Universul, decembrie 1908 (Anul 26, nr. 331-358)

1908-12-04 / nr. 334

ANUL XXVI No. 334.— Jour 4 Decemb­rief­908.— Fondator­ LUIGI CAZZA,VILLA.N CELE DIM URMĂ ȘTIRI DIMXUMEI ÎNTREAGA «EDĂCȚII ȘI ADMI 5 bani in România.—I0 bani în străinătate — iî, Strada Brezoianu fi, Victima drensei amoroase din Brăila.­ (Vezi explicația) Calen­dar p­e anul 1908 Ortodox Miercur, 3 Decembrie.—Părintre Solom­a Catoli» Miercuri, 16 Decembrie.-Adelaida Răsăr, soarelui 7.48. Apusul 4.36 ■ ' n­ ■ ii-mm* inimmro^a»- «­«*"-«» «Universul» are urmâtoa­rele linii telefonice : Administrația. ..... 6.62 Redacția............................ 12.88 Gomaniciri cu străinătatea . 20/56 ■ [UNK]—IVMViim­pi—-------­București, 3 Decembrie GoiMț­nie litsr­aare Opinia noastră publică se ros­tește tot cu mai multă hotărî­re in chestia tratativelor dintre guvernul nostru și cel austro- ungar pentru retnoirea conven­ției comerciale. Pe lângă cererile formulate in întruniri publice, am avut de înregistrat tot mai multe manifestațiuni ale corporațiilor speciale, ca de pildă sindicatul «Ialomița», soc. Centrală ele medicină veterinară, societatea «Agrară» a marilor proprietari etc. Toate se rostesc în același sens. Guvernul să nu facă concesiuni decât în schimbul asigurării exportului nostru de vite în Austro-Ungari­a. Un punct important din ne­gocierile noastre cu monarhia vecină e deci încheiarea unei convenții veterinare. Spre ’a pune publicul în mă­sură să judece bine această chestiune, ne am adresat d-luî veterinar-inspector I. Petres­cu Pejan, despre a căruia confe­rință desvoltată la societatea centrala de medicină veterinară am vorbit in articolul nostru de la 14 Noembrie. D-sa a binevoit să ne trimeată urmă­torul articol asupra căruia a­­tragem deosebita atențiune a cititorilor noștri. Nu de ori, de aîaltă erî,—scrie d. Petrescu-Pețan—România e preocupată de cestiunea con­­vențiunilor veterinare. Sunt a­­proape 30 ani de când cestiu­nea s'a impus în chip brutal, prin închiderea granițelor des­pre Austria și imposibilitatea pentru noi a găsi o altă țară unde să ducem vitele, sau o modalitate de a le duce în acea țară, chiar când am găsit-o, cum a fost de exemplu Italia. Gestiu­nea pentru România a fost cu atât mai gravă cu cât a găsit țara nepreparată a putea trece printr-o criză economică de vite, cum a fost acea de la 1883 și care se continuă și azi. Dacă România ar fi avut ca­pitaluri , dacă ar fi fost o mare putere care să com impue drep­turile ei comerciale, în anumite cercuri politice din străinătate, dacă ar fi avut producători de vite și negustori de vite mai preparați a înțelege rosturile cestirilor economice, ar fi fost cu totul alt­ceva,—ar fi înțeles pe data că marfa trebue trans­formata, că în loc de vite tre­bue să ducem carne, că pentru carne trebuesc aparate,”­usine anume unde cărnurile să fie preparate, aparate frigo­rifere, respectiv vapoare anume cu frigorifere și ar fi căutat țările unde să poată să desfacă vitele sub formă de carne. Dar n'a avut cine să facă acest lucru. • Producătorii noștri nici nu cunoșteau limbi străine, spre a intra’în relațiuni cu țări înde­părtate, nici capitaluri n’au pus în joc și nici inițiativă n'au­ a­­vut. E proverbială lipsa de ini­țiativă a agricultorului român: «dacă o vrea Dumnezeu, toate ce fac», asta e credința lui, in «materie de vite știa că-i vine negustorul în bătătură cu gal­benii cu zimți și că-l roagă să-i «dea marfa. Iar acesta—negus­torul—știa să înșele cât putea 4BSÍ mult la tocmeală, «la pe­reche», căci vânzarea nu se fă­cea cu cântarul, și apoi cireada odată formată o pornea spre Budapesta sau cel mult Viena. De cele mai multe ori nici nu avea nevoe să ajungă până acolo, căci negustorii unguri și nemți îi ațineau calea la Bra­­­­­șov și Sibiu sau la Cernăuți , și târgul se făcea acolo. Totul era terminat. Când însă Austria a închis granițele, negustorii noștri ne­știind alt drum­, iar producă­torii nici pe atâta, țara a ră­mas de­odată plină de o marfă , vite preparate pentru vînzare, u și pe care n’avea cine să o cumpere. Atunci s’au perdut averi acumulate prin muncă de zeci de ani. Atunci s’au ruinat o mulțime de familii onorabile care își irigaseră avutul în a­­ceasta ramură de producție na­țională. Dar ce, numai Austria era pe lume ? se putea pune între­barea. Ce, nu se găsea alt de­bușeu în altă parte? De, cu rușine trebue să spu­nem că pentru România pro­ducătoare de vite la 1883, a­­proape ca și azi, Austria era singurul debușeu ; aceasta din cauză că vitele noastre, marfă cu mult inferioară celei care se căuta pe piețele streine, nu­mai în Austria avea cumpără­tori. Acolo era o populație să­racă care mânca și carne in­ferioară și chiar o găsea gus­toasă. Că une ori erau și vite de calitatea Da, e incontesta­bil. Și la București se fac vite de frunte. Dar câte? Am fost veterinar director al abatorului și știu : nici 10 la sută. Acelaș lucru era și cu Austria. In numărul viitor vom con­tinua cu explica­țiu­n­il­e d-lui veterinar-inspector Pejan. ----­UN SFA. T­FF ZI Curățirea mărgeanului în­vechit.