Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)
1909-01-24 / nr. 22
Je A ANUL XXVII No. 32 Sâmbătă 24 ianuarie 19109.— Fondator: LUIGI CAZZAVTLLAN O. Monumentul din Iași al Domnitorului Alexandru loan Cuza Calendar pe anul I COJ Ortodox Vineri 23 Ianuarie. — Martirul Clement Catolic Vivien, 5 Februarie. — Agata Răsfir soarelui 731 Apusul 5.28 . 1——«Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.......................6/62 Redacția .......................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București. 25 Ianuarie. Aromânii și Patriarhia Parlamentul otoman discută una din chestiile cele mai grele și mai delicate • chestia religioasă din partea europeană a împărăției turcești, care ne infere.^izir și ‘pe utit frent tr tte aproape în vederea fraților noștri din Macedonia. Pura e veche și cunoscută. Patriarhia constă intinopolitană, uitându-și rostul și chemarea, pretinde ca toți credincioșii să se închine și să se mărturisească grecește. Naționalitățile negrecești, deși voesc să păstreze legăturile cu biserica străveche, țin cu drept cuvânt să se închine în limba lor maternă. Câtă vreme împărăția turcească a zăcut sub regimul autocratic, conflictul acesta putea să tărăgănească, îngrămădind suferinți peste suferințî și provocând până și vărsări de sânge nevinovat în numele Celui ce a propovăduit iubirea aproapelui. Dar astăzi lucrurile sunt schimbate După Constituția turcească, fiecare naționalitate recunoscută— și în această situație se găsesc astăzi frații noștri din Macedonia — are dreptul să se servească, neîmpiedecată, de limba maternă în școli și biserici. Pretenția greșită a patriarhiei nu mai poate avea deci nici o putere, căci autoritatea publică turcească e datoare, după constituție, să facă a se respecta dreptul naționalităților recunoscute de a se închina și de a se lumina în limba lor. Cu toate astea, după cum se vede din dezbaterile urmate în Parlamentul otoman, grecii nu se învoesc de loc cu noua stare de drept și se căznesc din toate puterile s’o împiedice a trece si in faptă. Silințele lor vor fi însă zadarnice, aceasta o pricepe oricine. Nu se împiedică mersul firesc al lucrurilor. Interesele în joc sunt prea mari pentru ca să se poată opri în loc niște privilegii ce nu'și mai au rostul astăzi și cari de mult uiu mai servesc decât la săvârșirea unor abuzuri strigătoare la Cer. Vrând nevrând, susținătorii patriarhiei vor trebui să se împace cu noua ordine a lucrurilor, din care va învorî numai bine și pentru naționalități și pentru imperiul otoman După depeșile din urmă de la Constantinopole, Parlamentul otoman, cu toată opoziția grecilor, a adoptat moțiunea propusă de deputatul albanez Nedjic Draga, prin care se cere guvernului să pregătească și să supună . Camerei proiecte de legi privitoare la distrugerea bandelor politice și la regularea chestiunii bisericești în Macedonia. E un pas însemnat acesta și așteptăm urmările lui. VN LE A 1 -F.E 7î Un nou mijloc casă bci «ntura de pește.—Pune zahăr pisat, sare mai puțină și coniac mai mult in miura de pește, și bea. Acelaș metod se întrebuințează și cu untul de ricină. UN INTERVIEW al corespondentului nostru cu un distins politician sârb Belgrad, 19 ianuarie. Atitudinea războinică și aerul îndrăzneț al sârbilor și muntenegrenilor față de vecina lor Austro-Ungaria, atitudine manifestată îndată după proclamarea anexărei Bosniei și Herțegovinei și menținută până în momentul de față a fost — precum se știe—mult comentată. Unii au calificat-o ca rezultat al disperării, alții ca manoperă diplomatică cu caracter pur amenințător, etc. Oricum are în aparență, în fond însă conflictul austro-sârbo-muntenegrean reprezintă un deosebit interes european, în special pentru țările balcanice, deoarece constitue o costiune importantă — una din cele mai principale, la ordinea zilei. Așa fiind cred că vom satisface parannsiașii cititori - ai „Univer Tilm“ punându-i, de rîndul acesta, în curent cu spiritul ce predomină aci și în special cu modul de a vedea sârbesc în ce privește cestiunea ce ne preocupă. Spre a fi însă mai obiectiv în descrierea tuturor acestora, am simțit nevoia de a intervieva pe un politician, mie cunoscut, persoană dealtmintre cea foarte populară, bine văzută și care cunoaște perfect de bine situația politică a țărei sale. Dorința mi-a fost satisfăcută cu o deosebită plăcere din partea amicului în cestiune—al cărui nume nu sunt autorizat a-1 spune—, așa încât prezentându-mă la ora fixată și după o scurtă convorbire obicinuita, am început . — Pare-mi-se că în urma acordulului austro-turc situația s’a schimbat considerabil ? — O... nu ! Înainte de toate nu se știe de va fi sau nu aprobat de Camera otomană, deoarece un grup de deputați prepară interpelare în sens de a protesta în zisa Cameră in contra vînderea Bosniei și Herțegovinei; de asemenea se observă o vie iritațiune în masele poporului în ce privește acordul în cestiune, iar pe de altă parte dincotul în contra mărfurilor austro-ungare continuă mereu în Turcia , prin urmare toate aceste împrejurări ar putea foarte lesne să zădărnicească așa zisul succes al diplomației austro-ungare. .