Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)

1909-01-24 / nr. 22

Je A ANUL XXVII No. 32 Sâmbătă 24 ianuarie 19109.— Fondator: LUIGI CAZZAVTLLAN O. Monumentul din Iași al Domnitorului Alexandru loan­­ Cuza Calendar pe anul I COJ­ Ortodox Vineri 23 Ianuarie. — Martirul Clement Catolic Vivien, 5 Februarie. — Agata Răsfir soarelui 7­31 Apusul 5.28 . 1——­­«Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația.......................6/62 Redacția .......................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București. 25 Ianuarie. Aromânii și Patriarhia Parlamentul otoman discută una din chestiile cele mai grele și mai delicate • chestia reli­gioasă din partea europeană a împărăției turcești, care ne in­­­fere.^­izir și ‘pe­ utit frent tr­ tte aproape în vederea fraților noș­tri din Macedonia. Pura e veche și cunoscută. Patriarhia constă intinopolitană, uitându-și rostul și chemarea, pretinde ca toți credincioșii să se închine și să se mărturi­sească grecește. Naționalitățile negrecești, deși voesc să păs­treze legăturile cu biserica stră­veche, țin cu drept cuvânt să se închine în limba lor ma­ternă. Câtă vreme împărăția tur­cească a zăcut sub regimul au­tocratic, conflictul acesta putea să tărăgănească, îngrămădind suferinți peste suferințî și pro­vocând până și vărsări de sânge nevinovat în numele Celui ce a propovăduit iubirea aproa­pelui. Dar astăzi lucrurile sunt schimbate După Constituția turcească, fiecare naționalitate recunos­cută— și în această situație se găsesc astăzi frații noștri din Macedonia — are dreptul să se servească, neîmpiedecată, de limba maternă în școli și bi­serici. Pretenția greșită a patriar­hiei nu mai poate avea deci nici o putere, căci autoritatea publică turcească e datoare, după constituție, să facă a se respecta dreptul naționalităților recunoscute de a se închina și de a se lumina în limba lor. Cu toate astea, după cum se vede din dezbaterile urmate în Parlamentul otoman, grecii nu se învoesc de loc cu noua stare de drept și se căznesc din toate puterile s’o împiedice a trece si in faptă. Silințele lor vor fi însă zadar­nice, aceasta o pricepe ori­cine. Nu se împiedică mersul firesc al lucrurilor. Interesele în joc sunt prea mari pentru ca să se poată o­­pri în loc niște privilegii ce nu'și mai au rostul astăzi și cari de mult uiu mai servesc de­cât la săvârșirea unor abu­zuri strigătoare la Cer. Vrând nevrând, susțină­torii patriarh­iei vor trebui să se împace cu noua ordine a lucrurilor, din care va învorî numai bine și pentru naționali­tăți și pentru imperiul otoman După depeșile din urmă de la Constantin­opole, Parlamen­tul otoman, cu toată opoziția grecilor, a adoptat moțiunea propusă de deputatul albanez Nedjic Draga, prin care se cere guvernului­ să pregătească și să supună . Camerei proiecte de legi privitoare la distrugerea bandelor politice și la regula­­rea chestiunii bisericești în Ma­cedonia. E un pas însemnat acesta și așteptăm urmările lui. VN LE A 1 -F.E 7î Un nou­ mijloc ca­să bci «ntura de pește.—Pune zah­­ăr pisat, sare mai puțină și coniac mai mult in m­iu­ra de­ pește, și bea. Acelaș metod se întrebuințează și cu untul de ricină. UN INTERVIEW al corespondentului nostru cu un distins politician sârb Belgrad, 19 ianuarie. Atitudinea războinică și aerul în­drăzneț al sârbilor și muntenegreni­lor față de vecina lor Austro-Unga­­ria, atitudine manifestată îndată după proclamarea anexărei Bosniei și Her­­țegovinei și menținută până în mo­mentul de față a fost — precum se știe—mult comentată. Unii au califi­­cat-o ca rezultat al disperării, alții ca manoperă diplomatică cu caracter pur amenințător, etc. Ori­cum ar­e în aparență, în fond însă conflictul austro-sârbo-muntene­­grean reprezintă un deosebit interes european, în special pentru țările bal­canice, deoarece constitue o­ costiune importantă — una din cele mai prin­cipale, la­ ordinea zilei. Așa fiind cred că vom­ satisface pa­rannsiașii cititori - ai „Univer Tilm­­“ punându-i, de rîndul acesta, în­ cu­rent cu spiritul ce predomină aci și în special cu modul de a vedea sâr­besc în ce privește cestiunea ce ne preocupă. Spre a fi însă mai obiectiv în descrierea tuturor acestora, am­ sim­țit nevoia de a intervieva­ pe un po­litician, mie cunoscut, persoană de­­altmintre cea foarte populară, bine vă­zută și care cunoaște perfect de bine situația politică a țărei sale. Dorința mi-a fost satisfăcută cu o deosebită plăcere di­n partea amicului în cestiune—al cărui nume nu sunt autorizat a-1 spune—, așa încât pre­­zentându-mă la ora fixată și după o scurtă convorbire obicinuita, am în­ceput . — Pare-mi-se că în urma acordu­­lului austro-turc situația s’a schim­bat considerabil ? — O... nu ! Înainte de toate nu se știe de va fi sau nu aprobat de Camera otomană, deoarece un grup de deputați prepară interpelare în sens de a protesta în zisa Cameră in contra vînderea Bosniei și Herțego­­vinei; de asemenea se observă o vie iritațiune în masele poporului în ce privește acordul în cestiune, iar pe de altă parte dincotul în contra măr­furilor austro-ungare continuă mereu în Turcia , prin urmare toate aceste împrejurări ar putea foarte lesne să zădărnicească așa zisul succes al di­plomației austro-ungare. .