Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)

1909-01-14 / nr. 12

Miercuri i-t­ Virgiliu 1. D&pââcn _ — ADVOCAT — Directorul ziarului «Universul» A. s © c­ ® sci"3.îs țtejț'visoia.l A ® advocatuife Consultații nursa! în zilele de lucru 5—6 seara — @, strada l'opft-Rusu, O — r nGwimrsk' jean mmm» DIPLOMAT AL STATULUI GERSIA.A 3117 sm­mmmm codáun­cearo ho. 2§s— Execută ski ase de planuri și proiecte definitive pentru con­struiri de clădiri, viile, cla­dirii industriale pentru repara­­țiuni, etc., devize și expertize cu prețuri moderate. fabricei © ROMÂNI-IM!T £ București, Calea ta Septembrie So. i © i­m ha! mmm mmm db s NIP iii im »I . Ä . % w* se obține Ü I mai «rele­f» *»­ ~ ^ * prim ,„trebuie!arca g .%n ' SspsiîOrg'si „IlfllSIiii 1 recomandate de toțele elertificil» modica!« gj De vinzare la toate furm­aciile și drogueriile S­­» & caua ° Dep. gen. p. Romînia s fatmscit $st ® B­arasamer I S5n«*:UP © St3t. SS tu». CStaTt8.­*ant.wS S7­­­T«l«f*>n 1/ftö­ fl mmmmmssm­m­m. P­red­are» s © efect ta esssssá sass E SîKasasss 2 SI © 41 S9TP fil« I«. fi* 4» Sfi»n SU*I R GOKS și ANTRACIT — cL@ Prima ca­lita­te — — Predat la domiciliu la saci plumbuiți —­­GREUTATE GARANTATA Vină ® s BAHGA de Sulf și SOLIT 3rtfic Strada Karageorgevici, 3.—Telefon 10/7 minsm AN­ ME . Victoriei, 44 C al Victoriei, 44 Furnisor al­ Curții Regale are onoare a aduce la cunoștința onor­ sale clientele din toată țara că Ű , a,inființat in magazinul sau o secțiune specială de PUȘTI pentru Pădurari lucrată special pentru acest magazin și fiind de o constructiime solidă și PREȚURI FOARTE AVAN­TAGIOASE • ll' .. ■ ' -t­­i­p Model. No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă loî. . . .•'• . 10 Model No. 235.--Pușcă cu capsă, cu două țevi, solidă, recoman­­­da ți dabilă, lei. ... .'........................................................ a. É Model No. 236.—-Pușcă cu capsă, cu două țevi, oțelurile înainte,­­ foarte solidă,o funcționare admirabilă, model f, recomandabil. HIV Model No. 233.­~Pușca foc central, cu o­s,cavii, sistem Mauser, QH cal. 12 sau 16, robustă, recomandabilă, l­î...........................un­ Model No. IIII.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere între cocoașe, cocoanele punându-se KK .singure la piedica de siguranță, m.­solid, lei».....................ud Model No. 1103. —Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere între cocoașe, cocoașele punându-se singura la piedica de siguranță, otelurile înainte, (armă CR de reclamă a­ magazinului), pușcă recomandabilă, scl­­ . Od Prețurile sunt redu­se fise și se înțeleg numai cu­ bani gata.—Expe­diție în toată tara. Omeniile se efectunz' in ziua primirei. 2071 — APA DE MASA a arhitrțiilor — Societate anonimă pesu­ra import si Export, lineares» și VITO LEVEIUimOB Elite Sec BINET , PRODUS EXCLUSIV FRANCEZ Ve“PLEINET Sec |&epm­ent«nt. EDUARD JOSEPH!, București offifet gfiSt 8ID8K­C8R « r CELE MAI BUNE GHILMOWOjINJE Sonoritate netalicefilă! ■•»^iune sff rocj Exterior elegant! =GARANTATE •Vias-d.® în ’if iTií ii € 8 -m Minu*^ fiarele ISâSSI ä MilZIOA SUI Furnisonul Guriei Flegale ■st ist fi București, Calea Victoriei, 54 M.A% — LAT­­ 1,0 GR GH­­ VTIS -Cele mai mari rabaturi la NOTE ilUgiGALE IWT OFERĂ MAGAZINUL GENERAL DE~MI­SICA „IA HARPA“ Sae m­oșii, st?. Colțel, R la jpg» a V j " r ’ M­T cumpărați nimie de. ale­­ m’usicei înainte de a vizit­a Kj dep.oasitere noastre.— Cataloagele gratis. 3008 um4 Pîenul oarsni î PH M M 10 cu» CURAT călit. I, Lei 32 " m « ®* jpAG călit. I, Lei 30 duse la domiciliu în căruțe închise cu plumbul -I-----, II fără as uzină pur englezesc, nea-II. laUll ® purecat cu colis de Ana­ u zona ..... Zona du­să la­ domiciliu în­ saci plumbuiți, sau­ Lei 5? .Bz‘îcb.