— Aveți dreptate, dar în urma ultimelor amenințări din partea Bulgariei prin concentrarea trupelor acesteia înspre fruntaria turcă, lucrurile cred că vor lua altă întorsătură — Turcia fiind amenințată. Camera va fi constrânsă a accepta acordul deja încheiat între guvernul turc și cel austro-ungar. — Să admitem pentru moment că numitul acord va fi realizat ; cauza sârbească însă rămâne totuși neschimbată, deoarece acest acord nu poate fi în stare de a reduce sau zădărnici justele noastre pretenții asupra provinciilor anexate (Bosnia și Herțegovina). — Mă rog, dar cum rămâne atunci cu politica dv. de până acuma privitoare la obținerea — prin concursul Turciei—a unei autonomii sub suzeranitatea Sultanului și controlul marilor Puteri ? Cum rămâne cu declarațiile solemne ale guvernului sârb în acest sens și cu rezoluțiile Scupștinei luate în mod atât de demonstrativ ? Pe dată ce Turcia, în schimbul celor 60 de milioane lei, își va răscumpăra drepturile sale asupra Bosniei și Herțegovinei, Serbia și Muntenegru, cred, nu mai pot conta pe realizarea pretinsei autonomii ; așa fiind, politica dv. de până acuma este amenințată a suferi o înfrângere pe toată Inna, iar guvernele sârb și muntenegrean vor trebui să formuleze alte cereri de compensații — vor fi nevoite a inaugura o nouă politică, exceptând pe Turcia — Nu credeți aceasta. Guvernul nostru ca și cel muntenegrean n’a suferit rută o înfrângere în ce privește politica lor asupra Bosniei ; ele au procedat întocmai cum ar fi trebuit să procedeze. „Aveți cunoștință, cred, de situația etnografică a Bosniei și Herțegovinei; știți prin urmare că aproape jumatate din populațiunea acestor provincii o constitue elementul maliometan, frați de sânge cu conlocuitorii lor sârbi; cunoscut este de asemenea că acest element sârb de religiune maliometană ține foarte mult la religiunea sa, la Califul și coreligionarii săi din Turcia. Guvernele sârb și muntenegran nu puteau să ignoreze aspirațiunile numitului element—dorința lor de a fi sub suzeranitatea Șeitanului—, căci altmintrerea riscau a compromite cauza. Prin urmare, considerațiunile de mai sus au necesitat inaugurarea politicei noastre de până acuma, întrucât privește rezultatul practic al unei eventuale realizări a acordului austro-turc el nu poate fi decât in favorul cauzei noastre și iată pentru ce : Simpla împrejurare că Turcia renunță la drepturile sale politice asupra provinciilor in cestiane și aceasta în schimbul unei sume derizorie de 60 mii. lei va face o impresie penibilă în populațiunea mahometană bosno-herțegovineană — precum a și început deja a se manifesta disprețul acestora față de coreligionarii lor din Turcia pentru faptul că l-au vîndut Austriei cu toptanul ca pe niște vite sau marfă brută Consecințele unei asemenea de considerații din partea Turciei se vor resimți imediat ; mohametanii bosniaci se vor convinge in cele din urmă că dela Califul lor nu mai pot aștepta nici o mântuire ; vor constata de asemenea că numai frații lor de sânge, Sârbii, îngrijesc și sunt gata a se sacrifica pentru asigurarea individualității și soartei lor viitoare și, în definitiv, se vor convingă că cu Turcii nu mai pot avea interese comune, ci numai cu frații lor. Sârbii. Din toate acestea rezultă că politicienii sârbi au avut în vedere și unul și celalt caz, ceea ce înseamnă că politica noastră n'a suferit nici o înfrângere. — Ce e drept, argumentele dv. sunt cât se poate de întemeiate; cu toate acestea însă—în urma unei eventuale realizări a acordului austroturc—eu nu văd nici o probabilitate pentru realizarea pretențiilor sârbești, mai ales când se știe că Austro-Ungaria nu va acorda nici un ruptul capului compensațiile pretinse și încă mai puțin o autonomie sub controlul european. Să nu vi se pară că Austro-Ungaria a anexat numitele provincii numai din simpla lăcomie de a-și mări teritoriul, ci pentru că interesele ei vitale au necesitat acest act. Soarta Bosniei