Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)
1909-01-14 / nr. 12
Miercuri i-t Virgiliu 1. D&pââcn _ — ADVOCAT — Directorul ziarului «Universul» A. s © c ® sci"3.îs țtejț'visoia.l A ® advocatuife Consultații nursa! în zilele de lucru 5—6 seara — @, strada l'opft-Rusu, O — r nGwimrsk' jean mmm» DIPLOMAT AL STATULUI GERSIA.A 3117 smmmmm codáuncearo ho. 2§s— Execută ski ase de planuri și proiecte definitive pentru construiri de clădiri, viile, cladirii industriale pentru reparațiuni, etc., devize și expertize cu prețuri moderate. fabricei © ROMÂNI-IM!T £ București, Calea ta Septembrie So. i © im ha! mmm mmm db s NIP iii im »I . Ä . % w* se obține Ü I mai «relef» *» ~ ^ * prim ,„trebuie!arca g .%n ' SspsiîOrg'si „IlfllSIiii 1 recomandate de toțele elertificil» modica!« gj De vinzare la toate furmaciile și drogueriile S» & caua ° Dep. gen. p. Romînia s fatmscit $st ® Barasamer I S5n«*:UP © St3t. SS tu». CStaTt8.*ant.wS S7T«l«f*>n 1/ftö fl mmmmmssmmm. Predare» s © efect ta esssssá sass E SîKasasss 2 SI © 41 S9TP fil« I«. fi* 4» Sfi»n SU*I R GOKS și ANTRACIT — cL@ Prima calitate — — Predat la domiciliu la saci plumbuiți —GREUTATE GARANTATA Vină ® s BAHGA de Sulf și SOLIT 3rtfic Strada Karageorgevici, 3.—Telefon 10/7 minsm AN ME . Victoriei, 44 C al Victoriei, 44 Furnisor al Curții Regale are onoare a aduce la cunoștința onor sale clientele din toată țara că Ű , a,inființat in magazinul sau o secțiune specială de PUȘTI pentru Pădurari lucrată special pentru acest magazin și fiind de o constructiime solidă și PREȚURI FOARTE AVANTAGIOASE • ll' .. ■ ' -tip Model. No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă loî. . . .•'• . 10 Model No. 235.--Pușcă cu capsă, cu două țevi, solidă, recomanda ți dabilă, lei. ... .'........................................................ a. É Model No. 236.—-Pușcă cu capsă, cu două țevi, oțelurile înainte, foarte solidă,o funcționare admirabilă, model f, recomandabil. HIV Model No. 233.~Pușca foc central, cu os,cavii, sistem Mauser, QH cal. 12 sau 16, robustă, recomandabilă, lî...........................un Model No. IIII.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere între cocoașe, cocoanele punându-se KK .singure la piedica de siguranță, m.solid, lei».....................ud Model No. 1103. —Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere între cocoașe, cocoașele punându-se singura la piedica de siguranță, otelurile înainte, (armă CR de reclamă a magazinului), pușcă recomandabilă, scl . Od Prețurile sunt reduse fise și se înțeleg numai cu bani gata.—Expediție în toată tara. Omeniile se efectunz' in ziua primirei. 2071 — APA DE MASA a arhitrțiilor — Societate anonimă pesura import si Export, lineares» și VITO LEVEIUimOB Elite Sec BINET , PRODUS EXCLUSIV FRANCEZ Ve“PLEINET Sec |&epment«nt. EDUARD JOSEPH!, București offifet gfiSt 8ID8KC8R « r CELE MAI BUNE GHILMOWOjINJE Sonoritate netalicefilă! ■•»^iune sff rocj Exterior elegant! =GARANTATE •Vias-d.® în ’if iTií ii € 8 -m Minu*^ fiarele ISâSSI ä MilZIOA SUI Furnisonul Guriei Flegale ■st ist fi București, Calea Victoriei, 54 M.A% — LAT 1,0 GR GH VTIS -Cele mai mari rabaturi la NOTE ilUgiGALE IWT OFERĂ MAGAZINUL GENERAL DE~MISICA „IA HARPA“ Sae moșii, st?. Colțel, R la jpg» a V j " r ’ MT cumpărați nimie de. ale m’usicei înainte de a vizita Kj dep.oasitere noastre.— Cataloagele gratis. 3008 um4 Pîenul oarsni î PH M M 10 cu» CURAT călit. I, Lei 32 " m « ®* jpAG călit. I, Lei 30 duse la domiciliu în căruțe închise cu plumbul -I-----, II fără as uzină pur englezesc, nea-II. laUll ® purecat cu colis de Ana u zona ..... Zona dusă la domiciliu în saci plumbuiți, sau Lei 5? .Bz‘îcb.