@t& lBEmffî ® z­@st%9 -Asu­sucat^ i­nterdip^ ÁoMs de fonderi ®, etc La comande mai mari se acorda rabaturi ír Com­andello s ® prim­eau și la Baiaoa REMEDIU SIGUR Bafel­­i țâră gumi ^ ^ chiar în cazurile cel ® * * l’i ^ ENGLEZESC BNIIT 3S C/O ltj sugbmu minium Mia Kilogr. Mia K­io­r. fabricaj I Kirr in fabrică ca.Thuss.1 , etc. 1 semnate iCSHÎ — cMnmHB PASTĂ de PINTÎ în dispensab»! BASARff’Scri^teÎ : SA.VI. Noul I—1Ü. Club internațional a Țiteriștilo­r din București ține repe­tițiile lui în fie­care Vineri seara intre orele 9—N­ în localul lui din strada l­fov. No !. Elagiul l­u­i, (ps deasupra Re­staurantului Traian) unde se prisește si ofertele persoa­nelor (Dame și Cavaler!) cari doresc a fi primite ca membri în acest­ club. cmsrfF.Totu șease chei puse pe verigi, prin strada f.uead­. Cine le-a­­ golst și le va aduce . in sir. I Lstenei No. 26,­ primește re­­­ «'•nipen­s«. i© CASB, FABSICIi ets» cxectiSiX eflih și <*u Snifiesivlrî d'o piața ARGHITEGTUL 0, SÂRVĂȘY București Calea Plevnei No. 48 —­ In fia­ saru zi 0—13 ?18—t1 — Proiecte și devise, ele. 3144 Sa cântă un spiestop teh­nic, tânăr, ei­­ neînsurat cu studii și practică serioasă în alimentarea, cu apă pentru o antrepriză mai mare. Ofertat fără certificate doveditoare nu sa ia în considerație» .. A se adresa Agenției (le Publici­­tate "Carol Schulder & Comp.,­­Hu* curenți. Strada Karagenigevici No. .8,­ sub cifra „Alimentarea“,. 314t ! pentru Motoare | I Preturi foarte avantagioase g­­. Rafineria .JUMA“ Pipești | igiM KAKA ©<! AiSifel 2 I f­I­I« Vin alb vechili­­ de *­u­i raasa. Ireproșabil W I f-­U] in caist etc. pe pre­­fii 5 á H Stil cumni­t!«­ Ö.ÖÖ bani lift-ul, inclu­siv butoiul« franco ori­ ca gară din tară, contra ramburs. — Butoaiele se reprimesc contra prețului de i Leü­deca.Utru! franco gara DrSgopaol, É..pedii,ia­se face in butoaie de la 10 decalitri in sus. Adresați la : Pivnițele <ie vinuri, Dră grișani. B lvoaia foarte bun ft și câte­va 'VAG! de sapte de vintenne, strad­a Fiind faire vis 58. fosta via lentilu (dosu Kiírói de la OborV nine CMFI VIER Ml Conosec tor altoitei și in­­gri­jirea viței americane. Sa fie­­ tânăr, vnsirat. Femeia se va ocupa­­ de certe și pfisarî. Oferte ca pretețiile și referințe la « ziar» s«li: Vi El­. ’ da vânzare ta: PARFU­ AERIi FARMACII, PROGUERU etc. LÓBL, Bucureșii ssmmmmmmammmsmm­, F siit iea­p. Senlecticitatea Lem«m­ul­­ela ’ Ir­-CMIA SISflfSI, gga : Telefon 10/20 a pus în vânzare catități exce­lente de­­ fag și Carpen amestecate . I­FAQ GUBAT-­­ CER............ COJI IE­­ . . . Tăiate și spintecate în lungime­a normală.Extra-scur­te­ 20 c. tu. ■ Lefi mia Kgr. In plus: Pentru căratul și așezatul lem­­i­nelor, pe care căruțașul se descarcă lângă căruță, se trimite la cerere­­ un om cu coș contra piaței d îm­&est p. 16 © 0 8SÜ S © 9 versunea estic­ă are solut f la DE ¥ 113111 CERNEAI,**, banii pentru iMași ș sa jiliiea prețul­­ foarte­­ avantatu­os . A se adresa la atiminis­­triții ziarului Universul. Vin­ leu logodne, nunți, serbări, pentru I cari puteți alege Cadouri f«­u­­r mouse și puțin costisitoare­­ din bostulul asortiment de : ] CUFRETE cu PARFUMERI­­I ARTICOLE pentru TOALETA Csf­ete cu Afficeri pentrur Pârj­­ B­ani care, Piepteni, etc, ] importate de la cele mai renumite­­ case de cunoscuta MOfiUsNIK JIDICimnt si ® I S. I. THEODOR & Comp. — GAI­ATI — STRADA DOMNEASCA GO , Comandele de la 20 lei în sus, j j pi­atîle in­ainte, se expedia­:- j j franc» de transport și am­balagiu Stil toată țara. 2397 1 SE GAUTA pentru un bium­ü mai mare un func­­ționar* activ,1 care se cunoască limba română și germană în vorbă și scris. Sunt preferați ofertanții, card cunosc branșa loterie­. Oferte în scris sub :.A. B. 1.02., la Administrația acestui ziar: 3130 wera.t.;ai.joxáitm!31<x.Mwuu^'^^h­y.m!.­',vr»WMs:^w.'f.isoioOTcaci>-«w:mtt la camă ds plasare &%■ vsmle mi frumos aron­­ismient compteet. Pentru în for­mați­un­­ a, se adresa: Hotel Br st­ ol No. 8. sifra STELIFIR POPESCU Fost judecător de instrucție AVOCAT S ’a­m.WTJST Strada € ai Onfirescu No. 1 1576 Lei 28.­­» so -„ 32— „ 34— 3008 mia da Kgr­­aduse la cioml cilia r-i ur hB^I ODtîtl SSfiS 1 ianuarie ÍÖÖÖ lOIlIIfPJIl flfllIMllIsilllâl ii ȘI GM eu ADSTBIA IN PADllGOLAB (Conferință ținută la Societatea de Medicină Veterinară Q­­ Inspector Veterinar l.PETRESCU PEJAN) tei (Urinari, real No. de ieri) Curentul protectionist are cauze mari și adânci, în special ca princi­pale sunt: 1) inundarea piețelor Eu­ropei cu­ mărfuri din lumea nouă; 2) nevoia statelor Europei de bani muițî, pentru a întreține armate formidabile. Se știa ca a urmat după războiul din 1870, o lunga paca, armată, în care timp se întreținea armatele cele mai colosale