și Herțegovinei a fost hotărâtă încă la 1876 (acordul austro-rus) ca și în 1878 (la congresul de la Berlin); această împrejurare este, precum se știe, opera politicei germane, ea a fost dictată de interesele acesteia în Orient. Evident că nimenea nu poate contesta drepturile dv.. ale sârbilor, asupra ziselor provincii, ele sunt cât se poate de justificate și naturale, dar cu toate acestea forța predomină azi dreptatea. Ar fi, ce e drept, cât se poate fie echitabilă și umanitară o eventuală rezolvare a cestiunei bosniace în sensul cum d-v. pretindeți, adică să vi se cedeze o fâșie din teritoriul Bosniei spre a vă uni cu Muntenegrul și spre a vi se crea plămâni la mare , iar pe de altă parte să se cedeze Muntenegrului porțiunea de teritoriu pe coastele mării Adriatica — numită „Spiel“, dar din nefericire o asemenea soluțiune pare a fi imposibilă- de realizat, căci ea ar însemna nici mai mult nici mai puțin decât închiderea porților Austro- Ungariei înspre Orient! Iată deci considerațiunile esențiale cari au necesitat anexarea provinciilor și cari nu permit a se satisface justele dv. pretențioșii. — Noi, Sârbii, nu vrem să știm de asemenea interese. Interese pe seama altuia însemnează violarea dreptului altuia. Interesele noastre în cestiune se sprijină pe un drept umanitar, național, natural și nu știu cum să le mai calific, pe câtă vreme cele austriaca nu se sprijină decât pe forță, lăcomie și pe tendințe cuceritoare ; iată prin urmare diferența între dreptul nostru și acel al monarhiei vecine... — Dar pentru D-zeu, nu știți că dreptatea se măsoară cu forța? — Suntem deciși noi să facem și asemenea încercare în cazul când marile Puteri nu-și vor îndeplini promisiunile date; avem însă speranță că aceste Puteri își dau seamă de consecințele unei asemenea acțiuni disperate din partene și că nu vor permite distrugerea unui întreg popor, care, timp de secole întregi, a servit de santinelă civilizației occidentale, care a vărsat valuri de sânge pentru patria și libertatea sa și în definitiv, care s’a distins pentru totdeauna prin fapte eroice ridicând cel dintâi stindardul libertățea în Balcani (1805, 1815, 1875 și 1876- 77), brom. Sârbii, știm că existența Austro-Ungariei este o necesitate absolută europeană, dar mai trebue să se știe că și existența Serbiei în Balcani, este o necesitate balcanică. Serbia în situația ei actuală nu va putea rezista multă vreme, ci va fi sugrumată de puternica sa vecină. Soarta noastră deci depinde de modul cum se va rezolva chestiunea bosniacă. Dacă în cele din urmă nu se vor lua în considerație doleanțele noastre, atunci, degajați de orice răspundere, vom fi nevoiți a recurge la propriile noastre forțe și ce-o da Dumnezeu , sau că vom izbuti a ne face singuri dreptate sau vom încerca încă o a doua Cosoră... Ora fiind înaintată, iar prietinul meü cam emoționat de cele spuse, n’am mai vrut să’l supăr cu alte întrebări, ci exprimindu-i mulțumiri, mi-am luat noapte bună și m’am retras. Sava MA Z Intre copii. — N’ai nici frate mai mic nici soră mai mică ? — Azi. — Atunci pe cine bați ? ltura a SFö a veteranilor dri dimineață, la orele 9, un mare număr de ofițeri veterani s’au întrunit in sala cafeului Boulevard, în vederea unui memoriu pe care vor sa-l înainteze corpurilor legiuitoare relativ la îmbunătățirea stărei lor. După mai multe discuțiuni, s’a hotărât ca în memoriu să se ceară: 1) sporirea pensiilor cu un plus de Vo din solda pe care au avut-o în timpul campaniei; 2) scăderea reținerilor și 3) transmiterea pensiunilor fetelor până la căsătorie. După ce au fost formulate aceste cereri s’a scris memoriul și s’a ales o comisiune compusă din d-niî căpitanî Simian Uie, Danielescu, Niculescu Ion și Toma Pantica, care să prezinte memoriul d-lui ministru de finanțe și Corpurilor Legiuitoare. întrunirea s’a sfîrșit la orele li și iu ii. dimineața. Aniversarea Unirei Principalelor IM CAPITALA liga pentru Unitatea Culturală a Românilor 1 Societățile studențești, societățile culturale și corporațiunile se vor întâlni în grădina Cișmigiului la ora 9 dimineața. 2. La 9 ian. cortegiul se va îndrepta spre biserica Sf Gheorghe nou, Ana Bulevard și str. 1. Bratianu. 3. La ora 10 jum. Te-Deum, sfințirea drapelului și 6 . 4. Cuvîntare din partea Ligeii 5. Cortegiul va porni la orele 11 spre localul Ligei, spre a depune drapelul și va parcurge str. Lipscani și calea Victoriei. 6. Cuvîntări din partea corporațiilor și a studenților la Ateneu. 7. După amiază membrii Ligei vor lua parte la solemnitatea de la Senat a studenților, iar seara la serbarea de la Ateneu.