@t& lBEmffî ® z@st%9 -Asusucat^ interdip^ ÁoMs de fonderi ®, etc La comande mai mari se acorda rabaturi ír Comandello s ® primeau și la Baiaoa REMEDIU SIGUR Bafeli țâră gumi ^ ^ chiar în cazurile cel ® * * l’i ^ ENGLEZESC BNIIT 3S C/O ltj sugbmu minium Mia Kilogr. Mia Kior. fabricaj I Kirr in fabrică ca.Thuss.1 , etc. 1 semnate iCSHÎ — cMnmHB PASTĂ de PINTÎ în dispensab»! BASARff’Scri^teÎ : SA.VI. Noul I—1Ü. Club internațional a Țiteriștilor din București ține repetițiile lui în fiecare Vineri seara intre orele 9—N în localul lui din strada lfov. No !. Elagiul lui, (ps deasupra Restaurantului Traian) unde se prisește si ofertele persoanelor (Dame și Cavaler!) cari doresc a fi primite ca membri în acest club. cmsrfF.Totu șease chei puse pe verigi, prin strada f.uead. Cine le-a golst și le va aduce . in sir. I Lstenei No. 26, primește re «'•nipens«. i© CASB, FABSICIi ets» cxectiSiX eflih și <*u Snifiesivlrî d'o piața ARGHITEGTUL 0, SÂRVĂȘY București Calea Plevnei No. 48 — In fia saru zi 0—13 ?18—t1 — Proiecte și devise, ele. 3144 Sa cântă un spiestop tehnic, tânăr, ei neînsurat cu studii și practică serioasă în alimentarea, cu apă pentru o antrepriză mai mare. Ofertat fără certificate doveditoare nu sa ia în considerație» .. A se adresa Agenției (le Publicitate "Carol Schulder & Comp.,Hu* curenți. Strada Karagenigevici No. .8, sub cifra „Alimentarea“,. 314t ! pentru Motoare | I Preturi foarte avantagioase g. Rafineria .JUMA“ Pipești | igiM KAKA ©<! AiSifel 2 I fII« Vin alb vechili de *ui raasa. Ireproșabil W I f-U] in caist etc. pe prefii 5 á H Stil cumnit!« Ö.ÖÖ bani lift-ul, inclusiv butoiul« franco ori ca gară din tară, contra ramburs. — Butoaiele se reprimesc contra prețului de i Leüdeca.Utru! franco gara DrSgopaol, É..pedii,iase face in butoaie de la 10 decalitri in sus. Adresați la : Pivnițele <ie vinuri, Dră grișani. B lvoaia foarte bun ft și câteva 'VAG! de sapte de vintenne, strada Fiind faire vis 58. fosta via lentilu (dosu Kiírói de la OborV nine CMFI VIER Ml Conosec tor altoitei și ingrijirea viței americane. Sa fie tânăr, vnsirat. Femeia se va ocupa de certe și pfisarî. Oferte ca pretețiile și referințe la « ziar» s«li: Vi El. ’ da vânzare ta: PARFU AERIi FARMACII, PROGUERU etc. LÓBL, Bucureșii ssmmmmmmammmsmm, F siit ieap. Senlecticitatea Lem«mulela ’ Ir-CMIA SISflfSI, gga : Telefon 10/20 a pus în vânzare catități excelente de fag și Carpen amestecate . IFAQ GUBAT- CER............ COJI IE . . . Tăiate și spintecate în lungimea normală.Extra-scurte 20 c. tu. ■ Lefi mia Kgr. In plus: Pentru căratul și așezatul leminelor, pe care căruțașul se descarcă lângă căruță, se trimite la cerere un om cu coș contra piaței d îm&est p. 16 © 0 8SÜ S © 9 versunea estică are solut f la DE ¥ 113111 CERNEAI,**, banii pentru iMași ș sa jiliiea prețul foarte avantatuos . A se adresa la atiministriții ziarului Universul. Vin leu logodne, nunți, serbări, pentru I cari puteți alege Cadouri f«ur mouse și puțin costisitoare din bostulul asortiment de : ] CUFRETE cu PARFUMERII ARTICOLE pentru TOALETA Csfete cu Afficeri pentrur Pârj Bani care, Piepteni, etc, ] importate de la cele mai renumite case de cunoscuta MOfiUsNIK JIDICimnt si ® I S. I. THEODOR & Comp. — GAIATI — STRADA DOMNEASCA GO , Comandele de la 20 lei în sus, j j piatîle inainte, se expedia:- j j franc» de transport și ambalagiu Stil toată țara. 2397 1 SE GAUTA pentru un biumü mai mare un funcționar* activ,1 care se cunoască limba română și germană în vorbă și scris. Sunt preferați ofertanții, card cunosc branșa loterie. Oferte în scris sub :.A. B. 1.02., la Administrația acestui ziar: 3130 wera.t.;ai.joxáitm!31<x.Mwuu^'^^hy.m!.',vr»WMs:^w.'f.isoioOTcaci>-«w:mtt la camă ds plasare &%■ vsmle mi frumos aronismient compteet. Pentru în formațiun a, se adresa: Hotel Br st ol No. 8. sifra STELIFIR POPESCU Fost judecător de instrucție AVOCAT S ’am.WTJST Strada € ai Onfirescu No. 1 1576 Lei 28.» so -„ 32— „ 34— 3008 mia da Kgraduse la cioml cilia r-i ur hB^I ODtîtl SSfiS 1 ianuarie ÍÖÖÖ lOIlIIfPJIl flfllIMllIsilllâl ii ȘI GM eu ADSTBIA IN PADllGOLAB (Conferință ținută la Societatea de Medicină Veterinară Q Inspector Veterinar l.PETRESCU PEJAN) tei (Urinari, real No. de ieri) Curentul protectionist are cauze mari și adânci, în special ca principale sunt: 1) inundarea piețelor Europei cu mărfuri din lumea nouă; 2) nevoia statelor Europei de bani muițî, pentru a întreține armate formidabile. Se știa ca a urmat după războiul din 1870, o lunga paca, armată, în care timp se întreținea armatele cele mai colosale ce s'au