—Spală'L în apă căldicică în care am topit săpun. Freacă'l co perie moale și lasă'l să stea mai multe ceasuri în târâte de lemn. tribuna libera Despre Inspectorii judiciari Am citit în Universul“ observa­­ț­iuniis pe cari le face Curtea de apel din Iași, proiectului de reorganizare a magistraturii, întocmit de il. Ste­­lian și în particular cri­ticile ce ridică în contra inspectorilor judiciari. Aceste critici sunt întemeiate nu­mai în parte. Așa, nu este exact că toate viola­­țiunile legilor ce ar comite instanțele de fond ar cădea sub controlul furței de casație. De pildă, o parte cere să i se admită proba cu martori, iar Curtea respinge această cerere în mod ilegal, dar omite de a menționa acest „incident“ în procesul-verbal al ho­tărârei. In acest caz Curtea de casație nu se poate ocupa de nelegalitatea comisă, căci pentru înalta Curte pro­­cesul-verbal este sfânt și nu se poate dovedi nimic, nici pentru nici contra unui proces-verbal. Intr’adevăr ficțiu­nea regală vrea ca procesul-verbal să oglindească in mod fidel tot ce s’a petrecut în ședință. Dar ficțiunea a­­ceasta pierde enorm din valoarea ei, când se știe cum și de cine se redi­­gează la noi procesele-verbale. In fine­, în afară de violajiunile le­ge­ cari ar cădea sub controlul Curtei de casație, sunt cazurile de părtinire, când nici o lege nu este violată, ca­zuri cari scapă, prin urm­are, înaltei Curți , atunci de pildă când se a­­cordă unei părți amânări fără nici un motiv legal. Toate aceste fapte, și multe altele, ar putea cădea in atribuțiunile ins­pectorilor judiciari. Este din potrivă, pe deplin înte­meiată observația Curtei din Iași, cum că inspectorii judiciari fiind nu­miți de guvern, ar fi oameni politici prezintând prin urmare, puține ga­ranții de nepărtinire și independență. Acest neajuns însă se poate înlătura lesne dând Inaitei Curți de casație atribuțiunile pe care d. ministru justiției își propune a le da inspec­torilor judiciari. Cu toată stima Maori, licep­țiat în drept și în științe AFACEREA STEINHEÎL Prevederile judecătorului I,Le­ydet Judecătorul Leydei, care, după cum se știe, a condus timp de șase luni instrucția afacerei Steinbeil, a decla­rat următoarele unui ziar parizian: Instrucția, ori­cât ar fi de dibacia condușii, va trebui să se sfârșască cu un eșec în sensul că d-na Steinbeil va fi acuzată­ de o crimă în care ea nu a fost de­cât complice. Minciunile și contrazicerile ce au de scop evident să salveze pe un asasin, pe care ea a hotărît să­ n­u-l dea pe mâna justiției și care, poate, a ucis pe pictor și pe soacra lui contra voinței doamnei Sternhell. In cazul acesta ea e vinovată numai de refuz de denunțare și de false măr­turisiri. Și aceste două sunt acte pe­­depsibile. D-na Steinheil vrea să-șî păstreze secretul. Nici un judecător, nici un ziarist nu i-l va putea smulge. De alt­fel, d-na Steinheil cunoaște codul ; a trebuit să ia bune informa­ții asupra prevederilor lui. Asasina­tul și complicitatea în asasinat sunt pedepsite cu aceiași pedeapsă. Acuzata crede, evident greșit, că e în intere­sul ei de a nu denunța pa autorul principal al crimei. O scrisoare a lui Felix Faure cu privire la moartea lui Felix Faure, un ziar din Nantes, „Spe­ranța poporului“, publică următoarele: Pentru că s’a revenit la Felix Faure, vom aduce la cunoștința cititorilor noștri scrisoarea aceasta, curioasă și interesantă, ca­re sosește din­­ S­te Ursane (Elveția): „D. judecător An­dré va trebui să întrebe pe doamna Steinheil asupra unei mici scrisori pe care i-a scris-o Felix Faure în a­­junul morții lui și a ultimei întâl­niri. Originalul se află la New­ York, in cassa de fier a avocatului unui ziar american, care l-a cumpărat anul trecut.“ lată această scrisoare : „Vino mâine la ora obicinuită, mica mea Meg, să-ți povestesc tot ce se petrece. A­u am nevoe să te văd, pentru ca să uit pentru câteva clipa, lângă inima ta iubitoare, acea fan­tomă, trădarea, ale cărei brațe mă string de toate părțile și-mi umple nopțile de visuri orbe. Deunăzi fu M. S.... pentru mâine s’a anunțat M... Și mai cu seamă continuă a te feri de mama ta, care are legături foarte primejdioase pentru tine și pentru mine. Un sărut“. LĂPTĂRIA „BUCUREȘTI“ (Societate cooperativă) —In jurul constituirei sale— Laptele care se consumă azi în Bu­curești, provine de la vaci și bivolițe crescute cele mai multe în jud. Ilfov, în comune mai apropiate sau mai depărtate de circum­ferința orașului, sau de la unele (mai puține) chiar din oraș. Iată cu aproximație care este situa­­ția actuală, după datele înregistrate de serviciul veterinar comunal (ser­viciul de control al laptelui) și de serviciul veterinar al jud. Ilfov. In Capitală sunt 5816 vite de lapte și a­­num­e : 2283 vaci și 3533 bivolițe, cari ar da aproximativ 27.830 litri lapte zilnic. Această cantitate de lapte se desface în oraș prin 319 cotige­­faetoana și prin 