică comuna va contracta un împrumut de 4,5 milioane lei. La serviciul filanurilor se va înființa chiar un serviciu special pentru studiul canalelor. Consiliul mai rezolvă și alte câteva chestiuni neînsemnate după care ședința se ridică la orele 7. Ries. O CVEA2TA.RF JPJB ZI Când femeea iubește își pierde inima, când bărbatul iubește își perde mintea. •. TrmmmhG sosit a obligațiunilor com. Buzău Buzău, 1 Decembre. * Azi, 1 Decembre, s’a efectuat la palatul comunal a 6-a tragere la sorți a obligațiunilor com. Buzău, emise în virtutea legei din 1 Martie 1906, pentru împrumutul comunal de lei 530 mii, din care urmează să se amortizeze la această dată obligațiuni pentru 6200 lei, conform tabloului de amortizare. Tragerea s’a făcut in prezența d-lui Th. Mănciulescu, ajutor de primar, și a d-lui Tr. Orleanu, substitut de procuror, asistați de casierul și comptabilul primăriei, lipsind reprezentantul băncer Marmorosch Blank & Comp. Au ieșit la sorți numeri!«: 78, 150, 183, 248, 395 și 483 a câte lei o mie fiecare, și mimările 41 și 57 a câte iei o sută fiecare, în total lei 6300. Aceate 8 obligațiuni se vor achita de banca Marmorosch Blank & Comp. la 1 Ianuarie 1909. ♦*•** Coresp. |.jj «•••MII II jȘ Ședința asasini camunai Eri, d. a., consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică sub președinția d-lui primar Vintilă Bruțianu.v. Presenți 21 consilieri. La ordinea zilei, alegerea primului ajutor de primar, în locul d-lui I. Cezărescu, demisionat. D. primar spune că d. Cezărescu și-a dat demisia din demnitatea de prim-ajutor de primar dorind să candideze la alegerile parțiale de la 21 Decembrie. Apoi d-sa aduci vii mulțumiri fostului prim ajutor de primar pentru serviciile prețioase aduse comunei. D. Cezărescu mulțumește pentru cuvintele binevoitoare ale d-lui primar. Spune că dacă azi s’a putut realiza la primăria o ofieră, aceasta se datorește în primul rând d-lui primar care știe să conducă așa de bine afacerile comunei și apoi consiliului comunal care 11 secondează. D. primar spune că înainte de a se proceda la alegerea pentru locul vacant, e bine ca să se facă o nouă împărțire a mancei,în administrația comunei. Această împărțire e menită să contribue la bunul mers al treburilor comunei. rîi iată noua împărțire de care e vorba : Primarul va avea conducerea generală a administrației și ca inginer va conduce in același timp partea tehnică a treburilor comunei. Apoi vor fi partea sanitară și a asistenței publice, partea administrativă și a contenciosului și, în fine, partea financiară adică a percepției și a casieriei. Pielea janitară, a tiptenței, par, — IN PROVINCIE — (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) GREȘTI. — Cooperați VM. — Față de speculațiunea ce se face in localitate, ca în toate orașele mici, cu articolele de prima necesitate, carnea și pâinea, cetățenii vor fi convocați peste câteva zile la sediul Băncii populare din lalitate, spre a se constitui în societate cooperativă de măcelăria ,iși brutărie. C.StING. — Serbarea de la școala normală.—Eri, ziua Sf. Andrei, s’a făcut la orele 3 d. a., la amfiteatrul școalei normale Carol I, serbarea patronului și a celei de a 41 aniversare a școalei. In fața unei numeroase asistențe d. Marian Velculescu, directorul școalei, a deschis serbarea printr’o cuvîntare ocazională în care a făcut, istoricul școalei, arătând legătura ce există între numele M. S. Regelui, pe care școala îl poartă și între ziuă Sf. Andrei, patronul și ziua ei aniversară, aleasă pe împrejurarea că a fost ziua în care M. S. Regele a pus bazele acestei școli, înființata la 1867 in București și mutată în urmă la Câmpu-Lung, în splendidul local construit în acest scop. S’a executat apoi de către elevi, după un program foarte variat, o serie de coruri, declamațiuni și exerciții gimnastice cari au făcut admirația vntregei asistențe. Incendii.Ele au ars casele locuitorului Nicolae Petre G-tin din Aninoasa. Focul a luat naștere de la coșul sobei construit defectuos. Odată cu casa au ars 800 kgr. porumb, așa că familia acestui nenorocit împovărat cu șeapta copii rămân fără locuință și fără existență pe timp dte iarnă. GIURGIU.—Isgonire. —Mihai Botezatu, terminând pedeapsa de 6 lunî la care fusese condamnat pentru atentat la bunele moravuri, a fost adus la arestul poliției, întrucât el este străin, s’a cerut isgonirea lui. In jurul bălăci grave din str. Vlad Țepeș.Azi, d. Procopiu, medicul spitalului a făcut o operație chirugicală comerciantului Tudor Marinescu Palada, care se știe, că a fost lovit grav cu o lopată de către servitorul Tudor Vulcan, operația a reușit "și d miî, s’au exprimat că sunt speranțe de scăpare. Agresorul Tudor Vulcan, a fost înaintat parchetului și de act trimis la instrucție cara’a emis mandat de depunere, fie la cercul plutonierilor. La cercul plutonierilor s’a dat • rH Satix. Alte î .Blutoaie fiî