văzut vre odată. Atunci s-a îndeplinit adagiu latin „Si vis pacem, para bellum”. Or, pentru întreținerea acestor mari armate, se cerea miliarde. De unde aceste miliarde? Era un robinet, era împrumutul. Dar acest robinet n’a putut merge multă vreme. Mai trebuiau găsite alte resurse și acele resurse s’au găsit în vămi. A sa ridica birul direct nu se putea,, poporul, protesta, atunci s’a recurs la acest mod de a plăti, sub formă indirectă, adică plătind mărfurile mai scump. De aci nevoia fiecărui stat de a-și proteja mărfurile naționale, și prin aceasta de a ridica bugetul. Mai intervin alte ordini de cessiuni economice, cari inmuresc cuvantul protectionist , se creiază drumurile de fier, se înlesnește comunicația maritimă. Se știe cum în 1868 Majestatea Sa Regele Carol I, pe atunci Măria Sa Domnitorul țârei, vine de la Severin la București cu poștalionul. Ce timpuri ! Dar aceste timpuri sunt aproape egale în toată Europa și chiar în Amrica. In 1840, se făcea drumuri de la Havre,la New-York, în timp de 5. 4ptămâni. La 1867, în timpul Ex pozițiunea de la Paris, drumul da la New-York în Europa Se făcea in 6 săptămâni. Astazi se face in 7 zile, fără să vorbesc de marile steamers, c la țin, recordul, ajungând să facă acest drum în 4 zile! Ce a resulta de aici? A resultat că producțiunea de pe toată suprafața pământului a putut să se verse toate direcțiunile, și in special în Europă, cu o abundență necunoscută altă dată. In special pentru grâu, altă dată Europa aproape singură survenea la revolte ei. Știți că sunt State care nu produc atâta grâu, cât au nevoa pentru alimentarea populațiunei lor. Sunt altele cari produc mai mult, de ■dul le trebue. intre acestea sunt cu deosebire, Rusia și România. In grad mai puțin, Statele balcanice , Austria, Rusia și România, fiind mai aproape de Anglia, Germania,Franța,azi aveau nevoie de cereale, decât țrite trans-oceanice, găseai imediat un debuteu de vindere. Nu mai departe decât la 1882 îmi aduc aminte perfect se vindea chila de grâu 140 lei. In timpul acesta se produce o imigrație considerabilă in Statele Unite .uileriane. ■ Australia, care altă dată era o țară inlocmtă, din cauză că, ori nu ploua le foc, ori că ploua atât de mult încât se producea adevărate inundații, Ppotru a opri inundațiile se fac dig ;uri, Pentru a asigura adăpatul viilor, pe timp de secetă, se fac rezervoare, în care se strânge apa ploior. Cu chipul acesta se transformă icea tară desolată într-un grânar inens și un producător de vite necunoscut până atunci, în istoria prdsucțiunei omenești. Numai oile se locoțau la peste 14 milioane. Vă pu!chipul câte milioane de chilor de lână se aruncă pe piața gata. Impel,, , , rutina, țară urai ocrotită de,zeitralia, dar aproape nelocuită ilsn anii 1860, deodată devină i de emigrațiuna, cu deosebirea Italiei, Colonii da sute de mii de lameni umplu câmpiile și duc în ,a» •easta iiară sălbatică puterea de muncă a geniului. latin ; transformă sosurî neproductiva in lanuri de grâu si pă«unî și; cresc prni și milioane capete io ..vite.. . .Toate aceste producțiuni ,. aruncate pe piața lumei, fac ca valoarea produselorr agricole să scadă și deci și produsele animale. E1 legea, generală a comarciului: oferta și cererea. Cu cât se reprezintă mai multe mărfuri pro desfacere, cu atât prețul lor scade, in £ f stare economică era Europa, lin punctul de privire agricol la această inundare generală, de cereale și vite, din țările noi ? Europa era grevată de cheltueli pentru armată, avea pământul scump, avea munca scumpă, instrumentele de producțiuna scumpa. In toate acele țari : America, Australia, Indii, Egipt, Argentina, etc., pământul aproape nu valora nimic; munca prea puțin, căci era făcută cu popoare inferioare: negrii, indieni etc., cam, erau duși cu biciul de la spate ; instrumentele de muncă aproape necunoscute, așa că agricultura se făcea intr’un mod primitiv, iar când a început să se facă in mare, s’a făcut cu instrumentele cele mai perfecționate. 