337 persoane ce-1 desfac cu cobilița (cu câte două vase). Toți acești lăptari locuesc pe 105 străzi din oraș, ocupând 683 curți. In comunele vecine orașului sau situate împrejurul său, cam 18, nu­mărul vitelor de lapte care procură orașului acest aliment, sunt aproxi­mativ în număr de­: 11.650 vite (vaci și bivolițe la a­laltă), care ar repre­zenta în medie aproape 60.000 litri lapte, zilnic, cu aproape 800­­ cotige. Tată comunele: Domnești, Militari, Pc­jtelimon-Dobroești, Roșu, Băneasa- Iierăstrău, Popești-Dragomirești, Bu­­dești-Cioplea, Măgurele, Popești-Le­­ordeni,Golentina-Fundeni, Jilava-Mir­­lari, Chiajna, Tunari, Afumați, Bo­­bești-Bălăceanca, Bercenii- Dobreni, Darvari-Ciorogârla și Ctopeni. Dintre cari: Pantelimon, Dudești și Cioplea au fie­care aproape câte 2000 vite de lapte. Și este foarte interesant de relevat și reținut acest prim punct de cifre, căci asupra acestui număr de vite, de lăptărie, de comune, de cotige și de bidoane, ar trebui să se întindă controlul sanitar al orașului ; dar, n’avem nici autoritatea, nici putința de a-l face, și se înțelege de la sine pentru ce și cum ! Zilnic (și aproape toată ziua) se perindă pe stradele orașului „fae­­toane“ purtătoare de bidoane cu lapte, ale alimentului de primă necesitate, care ar trebui să fie și de primă ca­litate. Condițiunile esențiale ca un lapte să fie bun, în accepțiunea proprie a cuvîntului sunt: să provină de la vita sănătoase, adică să fie sănătos și să fie curat, adică nefalsificat, neamestecat cu alte substanțe—indiferent ori­care ar fi. Ambele condițiuni sunt de o im­portanță egală și dacă nu sunt deo­potrivă luate în considerație și res­pectate, pericolul este aproape acelaș; dacă laptele provine de la o vită bol­navă, cu tuberculoza, cu friguri ,­ dacă lăptarul e tuberculos, sau are in casa sa febra tifoidă, dezinterie, maritină etc., dacă e din fire bolnav de.... murdărie, sau mulge, laptele fără să se spele el pe mâini sau fără să speli­ țâțele sau dacă mulge în vase murdare și nespălate (sau spală sfârcurile cu lapte muls pe care îl lasă apoi acolo..­.), dacă îl amestecăm cu apă, sau cu lapte de la altă specie de animal, dacă se pune apă oxige­nată sau bicarbonați, oricum s’ar face amestecurile și dacă mai ales ele se combină, atunci lesne se înțelege cam la ce ne putem aștepta. Controlul complet și în adevăr se­rios al unui lapte ar trebui să se facă : asupra animalului producător și asupra mijloacelor de mânuire, pre­parare, conservare și transport, al produsului în sine, până la consuma­tor ; în tot drumul, de la ugerul va­­cei, până la consumator, sunt atâtea mijloace de conrupere, în­cât calea trebue păzită și supravegheată. Dacă ne oprim privirile în cotiga murdară și plină de bălegar, în bi­donul murdar, nespălat și acoperit cu cârpe vechi și murdare, având ca „tovarăș de faeton“ adesea câte o putinică cu borș sau borhot pentru purcel sau cu murături și gogonele, sau nu rare ori câte un bidonaș de apă (cine știe de unde luai, din ce puț, din ce vas) cu care „negusto­rul“ potrivește (e un termen tehnic, trecu în uz) faptele, după­ cum e și cli­­­entul, nu putem decit să ne mirăm cum suntem numai atât de bolnavi și cum asistăm la înregistrări relativ puține de gastro-enterite, tuberculoze, dezin­­terii, stări atrepsice, opriri in des­­voltare, anemii, dispepsii și auto-in­­toxicații, cu tot cortegiul multelor boale toxice și discrasice.—De alt­fel așa trebue să ne explicăm cum se scurtează viața amărâtă și chinuită a nenorociților copilași, cari deși năs­cuți în secolul automobilismului și aviațiunii aeriane, n’au fericirea a asista la desfășurarea evenimentelor, căci cad victime ale descoperirilor tot moderne, din domeniul falsificărilor... cari ca o culme a deriziune!... falsi­fică mediile cari ar trebui să favori­zeze asociația funcțională zisă „viață“ și-i oprimă complet manifestațiile din primele momente ale existenței sale. Cu multă bunăvoință din partea puținora chiar, s’ar îndrepta temeinic și repede relele ce ne cuprind, mo­ravurile rele și înrădăcinate, obice­iurile ruginite cari ne rod. Și nică erî n’ar fi mai bine să-și găsească centrul acest mănunchiu de oameni de bine de­cât în Capitală, căci aci se simte nevoia reformei mai mult și apoi de aci s’ar întinde în întreaga țară. „Gospodăria casnică a lăptarului“ ar trebui îndreptată pe căi rodnice și sănătoase, să li se d­ea sfaturi pe în­țelesul și limba lor, să se ajute și să se încurajeze cei ascultători și prin concurența aceasta cinstită, a recom­pensei celor harnici, cu concursul marelui public, cei îndărătnici, tați nărăviții și încăpățânații, vor cădea prin ei înșiși. . (Sfirșitul în numărul de mâine). DELAPHAREA­mu OFIȚER (Prin poștă de la coresp. nostru ’ particular) pt Călărași, 1 Decembrie Produce mare senzație în orașul nostru cazul administratorului cl. III, sublocotenent D. Mihăescu, care, în aproape 3 ani cât a servit în reg. 5 Ialomița No. 23 din localitate, a co­mis diferita fraude