* * * „Vechea societate generală a funcționarilor comerciali“ invită pe toți membrii săi și pe toți funcți comerciali pe Sâmbătă. 24 Ianuarie dimineața, între orele 8 și 9, la sediul său din str Isvor No. 14 spre a lua parte la sărbătorirea acestei zile. Coriștii sunt rugați a nu lipsi. Societatea Clerului român „Ajutorul“, secția Centrala, împreună cu societatea culturală „Viitorul“ va serba cu deosebită solemnitate ziua de 24 ianuarie ca mâine Sâmbătă, la orele 3 și jum. da Păr G. I. Negulescu, parohul bisericei Batiște, va ține o conferință ocazională. ¥ ¥ Societatea „Fraților Români a Daciei Traiane“ roagă stăruitor pe toți membri săi ca mâine, 24 ianuarie, la orele 8 jum. dimineața, să se prezinte la sediul său în str C. A. Rosetti No. 22, de unde, cu drapelul în frunte vor pleca, conform programului stabilit de comitetul de acțiune pentru sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie. I PROVINCIE (Prin telefon de la corespondenții noștri particulari) Azuga. Dimineața, la orele 10 jum., Te- Deum, oficiat în biserica din Azuga. Seara, în sala societăței de cumpătare ; Imnul Regal, cor mixt, aranjat de G. Muzicescu ; Acum o jumătate veac, cuvîntare de d. dr. Const. Popescu ; Dialoguri și anecdote populare, spuse de elevii școalei ; Latina gintă, cor mixt, melodie de C. Porumbescu ; Unirea Principatelor, piesă teatrală, executată de elevii școalei ; Hora Unirea, cor mixt de M. Tănăsescu ; Banul Mărăcine, executat de elevii și elevele școalei, sub conducerea d-lui Munteanu ; Lugojana, cor mixt, de I. Vidu ; Pe-al nostru steag, cor mixt, de Porumbescu. Corul va fi condus de d. G. Strat, începutul la orele 8 juni. Intrarea liberă. Brăila. Aseară s'a decis ca la Tedeumul pentru 24 Ianuarie să se dea onoruri militare de către trupele din garnizoană. Seara, edificiile publice, birourile comerciale și magazinele vor fi iluminate. Craiova. Mari pregătiri se fac în oraș pentru serbarea de 24 Ianuarie. Se fac decorații mai mărețe ca la 10 Maiü, se pregătesc iluminații din partea autorităților și particularilor, în programul oficial ce vom comunica prin poștă se va vedea în mod detailat cum va fi sărbătorită această zi. Șezătoarea școlară „Ion Maiorescu“ va serba și ea aniversarea de 50 ani de la Unirea pricipatelor printr’o ședință festivă în anfiteatrul liceului. Te-Deumul de la 24 ianuarie se va oficia în biserica Sf. Vie, iar nu la biserica Madona-Dudu. Giurgiu. In afară de onorurile militare ce trupele din garnizoana locală vor face cu prilejul aniversarei a 50-a a „Unirea Principatelor“ din inițiativa d-lui general Al. Gapitanovici, comandantul garnizoanei, se va mai da și o serbare în ziua de 25 ianuarie, orele 2, în sala Topper. Iată și programul : 1. .Imnul regal, executat de corul soldaților din reg. 10 roșiori și 5 infanterie, aranjat pe patru voci, acompaniat de orchestra reg. Vlașca No.5. 2. Tablou alegoric reprezentând „Unirea“. 3 Cântece patriotice executate de cor. 4. O piesă într'un act, subiect patriotic (de d. căpitan Iacobescu), jurcată de trupa reg. 10 roșiori. .5. Monoloage, recitate de soldații din ambele regimente. 6 O piesă !n două aere jucată de trupa reg Vlașca 5 7 Două vedette, dialog de căpitan Iacobescu. 8 Dansuri naționale, executate de trupa ambelor regimente. 9. Asalturi de arme, luptă franceză, scrimă cu arma. 10. Hora Unirea. Galați. Comemorarea zilei de 24 ianuarie se va face și de către institutul călugărițelor „Notre Dame de Sion" cu o pompă deosebită. D-ra Eliza Codreanu, profesoară, va vorbi despre Unire. — Cercul șezătorilor populare «Cuza Vodă», cu prilejul zilei de 24 Ianuarie, va organiza un saloanele sale cu concursul soc. Junimea comercială, o serată literară la ora 9 seara. Iași. Președintele soc. Solidaritatea a primit o telegramă din București prin care i se anunță că și de acolo va pleca o delegație de 100 studenți spre a participa la pelerinagiul de la Ruginoasa De asemenea e vorba ca și din Cernăuți să sosească o delegație de 30 studenți români sub conducerea studentului Lițu Aceste delegații se vor întruni la gara din Ruginoasa. După solemnitate, întocmai după programa înregistrată, toate delegațiile vor veni la Iași spre a participa la serbările ce vor avea loc la Iași. O altă telegramă sosită soc. Solidaritatea anunță că Domnița Elena Cuza a încuviințat ca palatul lui Cuza-Vodă de la Rușinoasa să fie pus mâine la dispoziția tuturor persoanelor ce vor veni să glorifice memoria fostului domn. Studenții au hotărît ca după solemnitatea din biserică