1 Dacă,lucrurile erau așa, se înțelege că europenii trebuiai să cadă în lupta cu producătorii extra-continentali și dacă nu por fi venit acest curent protecționist care să ridice vămile, așa încât pentru vite și cereale să se plătească la intrarea în fiecare oră a unor taxe mari și deci să devină ijind scumpe—sau egale în preț— cu produsele locale, atunci producătorii de vita din Europa ar fi trebuit să abandoneze această produsiune,ea ne mai fiind rentabilă. Pentru a evita acest lucru, care înțelegeau că era imposibil, căci ar fi fost să ,sa depopuleze țările, s’a recurs la jaceasta formulă economică : a se pune taxe protecționiste. Și, rând pe rând, fiecara slot ridică vămi, atât pentru cereale cât și pentru vite. Dar, s’ar putea răspunde : dacă s’au ridicat vămi și la cereale și la vite,, atunci pentru ce se observă acest fenomen economia că la vite in adevăr se ridică valoarea cărnei, iar la cereale se scade prețul la chintai ? Domnilor, a zis d.. inspector veterinar I. Petrescu Pejan, fenomenele economice sunt aceleași în orîce ordine de producțiune și ar fi trebuit să meargă paralel ridicarea prețului pentru vite și pentru cereale. A intervenit însă o altă ordine de idei,anume , cereale s’au produs în mult mai mare cantitate, și cu toată ridicarea de vămi, cerealele au inundat piețele bune în în special ale Europei, —in cantități incomparabil mai mari decât aț inundat vitele. Altceva și aci , revenim la punctul al doilea, la care am vorbit mai sus —vitele sunt o marfă de o natură cu totul particulară, la care intervine altă ordine de restricțiune, provenite din cauza epizootiilor.. Cereale nu au epizootii. Ce n’ar fi dat economiștii să aibă și cerealele epizootii ! Epizootiile de pestă bovină nu numai că au trecut atunci prin mai toate Statele Europei, prin România, prin țările balcanice, dar în unele State cum e Rusia a rămas aproape statornică , așa incât se credea că acolo e o boală inerentă țarei. Epizootiile au fost o cauză care a dat pretext guvernelor ca să trateze animalele mult mai aspru decât cerealele. Si chiar până in ziua de azi, se pretextează, epizootiile, deși toate popoarele Europei au astăzi aproape aceleași epizootii. Ba încă dacă am lua buletinele statistice, am vedea că proporțional Germania are mai multe comune atinse de epizootii, decât România. Eu fiu merg până acolo încât să pun imbalanță statistica germană cu cea română, și nu merg până a crede că in Germania sunt mai multe boiale decât în România, dar zic că sunt egale. țoți, dacă sunt egale, la ce mai servesc aceste opriri grozave la frontieră în contra vitelor din alte state? Cu toate acestea, trebue să convenim că epizootiile e unul dintre motivele cari opresc celelalte țări a nu permite introducerea animalelor și prin urmare trebue să luăm așa dispozițiuni de organizare veterinară, încât celelalte state să nu mai aibă nimic de zis. Dar să vedem în ce consistă marile epizootii, de cari vorbii ? Se întâmplă către deceniul al V-lea și al VI-lea, al veacului trecut, mai multe răsboaie. Mișcările de animale și mișcările de oameni vecinie aduc epidemii și epizootii. Cel puțin către acea epocă așa e. In 1854 risboiul Crimeei.mai târziu răsboaiele Austriei cu Prusia și ai Prusiei cu Danemarca. Mai în aceași epocă epizootii mari de pesta-bovină dezolează Olanda și Engetera. D-voastră cunoașteți misiunea ce a avut-o Bonier de a merge să studieze pesta-bovină in Olanda. Cunoașteți, de asemenea, raportul — rămas celebru—asupra măsurilor de luat in contra pestei bovine. Măsuri care au fost aplicate și au avut de efect că Franța a scăpat de invaziunea pestei bovine. Enginteza, Franța, Germania, speriate de pesta-bovină, concep ideia unui congres internațional, care s’a și ținut la Viena in 1872, și in care trebuia să se decidă măsurile comune care să se aplice in contra pesteibovine. ■Mai întâiu a fost o cestiune prealabilă, dacă din țările în care domnește în mod regulat pe^ta bovină să se probite sau nu exportul? Intre aceste țări s’a considerat Rusia ca nefiind în stare de a aplica măsurile, fie din cauza relei organizări veterinare, fia din cauza populației ei prea recalcitranta. Contra Turciei, Serbiei, și in general țărilor balcanice, s’a decis prohibițiimea, dar