ce s'au văzut vre­ odată. Atunci s-a îndeplinit adagiu latin „Si vis pacem­, para bellum”. Or, pentru întreținerea acestor mari ar­mate, se cerea miliarde. De unde a­­ceste miliarde­? Era un robinet, era împrumutul. Dar acest robinet n’a putut merge multă vreme. Mai tre­­buiau găsite alte resurse și acele re­surse s’au găsit în vămi. A sa ridica birul direct n­u se putea,, poporul, protesta, atunci s’a recurs la acest mod de a plăti, sub formă in­directă, adică plătind mărfurile m­ai scump. De aci nevoia fie­cărui stat de a-ș­i proteja mărfurile naționale, și prin aceasta de a ridica bugetul. Mai intervin alte ordini de ces­­siuni economice, cari inm­uresc cuvan­tul protectionist , se creiază drumu­rile de fier, se înlesnește comunicația maritimă. Se știe cum în 1868 Majestatea Sa Regele Carol I, pe atunci Măria Sa Domnitorul țârei, vine de la Severin la București cu poștalionul. Ce tim­puri ! Dar aceste timpuri sunt aproape egale­ în toată Europa și chiar în A­­m­rica. In 1840, se făcea drumuri de la Havre,la New-York, în timp de 5. 4ptămâni. La 1867, în timpul E­­x pozițiunea de la Paris, drumul da la New-York în Europa Se făcea in 6 săptămâni. Asta­zi se face in 7 zile, fără să­ vorbesc de marile steamers, c­ l­a țin, recordul, ajungând să facă acest drum în 4 zile!­­ Ce a resulta­ de aici? A­­ resultat că producțiunea de pe toată supra­fața pământului a putut să se verse­­ toate direcțiunile, și in special în Europă, cu­ o abundență necunoscută altă dată. In special pentru grâu, altă dată Europa aproape singură survenea la revolte ei. Știți că sunt State care nu produc atâta grâu, cât au nevoa pentru alimentarea populațiunei lor. Sunt altele cari produc mai mult, de ■dul le trebue. intre acestea sunt cu deosebire, Rusia și România. In grad mai puțin, Statele balcanice , Austria, Rusia și România, fiind mai a­p­roape de Anglia, Germania,­Franța,­­azi aveau nevoie de cereale, de­cât țrite trans-oceanice, găseai­ imediat un debuteu de vindere. Nu mai de­­parte de­cât la 1882 îmi aduc aminte perfect se vindea chila de grâu 140 lei. In timpul acesta se produce o imi­grație considerabilă in Statele­ Unite .uileriane. ■ Australia, care altă dată era o țară inlocmtă, din cauză că, ori nu ploua le foc,­ ori că ploua atât de mult în­cât se­­ producea adevărate inundații, Ppotru­ a opri inundațiile se­ fac dig ;­uri,­ Pentru a asigura adăpatul vi­­i­lor, pe timp de secetă, se fac re­­zervoare,­ în care se strânge apa plo­­ior. Cu chipul acesta se transformă icea tară desolată într-un grânar inens și un producător de vite necu­­noscut până atunci, în istoria prd­­sucțiu­n­ei omenești. Numai oile se locoțau­ la peste 14 milioane. Vă pu­­!chipul câte milioane de chilor de lână se aruncă pe piața ga­ta. Impel,, , , rutina, țară urai ocrotită de,zei­tralia, dar aproape nelocuită ilsn anii 1860, deodată devină i de emigrațiuna, cu­ deosebire­a­ Italiei, Colonii da sute­ de mii de lameni umplu câmpiile și duc în ,a» •­ea­sta iia­ră sălbatică puterea de muncă a geniului. latin ; transformă sosurî neproductiva in lanuri de grâu si pă­­«unî și; cresc prni și milioane capete io ..vite.. . .Toate­ aceste producțiuni ,. aruncate pe piața lumei, fac ca valoarea pro­­duselorr agricole să scadă și deci și produsele animale. E1 legea, generală a comarciului: oferta și cererea. Cu cât se reprezintă m­ai multe mărfuri pro desfacere, cu atât prețul lor scade, in £ f stare economică era­­ Europa, lin punctul de privire agricol la a­­ceastă inundare generală, de cereale și vite, din țările noi ? Europa era grevată de cheltueli pen­tru armată, avea pământul scump, avea munca scumpă, instrumentele de producțiuna scumpa. In toate acele țari : America,­ Aus­tralia, Indii, Egipt, Argentina, etc., pământul aproape nu valora nimic; munca prea puțin, căci era făcută cu popoare inferioare: negrii, indieni etc., cam­, erau­ duși cu biciul de la spate ; instrumentele de muncă aproape ne­cunoscute, așa că agricultura se făcea intr’un mod primitiv, iar când a în­ceput să se facă in mare, s’a făcut cu instrumentele cele mai perfec­ționate.