— Aveți dreptate, dar în urma ul­timelor amenințări din partea Bul­gariei prin concentrarea trupelor a­­cesteia în­spre fruntaria turcă, lucru­rile cred că vor lua altă întorsătură — Turcia fiind amenințată. Camera va fi constrânsă a accepta acordul deja încheiat între guvernul turc și cel austro-ungar. — Să admitem pentru moment că numitul acord va fi realizat ; cauza sârbească însă rămâne totuși ne­schimbată, deoarece acest acord nu poate fi în stare de a reduce sau ză­dărnici justele noastre pretenții asu­pra provinciilor anexate (Bosnia și Herțegovina). — Mă rog, dar cum rămâne atunci cu politica d­v. de până acuma pri­vitoare la obținerea — prin concursul Turciei—a unei autonomii sub suze­ranitatea Sultanului și controlul ma­rilor Puteri ? Cum rămâne cu decla­rațiile solemne ale guvernului sârb în acest sens și cu rezoluțiile Scup­­știnei luate în mod atât de demon­strativ ? Pe dată ce Turcia, în schimbul ce­lor 60 de milioane lei, își va răs­cumpăra drepturile sale asupra Bos­niei și H­erțegovinei, Serbia și Mun­­tenegru, cred, nu mai pot conta pe realizarea pretinsei autonomii ; așa fiind, politica d­v. de până acuma este amenințată a suferi o înfrângere pe toată Inna, iar guvernele sârb­ și muntenegrean vor trebui să formu­leze alte cereri de compensații — vor fi nevoite a inaugura o nouă politică, exceptând pe Turcia — N­u credeți aceasta. Guvernul nostru ca și cel muntenegrean n’a­ suferit rută o înfrângere în ce pri­vește politica lor asupra Bosniei ; ele au procedat în­tocmai cum ar fi tre­buit să­ procedeze. „Aveți cunoștință, cred, de situația etnografică a Bosniei și Herțegovi­­nei; știți prin­ urmare că aproape ju­­­matate din populațiunea acestor prov­­incii o constitue elementul malio­­metan, frați de sânge cu conlocui­torii lor sârbi; cunoscut este de ase­menea că acest element sârb de reli­­giune maliometană ține foarte mult la religiunea sa, la Califul și core­ligionarii săi din Turcia. Guvernele sârb și muntenegran nu puteau să ignoreze aspirațiunile numitului ele­ment—­dorința lor de a fi­ sub suze­ranitatea Șeitanului­—, căci altmin­trerea riscau­ a compromite cauza. Prin urmare, considerațiunile de mai sus au necesitat inaugurarea politicei noastre de până acuma, întru­cât privește rezultatul practic al unei eventuale realizări a acordu­lui austro-turc el nu poate fi decât in favorul cauzei noastre și iată pen­tru ce : Simpla împrejurare că Turcia re­nunță la drepturile sale politice asu­pra provinciilor in cestiane și aceasta în schimbul unei sume derizorie de 60 mii. lei va face o impresie peni­bilă în populațiunea mah­ometană bosno-herțegovineană — precum a și început deja a se manifesta disprețul acestora față de coreligionarii lor din Turcia pentru­ faptul că l-au vîndut Aus­­triei cu toptanul ca pe niște vite sau marfă brută Consecințele unei aseme­nea de considerații din partea Turciei se vor resimți imediat ; mohametanii bosniaci se vor convinge in cele din urmă că dela Califul lor nu mai pot aștepta nici o mântuire ; vor constata de asemenea că numai frații lor de sânge, Sârbii, îngrijesc și sunt gata a se sacrifica pentru asigurarea indi­vidualității și soartei lor viitoare și, în definitiv, se vor convingă că cu Turcii nu mai pot avea interese co­mune, ci numai cu frații lor. Sârbii. Din­ toate acestea rezultă că politi­­cienii sârbi au avut în vedere și unul și celalt caz, ceea ce înseamnă că po­litica noastră n'a suferit nici o în­frângere. — Ce e drept, argumentele d­v. sunt cât se poate de întemeiate; cu toate acestea însă—în urma unei e­­ventuale realizări a acordului austro­­turc—eu nu văd nici o probabilitate pentru realizarea pretențiilor sârbești, mai ales când se știe că Austro-Un­garia nu va acorda nici un ruptul capului compensațiile pretinse și încă mai puțin o autonomie sub controlul european. Să nu vi se pară că Aus­­tro-Ungaria a anexat numitele pro­vincii numai din simpla lăcomie de a-și mări teritoriul, ci pentru că in­teresele ei vitale au necesitat acest act. Soarta Bosniei și Herțegovinei a fost hotărâtă încă la 1876 (acordul austro-rus) ca și în 1878 (la con­gresul de la Berlin); această împre­jurare este, precum se știe, opera politicei germane, ea a fost dictată de interesele acesteia în Orient. Evident că nimenea nu poate con­testa