să se facă o recepție în marele salon al palatului când se vor ține cuvântări. La pelerinagiul de la Ruginoasa vor participa și 100 țărani din jud. Bacău. — Mâine seară va pleca din Iași spre Tg.Ocna o delegație de studenți spre a depune coroane și fiori pe mormântul lui Costache Negri. Tot mâine seară sau poimâine va pleca de aci o delegație de studente din Iași și din București la P Neamțu spre a aduce omagii domniței Elena Cuza. — Trupele din garnizoana Iași au primit ordin să sărbătorească ziua de 24 Ianuarie cu mare fast. Mâine seară și poimâine dimineață se vor da salve de tunuri. Vineri și Sâmbătă seară vor fi retrageri cu torțe și cu muzică. Când se va oficia te deumul la mitropolie, trupele vor fi înșirate în curtea catedralei. Slănic (Prahova). Se fac mari pregătiri pentru serbarea de la 24 Ianuarie. Comitetul corpului didactic a fuzionat cu comitetul «Ligei culturale» ca să dea o mai mare splendoare acestei serbări. In seara aceleiași zile se va juca, în sala Parcului comunal, o piesă de către elevii și elevele școalelor primare, după care va urma bai. Tărgoviște cu prilejul serbării jubileului de 50 de ani al Unirea principatelor, s’a alcătuit următorul program : In seara de 23 Ianuarie, se va face o retragere cu torțe, cu muzica regimentului. In ziua de 24, înainte de amiază : 1) La 10 jum. dim., Te-Deum la catedrala Curtea Domnească. 2) Defilarea trupelor și școalelor pe bulevard. 3) Toți elevii școalelor cu corpul didactic, adunați în grădina publică, vor juca „Hora Unirea“. După amiază. Intre 2—5 serbare școlară în sala societăței de arme. La această serbare se produc toate școalele cu diferite coruri, piese de teatru, etc., iar d-na institutoare Radian, va vorbi despre „Ziua de 24 Ianuarie“. Seara la orele 9, tot în sala societăței de arme, va avea loc o altă festivitate, care cuprinde următoarele numere : 1) Imnul Regal și Deșteaptă-te Române, executate de un cor de profesori, institutori și cetățeni ; 2) Conferință ocazională ținută de d. I. Nădejde, profesor la gimnaziu ; 3) Tabloul alegoric „Visul României“ cu elevele școalei No 2 da fete ; 4) D-na Luiza Eustațiu și d-ra Mâinescu vor cânta mai multe bucăți nationale ; 5) Dans național executat de eleve din școala profesională ; 6) „100 de ani“, fragment, de Caragiale, cu eleve din școala No. 1 de fete ; 7) Tablou istoric cu eleve din școala profesională și 8) „O noapte in Carpați“, corul gimnaziului. ȘTIRI STREINITATE — Prin poștă — Tribunalul din Beuthen (Germania) a condamnat la un an și două luni închisoare pe funcționarul polițienesc Weiss, acuzat de homosexualitate. Poliția din Rixdorf (Germania) a pus mâna pe o mare bandă de falsificatori de monete. .*, Regele Saxoniei va pleca în ziua de 10 Februarie în Italia, unde va vizita orașul Messina și coastele Calabriei, iar după aceia va face o vizită Suveranilor Italiei la Roma. .*, Ducele regent de Braunschweig a grațiat pe bucătăreasa Ricker, care acum 5 ani a fost condamnată la moarte pentru că și-a ucis copilul nelegitim, dar sentința i s’a schimbat în închisoare pe viață. Ea a fost pusă acum în libertate. Ziarele italiane spun că uamlc poet Gabriele d’Annunzio a terminat o nouă tragedie în versuri, cu subiect grec care a inspirat și pe alți poeți iluștri. Reprezintarea nouăi tragedii s’ar face la primăvară. Din Roma se anunță că se află pe moarte profesorul Grassi, celebrul descoperitor al cauzelor malariei. Grassi fusese de curând numit senator..La Berlin s’a început congresul general al minerilor. Sunt prezenți 150 delegați, reprezintând 150.000 mineri. Din Christiania se anunță că grupul socialist din Cameră a propus ca Premiul Nobel pentru pace să fie dat anul acesta contelui Leon Tolstoi. F^TEC SRÎT fie ÎLE — In Urlați (Prahova) fiind nevoie a se repara biserica „Sfinții Voivozi“ s’a luat inițiativa ca, prin donații, să se adune fondul necesar pentru restaurarea acestei biserici, însărcinând pe d. C. Porumbaru să aducă la îndeplinire această operă, sub controlul unui comitet și a casei Bisericei. Printre persoanele care au donat pentru acest scop sunt d-na Iosefina Fache Protopopescu 1000 lei, d-na Alexandra Beilic 400 lei; d. Cănuță Ionescu 1000 lei; d-na Maria Porumbaru 300 lei ; d-nia Al. Gotescu, d-rul Ion Urlățeanu, d-na Ecaterina Panaitescu, Gostică I. Penescu, Nicu I. Gheorghiu, Spirea Nicolau, Dum. Negulescu câte 100 lei. Casa Bisericei lei 2000. Suma încasată e până acuma de 6300 lei. Comitetul face un călduros apel la toate persoanele caritabile, rugându-le să-șî dea obolul pentru completarea fondului necesar. Ofrandele se vor trimite d-lui Constantin C. Porumbaru, proprietar din Urlați. Indicând adresa exactă spre a li se trimite chitanțele de primire. vro « • mii X 5 bani in Romania.