­ 1 Dacă­,lucrurile erau­ așa, se înțelege că europenii trebuiai­ să cadă în lupta cu producătorii extra-continentali și dacă nu por fi venit acest curent pro­­tecționist care să ridice vămile, așa în­cât pentru vite și cereale să se plătească­ la intrarea în fie­care­­ oră a unor taxe mari și deci să de­vină­ ijind scumpe—sau egale în preț— cu produsele locale, atunci producă­torii de vita din Europa ar fi trebuit să abandoneze această produs­iune,­ea ne mai fiind rentabilă. Pentru a evita acest lucru, care în­țelegeau­ că era imposibil, căci ar fi fost să ,sa depopuleze­­ țările, s’a re­curs la jaceasta formulă economică : a se pune taxe pro­tecționiste. Și, rând pe rând, fie­cara slot ridică vămi, a­­tât pentru cereale cât și pentru vite. Dar, s’ar putea răspunde : dacă s’au ridicat vămi și la cereale și la vite,, atunci pentru ce se observă acest fe­nomen economia că la vite in adevăr se ridică valoarea cărnei, iar la ce­reale se scade prețul la chintai ? Domnilor, a zis d.. inspector vete­rinar I. Petrescu Pejan, fenomenele economice sunt aceleași în orî­ce or­dine de producțiune și ar fi trebuit să meargă paralel ridicarea prețului pentru vite și pentru cereale. A in­tervenit însă o altă ordine de idei,­a­­num­e , cereale s’au produs în mult mai­ mare cantitate, și cu toată ridi­carea de vămi,­ cerealele au inundat piețele b­une în în special ale Europei, —in cantități incomparabil mai mari de­cât aț inundat vitele. Alt­ceva și aci , revenim la punctul al doilea, la care am vorbit mai sus —vitele sunt­ o­ marfă de o natură cu totul particulară, la care intervine altă ordine de restricțiune, provenite din cauza epizootiilor.. Cereale nu au e­­pizootii. Ce­ n’ar fi dat economiștii să aibă și cerealele epizootii ! Epizootiile de pestă bovină nu numai că au tre­cut atunci prin mai toate Statele Eu­ropei, prin România, prin țările bal­canice, dar în unele State cum e Ru­sia a rămas aproape statornică , așa in­cât se credea că acolo e o boală inerentă țarei. Epizootiile au fost o cauză care a dat pretext guvernelor ca să trateze animalele mult mai aspru decât ce­realele. Si chiar până in ziua de azi, se pretextează, epizootiile, deși toate popoarele Europei au­ astăzi aproape aceleași epizootii. Ba încă dacă am lua buletinele statistice, am vedea că proporțional Germania are mai multe comune atinse de epizootii, decât Ro­mânia. Eu fiu merg până acolo încât să pun im­­­balanță statistica germană cu cea română, și nu merg până a crede că in Germania sunt mai multe boiale decât în România, dar zic că sunt egale. țoț­i, dacă sunt egale, la ce mai servesc aceste opriri grozave la fron­tieră în contra vitelor din alte state? Cu toate acestea, trebue să conve­nim că epizootiile e unul dintre mo­tivele cari opresc celelalte țări a nu permite introducerea animalelor și prin urmare trebue să luăm așa dis­­pozițiuni de organizare veterinară, în­cât celelalte state să nu mai aibă nimic de zis. Dar să vedem în ce consistă ma­rile epizootii, de cari vorbii ? Se întâmplă către deceniul al V-lea și al VI-lea, al veacului trecut, mai multe răsboaie. Mișcările de animale și mișcările de oameni vecinie aduc epidemii și epizootii. Cel puțin către acea epocă așa e. In 1854 r­isboiul Crimeei.mai târziu­ răsboaiele Austriei cu Prusia și ai Prusiei cu Danemarca. Mai în aceași epocă epizootii mari de pesta-bovină dezolează Olanda și Engetera. D-voastră cunoașteți mi­siunea ce­ a avut-o Bonier de a merge să studieze pesta-bovină in Olanda. Cunoașteți, de asemenea, raportul — rămas celebru—asupra măsurilor de luat in contra pestei­ bovine. Măsuri care au fost aplicate și au avut de efect că Franța a scăpat de invaziunea pestei­ bovine. Enginteza, Franța, Germania, spe­riate de pesta-bovină, concep ideia unui congres internațional, care s’a și ținut la Viena in 1872, și in care trebuia să se decidă măsurile comune care să se aplice in contra p­estei­­bovine. ■Mai întâiu a fost o cestiune prea­labilă, dacă din țările în care dom­nește în mod regulat pe^ta­ bovină să se probi­te sau nu exportul? Intre aceste țări s’a considerat Ru­sia ca nefiind în stare de a aplica măsurile, fie din cauza relei organi­zări veterinare, fia din cauza popula­ției ei prea recalcitranta. Contra Tur­ciei, Serbiei, și in general țărilor balcanice, s’a­­­ decis prohibițiimea, dar