drepturile d­v.. ale sârbilor, a­­supra ziselor provincii, ele sunt cât se poate de justificate și naturale, dar cu toate acestea forța predomină azi dreptatea. Ar fi, ce e drept, cât se poate­­ fie echitabilă și umanitară o eventuală rezolvare a cestiunei bos­niace în sensul cum d-v. pretindeți, adică să vi se cedeze o fâșie din te­ritoriul Bosniei spre a vă uni cu Muntenegrul și spre a vi se crea plă­mâni la mare , iar­ pe de altă parte să se cedeze Muntenegrului porțiu­nea de teritoriu pe coastele mării A­­driatica — numită­ „Spiel“, dar din nefericire o asemenea soluțiune pare a­ fi imposibilă- de realizat, căci ea ar însemna nici mai mult nici­­ mai puțin decât închiderea porților Austro- Ungariei în­spre­ Orient! Iată deci considerațiunile esențiale cari au ne­cesitat anexarea provinciilor și cari nu permit a se satisface justele d­v. pretențioșii. — Noi, Sârbii, nu vrem să știm de asemenea interese. Interese pe seama altuia însemnează violare­a dreptului altuia. Interesele noastre în cestiune se sprijină pe un drept uma­nitar, național, natural și nu știu cum să le mai calific, pe câtă vreme cele austriaca nu se sprijină decât pe forță, lăcomie și pe tendințe cuceri­toare ; iată prin urmare diferența între dreptul nostru și acel al monarhiei vecine... — Dar pentru D-zeu, nu știți că dreptatea se măsoară cu forța? — Suntem deciși noi să facem și asemenea încercare în cazul când ma­rile Puteri nu-și vor îndeplini pro­misiunile date; avem însă speranță că aceste Puteri își dau seamă de consecințele unei asemenea acțiuni disperate din parte­ne și că nu vor permite distrugerea unui întreg po­por, care, timp de secole întregi, a servit de santinelă civilizației occi­dentale, care a vărsat valuri de sânge pentru patria și libertatea sa și în definitiv, care s’a distins pentru tot­deauna prin fapte eroice ridicând cel dintâi stindardul libertățea în Bal­cani (1805, 1815, 1875 și 1876- 77), brom. Sârbii, știm că existența Aus­­tro-Ungariei este o necesita­te abso­lută europeană, dar mai trebue să se știe că și existența Serbiei în Bal­cani, este o necesitate balcanică. Serbia în situația e­i actuală nu va putea rezista multă vreme, ci va fi sugrumată de puternica sa vecină. Soarta noastră deci depinde de modul cum se va rezolva chestiunea bosniacă. Dacă în cele din urmă nu se vor lua în considerație doleanțele noastre, a­­tunci, degajați de ori­ce răspundere, vom fi nevoiți a recurge la propriile noastre forțe și ce-o da Dumnezeu , sau că vom izbuti a ne face singuri dreptate sau vom încerca încă o a doua Cosoră... Ora fiind înaintată, iar prietinul m­­eü cam emoționat de cele spuse, n’am­ mai vrut să’l supăr cu alte în­trebări, ci exprimindu-i mulțumiri, mi-am­ luat noapte bună și m’am retras. Sava MA Z Intre copii. — N’ai nici frate mai mic nici soră mai mică ? — Azi. — Atunci pe cine bați ? ltu­ra a SFö a veteranilor dri dimineață, la orele 9, un mare număr de ofițeri veterani s’au întrunit in sala cafeului Bou­levard, în vederea unui memoriu pe care vor sa-l înainteze corpu­rilor legiuitoare relativ la îmbu­nătățirea stărei lor. După mai multe discuțiuni, s’a hotărât ca în memoriu să se ceară: 1) sporirea pensiilor cu un plus de Vo din solda pe care au avut-o în timpul campaniei; 2) scăderea reținerilor și 3) transmi­terea pensiunilor fetelor până la căsătorie. După ce au fost formulate a­­ceste­ cereri s’a scris memoriul și s’a ales o comisiune compusă din d-niî căpitanî Simian Uie, Danie­­lescu, Niculescu Ion și Toma Pa­­ntica, care să prezinte memoriul d-lui ministru de finanțe și Cor­purilor Legiuitoare. întrunirea s’a sfîrșit la orele li și iu ii. dimineața. Aniversarea Unirei Principalelor IM CAPITALA liga pentru Unitatea Cultu­rală a Românilor 1 Societățile studențești, societă­țile culturale și corporațiunile se vor întâlni în grădina Cișmigiului la ora 9 dimineața. 2. La 9 ian. cortegiul se va în­drepta spre biserica Sf Gheorghe nou, Ana Bulevard și str. 1. Bratianu. 3. La ora 10 jum. Te-Deum, sfin­țirea drapelului și 6 . 4. Cuvîntare din partea Ligeii 5. Cortegiul va porni la orele 11 spre localul Ligei, spre a depune dra­pelul și va parcurge str. Lipscani și calea Victoriei. 6. Cuvîntări din partea corporații­lor și a studenților la Ateneu. 7. După amiază membrii Ligei vor lua parte la solemnitatea de la Senat a studenților, iar seara la serbarea de la­ Ateneu.* * * „Vechea societate generală a func­ționarilor comerciali“ invită pe toți membrii săi și pe toți funcți comer­ciali pe Sâmbătă. 