—la bani in străinătate BEOAGTIft ȘI ADMINISTRAȚIA — it. Strada Brezoianu îl, București— Cântece de chef și de jale Florile iarna... Dați-le flori ! Dați flori la fete, Soții, amante, sau surori! Veniți acasa, cu buchete. Veniți cu mâini pline de flori! Dați flori femeilor !... O floare E darul cel mai de „bon ton“, Și... nu-î așa costisitoare Cum e o rochie, un manșon. Atât e, iarna, de drăguți P Boare prinsă’o pui sau sân ! Față c’e roză d’o păncuța Chiar perlele pe jos rămân, Când ninge, Sorile sunt rare, Din calde țâri de sud ne vini— Sori dragî aî razelor solare De fundul cărora suspin. E crudă iarna ’n țara noastri, Cu florile Câmp nî enorm E-un cimitir.... Cicoarea albastră Și romanița intr’visul dorm. In vasta necropolă mută, Subt giulgiul de zăpadă, zac; Si’nvie doar când se sărută Berbantul soare, prinț burlac. Ah, zău, dac’ar fi de vânzare Întreaga primăvară, eu, Sufletu-aș da (n'am altă stare!) S'o cumpăr de la Dumnezeu ! Și soarelui când spun adio In trista’mî țară ciorile, ,îți Eu primăvar’aș dărui-o, IȘIȘ Cu Borî, cu toate florile. Femeilor le-aș da-o ’ntreagă! Și nu aș cere ’n schimb decât Una din ele, cea mai dragă, Să îmi descânte de urât! Ciulit Lăutarul. O CXIGETA.IZE 5PIE? ZI Adevăratul geniu se cunoaște după liga ce o formează proștii în contra lui. ____________ CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 32 ianuarie 1909 Ședința se deschide la orele 2, sub președinția d-lui M. Pherechide. Prezenți 120 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri: Sp. Haret, Anton Carp, T. Stelian și V. G. Morțun. Se fac formalitățile obișnuite. D. ministru Anton Carp depune proiectul de lege privitor la arendarea moșiilor Statului și ale instituțiilor civile și de bine facere la obștii sau exploatarea în regie. Cere urgența, se admite cu aplauze. D. ministru Sp. Haret depune proiectul pentru deschiderea unor credite. D. I. Th. Florescu cere a se depune ,la biuro, rapoartele primite din partea membrilor Curței de casație relativ la noua lege pentru organizarea justiției, cum și vechile proiecte, cari există în cartoanele ministerului de justiție. D. ministru T. Stelian. Sunt depuse toate la biuroul Camerei. D. președinte dă același răspuns. •Se repetă votul rămas nul in ședința precedentă relativ la recunoașterea societăței automobil-club român. Proiectul se adoptă cu voturi 58, contra voturi 29. Se fixează pe roia viitoare interpelarea adresată d-lui ministru al instrucțiunei publice de către d. Penescu, relativ la eparhia episcopiei Romanului. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, d-niî deputați trec în secții. Ședința se ridică. SENATUI Ședința de la 22 ianuarie 1909 Ședința se deschide la orele 2 și 40 m. sub președinția d-lui C. Climescu, vice-președinte. Prezenți 88 d-ne senatori. Pe banca ministerială d. Emil Costinescu, D. Neron Lupașcu, roagă Senatul să consimță a se pune la vot indigenatele d-lor George d’Albon din com. Bozieni, jud. Roman și Otto Hahn, din Iași. Se pun la vot și se admit ambele indigenate. D. președinte invită pe d-niî senatori membri ai secțiunei să treacă în secțiune spre a sfirși cu cercetarea proiectului ,pentru reorganizarea statului major al armatei, care a trecut prin toate celelalte secțiuni. D. dr. Râmniceanu spune că nu poate discuta acel proiect câtă vreme nu i se vor aduce actele cerute de d-sa. D. general Bădulescu spune că nu e admisibil ca o secțiune să oprească în loc celelalte secțiuni cari au sfirșit de mult discuția acelui proiect. D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, spune că o secțiune nu poate opri mersul lucrărilor Senatului. Observațiuniie asupra proiectului să se facă în secțiuni, așa cere regulamentul. • D. președinte întreabă dacă d. dr. Râmniceanu vorbește în numele secțiunei întregi. D. I. Pleșea spune că și d-sa e membru al secțiunei și nu e de părerea d-lui dr. Râmniceanu. D dr. Râmniceanu declară că a vorbit în numele d-sa e personal. Incidentul se închide. Se respinge indigenatul d-luî Michel Finkels din București. Se admit recunoașterile d-lor Andrei Ionescu, din com. Hârșești, jud. Argeș și Alex. Tolmide, din comuna Vișani, jud Râmnicu-Sărat. Ședința se ridică la ora 3 și 30 m. Pisicismul partis sa însflde temeiul actelor ce î s’au înaintat, ministerul instrucției publice a acordat următoarele autorizări D-iul D. S. Constantinescu