și nu­ posedau o pes­tă-bovină autoh­tonă, locală, ci importată din Rusia; pentru­ moti­v# -ca'-uü, a fost­ conside­rate ca neindestul de, buna armate va­­torinărește, în caz,­ da ivire. Ce situațiune a avut România îna­intea conferinței de la Viena, în 1872? , România, spunea d. inspector ve­terinar . Petrescu Pejan, a fost sus­ținută ide, unele șapte europene, da Germaniji,­ Franța, Elveția,care v.pe. fost de opinii iun­e că :ș’ar.pu­tea .dând. și alte­ garanții de­cât cele din acea epocă, să­­ nu fie tratată cu prohibi­­țiune absolută a exportului de vite. Adică, să nu fie considerată ca Ru­sia. Austria,­­ însa, s’a opus , și opinia Austriei a fost preponderentă. Nu avem să discutăm aci, dacă trebuia să ne așteptăm la mai multă bunăvoință din partea Austriei. Cel puțin la atâta cât ni s’a arătat de Germania, Franța și Elveția. Consta­tăm numai faptul. Să­ vedem acum cari erau condi­­țuinile stipulate în conferința de la Viena, pentru apărarea în comun a Statelor, contra pestei­ bovine ? Erau , că ori­unde se ivește pesta­­bovină să se facă o anchetă preala­bilă de modul­ cum a venit și cum a evoluat. Să se anunțe telegrafic Statele cari au luat parte la uniune. Transportul vitelor să nu se facă de­cât pe apă și cu calea ferată. Vitele cari au fost pe cale ferată, pe cât se poate, să fie duse,direct în aleatoriu. Materialul care a servit la trans­portarea animalelor, fie pe cale fe­rată, fie pe mare, să fie desinfectat. Vitele să nu plece din localitate de­cât cu certificat de proveniență, în care să se atesteze că pe o întin­dere de 30 k­m, nu există nici o­ boală contagioasă, în special posta­­bovină. Să nu se permită importul, în alte State, de­cât numai când poșta­ bo­­vină e la mai mult de 70 k­m., de la frontieră, etc., etc. (Va urma) Catastrofa din Jifia —Serviciul nostru telegrafic — Alte cutremure Milazzo, 72.—Aseară"o puternică zguduitură a fost simțită aci, pri­cinuind o mare panică, dar­ nici o pagubă. (A. R.) Messina, 72.—La 5 își la 6 după amiază au fost simțite aci două­ scurte zguduituri d­e pămint, înso­țite de un­ fel de zbi­rnjit. (A. R.) Arge Aus netsuî do ímm AUSTRIA. Austria dispusă să acorde Serbiei compensații economice Berlin. 12.—Se telegrafiază din Halle că un ziar da acolo publica un articol inspirat de baronul Aerenthal in care se spune că par­tidul războinic din Serbia jxiate instanța atitudinea Austriei față de Serbia. Dacă,Serbia renunță la despăgubiri­ teritoriale, Austria ar fi gata să acorda compensații eco­nomice. TimCIA Bulgaria oferind Turciei 150 de milioane Constantinopol. 12.— «Jeni Ga­­setia» afla ca Bulgaria ar fi dispusă să plătească Turciei o despăgubire de 150 de mili­oane de franci, a­us­triA în jurul emigrărei mahometa­­nilor din Bosnia Viena. 12. —Din Sarajevo se te­­legrafiaza că știrea dată de ziarul «Turcia», din Constantinopol, cum că o deputăție de bosniaci de acolo ar voi să vie in­ Bosnia spre a face propagandă printre mahometanî pentru emigrare, produce ad­­mi­rare, de­oare­ce populația nu e înclinată să emigreze. Probabil că știrea ziarului «Turcia» este ine­xactă. SFJtu­l. Retragerea lui Pasici din viața politică Viena. 12. — Telegramă din Belgrad.—Se asigura că șeful partidului bătrânilor radicali, Nicolae Pasici, se va retrage din viața politică. Cumpărare de cai în Serbia Constantinopol. 72.—«Yeni Ga­­zetta» anunță că Serbia a cumpă­rat alți 1.200 de­ cai in Rusia." ISULttAMA Causa mobilizării din Bulgaria Berlin. 72.—Bulgaria recunoaște că a mobilizat divizia a opta de armată și că a trimes-o spre gra­nița turcească. Guvernul din So­fia anunță in mod oficial că a aflat din joc sigur intenția­­ guvernului­ turc de a ocupa satul Restepe de lângă granița și ținutul din îm­­prejurimi. Guvernul bulgar s-ar găsi atuncia in fața unui fapt îm­plinit și ar fi mai greu să reintre in posesiunea teritoriului ocupat. Din această cauză guvernul a­­ dis­pus mobilizarea diviziei a opta de armată și trimeterea spre graniță. Această divizie numără ca efectiv de război 25 de mii de oameni. Sofia. 12.—‘Camera. — La inter­polarea deputatului­­ Slatanov, mi­nistrul de­­ război Paprikov a de­clarat că a fost necesară necesară mobilizarea unei divizii spre "a preîntâmpina ocuparea unei por­țiuni din" teritoriul Bulgariei de către Turci.