și nu posedau o pestă-bovină autohtonă, locală, ci importată din Rusia; pentru motiv# -ca'-uü, a fost considerate ca neindestul de, buna armate vatorinărește, în caz, da ivire. Ce situațiune a avut România înaintea conferinței de la Viena, în 1872? , România, spunea d. inspector veterinar . Petrescu Pejan, a fost susținută ide, unele șapte europene, da Germaniji, Franța, Elveția,care v.pe. fost de opinii iune că :ș’ar.putea .dând. și alte garanții decât cele din acea epocă, să nu fie tratată cu prohibițiune absolută a exportului de vite. Adică, să nu fie considerată ca Rusia. Austria, însa, s’a opus , și opinia Austriei a fost preponderentă. Nu avem să discutăm aci, dacă trebuia să ne așteptăm la mai multă bunăvoință din partea Austriei. Cel puțin la atâta cât ni s’a arătat de Germania, Franța și Elveția. Constatăm numai faptul. Să vedem acum cari erau condițuinile stipulate în conferința de la Viena, pentru apărarea în comun a Statelor, contra pestei bovine ? Erau , că oriunde se ivește pestabovină să se facă o anchetă prealabilă de modul cum a venit și cum a evoluat. Să se anunțe telegrafic Statele cari au luat parte la uniune. Transportul vitelor să nu se facă decât pe apă și cu calea ferată. Vitele cari au fost pe cale ferată, pe cât se poate, să fie duse,direct în aleatoriu. Materialul care a servit la transportarea animalelor, fie pe cale ferată, fie pe mare, să fie desinfectat. Vitele să nu plece din localitate decât cu certificat de proveniență, în care să se atesteze că pe o întindere de 30 km, nu există nici o boală contagioasă, în special postabovină. Să nu se permită importul, în alte State, decât numai când poșta bovină e la mai mult de 70 km., de la frontieră, etc., etc. (Va urma) Catastrofa din Jifia —Serviciul nostru telegrafic — Alte cutremure Milazzo, 72.—Aseară"o puternică zguduitură a fost simțită aci, pricinuind o mare panică, dar nici o pagubă. (A. R.) Messina, 72.—La 5 își la 6 după amiază au fost simțite aci două scurte zguduituri de pămint, însoțite de un fel de zbirnjit. (A. R.) Arge Aus netsuî do ímm AUSTRIA. Austria dispusă să acorde Serbiei compensații economice Berlin. 12.—Se telegrafiază din Halle că un ziar da acolo publica un articol inspirat de baronul Aerenthal in care se spune că partidul războinic din Serbia jxiate instanța atitudinea Austriei față de Serbia. Dacă,Serbia renunță la despăgubiri teritoriale, Austria ar fi gata să acorda compensații economice. TimCIA Bulgaria oferind Turciei 150 de milioane Constantinopol. 12.— «Jeni Gasetia» afla ca Bulgaria ar fi dispusă să plătească Turciei o despăgubire de 150 de milioane de franci, austriA în jurul emigrărei mahometanilor din Bosnia Viena. 12. —Din Sarajevo se telegrafiaza că știrea dată de ziarul «Turcia», din Constantinopol, cum că o deputăție de bosniaci de acolo ar voi să vie in Bosnia spre a face propagandă printre mahometanî pentru emigrare, produce admirare, deoarece populația nu e înclinată să emigreze. Probabil că știrea ziarului «Turcia» este inexactă. SFJtul. Retragerea lui Pasici din viața politică Viena. 12. — Telegramă din Belgrad.—Se asigura că șeful partidului bătrânilor radicali, Nicolae Pasici, se va retrage din viața politică. Cumpărare de cai în Serbia Constantinopol. 72.—«Yeni Gazetta» anunță că Serbia a cumpărat alți 1.200 de cai in Rusia." ISULttAMA Causa mobilizării din Bulgaria Berlin. 72.—Bulgaria recunoaște că a mobilizat divizia a opta de armată și că a trimes-o spre granița turcească. Guvernul din Sofia anunță in mod oficial că a aflat din joc sigur intenția guvernului turc de a ocupa satul Restepe de lângă granița și ținutul din împrejurimi. Guvernul bulgar s-ar găsi atuncia in fața unui fapt împlinit și ar fi mai greu să reintre in posesiunea teritoriului ocupat. Din această cauză guvernul a dispus mobilizarea diviziei a opta de armată și trimeterea spre graniță. Această divizie numără ca efectiv de război 25 de mii de oameni. Sofia. 12.