24 Ianuarie dimi­neața, între orele 8 și 9, la sediul său din str Isvor No. 14 spre a lua parte la sărbătorirea acestei zile. Coriștii sunt rugați a nu lipsi. Societatea Clerului român „Aju­torul“, secția Centrala, împreună cu societatea culturală „Viitorul“­ va serba cu deosebită solemnitate ziua de 24 ianuarie ca mâine Sâmbătă, la orele 3 și jum. d­a Păr G. I. Negulescu, parohul bisericei Batiște, va ține o conferință ocazională. ¥ ¥ Societatea „Fraților Români a Da­ciei Traiane“ roagă stăruitor pe toți membri săi ca mâine, 24 ianuarie, la orele 8 jum. dimineața, să se pre­zinte la sediul său în str C. A. Ro­­setti No. 22, de unde, cu drapelul în frunte vor pleca, conform programu­lui stabilit de comitetul de acțiune pentru sărbătorirea zilei de 24 Ia­nuarie. I­ PROVINCIE (Prin telefon de la corespondenții noștri particulari) Azuga. Dimineața, la orele 10 jum., Te- Deum, oficiat în biserica din Azuga. Seara, în sala societăței de cum­pătare ; Imnul Regal, cor mixt, aran­jat de G. Muzicescu ; Acum o jumă­tate veac, cuvîntare de d. dr. Const. Popescu ; Dialoguri și anecdote po­pulare, spuse de elevii școalei ; La­tina gintă, cor mixt, melodie de C. Porumbescu ; Unirea Principatelor, piesă teatrală, executată de elevii școalei ; Hora Unirea, cor­ mixt de M. Tănăsescu ; Banul Mărăcine, e­­xecutat de elevii și elevele școalei, sub conducerea d-lui Munteanu ; Lu­­gojana, cor mixt, de I. Vidu ; Pe-al nostru steag, cor mixt, de Porum­bescu. Corul va fi condus de d. G. Strat, începutul la orele 8 juni. Intrarea liberă. Brăila. Aseară s'a decis ca la Tedeumul pentru 24 Ianuarie să se dea onoruri militare de către trupele din garni­zoană. Seara, edificiile publice, bi­­­rourile comerciale și magazinele vor fi iluminate. Craiova. Mari pregătiri se fac în oraș pentru serbarea de 24 Ianuarie. Se fac decorații mai mărețe ca la 10 Maiü, se pregătesc iluminații din partea autorităților și particularilor, în programul oficial ce vom­ comunica prin poștă se va vedea în mod detai­lat cum va fi sărbătorită această zi.­­ Șezătoarea școlară „Ion Maio­­rescu“ va serba și ea aniversarea de 50 ani de la Unirea pricipatelor printr’o ședință festivă în anfiteatrul liceului. Te-Deumul de la 24 ianuarie se va oficia în biserica Sf. Vie, iar nu la biserica Madona-Dudu. Giurgiu. In afară de onorurile militare ce trupele din garnizoana locală vor face cu prilejul aniversarei a 50-a a „U­­nirea Principatelor“ din inițiativa d-lui general Al. Gapitanovici, co­mandantul garnizoanei, se va mai da și o serbare în ziua de 25 ianuarie, orele 2, în sala Topper. Iată și programul : 1. .Imnul regal, executat de corul soldaților­ din reg. 10 roșiori și 5 in­fanterie, aranjat pe patru voci, acom­paniat de orchestra reg. Vlașca No.5. 2. Tablou alegoric reprezentând „Unirea“­. 3 Cântece patriotice executate de cor. 4. O piesă într'un act, subiect pa­triotic (de d. căpitan Iacobescu), jur­cată de trupa reg. 10 roșiori. .5. Monoloage, recitate de soldații din ambele regimente. 6 O piesă !n două aere jucată de trupa reg Vlașca 5 7 Două vedette, dialog de căpitan Iacobescu. 8 Dansuri naționale, executate de trupa am­belor regimente. 9. Asalturi de arme, luptă fran­ceză, scrimă cu arma. 10. Hora Unirea. Galați. Comemorarea zilei de 24 ianuarie se va face și de către institutul că­lugărițelor „Notre Dame de Sion" cu o pompă deosebită. D-ra Eliza Co­­dreanu, profesoară, va vorbi despre Unire. — Cercul șezătorilor populare «Cuza Vodă», cu prilejul zilei de 24 Ianua­rie, va organiza un saloanele sale cu concursul soc. Junimea comer­cială, o serată literară la ora 9 seara. Iași. Președintele soc. Solidaritatea a primit o telegramă din București prin care i se anunță că și de acolo va pleca o delegație de 100 studenți spre a participa la pelerinagiul de la Ru­­ginoasa De asemenea e vorba ca și din Cernăuți să sosească o delegație de 30 studenți români sub conduce­­rea studentului Lițu Aceste delegații se vor întruni la gara din Ruginoasa. După solemnitate, întocmai după programa înregistrată, toate delega­țiile vor veni la Iași spre a participa la serbările ce vor avea loc la Iași. O altă telegramă sosită soc. Soli­daritatea anunță că Domnița Elena Cuza a încuviințat ca palatul lui Cuza-Vodă de la Rușinoasa să fie pus mâine la dispoziția tuturor per­soanelor ce vor veni să glorifice me­moria fostului domn. Studenții au hotărît ca după so­lemnitatea din biserică să se facă o recepție în marele salon al palatului când se vor ține cuvântări. La pelerinagiul de la Ruginoasa vor participa și 100 țărani din jud. Bacău. — Mâine seară va pleca din Iași spre Tg.