de a funcționa ca sub-director al liceului francezo-român din București, d-lui Gheorghe M. lonescu, din București, de a preda la institutele particulare materiile de partea literară și religioasă, curs secundar, inferior și superior, până la dispoziții nou; d-re. Ciorna Gerson, din București, de a preda în școalele particulare profesionale, desemnul și caligrafia ; d-luî Hubert Breier, din București, de a preda Secțiuni de gimnastică în institutele particulare până la noi dispoziții generale: d-luî From Avram să figureze ca director al școalei de „băeți No. 1 a comunității israelite din Galați, în locul d-lui M. M. Ghidali ; școalei primare israelite, „Asser Tov“, din Vaslui de a avea cl. I. II mixte. CHESTIUNEA BALCANICĂ — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC URSIU4 O scrisoare a împăratului Franz Josef către împăratul Wilhelm Vianet, 22. — Circulă svonul că ambasadorul austro-ungar la Petersburg, contele Berchtold, a remis împăratului Wilhelm, cu ocazia vizitei sale la Berlin, o scrisoare autografă a împăratului Franz Josef în care se vorbea de chestia balcanică. In cercurile competente de aci nu se știe nimic in această privință. BULGARIA Guvernul bulgar își menține atitudinea Paris. 22 —Ziarul «Le Temps» află din Sofia că, cu toate demersurile puterilor, guvernul bulgar este hotărât să nu plătească Turciei ca despăgubire mai mult ca 82 de milioane de franci. Se așteaptă răspunsul Porții în speranța că ea va accepta această despăgubire, singura care poate duce la un sfârșit pacinic. • Guvernul bulgar vrea să limpezească situația cel mai târziu până la închiderea sesiunii Sobraniei. Guvernul nu dorește războiul dar a hotărît să nu cedeze și să mențină propunerea pe care a făcut-o de lă început. Svon de abdicarea țarului Ferdinand Sofia, 22. — Unele ziare de aci afirmă că, după înțelegerea cu Turcia, Ferdinand se va încorona ca țar al Bulgariei și apoi va abdica în favoarea fiului său, Boris, care a împlinit 16 ani. Bulgaria nu vrea să devie vasală Rusiei Londra. 22. — «Daily Graphic» află că proectul Rusiei n’a produs mare impresia in Bulgaria. Aceasta nu e dispusă să devie vasală financiară a Rusiei. GERMANIA Propunerile ruse menite a tulbura pacea în Balcani Berlin. 22. — Ziarul „Lokalanzeiger“ spune că un cunoscător al situației balcanice ar fi declarat că propunerile rusești sunt menite a tulbura din nou liniștita desfășurare a situației din Balcani. De aceea Austro-Ungaria are tot interesul să se opună influenței ruse în peninsulă. Cercurile germane și propunerile rusești Berlin. In cercurile diplomatice de aci se observă rezervă față de propunerile rusești și ele au cu atât mai mult motiv ca să nu iasă din această rezervă cu cât Turcia însăși nu a luat încă poziție față de aceste propuneri. RUSIA Rusia nu urmărește scopuri politice Petersburg. 22. — Câteva ziare străine, discutând propunerea Rusiei pentru aplanarea dificultăței financiare din conflictul turcobulgar, au dat a se înțelege că Rusia caută să profite în chipul acesta de situațiune și să aducă la îndeplinire anumite scopuri politice cum ar fi de pildă tranșarea chestiunei Dardanelelor. Față de aceste încercări, Agenția Westnik se declară autorizată a afirma în chipul cel mai energic că propunerea Rusiei nu are alt scop decât de a ajuta la menținerea păcei. Guvernul rus nu are de fel întențiunea de a combina propunerea făcută cu cererea unor avantagii fie în chestiunea strâmtorilor fie in alte chestiuni. (A.R.) Rusia contra memoriului Serbiei către puteri Londra, 22.—Ziarul «Times» află că ministerul de externe al Rusiei a declarat că memoriul Serbiei către puteri nu va avea sprijinul său. Rusia a luat inițiativa unei conferințe pentru a rezolva criza balcanică și are dorința de a ajuta popoarele slave, dar cei ce vor să tulbure pacea europeană nu trebue să conteze pe ajutorul său. Turcia nemulțumită de despăgubirea de 82 milioane Paris. 22.—«Le Temps» află din Constantinopol că prima impresia produsă acolo de piropunerea Rusiei a fost consternarea;în cercurile oficiale se afirmă că Turcia va încerca și pe viitor să obțină o sumă mai mare ca cea oferită de Bulgaria. Suma de 83 de milioane este considerată în toate cercurile ca insuficientă. Turcia nu va accepta propunerea Rusiei Londra. 22. — Telegrame din Constantinopol anunță că propunerea rusă a fost primită acolo cu neîncredere. Poarta va examina această propunere, dar e îndoială că din ea va fi primită fără modificări. Corespondentul din Constantinopol al ziarului „Daily Mail“ află că guvernul turc nu va primi nici în principiu propunerea Rusiei. Miniștri turci contra proiectului Rusiei Berlin. 