—‘Camera. — La interpolarea deputatului Slatanov, ministrul de război Paprikov a declarat că a fost necesară necesară mobilizarea unei divizii spre "a preîntâmpina ocuparea unei porțiuni din" teritoriul Bulgariei de către Turci. «Nu putem permite o modificare a graniței* noastre și vom ști sa nu apărăm contra unei eventuale încercări de acest fel. Un ministru bulgar,arată în Cameră pericolul urnă războia Sofia. 72.— Deputatul Slatanov a interpelat guvernul asupra mobilizarea unei părți din armata. In amauzele unanime ale sălii, dânsul a declarat că reprezentanți poporului,și poporul însuși vor da sprijinul lor pentru apărarea intereselor țarei. Ministrul paprikov a răspuns că mobilizarea diviziunei a opta nu se face in sensul legei de apărare națională ci se chiamă rezerviștii in scop de exerciții, precum și pentru întărirea unor părți din aceasta diviziune. Nu importa însă forans — a urmat ministrul — ci causa acestea tisături, pe care o Susim fără isutes^ țluitî agresive. Ea ne este impusă <le necesitatea prevedere! «masl -eventual conflict răsboanic pe care am făcut tei posibilul ca să-l evităm, dând nenumărate dovezi intru »a ceasta. După aceasta ministrul schiță, faza in care se află tratativele turco-bulgare și a declarat că guvernul a renunțat deocamdată de a trimite negociatori la Constantinopol, deoarece Poarta nu ne-a dat" asigurări îndestulătoare că negocierile vor fi duse de astă dată la termen pe temei ai cunoscutei baze bulgare. Ministrul urmă apoi: în ultimele zile guvernul turcesc a ridicat chestiunea rectificării graniței turco-bulgare și a făcut in această privință oarecare demersuri pe la ambasadori. Deosebit de aceasta a luat măsuri militare în raionul corpului de armată din Adrianopol, măsuri cari nu numai că sunt îngrijitoare dar stând în legătură ,cu acea rectificare de graniță, ar putea să aducă primejdia pe care noi voim acum s’o înlăturăm prin măsuri de prevedere. «Sunt dator să declar că prin aceste măsuri noi nu ne abatem de la calea ce am urmat până acum, de a căuta o înțelegere cu Turcia și de a menține pacea. Insă nu vom permite o rectificare de fruntarie prin surprindere și nu vom primi condițiuni cari vatămă demnitatea noastră națională. «Reprezentanții poporului trebue să aprobe aceste" măsuri de prevedere căci guvernul nu caută altceva decât să apere cu tărie interesele poporului. Vpjfinoase aplause primiră ultimele cuvinte ale ministrului. Interpelantul Slatanov zise apoi că nu treb pe a se uita că taratul bulgar de odinioară a apărat interiul cu peptul fiilor săi și nu a plătit niciodată nimic. Se votează apoi o ordine de zi în sensul celor" declarate de Patirikov. Se asociază și principalii membri oposiționiști ia această ordine de zi, mâna aceasta la Panama spre a inspecta lucrările canalului. Ö. Taft a declarat că, de va ® necesar, va schimba cu desăvârșire: sistemul de constricțiune ce se practică acum. ,*„ Zilele trecute a încetat din viață la Paris generalul Carregron» fel era unul dintre cei mai bâtrini ofițeri ai armatei franceze și a mat parte la râsboiul din 1870—71, cu gradul de căpitan. * Autoritățile din Stuttgart au interzis ripesentația piesei „Cei dintâi oameni“ pe motiv de moralitate. Bătrânul bărbat de stat englez Ciîamberlăin, va reintra în viața politică. El candidează pentru scaunul de deputat din West Birmingham., Un giuvaergiu din Cannstadt s’a presarizat procurorului general din Colonia căruia i-a declarat că acum patru ani a asasinat pe logodnica sa. Giuvaergiul a fost arestat. In Viena a încetat, din viață scriitorul Frideric Pennett, in virstă de 78 ani. Defunctul a scris numeroase romane pentru ziare. împăratul Wilhelm a aprobat proiectul pentru monumentul lui Virchow din Berlin, elaborat de prof. de sculptură Kumsch. ► ̇» ® &tt. -KTBnvaawot XTN PROVERB PS ZI Cel din urmă, ori mai mult ori mai puțin primește. sarbă SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Furtul «ie la percepția din Bobeștî » BotMcea»*«";■ (Hrov) Un îndrăzneț furt s’a ’comis erî, noapte în com. Bobești-Botoceanca din jud. Ilfov. , ’ Rani fiicatori rămași până acum necunoscuU• s’au introdus în localul percepției, au" spart casa, au furat vrdo 900 ței, și au distrus toate registrele dându-le foc. Parchetul de Ilfov fiind înștiințat