in dauna regi­men­tu­lui. Cazul se află la instrucție și până la terminare se păstrează cel mai mare se­cret. Totuși după multe și minuțioase cercetări, am putut că­păta următoarele informațiuni: Sub­ locotenentu­l de administrație Mihăescu, fiind însărcinat cu furni­turile pentru manutanța regimentu­lui, a comis fraude cari fiind aduse în timpul din urmă la cunoștința au­­t­ori­taților militare, acestea au dispus arestarea lui la închisoarea corpului 3 de armată Galați, unde se află mu­tat încă de astă-vară. A fost delegat cu­ instrucția cazu­lui de locol. substitut de comisar regal de la corp. fiI de armată, I­. Macovescu, care, venind in localitate și cerând autorizația parchetului, a făcut mai multe descinderi împreună cu comisarul C. Georgescu la diferiți comercianți cu care Mihăescu a fost în legături comerciale pentru aprovi­zionarea manutanței regimentului. S-a constatat că Mihăescu făcea cheltuieli exagerate prin localurile publice, iar când era întrebat de pro­veniența banilor cheltuiți fără rost răspundea că ar fi m­oștenit o avere fabuloasă. Suma constatată până acum ca de­­fraudată ar întrece 17.000 lei, îm­preună cu fraudele făcute la efecte, delapidarea s-ar urca la 40 rail de lei. Mihăescu are complici. Peste câteva zile comisarul regal va veni din nou în orașul nostru spre a continua cercetările în această a­­facere. Cor­esp­­ ­ li——unt «» o «»- nBnw»——— Victima dramei amoroasa din Brăila — Vezi ilustrația — Dăm astă­zi ca ilustrație por­tretul femeei Elena Ionescu­ din Brăila, care a fost împușcată de amantul ei, sub­ chirurgul Dum­i­­tru Constantinescu, fapt d­espre care am publicat ieri ’amănunte ©@la consulul da­tW al corpul II ?i$ armați Sub președinția d-lui colonel Cos­­tescu, consiliul de război al corpului II a­ judecat cr! mai multe procese : infracțiuni la regulamentul «de mobilizare Sublocotenentului de rezervă Piădu­­lescu Victor, din reg. 20 Teleorman, vrb­ind a i se da an ordin, s’a con­statat că s’a mutat fără a aviza de­­positul de recrutare căruia aparținea. Consiliul Ta condamnat la 2 luni în­chisoare. Pentru sublocot. Murgescu Ion, din reg. „Mihai-Viteazul No. 6“, d. sub­stitut a cerut amânarea procesului,­­nefiind procedura îmdeplinită. .­. Dezertare repetată "“7. Negrescu Platon din reg. „Mihai­ Viteazul­­“, Dumitru I. C-tin din „6 M.­Viteazul“, Măcelarui Gh. din „4 Ilfov 21“, Dragnea Ilie din 2 ar­tilerie și Tănăsescu Ion din 2 arti­lerie au fost condamnați la câte un an închisoare pentru dezertare re­petată. Lovirea interiorului și in­sulta superiorului In ziua de 10 August a. c., briga­dierul Cristodorescu C-tin, din reg. de escortă, aflându-se la horă în co­muna Pucioasa, împreună cu sergen­tul Negruț din pioneri, au trecut prin fața lor soldații Vasile Duran și Ră­­ducanu Ștefan, ordonanțe la d. general Cica,—spuind superiorilor: «salutare». Brigadierul, văzând balul lor, le r adresează o înjurătură. Nu dup­ă mult timp soldații trec iar prin fața lor, și după ce se uită urât la brigadier, ’ într’un glas ii spun bătându-se cu pumnii tn piept : «Te facem noi, măi­­ brigadierule». Brigadierul, oprindu-i, le face ob­­servațiune ; soldații însă vociferează, iar Răducanu Ștefan vrea să pue mâna pe brigadier. Acesta îl lovește cu palma peste nas podiclindu-i sân­gele. Soldatul Duran intervine și el, dar în acest timp sergentul Negruț îi desparte. Ambii soldați văzând in­tervenția sergentului pleacă insultând pe brigadier. Consiliul condamnă pe soldați la 6 luni închisoare și achită pe brigadier. Adormire în post Soldatul Matache Petre, din reg. 2 cetate, în noaptea de 17-18 August, pe când era de sentinelă schimbul I la fortul Broscăria, a fost găsit dor­mind de către brigadierul care se du­cea cu un soldat ca să-l schimbe. Soldatul nu t­ăgăduește că n’a dormit,­­dar nu știe cum a adormit. Consiliul îl condamnă 1,2 luni în­­­ bisaurs. I EVENIMENTELEi fI BILCANI — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — RUSIA­ ­ Comentarii ruse la nota austro-ungară Petersburg. 2.—«Novoje Vre­­mia» comentând nota austriacă, din care rezultă că monarhia își propune a încheia acorduri par­ticulare cu Puterile asupra a­­nexărea Bosniei, declară că acesta este singurul acomodament ac­ceptabil, cu condiție însă a se a­­corda completă autonomie celor două provincii. Ziarul crede a ști că Turcia va cere și ea această dispoziție pe care Rusia o va susține cu energie. Răspunsul Rusiei la nota austro-ungară Petersburg. 2.—Răspunsul Ru­­s ;:î la nota austro-ungară va fi expediat săptămâna viitoare. Ru­sia își exprimă prin acest răspuns speranța că criza se va putea re­zolva pe cale pacinică, dar cere compensații pentru statele balca­nice. Conținutul notei austro-ungare e ținut secret. ITALIA Răspunsul regelui Italiei la autograful împăratului Aus­triei Viena. 2.