­Ocna o delegație de studenți spre a depune coroane și fiori pe mormântul lui Costache Negri. Tot mâine seară sau poimâine va pleca de aci o delegație de studente din Iași și din București la P­­ Neamțu spre a aduce omagii domniței Elena Cuza. — Trupele din garnizoana Iași au primit ordin să sărbătorească ziua de 24 Ianuarie cu mare fast. Mâine seară și poimâine dimineață se vor da salve de tunuri. Vineri și Sâmbătă seară vor fi re­trageri cu torțe și cu muzică. Când se va oficia te deumul la mitropolie, trupele vor fi înșirate în curtea ca­tedralei. Slănic (Prahova). Se fac mari pregătiri pentru serbarea de la 24 Ianuarie. Co­mitetul corpului didactic a fuzio­nat cu comitetul «Ligei culturale» ca să dea o mai mare splendoare acestei serbări. In seara aceleiași zile se va juca, în sala Parcului comunal, o piesă de către elevii și elevele școalelor primare, după care va urm­a bai. Tărgoviște cu prilejul serbării jubileului de 50 de ani al Unirea principatelor, s’a alcătuit următorul program : In seara de 23 Ianuarie, se va face o retragere cu torțe, cu muzica regimentului. In ziua de 24, înainte de amiază : 1) La 10 jum. dim., Te-Deum la catedrala Curtea Domnească. 2) Defilarea trupelor și școalelor pe bulevard. 3) Toți elevii școalelor cu corpul didactic, adunați în grădina publică, vor juca „Hora Unirea“. După amiază. Intre 2—5 serbare școlară în sala societăței de arme. La această serbare se produc toate școa­­lele cu diferite coruri, piese de teatru, etc., iar d-na institutoare Radian, va vorbi despre „Ziua de 24 Ianuarie“. Seara la orele 9, tot în sala socie­tăței de arme, va avea loc o altă fes­tivitate, care cuprinde următoarele nu­mere : 1) Imnul Regal și Deșteaptă-te Ro­mâne, executate de un cor de profe­sori, institutori și cetățeni ; 2) Conferință ocazională ținută de d. I. Nădejde, profesor la gimnaziu ; 3) Tabloul alegoric „Visul Româ­niei“ cu elevele școalei No 2 da fete ; 4) D-na Luiza Eustațiu și d-ra Mâi­­nescu vor cânta mai multe bucăți nationale ; 5) Dans național executat de eleve din școala profesională ; 6) „100 de ani“, fragment, de Ca­­ragiale, cu eleve din școala No. 1 de fete ; 7) Tablou istoric cu eleve din școala profesională și 8) „O noapte in Carpați“, corul gimnaziului. ȘTIR­­I STREINITATE — Prin poștă — Tribunalul din Beuthen (Ger­mania) a condamnat la un an și două luni închisoare pe funcțio­narul polițienesc Weiss, acuzat de homosexualitate. Poliția din Rixdorf (Germa­nia) a pus mâna pe o mare bandă de falsificatori de monete. .*, Regele Saxoniei va pleca în ziua de 10 Februarie în Italia, unde va vizita orașul Messina și coastele Calabriei, iar după aceia va face o vizită Suveranilor Italiei la Roma. .*, Ducele regent de Braunsch­weig a grațiat pe bucătăreasa Ri­cker, care acum 5 ani a fost con­damnată la moarte pentru că și-a ucis copilul nelegitim, dar sen­tința i s’a schimbat în închisoare pe viață. Ea a fost pu­să acum în libertate. Ziarele italiane spun că ua­mlc poet Gabriele d’Annunzio a ter­minat o nouă tragedie în versuri, cu subiect grec care a inspirat și pe alți poeți iluștri. Reprezintarea nouăi tragedii s’ar face la primăvară. Din Roma se anunță că se află pe moarte profesorul Grassi, celebrul descoperitor al cauzelor malariei. Grassi fusese de curând numit senator.­­.­La Berlin s’a început con­gresul general al minerilor. Sunt prezenți 150 delegați, reprezintând 150.000 mineri. Din Christiania se anunță că grupul socialist din Cameră a pro­pus ca Premiul Nobel pentru pace să fie dat anul acesta contelui Leon Tolstoi. F^TEC SRÎT fie ÎLE — In Urlați (Prahova) fiind ne­voie a se repara biserica „Sfinții Voivozi“ s’a luat inițiativa ca, prin donații, să se adune fondul necesar pentru restaurarea aces­tei biserici, însărcinând pe d. C. Porumbaru să aducă la îndeplinire această operă, sub controlul unui comitet și a casei Bisericei. Printre persoanele care au do­nat pent­ru acest scop sunt d-na Iosefina Fache Protopopescu 1000 lei, d-na Alexandra Beilic 400 lei; d. Cănuță Ionescu 1000 lei; d-na Maria Porumbaru 300 lei ; d-nia Al. Gotescu, d-rul Ion Urlățeanu, d-na Ecaterina Panaitescu, Gos­­tică I. Penescu, Nicu I. Gheorghiu, Spirea Nicolau, Dum. Negulescu câte 100 lei. Casa Bisericei lei 2000. Suma încasată e până acuma de 6300 lei. Comitetul­­ face un căldu­ros apel la toate persoanele cari­tabile, rugându-le să-șî dea obo­lul pentru completarea fondului necesar. Ofrandele se vor trimite d-lui Constantin C. Porumbaru, pro­prietar din Urlați. Indicând adresa exactă spre a li se trimite chitan­țele de primire. vro « • mii X 5 bani in Romania.