despre acest fapt, a luat severe măsuri pentru descoperirea autorilor furtului. " K Crima «Se la Țăndălești (Gos*j) . Intre locuitorul Constantin I. Marin și cumnatul său Sirmon N. Nicolate, ambii din com. Tândăleatî (Gorj), exista o veche ură din cauza unei bucăți de pământ. In ziua de 9 Martie anul trecut, întâlnindu-sa arabil la câmp, s’au luat la ceartă și în urmă la bătae. Constantin Manu având asupra-i o pușcă a tras asupra adversarului său uni foc rănindu-i grav clip care cauză apoi a rămas infirm. Pentru acest fapt el a fost trimis în judecata Curții cu jurați, care l-a condamnat la cinci ani închisoare. Această sentință a fost confirmată era și da Curtea de casație.. Regulare «Se competință Sub-locotenentul in rezervă Dumitrescu N. Marin a fost dat judecăței pentru că ar fi comis neregularități pe când se găsea în serviciul jandarmeriei. Consiliul de razboiu al corpului 2 de armată, chemat să-l judece și-a declinat competința pe motiv că jandarmii rurali pentru fapte de drept comun sunt justiția failî de tribunalele civile. Tribunalul Ilfov înaintea căruia apoi a fost trimis și-a declinat și el competința susținând contrarul. Afacerea venind era înaintea Curții de Casație, aceasta a hotărât că faptul comis dr. Dumitrescu, e de competința tribunalelor militare. STI IN UIT STRUXATAIE —• Prin poștă —.Preotul sârb Svetislav Ioanovici din Centa a fost condamnat la două luni închisoare pentru pretinsă agitația in contra Statului maghiar. Congresul ukrainic se va ține in Lemberg în zilele de 1 si 2 Februarie st. a. D. Taft, noul ales președinte al Statelor Unite, va pleca săptămâni! «Sindicatului Ziarilor» Ne mai despart numai câteva zile până la mult așteptatul bal mascat, organizat de „Sindicatul ziariștilor“ la Teatrul Național în seara de Sâmbătă 17 curent. De data aceasta, balul a cărui reputație e bine stabilită, va întrece cu mult balurile mascate din anii trecuți. In acest scop, o comisiune a membrilor sindicatului se ocupă in Secara zi cu alcătuirea unui program monstru. Sala Teatrului Național va fi splendid decorată și iluminată i mod deosebit. Intre numeroasele surprize rezervate publicului, și pe cari le vom anunță in fiecare zi, putem spune că la orele 12 noaptea va fi mirarea comică a tuturor clovnilor și auguștilor reputați ai circului Sidoli, în frunte cu celebri comici Bibere și prăjina din trupa jongleurilor americani Geraldos. Tot la aceiași oră se va produce și splendidul balet rus Godlewsky. Ținuta: frac, smoking sau redingotă. 47 Filării Preotului ROMAN — de insiuílio «îs Marchi VIII Pidepsa — Pe contul sau, firește. — Așadar, continuă judecătorul cu un ton mai escitat, acest vânător ar fi căutat să atragă pe root afară din Neapels... Baronul se ridică cu un aer tragic și-și însoți afirmarea da un gest viguros, întinzând brațul si degetul spre un punct al peretelui. " . — Tocmai, și T-a aruncat in mare. — Pe preot ? strigă judecătorul. — Pe preot, răspunse baronul, care acum nu mai vorbia decât printr’un fel de mecanism intern. — Rog pe d. grefier șil însemne în procesul-verbal că martorul crede cum «să preotul a fost aruncat în mare. Tonul aspru și autoritar cu care judecătorul pronunță aceste cuvinte și loviturile de deget, în masă, cu care însoți ordinul, sporirii și mai mați zăpăcea!» acelui om care vorbia ca adormit, ,,Baronul tresări și repetându-și ultimul răspuns, se sprimând că ajunsese așa de curând a se contrazice. Mai înainte spusese că vânătorul aruncase în mare pălăria, iar nu pe preot; acum afirmase că preotul fusese aruncat in mare. Mintea lui Smi ‘mall era în stare, să" aprecieze importanța" și pericolul acestei contraarcuri. Și mai puțin era in stare sa împace primul răspuns cu al doilea. Vinovatul simți în mod confuz că edificiul apărarei sale se prăbușea din toate părțile și ci din acest moment avea un dușman teribil în cavalerul Marsellini. Se încercă să rectifice depositiunea de la început, insă acum ii lipsia vocea și timpul. Cuvintele i sa incicati în gură. Tim slăbea forța d‘a tineage vânator despărțit de sine, d’a atribui altuia gândurile și faptele cari nu erau decât