­—«Zeit» află din Roma ca eri a plecat de acolo un cu­rier special care aduce ambasado­rului italian de aci răspunsul re­gelui Victor Emanuel la autogra­ful împăratului Austriei, asupra anexărei Bosniei. Răspunsul regelui Italiei ar fi formulat in termeni foarte ami­cali. De îndată ce curierul va sosi aci, ambasadorul va cere audiență Împăratului. TURCIA In jurul tratativelor dintre Austro Ungaria și Turcia Constantinopol. 2. — «Zeni Ga­zette­» scrie că, cu ocazia începerea tratativelor dintre Austro-Ungaria și Turcia, nu se poate lua­ nici o măsură contra boicotului, care a isvorât din propria voință a po­porului. Această măsură nu se poate lua cu atât mai mult cu cât, în orice caz, Austria va cere des­păgubiri pentru pagubele cauzate. Ziarul îșî exprimă speranța că tratativele vor­ ajunge, în curând la un rezultat satisfăcător. Constantinopol. 3. — Turcia are de gând să ceară suma de Î00 de milioane de franci drept compen­sație pentru anexarea Bosniei și Nierțigovinei. In convorbirea pe care a avut-o cu marele vizir, Azarchizul Pallavicini a spus că Austro-Ungaria va cere daune pentru pagubele cauzate de boicot, dar că nu consideră ridicarea boi­cotului ca o condiție prealabilă pentru începerea tratativelor. Marele vizir a răspuns ambasa­dorului austro-ungar că se poate ajunge la o înțelegere, dacă Aus­­tro-Ungaria e dispusă să plătească o sumă oare­care drept compen­sație. Pe când mai înainte această modalitate a fost respinsă, acum marchizul Pallavicini a declarat că înțelegerea se va putea stabili pa această bază, dar­­ că trebue să ceară instrucția de la guvernul său. Alt jurământ al Sultanului în fața Parlamentului Constantinopol. 2. — Eli s'a ho­tărât ca Sultanul să jure pe Con­stituție în fața Parlamentului, deși ulemalele și o parte din de­putații musulmani susțineau­ că nu mai e nevoe de un nou­ jură­­mînt, de vreme ce Sultanul a de­pus jurământul în fața șeicului­­islam. In urma presiunei grecilor, ar­menilor și a liberalilor musulmani, s’a hotărât in sfârșit ca Sultanul să jure a doua oară. Se caută a se stabili acum o formulă de ju­­rămint:. Turcii nu voesc să înceteze boicotul Constantinopol. 2.Ministrul de interne a avut ori o convorbire foarte lungă cu șefii comitetului de boicotagiu sperând să’i facă a’șî înceta acțiunea, însă i-a fost un zadar. Comitetul de boicotagiu declară câ’și va înceta acțiunea numai a­­tunci când Austria va fi cedat la pretențiile Porței pentru anexarea Bosniei și anume luarea de către Austria a unei părți din datoria publică otomană, desființarea poș­telor austriaca din Orient, precum și a capitulațiunilor. Când­ Austria va­ primi toate a­­cestea, boicotajul va înceta. SERBIA Stare primejdioasă în Serbia Belgrad. 2.— Spiritul războinic este atît de ațâțat în­cât sunt te­meri de un atac al bandelor sîr­­bești la graniță. Unele corpuri de armată, după rechemarea rezervelor, sunt ab­solut pe picior de razboiu. Cor­purile de voluntari se formează neîncetat. Agitatorii cutreeră in lung și lat țara, indemnînd popo­rul să fie gata pentru iminentul räzboiu cu Austria. BULGARIA Chestia liniei ferate orientale. —Călătoria lui Novakovici Sofia. 2.—Ministerul de comerț Liapcev. mi-a resumat astă­zi ur­mătoarele asupra actualei faze a chestiunei căilor ferate orientale: «Am fost trimiși la Constantino­pol și noi ne-am­ dus. Acum vo­esc să negocieze cu mine, asupra chestiunei liniei ferate. Noi n­’a­­vem nimic împotrivă. Pentru mine remâne deschisă chestiunea dacă Poarta este înclinată ca să negocieze cu noi prin societatea căilor ferate orientale și aceasta trebue să fie pusă la îndoială. De sine se­­ înțelege că nu gu­vernul bulgar trebue să facă pașii pe lângă Poarta otomană în a­­ceastă privință. Asupra unor pro­misiuni nu putem începe tratative, căci această ar însemna că pe căi laterale să facem i­usoriî pe acelea la care am ajuns la 5 Octombrie, iar Rumelia orientală s’ar reîn­ființa din nou. — Astăzi, a trecut pe aici spre Belgrad delegatul extra­ordinar al Serbiei, Novakovici, venind din Constantinopol. AUSTRIA Condamnări la moarte In Bosnia Londra. 2. — Agenția «Reuter», află din Belgrad că mai mulți sol­dați din Brod (Bosnia) au fost condamnați la moarte pentru re­beliune. Mișcarea trupelor austro­­ungare Budapesta. 2.—Prezența ofițeri­lor prin stațiunile ungare de cale ferată și minuțioasa inspecție a bagajelor călătorilor, dovedesc că austriacii nu se simt siguri și se tem de complicații. Supravegherea pe care ei o exer­cită în Dalmația e enormă. Săptămâna trecută au fost tri­­meși la granița Bosniei și Brțe­­govinei, de la Triest, Fiume și Pola, peste 9000 de oameni, arti­lerie și cavalerie. Soldații sunt transportați noap­tea pe calea ferată. Ziarelor locale le este interzis să publice știri asupra mișcărei trupelor. Alte transporturi de trupe sunt gata. Pare că, înainte de Crăciun, 200.000 oameni vor fi concentrați la granița muntenegreană. ANGLIA Franța respingând o cerere a Angliei Berlin. 2.—«Vossische Zeitung, află din izvor special parizian că Anglia a făcut demersuri atât pe lângă țar cât și pe lângă Failie­­res un scop de a protesta contra înarmărilor Austro-Ungariei. Insă Franța a refuzat să ridice un așa protest. Presa engleză și Parlamentul Londra. 