­­ «Nu putem permite o modifi­care a graniței* noastre și vom ști sa nu apărăm contra unei even­tuale încercări de acest fel. Un ministru bulgar,arată în Cameră pericolul urnă războia Sofia. 72.— Deputatul Slatanov a interpelat guvernul asupra mo­bilizarea­ unei părți din armata. In am­auzele unanime ale să­lii, dânsul a declarat că reprezentanți poporului,și poporul însuși vor da sprijinul lor pentru apărarea in­tereselor­ țarei. Ministrul paprikov a răspuns că mobilizarea diviziunei a opta nu se face in sensul legei de apă­rare națională ci se chiamă rezer­viștii in scop de exerciții, precum și pentru întărirea unor părți din aceasta diviziune. Nu­ importa însă forans — a urmat ministrul — ci causa acestea tisă­turi, pe care o Susim fără isutes^ țluitî agresive. Ea ne este impusă <le necesitatea prevedere! «masl -eventual conflict răsboanic pe care am făcut tei posibilul ca să-l evităm, dând nenu­mărate dovezi intru »a ceasta. După aceasta ministrul schiță, faza in care se află tratativele turco-bulgare și a declarat că gu­vernul a renunțat de­o­cam­dată de a trimite negociatori la Con­­stantinopol, de­oare­ce Poarta nu ne-a dat" asigurări îndestulătoare că negocierile vor fi duse de astă dată la termen pe temei ai cunos­­cutei baze bulgare. Ministrul urmă apoi:­­ în ultimele zile guvernul tur­cesc a ridicat chestiunea rectifică­rii graniței turco-bulgare și a fă­cut in această privință oarecare demersuri pe la ambasadori. Deo­sebit de aceasta a luat măsuri militare în raionul corpului de armată din Adrianopol, măsuri cari nu numai că sunt îngriji­toare dar stând în legătură ,cu acea rectificare de graniță, ar pu­tea să aducă primejdia pe care noi voim acum s’o înlăturăm prin măsuri de prevedere. «Sunt dator să declar că prin aceste­ măsuri noi nu ne abatem de la calea ce am urmat până a­­cum, de a căuta o înțelegere cu Turcia și de a menține pacea. Insă nu vom permite o rectifi­care de fruntarie prin surprindere și nu vom primi condițiuni cari vatămă demnitatea noastră națio­nală. «Reprezentanții poporului tre­­bue să aprobe aceste" măsuri de prevedere căci guvernul nu caută altceva decât să apere cu tărie interesele poporului. Vpjfin­oase aplause primiră ulti­mele cuvinte ale ministrului. Interpelantul Slatanov zise a­­poi că nu­ treb pe a se uita că ta­ratul bulgar­ de odinioară a­ apărat int­eriul cu peptul fiilor săi și nu­ a plătit nici­odată nimic. Se votează apoi o ordine de zi în­­ sensul celor" declarate de Pa­­tirikov. Se asociază și principalii membri oposiționiști ia această ordine de zi, mâna aceasta la Panama spre a inspecta lucrările canalului. Ö. Taft a declarat că, de va ® necesar, va schimba cu desăvâr­șire: sistemul de constricți­une ce se practică acum. ,*„ Zilele trecute a încetat din viață la Paris generalul Carregron» fel era unul dintre cei mai bâtrini ofițeri ai armatei franceze și a mat parte la râsboiul din 1870—71, cu gradul de căpitan. * Autoritățile din Stuttgart au interzis rip­esentația piesei „Cei dintâi oameni“ pe motiv de mo­ralitate. Bătrânul bărbat de stat englez Ciîa­mberlăin, va reintra­ în viața politică. El candidează pentru scaunul de deputat din West­ Bir­mingham.­­, Un giuvaergiu­ din Cannstadt s’a­­ presarizat procurorului general din Colonia căruia i-a declarat că acum patru ani a asasinat pe lo­godnica sa. Giuvaergiul a fost a­­restat. In Viena a încetat, din viață scriitorul F­r­i­d­e­r­i­c Pennett, in virstă de 78 ani. Defunctul a scris numeroa­se romane pentru ziare. împăratul Wilh­elm a apro­bat proiectul pentru monumentul lui Virchow din Berlin, elaborat de prof. de sculptură Ku­msch. ► ̇» ® &tt. -KTBnvaawot XTN PROVERB PS ZI Cel din urmă, ori mai mult ori mai puțin primește. sarb­ă SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Furtul «ie la percepția din Bobeștî » BotMcea»*«";■­ (Hrov) Un îndrăzneț furt­ s’a ’comis erî, noapte în com­. Bobești-Botoceanca din jud. Ilfov. , ’ Rani­ fiicatori rămași până acum ne­­cu­noscu­U• s’au introdus în localul percepției, au" spart casa, au furat vrd­o 900 ței, și au distrus toate re­gistrele dându-le foc. Parchetul­ de Ilfov fiind înștiințat despre