ale sale. Nu mai putea sa deosibeasca faptul în sine de amănuntele lui și, in ființa ce’și dădea ca să împace pe preot cu pălăria lui și ca sa arate că exista cu adevărat un vânător, nu observa că pe nesimțite se expunea și se acuza pe sine însuși. Capul lui era acum ca un cuptor înfierbântat. Miile de fantome alungate, respinse, biciuite de știința și de tonica sa, isbucneau acum grămadă dintre cutele întubecoase ale conștiinței sale, năvălindu-l și acoperindu-i rațiunea. De astădată ,spaima cuprindea definitiv pe acest om, care,de mai bine de o lună aruncase o teribilă sfidare naturei și lui Dumnezeu. ■ Acest biet suflet, care resisiase la ciocnirile remușcării și ale disperării, întărit numai de o spoială de convingeri științifice, rămânea acum gol și slab in fața adevărului atot-puternic. Toate formulele logice dispăreau și nebunia, furia răzbunătoare a firei contra sagăniatei rațiuni se cobora sa despice capul baronului de Saîfiafimni, tot așa cum el despicase micul capăt preotului Cirino. •Ceeace urmă din acest moment nu mai fu un interogator ci lupta supremă a unei rațiuni contra unor remușcă rî. Baronul, stând în picioare in mijlocul sălei, cu bastonul în mână, începu să zică gesticulând: — Mă mir că mai Voiți "să" mă" găsiți In contrazicere Dar a lucru lămurit, pentru Dumnezeu! „Vă rog să mi mă faceți a spune lucruri pe care nu îl gândesc! Gu știți eți din această afacere ? ,,Zic numai că vânătorul avea tot interesul Să facă să dispară urmele preotului, adică pălăria lui. ..Pentru că pălăria era tot așa de primejdioasă ca însuși preotul. ..Ba încă pălăria era mai primejdioasă. „Omul se stinge ca lumânarea, cu o suflare, pe când materia— strigă dânsul strângând și răsucind bastonul la mână—materia e tare, rezistentă, nedistructibilă, ara țesături eterne, neperitoare. ..Ați citit, d-lor! Tratatul despre Lucruri al celebrului doctor Panterie ? Trebue oare sa vă citez, eți pe Büchner, Molescholt,Hartmann, pentru a vă dovedi acest principiu fundamental că nu se poate distruge nimic din ceea ce exista ? „Când vă veți gândi că o ghiulea de tun are nevoe da mai mult de un milion de ani ca să cadă din centrul cutărel, stele la centrul pământului și ca soarele e ca un atom in comparație cu nebuloasele și cu spațiul nemărginit, sunt încredințat că, o să râdeți cu mine da aceste prostii, cum râdea malad in soarea acea tivgă de popă cu dinți sprijiniți în gratia de fer. Nici acel popii nici „celali“, mi mat"cânt’a acum vecernia.... Baronul zimbi intr’un mod sinistru și făcând trei-patru, pași prin sală, rupse în două frumosul său baston și-i aruncă'bucățile in aer, apoi continuă: — Iacă da ce vânătorul a căutat a face ,să dispară ,pălăria preotului, aruncând’o in mare. „.Pentru ca să pună mâna pe acea pălărie, s’a dus la Falda, căci știa că Chiorgio o luase cu alte lucruri din camera lui Salvatore. „Pentru asta am zis ca pălăria a fost aruncată în mare și nu e aci nici o contrazicere, scumpul meu cavaler Martellini. „Dacă vânătorul ar fi înecat pe preot cum s’ar putea că preotul să fie îngropat la Santafusca ? , „N'ați vrea sa presupuneți ca l-a ucis Salvatore? „Pe sufletul meu, eu trebue să apăr memoria unui om care m’a purtat în brațe și de-ar fi să’mi dau tot sângele, nu voi d-’permite să plutească nici umbra unei bănueți asupra acelui mormint curat și modest! 3 gândește na o zice pălăria în „Fiindcă ați găsit camera lui, v’apucați să’bârfiți un biet mort care nu se mai poate apăra ? „Dar de unde știți ca pălăria n’a fost dusă în camera lui Salvator de cânele lui? „Gârfele fiind interogat, n’a răspuns, a zis în ironie cavalerul Martelini. Dar dacă acel câne ar vorbi, domnilor, v’ar spune cum mi-a «pus mie, că preotul n’a fost aruncat in mare, ci a fost «cis de vânător și îngropat de el la vilă... 1"Va urma! # Strai rugați tî niî abonați, cari fac peclamațiune miți cer schimbări de bcheșă, să bisse-voiască a trimite la adtsiinistrațio totdeoslața și etichete, pe care este imprimată, silabc adresat, spre a se putea da curs repede regel amațiunilorț și a nu se ■face, mlaraielit cu trim*terea șelarului la noua adresă.