2. — Câte­va ziare en­gleze scriu că redeschiderea Par­lamentului turcesc face ca ches­tiunea Bosniei și h­erzegovinei să redevin actuală! Ele vorbes însă cu liniște și cu cel mai mare op­timism in privința pretențiilor de despăgubire ale Serbiei. Cele mai multe ziare se arată foarte rezervate față de acest e­­veniment: turcesc CORPURILE IIGIUITOR­E, L 38 N­A­­T­U ZI Ședința de la 2 Decembrie 1908 Ședința se deschide la orele 2vși 30 m. sub președinția d-lui P. S. Aurelian. _ Prezenți 85 d-ne senatori. Pe banca ministerială d-ni­ Emil Costinescu, Toma Stelian, Al. Dju­­vara, V. Morțun. D. T. Maiorascu cere cuvântul spre a face o rectificare privitoare la discursul d-sale din ședința prece­dentă. In sumarul ședinței un pasaj din acest discurs pare a fi prezintat în altfel decât am voit să-l înțeleg, spune d-sa. In privința convenției cu Austro-Ungaria n’am voit a spune că această convenție se poate denunța numai până la expirarea anului cu­rent , ea se poate denunța oricând. Dar interesul economic al țării noas­tre cere ca denunțarea să se facă cât mai curând. Aceasta am voit să în­țeleg. D. T. Cijmărășescu cere să i sa pună la dispoziție, spre a adresa o­ interpelare, dosarul convocării cole­giului II de Senat de Prahova spre­­ a se ale­ge un senator. D. I. Brătianu, ministru de interne, spune că e gata de a pune la dispo­ziție orî-ce dosare și va răspunde imediat la orî-ce interpelare. Două d-nî senatori, spune d-sa, au venit la ministerul de interne ori, și au cerut acel dosar. Fiind­ca nu aceasta era calea corectă de urmat pentru un reprezentant al națiunii, eu am dat ordin sa nu se dea nici un dosar. D. T. Cămărășescu spune că un reprezentant al țării are dreptul să ceara de la ori­ce minister un dosar. Procedarea a fost corectă și demnă, și nu trebuia să se refuza comunica­rea dosarului, mai ales că el conține un fapt de o extremă gravitate: a­mânarea unei alegeri. Eram în drep­tul nostru și nu făceam datoria. D. N. Xenopol spune că în ade­văr sunt unele dosare cari se pot refuza, dar nu se poate refuza unor membri ai parlamentului un dosar­­ privitor la o alegere, și care conține ■un fapt care interesează întreaga o­­pinie publică. D. ministru I. Brătianu spune că nu s’a procedat conform uzanțelor parlamentare. Un membru al parla­mentului nu poate vorbi de­cât cu șeful unui departament. Faptul de a vorbi cu șefii de biurourî și de ser­vicii, e necorect din punct de vedere parlamentar. Toată lumea trebue să tragă secțiune de act și nu d. Cămă­­rășescu poate da lecțiuni de parla­mentarism. D. T. Cămărășescu cere cuvântul în chestiona personală. Discuțianca Slesag­xislui. — Discursul d-lui C. Disescu Se continuă discuția generală asu­pra Adresei de răspuns la Mesagia. D. C. Disescu are cuvîntul. D-sa­­ constată că în timp de 25 de ani de­­ când face politică militantă n’i­ a fost momente mai grele decât cele actuale. (Mă întreb, spune d-sa, dacă sufle­tele cele mai tari, dacă, patriotismul ,cel mai cald, poate lua în aceste mo­ment hotărîri repezi și eficace. Toate chestiunile cari interesează un stat sunt deschise azi. Gu proectele cari se prezintă Par­lamentului, e un noroc că sunteți d-voastră la guvern iar noi în opo­ziție. Gu revoluția țărănească­­ în spi­nare cu spiritul anarh­ist care se manifestă în viața publică, cu pro­iecte ca al d-lua ministru al justiției prin care sa pune magistratura, sub controlul unor funcționari publici, ce s’ar fi întâmplat dacă d-voastră erați în opoziție ? Pe când azi, putem lu­cra în liniște la rezolvarea chestiuni­­­lor la ordinea zilei. Răspunsul la A­­­dresă nu vorbește de chestiunile de politică externă, și nu lămurește nimic , e o serie de declamațiun­i în cari se arată încrederea în guvern. Nu zicem că n’avem­ încredere în pa­triotismul și inteligența membrilor guvernului,­ în chestia externă, dar avem dreptul a cere lămuriri. Cu­­vîntul de „relațiuni normale“ din Adresă ne pune pe gânduri. Oare raporturile noastre actuale cu Austria, Turcia și Grecia sunt nor­male ? Se pare că la noi a început o discordanță între politica de Stat și politica națională. Această contradic­­țiune tulbură sufletele și ea trebue lămurită și discutată în reprezentanța națională. Trebue ca guvernul să spună categoric ce este și ce măsuri s’au luat. In ce raporturi stăm cu Grecia ? din anormale le-ațî făcut d-voastră normale ? Trebue să știm. In Turcia s’a schimbat regimul și noi avem cuvinte să ne bucurăm. Dar cu Turcia mai avem și chestia vacufurilor. Și nu ni se dă nicî o lămurire asupra ei. Convenția comercială cu Austro- Ungaria interesează in cel mai înalt grad țara noastră, totuși nu ni se aduce la cunoștință nimic asupra in­tențiilor guvernului în această ches­tiune. In ce privește ridicarea țărănime, nimeni nu e contra. Dar se exage­rează prea mult, intervenționism­ul de Stat, așa cum îl înțeleg presa și o parte a partidului