acest fapt, a luat severe mă­suri­­ pentru descoperirea autorilor furtului. " K Crima «Se la Țăndălești (Gos*j) . Intre locuitorul Constantin I. Marin și cumnatul său­ Sirmon N. Nico­­late, ambii din com. Tândăleatî (Gorj), exista o veche ură din cauza unei bucăți de pământ. In ziua de 9 Martie anul trecut, întâlnindu-sa arabil la câmp, s’au luat la ceartă și în­ urmă la bătae. Constantin Manu având asupra-i o pușcă a tras asupra adversarului său uni foc rănind­u-i grav clip care cauză apoi a rămas infirm. Pentru acest fapt el­ a fost trimis în judecata Curții cu jurați, care l-a condamnat la cinci ani închisoare. Această sentință a fost confirmată era și da Curtea de casație.. Regulare «Se com­petință S­ub-locotenentul in rezervă Dumi­­trescu N. Marin a fost dat judecăței pentru că ar fi comis neregularități pe când se găsea în serviciul jan­darmeriei. Consiliul de razboiu al corpului 2 de armată, chemat să-l judece și-a declinat­ competința pe motiv că jan­darmii rurali­­ pentru fapte de drept comun sunt justiția failî de tribunalele civile. Tribunalul Ilfov înaintea căruia apoi a fost trimis și-a declinat și el competința susținând contrarul. Afacerea venind era înaintea Curții de Casație, aceasta a hotărât că fap­tul comis dr. Dumitrescu, e de com­petința tribunalelor militare. STI IN­ UIT STRU­XATAIE —• Prin poștă —­.Preotul­ sârb Svetislav Ioa­­novici din Centa a fost condamnat la două luni închisoare pentru pre­tinsă agitația in contra Statului maghiar. Congresul ukrainic se va ține in Lemberg în zilele de 1 si 2 Februarie st. a. D. Taft, noul ales președinte al Statelor­ Unite, va pleca­ săptă­mâni­! «Sindicatului Ziar­ilor» Ne mai despart numai câteva zile până la mult așteptatul bal mascat, organizat de „Sindicatul ziariștilor“ la Teatrul Național în seara de Sâm­bătă 17 curent. De data aceasta, balul a cărui reputație e bine stabilită, va întrece cu mult balurile mascate din anii trecuți. In acest scop, o comisiune a mem­­brilor sindicatului se ocupă in Se­cara zi cu alcătuirea unui program monstru. Sala Teatrului Național va fi splendid decorată și iluminată i­­ mod deosebit. Intre numeroasele surprize rezer­vate publicului, și pe cari le vom anunță in fiecare zi, putem spune că la orele 12 noaptea va fi mirarea comică a tuturor­ clovnilor și auguș­­tilor reputați ai circului Sidoli, în frunte cu celebri comici Bibere și prăjina din trupa jongleurilor ame­ricani Geraldos. Tot la aceiași oră se va produce și splendidul balet rus Godlewsky. Ținuta: frac, smoking sau redin­gotă. 47 Filării Preotului ROMAN — de insiuílio «îs Marc­hi VIII Pidepsa — Pe contul sau, firește. — Așa­dar, continuă judecăto­rul cu un ton mai escitat, acest vânător ar fi căutat să atragă pe­­ root afară din Neapels... Baronul se ridică cu un aer tragic și-și însoți­ afirmarea da un gest viguros, întinzând brațul si degetul spre un punct al pere­telui. "­­ . — Tocmai, și T-a aruncat in mare. — Pe preot ? strigă judecă­torul. — Pe preot, răspunse baronul, care acum nu mai vorbia de­cât printr’un fel de mecanism intern. — Rog pe d. grefier șil în­semne în procesul-verbal că mar­torul crede cum «să preotul a fost aruncat în mare. Tonul aspru și autoritar cu care judecătorul pronunță aceste cu­vinte și loviturile de deget, în masă, cu care însoți ordinul, spo­ririi și mai m­ați zăpăcea!» acelui om care vorbia ca adormit, ,,Baronul tresări și repetându-și ultimul răspuns, se sprimân­d că ajunsese așa de curând a se con­tra­zi­ce. Mai înainte spusese­­ că vână­torul aruncase în mare pălăria, iar nu pe preot; acum afirmase că preotul fusese aruncat in mare. Mintea lui Smi ‘mal­l era­­ în stare, să" aprecieze importanța" și peri­colul acestei contraarcuri. Și mai puțin era in stare­ sa împace primul răspuns cu al doilea. Vinovatul simți în mod confuz că edificiul apărarei sale se pră­bușea din toate părțile­ și ci­ din acest moment avea un dușman teribil în cavalerul Marsellini. Se încercă să rectifice deposi­­tiunea de la început, insă acum ii lipsia vocea și timpul. Cuvin­tele i sa inci­cati în gură. Tim slăbea forța d‘a tinea­ge vâ­­nator despărțit de sine, d’a atribui altuia gândurile și faptele cari nu erau­ de­cât ale sale. Nu­ mai