—la bani in străinătate BEOAGTIft ȘI ADMINISTRAȚIA — it. Strada Brezoianu îl, București— Cântece de chef și de jale Florile iarna... Dați-le flori ! Dați flori la fete, Soții, amante, sau surori! Veniți acasa, cu buchete. Veniți cu mâini pline de flori! Dați flori femeilor !... O floare E darul cel mai de „bon ton“, Și... nu-î așa costisitoare Cum e o rochie, un manșon. Atât e, iarna, de drăguți P Boare prinsă’o pui sau sân ! Față c’e roză d’o păncuța Chiar perlele pe jos rămân, Când ninge, Sorile sunt rare, Din calde țâri de sud ne vini­— Sori dragî aî razelor solare De fundul cărora suspin. E crudă iarna ’n țara noastri, Cu florile Câmp n­î enorm E-un cimitir.... Cicoarea­ albastră Și romanița intr’visul dorm. In vasta necropolă mută, Subt giulgiul de zăpadă, zac; Si’nvie doar când se sărută Berbantul soare, prinț burlac. Ah, zău, dac’ar fi de vânzare Întreaga primăvară, eu, Sufletu-aș da (n'am altă stare!) S'o cumpăr de la Dumnezeu ! Și soarelui când spun adio In trista’mî țară ciorile, ,îț­i Eu primăvar’aș dărui-o,­­ IȘIȘ Cu Borî, cu toate florile. Femeilor le-aș da-o ’ntreagă! Și nu aș cere ’n schimb decât Una din ele, cea mai dragă, Să îmi descânte de urât! Ciulit Lăutarul. O CXIGETA.IZE 5PIE? ZI Adevăratul geniu se cunoaște după liga ce o formează proștii în contra lui. ____________ CORPURILE­ LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 32 ianuarie 1909 Ședința se deschide la orele 2, sub președinția d-lui M. Pherechide. Prezenți 120 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri: Sp. Haret, Anton Carp, T. Stelian și V. G. Morțun. Se fac formalitățile obișnuite. D. ministru Anton Carp depune proiectul de lege privitor la arenda­rea moșiilor Statului și ale institu­țiilor civile și de bine­ facere la obștii sau exploatarea în regie. Cere urgența, se admite cu aplauze. D. ministru Sp. Haret depune pro­iectul pentru deschiderea unor cre­dite. D. I. Th. Florescu cere a se de­­­pune ,la biuro­, rapoartele primite din partea membrilor Curței de casație re­lativ la noua lege pentru organizarea justiției, cum și vechile proiecte, cari există în cartoanele ministerului de justiție. D. ministru T. Stelian. Sunt de­puse toate la biuroul Camerei. D. președinte dă același răspuns. •Se repetă votul rămas nul in șe­dința precedentă relativ la recunoaș­terea societăței automobil-club român. Proiectul se adoptă cu voturi 58, contra voturi 29. Se fixează pe roia viitoare inter­pelarea adresată d-lui ministru al instrucțiunei publice de către d. Pe­­nescu, relativ la eparhia episcopiei Romanului. Ne mai fiind nimic la ordinea zi­lei, d-niî deputați trec în secții. Ședința se ridică. SENA­­TUI Ședința de la 22 ianuarie 1909 Ședința se deschide la orele 2 și 40 m. sub președinția d-lui C. Cli­­mescu, vice-președinte. Prezenți 88 d-ne senatori. Pe banca ministerială d. Emil Cos­­tinescu, D. Neron Lupașcu, roagă Senatul să consimță a se pune la vot indige­natele d-lor George d’Albon din com­. Bozieni, jud. Roman și Otto Hahn, din Iași. Se pun la vot și se admit ambele indigenate. D. președinte invită pe d-niî se­natori membri ai secțiune­­i să treacă în secțiune spre a sfirși cu cercetarea proiectului ,pentru reorganizarea sta­tului major al armatei, care a trecut prin toate celelalte secțiuni. D. dr. Râmniceanu spune că nu poate discuta acel proiect câtă vreme nu i se vor aduce actele cerute de d-sa. D. general Bădulescu spune că nu e admisibil ca o secțiune să oprească în loc celelalte secțiuni cari au sfir­­șit de mult discuția acelui proiect. D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, spune că o secțiune nu poate opri mersul lucrărilor Senatului. Ob­­servațiuniie asupra proiectului să se facă în secțiuni, așa cere regula­mentul. • D. președinte întreabă dacă d. dr. Râmniceanu vorbește în numele sec­­țiunei întregi. D. I. Pleșea spune că și d-sa e membru al secțiune­­i și nu e de pă­rerea d-lui dr. Râmniceanu. D dr. Râmniceanu declară că a vorbit în numele d-sa­ e personal. Incidentul se închide. Se respinge indigenatul d-luî Mi­chel Finkels din București. Se admit recunoașterile d-lor An­drei Ionescu, din com. Hârșești, jud. Argeș și Alex. Tolmide, din comuna Vișani, jud Râmn­icu-Sărat. Ședința se ridică la ora 3 și 30 m. Pisicismul partis sa însfl­de temeiul actelor ce î s’au înain­tat, ministerul instrucției publice a acordat următoarele autorizări D-iul D. S. Constantinescu de a funcțion­a ca sub-director al liceului francezo-român din București, d-lui Gheorghe M. lonescu, din București, de a preda la institutele particulare materiile de partea literară și reli­gioasă, curs secundar, inferior și su­­perior, până la dispoziții nou­; d-re. Ciorna Gerson, din București, de a preda în școalele particulare profe­sionale, desemnul și caligrafia ; d-luî Hubert Breier, din București, de a­­ preda Secțiuni de gimnastică în in­stitutele particulare până la noi dis­poziții­ generale: d-luî From Avram să figureze ca director al școalei de „băeți No. 1 a comunității israelite din Galați, în locul d-lui M. M. Ghi­­dali ; școalei primare israelite, „As­ser Tov“, din Vaslui de a avea cl. I. II mixte. CHESTIUNEA BALCANICĂ — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC­­ URSI­U4 O scrisoare a împăratului Franz Josef către împăratul Wilhelm Vianet, 22. — Circulă svonul că ambasadorul austro-ungar la Pe­tersburg, contele Berch­told, a re­mis împăratului Wilhelm, cu oca­zia vizitei sale la Berlin, o scrisoare autografă a împăratului Franz Jo­sef în care se vorbea de chestia balcanică. In cercurile competente de aci nu se știe nimic in această privință. BULGARIA Guvernul bulgar își menține atitudinea Paris. 