liberal, e periculos și aduce cu el germenii dezordine­. Intervenționism­ul de stat are rol acolo unde e conflict între interesul general și u­n inter­es particular , dar nu poate avea rol în conflicte dintre interesele private. Intervenționismul de stat exagerat ajunge de pericli­tează libertatea individuală. Fixarea de maximum și minimum n’a dat re­zultate practice f tind­ce s’a dovedit că se poate eluda legea. In ce pri­vește islazurile, acordul cu proprietarii e o greșală. Islazuri trebue ; de al si­, se facă exproprieri. Ca cef.să căutăm a masca violarea Constituției și să nu convocăm o Constituantă ? I De alt­fel, acordul cu proprietarii, a rămas în vînt, pa dată ce nu s’au fixat prețurile pămintului. De ce s’a creat noul minister al comerțului și al industriei? Nu cred că numai, pentru o acțiune legisla­tivă, ci m­ai ales pentru crearea in­dustriilor manufacturiere, de cari a­­vem mare nevoie. Căci din cauza ta­rifului vamal, traiul se scumpește pe zi ce trece. Nu se anunță nimic a­­supra intenției de a ajuta crearea u­­nei industrii. Ne trebue un minister al muncii numai pentru crearea de industrii. Proiectul d-lui ministru al justiției restrânge inamovibilitatea în magis­tratură, iar nu o întinde,,după cum­ se pretinde. Nu se poate controla împărțirea dreptății, și acesta ar fi rolul inspectorilor judiciari, înființați prin noul proiect. Un funcționar nu poate controla, de pildă, o sentință a Curței de casație. E o călcare­ a Constituției și ea denotă un spirit anarh­ic. Ideea că puterea executivă ar putea influența justiția ar scădea prestigiul magistraturei. Modul de constituire al consiliului superior și cazurile de transferare­ ale magistraților sunt nedrepte.­­ In ce privește tariful vamal, ora­torul roagă pe d. ministru de finanțe să modifice acest tarif, pentru că tra­iul, devenind foarte scump, să se mai ieftenească. Deasemenea s’ar cuveni o despăgubire acelora pe cari mono­polul cârciumilor i-au­­ lovit în inte­rese. Asupra colegiului unic, spune d-sa, îmi rezerv dreptul a vorbi la timp. Trecând la altă ordina de idei, ora­torul face constatarea că partidul con­servator-democrat s’a afirmat ca o forță vie; triumfurile în alegeri au dovedit-o. Pentru viitoarele alegeri, voim o luptă pe față și liniștită. In ce privește Dobrogea, noi avem meritul de a fi indicat cei dinții și baza pa care să se reorganizeze a­­cea­t Í li nmv­i noi c­­au­z*iar guvernamentul a vorbit de o mentalitate anarh­­ică, ce ar domni la Universitate. Ce măsuri a luat d. ministru al instrucției, dacă e ade­vărat aceasta. Anarhie e un adevăr la direcțiunea serviciului sanitar. Directorul acestui serviciu nu mai e un raport de multă vreme cu ministrul respectiv. La depozitul de medicamente s-au­­ descoperit nereguli și risipe. O altă dovadă de anarhia e­r fi fap­tul că ministrul de interne a confir­mat ca primar al Constanței tocmai pe candidatul care a căzut la alegeri și prin urm­are cetățenii i-au refuzat încrederea. Oratorul încheie exprimându și spe­­­­ranța că va primi de pe banca minis­terială, răspunsuri la toate chestiunile puse de d-sa. Ședința se ridică la orele 4 și 50 minute, anunțându-se cea viitoare, pe azL_______ blice preca|a2sp daa .admini­stratîul și a contencioSuliiî. vor fi conduSef de a­­jutoarele de jSiumar, Y.­Cât pentru conducerea partei­­ fi­nanciare, se va da delegație unui consilier comunal.­­ Consiliul admite împărțirea mun­­ciîin modul propus de d. primar. Pentru conducerea pirțe­i financiare se dă delegație d-lui consilier Do­­nescu. Se proceede apoi la alegerea cu vot secret a succesorului d-lui I. Ceză­rescu. Se alege cu unanimitate d. consi­lier C. Hagi-Tudorache. Noul ajutor de primar mulțumește d-lui primar și consiliului de încre­derea ce i s’a arătat și făgăduește să muncească cu râvnă pentru propă­șirea comunei. D. Donescu mulțumește de ase­menea pentru delegația ce i s’a dat. " » D. primar face cunoscut că va con­­voca din nou consiliul, peste câte­va zile, fiind la ordinea zilei chestiuni importante. Intre acele chestiuni e și acces, a locuințelor ieftine. Pe lângă aceasta consiliul se va o­­cupa cu chestiunea scumpete! alimen­telor. Pentru a remedia răul acesta e necesar a stabili legături între hale și linia de cale ferată. Continuând, d. primar desfășoară un întreg program de lucrări : școli, pavage, canale, etc. In legătură cu chestia alimentelor, d. primar a emis părerea înființărei a patru piețe și anume : la Obor, în șoseaua Basarab, in Dealul Spirei și la Dudești. Nouile linii de tramvai, a spus d. primar, preocupă de asemenea foarte mult administrația comunală. D. pri­mar crede că această chestiune s-ar putea rezolva cu succes înființându-se o societate la care să participe și pri­măria. Paralel cu nouile linii de tramvai, se vor lua dispoziții și pen­tru­­ iluminatul cartierelor mărginașe. Un alt lucru important de care co­muna are să se preocupe sunt canalel­e. Pentru construirea canalelor, cerute atât de