putea sa deosibeasca faptul în sine de amănuntele lui și, in fi­ința ce’și dădea ca să îm­pace pe preot cu pălăria lui și ca sa arate că exista cu adevă­rat un vânător, nu observa că pe nesimțite se expunea și se acuza pe sine însuși. Capul lui era acum ca un cup­tor înfierbântat. Miile de fantome alungate, res­pinse, biciuite de­ știința­ și de to­nica sa, isbucneau acum grămadă dintre cutele întubecoase ale con­științei sale, nă­vălindu-l și aco­­perindu-i rațiunea. De astădată ,spaima cuprindea definitiv pe acest om, care,de mai bine de o lună aruncase o teribilă sfidare naturei și lui Dumnezeu. ■ Acest biet suflet, care resisiase la ciocnirile remușcării și ale dis­perării, întărit numai de o spo­ială de convingeri științifice, ră­mânea acum gol și slab in fața adevărului a­tot-puternic. Toate formulele logice dispă­reau­ și nebunia, furia răzbună­toare a firei contra sagăniatei ra­țiuni se cobora sa despice capul baronului de Saîfiafimni, tot așa cum el despicase micul cap­ăt preotului Cirin­o. •Ceeace urmă din acest mo­ment nu m­ai fu un interogator ci lupta supremă a unei rațiuni contra­­ unor remușcă rî. Baronul, stând în picioare in mijlocul sălei, cu bastonul în mână, începu să zică gesticulând: — Mă mir că mai Voiți "să" mă" găsiți In contrazicere Dar a lucru lămurit, pentru Dumnezeu­! „Vă­­ rog să mi mă faceți a spune lucruri­­ pe care nu îl gân­desc! Gu știți eți din această a­­facere ? ,,Zic numai că vânătorul avea tot interesul Să facă să dispară urmele preotului, adică pălăria lui. ..Pentru că pălăria era tot așa de primejdioasă ca însuși preotul. ..Ba încă pălăria era m­ai pri­mejdioasă. „Omul se stinge ca lumânarea, cu o suflare, pe când materia— strigă dânsul strângând și răsu­cind bastonul la mână—materia e tare, rezistentă, nedistructibilă, ara țesături eterne, neperitoare. ..Ați citit, d-lor! Tratatul des­pre Lu­cruri al celebrului doctor Panterie ? Trebue oare sa vă ci­tez, eți pe Büchner, Molesch­olt,­­Hartmann, pentru­ a vă dovedi a­­cest principiu fundamental că nu se poate distruge nimic din ceea­ ce exista ? „Când vă veți gândi că o ghiu­lea de tun are nevoe da ma­i mult de un milion de ani ca să cadă din centrul cutărel, stele la cen­trul pământului și ca­ soarele e ca un atom in comparație cu ne­buloasele și cu spațiul nemărgi­nit, sunt­ încredințat că, o să râdeți cu mine da aceste prostii­, cum râ­dea mal­ad in soarea acea tivgă de popă cu dinți­ sprijiniți în gratia de fer. Nici acel popii nici „celali“, mi mat"c­ânt’a acum vecernia.... Baronul zim­bi intr’un mod si­nistru și făcând tr­ei-patru, pași prin sală, rupse în două frumo­sul său baston și-i aruncă'bucă­țile in aer, apoi continuă: — Iacă da ce vânătorul­ a cău­tat a face ,să dispară ,pălăria preo­tului, aruncând’o in mare. „.Pentru ca să pună mâna pe acea pălărie, s’a dus­­­ la Falda, căci știa că­ Chiorgio o­ luase cu alte lucruri din camera lui Sal­vatore. „Pentru asta am zis ca pălăria a fost aruncată în mare și nu e aci nici o contrazicere, scumpul meu cavaler Martellini. „Dacă vânătorul ar fi înecat pe preot cum s’ar putea că preotul să fie îngropat la Santafusca ? , „N'ați vrea sa presupuneți ca l-a ucis Salvatore? „Pe sufletul meu, eu trebue să apăr memoria unui om care m’a­ purtat în brațe și de-ar fi să’mi dau tot sângele, nu voi d-’permite să plutească nici umbra unei b­ă­­nueți asupra acelui m­ormint cu­rat și­­ modest! 3 gândește na­ o zice­ pălăria în „Fiind­că ați găsit camera lui, v’apucați să’bârfiți un biet mort care nu se mai poate apăra ? „Dar de unde știți ca pălăria n’a fost dusă în camera­ lui Sal­vator de cânele lui? „Gârfele fiind interogat, n’a răs­puns, a zis în ironie cavalerul Martelini. Dar dacă acel câne ar vorbi, domnilor, v’ar spune cum mi-a «pus mie, că preotul n’a fost aruncat in mare, ci a fost «­­cis de vânător și îngropat de el la vilă... 1­­"Va urma! # Strai rugați tî­ niî abo­nați, cari fac peclama­­țiune miți cer schimbări de b­ch­eșă, să bisse-voiască a­ trim­ite la adtsiinistr­a­­țio totdeoslața și etichete, pe care este­ imprimată, silabc adresat, spre a se putea da curs repede reg­el am­ațiunilorț și a nu se ■face, mlaraielit cu trim­­*­­terea șelarului la noua a­­dresă.

Next