22 —Ziarul «Le Temps» află din Sofia că,­­ cu toate demer­surile puterilor, guvernul bulgar este hotărât să nu plătească Tur­ciei ca despăgubire mai mult ca 82 de milioane de franci. Se aș­teaptă răspunsul Porții în speranța că ea va accepta această des­păgubire, singura care poate duce la un sfârșit pacinic.­ • Guvernul bulgar vrea să lim­pezească situația cel mai târziu până la închiderea sesiunii Sobra­­niei. Guvernul nu dorește războ­iul dar a hotărît să nu cedeze și să mențină propunerea pe care a făcut-o de lă început. Svon de abdicarea țarului Fer­dinand Sofia, 22. — Unele ziare de aci afirmă că, după înțelegerea cu Turcia, Ferdinand se va încorona ca țar al Bulgariei și apoi va ab­dica în favoarea fiului său, Boris, care a împlinit 16 ani. Bulgaria nu vrea să devie va­sală Rusiei Londra. 22. — «Daily Graphic» află că proectul Rusiei­ n’a produs mare impresia in Bulgaria. A­­ceasta nu e dispusă să devie va­sală financiară a Rusiei. GERMANIA Propunerile ruse menite a tul­bura pacea în Balcani Berlin. 22. — Ziarul „Lokalan­zeiger“ spune că un cunoscător al situației balcanice ar fi declarat că propunerile rusești sunt menite a tulbura din nou liniștita desfășu­rare a situației din Balcani. De aceea Austro-U­ngaria are tot interesul să se opună influenței ruse în peninsulă. Cercurile germane și propune­rile rusești Berlin. In cercurile diplo­matice de aci se observă re­zervă față de propunerile ru­sești și ele au cu atât mai mult motiv ca să nu iasă din această rezervă cu cât Turcia însăși nu a luat încă poziție față de aceste propuneri. RUSIA Rusia nu urmărește scopuri politice Petersburg. 22. — Câteva ziare străine, discutând propunerea Ru­siei pentru aplanarea dificultăței financiare din conflictul turco­­bulgar, au dat a se înțelege că Rusia caută să profite în chipul acesta de situațiune și să aducă la îndeplinire anumite scopuri po­litice cum ar fi de pildă tranșa­rea chestiunei Dardanelelor. Față de aceste încercări, Agenția West­­nik se declară autorizată a afirma în chipul cel mai energic că pro­punerea Rusiei nu are alt scop decât de a ajuta la menținerea păcei. Guvernul rus nu are de fel întențiunea de a combina propu­nerea făcută cu cererea unor a­­vantagii fie în chestiunea strâm­­torilor fie in alte chestiuni. (A.R.) Rusia contra memoriului Ser­biei către puteri Londra, 22.—­Ziarul «Times» află că ministerul de externe al Rusiei a declarat că memoriul Serbiei către puteri nu va avea sprijinul său. Rusia a luat inițiativa unei con­ferințe pentru a rezolva criza bal­canică și are dorința de a ajuta popoarele slave, dar cei ce vor să tulbure pacea europeană nu­ tre­bue să conteze pe ajutorul său. Turcia nemulțumită de despă­gubirea de 82 milioane­ Paris. 22.—«Le Temps» află din Constantinopol că prima impresia produsă acolo de piropunerea Ru­siei a fost consternarea;în cercurile oficiale se afirmă că Turcia va în­cerca și pe viitor să obțină o sumă mai mare ca cea oferită de Bul­garia. Suma de 83 de milioane este considerată în toate cercurile ca insuficientă. Turcia nu va accepta propu­nerea Rusiei Londra. 22. — Telegrame din Constantinopol anunță că propu­nerea rusă a fost primită acolo cu neîncredere. Poarta va examina această propunere, dar e îndoială că din ea va fi primită fără modi­ficări. Corespondentul din Cons­­tantinopol al ziarului „Daily Mail“ află că guvernul turc­ nu va primi nici în principiu propunerea Ru­siei. Miniștri turci contra proiec­tului Rusiei Berlin. 22. — „Berliner Tage­blatt“ află din Constantinopol­ că erî după amiază proectul rus a fost bine primit acolo și în cer­curile parlamentare se credea că propunerea este favorabilă Tur­ciei, dar spre seară atmosfera s’a schimbat aflându-se că miniștri sunt contra proiectului. Consiliul­ de miniștri nu a luat încă nici o hotărâre. Sporirea efectivului de război la corpuri de armată turce Berlin. 22.—«Berliner Tageblatt» află din Constantinopol că la mi­nisterul de război se proectează sporirea contingentului corpurilor al douiiea și al treilea de armată așa că efectivul de război al ce­lor două corpuri să cuprindă 368 de batalioane. Mișcarea reacționară în Turcia Constantinopol, 23.—Din Salonic se anunță că în împrejurimile o­­rașului Debre din Albania se ob­servă un puternic curent reacțio­nar. In fruntea acestui curent se află Prenk-pașa, un șef albanez cu mare influență. Acesta a adresat o proclama­ție prin care anunță albanezilor apropiata reîntronare a vechiului regim. Unii merg si mai departe și cer poporului albanez sa nu recunoască regimul actual. Guver­nul surprins de această mișcare a trimes trupe spre a înăbuși mișcarea în Germene. Trupe trimise contra bandelor bulgare Constănn­tinopol, 22.