imperios de salubritatea publică comuna va contracta un împrumut de 4,5 milioane lei. La serviciul filanurilor se va înființa chiar un serviciu special pentru studiul ca­­nalelor. Consiliul mai rezolvă și alte câte­va chestiuni neînsemnate după care șe­dința se ridică la orele 7. Ries. O CVEA2TA.RF JPJB ZI Când femeea iubește își pierde inima, când bărbatul iubește își perde mintea. •. TrmmmhG sosit a obligațiunilor com. Buzău Buzău, 1 Decembre. * Azi, 1 Decembre, s’a efectuat la palatul comunal a 6-a tragere la sorți a obligațiunilor com. Buzău, emise în virtutea legei din 1 Martie 1906, pentru împrumutul comunal de lei 530 mii, din care urmează să se amortizeze la această dată obligațiuni pentru 6200 lei, con­form tabloului de amortizare. Tragerea s’a făcut in prezența d-lui Th. Mănciulescu, ajutor de primar, și a d-lui Tr. Orleanu, substitut de procuror, asistați de casierul și comptabilul primăriei, lipsind reprezentantul băncer Mar­­morosch Blank & Comp. Au ieșit la sorți numeri!«: 78, 150, 183, 248, 395 și 483 a câte lei o mie fie­care, și­­ mimările 41 și 57 a câte iei o sută fie­care, în total lei 6300. Aceate 8 obligațiuni se vor a­­chita de banca Marmorosch Blank & Comp. la 1 Ianuarie 1909. ♦*•** Coresp. |.jj «••­•MII II jȘ Ședința asasini camunai Eri, d. a., consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică sub președinția d-lui primar Vintilă Bru­ți­anu.­­v. Presenți 21 consilieri. La ordinea zilei, alegerea primului ajutor de primar, în locul d-lui I.­ Cezărescu, demisionat. D. primar spune că d. Cezărescu și-a dat demisia din demnitatea de prim-ajutor de primar dorind să can­dideze la alegerile parțiale de la 21 Decembrie. Apoi d-sa aduci vii mulțumiri fos­tului prim ajutor de primar pentru serviciile prețioase aduse comunei. D. Cezărescu mulțumește pentru cuvintele binevoitoare ale d-lui pri­mar. Spune că dacă azi s’a putut rea­liza la primăria o ofieră, aceasta se datorește în primul rând d-lui pri­mar care știe să conducă așa de bine afacerile comunei și apoi consiliului comunal care 11 secondează. D. primar spune că înainte de a se proceda la alegerea pentru locul vacant, e bine ca să se facă o nouă împărțire a mancei,în administrația comunei. Această împărțire e menită să con­­tribue la bunul mers al treburilor comunei. rîi iată noua împărțire de care e vorba : Primarul va avea conducerea ge­nerală a administrației și ca inginer va conduce in același timp partea teh­nică a treburilor comunei. Apoi vor fi partea sanitară și a asistenței publice, partea administra­tivă și a contenciosului și, în fine, partea financiară adică a percepției­ și a casieriei. Pielea janitară,­­ a­­ tiptenței, par, — IN PROVINCIE — (Prin poștă de la corespon­denții noștri particulari) GREȘTI. — Cooperați VM. — Față de speculațiunea ce se face in localitate, ca în toate orașele mici, cu articolele de prima nece­sitate, carnea și pâinea, cetățenii vor fi convocați peste câte­va zile la sediul Băncii populare di­n la­­litate, spre a se constitui în so­cietate cooperativă de măcelăria ,iși brutărie. C.­StING. — Serbarea de la școala normală.—Eri, ziua Sf. Andrei, s’a făcut la orele 3 d. a., la amfiteatrul școalei normale Carol I, serbarea patronului și a celei de a 41 aniversare a școalei. In fața unei numeroase asistențe d. Marian Velculescu, directorul școalei, a deschis serbarea printr’o cuvîntare ocazională în care a fă­cut, istoricul școalei, arătând le­gătura ce există între numele M. S. Regelui, pe care școala îl poartă și între ziuă Sf. Andrei, patronul și ziua ei aniversară, aleasă pe împrejurarea că a fost ziua în care M. S. Regele a pus bazele acestei școli, înființata la 1867 in București și mutată în urmă la Câmpu-Lung, în splendidul local construit în acest scop. S’a executat apoi de către elevi, după un program foarte variat, o serie de coruri, declamațiuni și exerciții gimnastice cari au făcut admirația vntregei asistențe. Incendii.­Ele au ars casele locuitorului Nicolae Petre G-tin din Aninoasa. Focul a luat naștere de la coșul sobei construit defectuos. Odată cu casa au ars 800 kgr. porumb, așa că familia acestui ne­norocit împovărat cu șeapta copii rămân fără locuință și fără exis­tență pe timp dte iarnă. GIURGIU.—Isgonire. —Mihai Botezatu, terminând pedeapsa de 6 lunî la care fusese­ condamnat pentru atentat la bunele mora­vuri, a fost adus la arestul poli­ției, întrucât el este străin, s’a cerut isgonirea lui. In jurul bălăci grave din str. Vlad­ Țepeș.­Azi, d. Pro­­copiu, medicul spitalului a făcut o operație chirugicală comercian­tului Tudor Marinescu Palada, care se știe, că a fost lovit grav cu o lopată de către servitorul Tudor Vulcan, operația a reușit "și d­ miî, s’au exprimat că sunt speranțe de scăpare. Agresorul Tudor Vulcan, a fost înaintat parchetului și de act tri­­­mis la instrucție cara’a emis man­dat de depunere, fie la cercul plutonierilor. La cercul plutonierilor s’a dat • rH Satix. Al­te­ î .Blutoaie fiî

Next