—Tel­egramă din Salonic. Autoritățile au tri­­­­mis trupe în Macedonia contra bandelor bulgare, cu ordinul strict de a pune mâna pe membri a­­cestora vii sau morți. In populația mahomedană dom­nește mare agitație contra ten­dințelor Bulgariei­. In­ moschee se țin consfătuiri asupra atitudinei de luat față de mobilizarea bulgară. Probabila acceptare a propu­nerilor rusești Londra. 22. — Ziarul «Morning Post» anunță din Constantinopol că propunerile rusești vor fi a­­doptate în ședința­­ de mâine a Camerei. __ SERBIA Milovanovici despre memoriul Serbiei către Puteri Belgrad. 23. — Ministrul de ex­terne, Milovanovici, a făcut unu­i ziarist străin următoarele decla­rații: «Peste câteva zile vom tri­mite Puterilor semnatare ale tra­tatului din Berlin un memoriu în care vom descrie din nou situația noastră și vom expune cererile noastre. Nu vă pot spune­­ conți­nutul memoriului, pentru­ că tex­tul definitiv n’a fost încă stabilit. Ceea ce spun ziarele germane, că noi cerem­ lucruri imposibile sunt numai combinații lipsite de orice temei. Noi cerem numai ceea­ ce ne este absolut necesar pentru a mai pu­tea trăi in această țară. E greșită ideea acelora cari cred că poporul sârb va renunța la cererile sale ; acestea sunt o condiție de exis­tența însăși a Serbiei în viitor. Noi nu dorim războiul, și vom face tot posibilul spre a’l evita ; dar dacă nu ni se îndeplinesc do­rințele, va trebui să­ murim cu toții pentru țara noastră de­cât să pierz­ mai târziu cu rușine. Un ziar sârbesc despre Bul­garia Belgrad. S3.—Ziarul bătrânilor radicali „Samo Uprava“ ocupân­­­du-se­ de aserțiunea unor ziare din Bulgaria că Serbia invidiază starea Bulgariei, scrie că această țară amenință să tulbure echi­librul din Balcani. TURCIA Juniî-turci pentru propunerea Rusiei Constantinopol, .22.—Poarta stu­diază propunerea Rusiei, dar până acuma n­i se știe dacă ea va fi acceptată sau nu. «Șuraimet», or­ganul juniior-turcî, crede că pro­­­ectul va fi acceptat, pentru că duca la pace. Ziarul mai adaogă că Iswolski a obținut prin această propunere primul succes în poli­tica­ balcanică.. Foametea în jud. Brăila Ravagiile secetei.—Starea precară a țărănimei.-Creșterea mortalităței.— Cum se nutresc vitele și ce fumează țăranii.— Altă întrebuințare a ciur­­lanului.­Ce-i de făcut ? Se știe că județul Brăila a fost bântuit mai mulți ani dearândul de cea mai cumplită secetă. Chiar anul trecut când recolta în alte județe din țară a fost mai mult sau mai puțin satisfăcătoare, în jud. Brăila seceta a fost tot atât de cum­plită ca și în anul 1899, au rămas memorabil în analele agriculturei ro­mâne. Mai ales din cauza relei recolte din anul trecut, județul Brăila se află în prezent pradă foamete!. Puținul porumb ce mai rămăsese țărănime­ dîn acel județ nenorocit e pe isprăvite, iar mulți țărani nu mai au în pătulele lor nici un bob de porumb. Acei țărani ne­având nici bani, se poate­ ușor înțelege în ce grad de mizerie se află. Acum cât­va timp, e adevărat, că băncile populare și creditul agricol au venit în ajutorul țăranilor înfometați, acordându-le împrumuturi în limi­tele prevăzute de statutele lor. Dar reaua recoltă ce a succedat a pus pe țărani in imposibilitate de a-șî plăti datoriile contractate către bănci și către credit. Astfel în­cât, această împrejurare a îngreuiat și mai mult starea atât de precară a țărănime­ din județul Brăila.* ¥ * Aceste știri atât de alarmante se țin deja o persoană de încredere cu care m’am întâlnit acum câteva zile în tren, între Brăila și Galați și care, prin natura ocupațiunilor sale, cutreerând zilnic satele, are prilejul de a-șî da perfect seama de mersul lucrurilor în jud. Brăila. . Și chestia devenea cu atât gravă cu cât spusele tovarășului meu de drum erau pe deplin confirmate și uneori completate cu înfiorătoare a­­mănunte de alți câți­va călători din același compartiment, toți arendași s­au având alte treburi în județul Brăila. Dar să continuăm cu descrierea mi­zeriei ce domnește în acel județ în masele populațiunei rurale. Țăranii aceia înfometați n’au ce munci spre a-șî agonisi existența. Și chiar când li se oferă de lucru dînși refuză, fie că sunt demoralizați sau abrutizați de miserie, fie că le lipsesc forțele fizice din cauză de alimen­tație rea.. Ca consecință a acestei stări de lucruri, mortalitatea în­­ județ, mai ales printre copii, e mărieică. Medicii de plasă își fac datoria, cutreerând comunele regulat, vizitând bolnavii, dar ce poate medicul când lipsește lucrul cel mai principal pen­tru sănătate : o hrană substanțială. ♦­ď

Next