22. — „Berliner Tageblatt“ află din Constantinopol că erî după amiază proectul rus a fost bine primit acolo și în cercurile parlamentare se credea că propunerea este favorabilă Turciei, dar spre seară atmosfera s’a schimbat aflându-se că miniștri sunt contra proiectului. Consiliul de miniștri nu a luat încă nici o hotărâre. Sporirea efectivului de război la corpuri de armată turce Berlin. 22.—«Berliner Tageblatt» află din Constantinopol că la ministerul de război se proectează sporirea contingentului corpurilor al douiiea și al treilea de armată așa că efectivul de război al celor două corpuri să cuprindă 368 de batalioane. Mișcarea reacționară în Turcia Constantinopol, 23.—Din Salonic se anunță că în împrejurimile orașului Debre din Albania se observă un puternic curent reacționar. In fruntea acestui curent se află Prenk-pașa, un șef albanez cu mare influență. Acesta a adresat o proclamație prin care anunță albanezilor apropiata reîntronare a vechiului regim. Unii merg si mai departe și cer poporului albanez sa nu recunoască regimul actual. Guvernul surprins de această mișcare a trimes trupe spre a înăbuși mișcarea în Germene. Trupe trimise contra bandelor bulgare Constănntinopol, 22.—Telegramă din Salonic. Autoritățile au trimis trupe în Macedonia contra bandelor bulgare, cu ordinul strict de a pune mâna pe membri acestora vii sau morți. In populația mahomedană domnește mare agitație contra tendințelor Bulgariei. In moschee se țin consfătuiri asupra atitudinei de luat față de mobilizarea bulgară. Probabila acceptare a propunerilor rusești Londra. 22. — Ziarul «Morning Post» anunță din Constantinopol că propunerile rusești vor fi adoptate în ședința de mâine a Camerei. __ SERBIA Milovanovici despre memoriul Serbiei către Puteri Belgrad. 23. — Ministrul de externe, Milovanovici, a făcut unui ziarist străin următoarele declarații: «Peste câteva zile vom trimite Puterilor semnatare ale tratatului din Berlin un memoriu în care vom descrie din nou situația noastră și vom expune cererile noastre. Nu vă pot spune conținutul memoriului, pentru că textul definitiv n’a fost încă stabilit. Ceea ce spun ziarele germane, că noi cerem lucruri imposibile sunt numai combinații lipsite de orice temei. Noi cerem numai ceea ce ne este absolut necesar pentru a mai putea trăi in această țară. E greșită ideea acelora cari cred că poporul sârb va renunța la cererile sale ; acestea sunt o condiție de existența însăși a Serbiei în viitor. Noi nu dorim războiul, și vom face tot posibilul spre a’l evita ; dar dacă nu ni se îndeplinesc dorințele, va trebui să murim cu toții pentru țara noastră decât să pierz mai târziu cu rușine. Un ziar sârbesc despre Bulgaria Belgrad. S3.—Ziarul bătrânilor radicali „Samo Uprava“ ocupându-se de aserțiunea unor ziare din Bulgaria că Serbia invidiază starea Bulgariei, scrie că această țară amenință să tulbure echilibrul din Balcani. TURCIA Juniî-turci pentru propunerea Rusiei Constantinopol, .22.—Poarta studiază propunerea Rusiei, dar până acuma ni se știe dacă ea va fi acceptată sau nu. «Șuraimet», organul juniior-turcî, crede că proectul va fi acceptat, pentru că duca la pace. Ziarul mai adaogă că Iswolski a obținut prin această propunere primul succes în politica balcanică.. Foametea în jud. Brăila Ravagiile secetei.—Starea precară a țărănimei.-Creșterea mortalităței.— Cum se nutresc vitele și ce fumează țăranii.— Altă întrebuințare a ciurlanului.Ce-i de făcut ? Se știe că județul Brăila a fost bântuit mai mulți ani dearândul de cea mai cumplită secetă. Chiar anul trecut când recolta în alte județe din țară a fost mai mult sau mai puțin satisfăcătoare, în jud. Brăila seceta a fost tot atât de cumplită ca și în anul 1899, au rămas memorabil în analele agriculturei române. Mai ales din cauza relei recolte din anul trecut, județul Brăila se află în prezent pradă foamete!. Puținul porumb ce mai rămăsese țărănime dîn acel județ nenorocit e pe isprăvite, iar mulți țărani nu mai au în pătulele lor nici un bob de porumb. Acei țărani neavând nici bani, se poate ușor înțelege în ce grad de mizerie se află. Acum câtva timp, e adevărat, că băncile populare și creditul agricol au venit în ajutorul țăranilor înfometați, acordându-le împrumuturi în limitele prevăzute de statutele lor. Dar reaua recoltă ce a succedat a pus pe țărani in imposibilitate de a-șî plăti datoriile contractate către bănci și către credit. Astfel încât, această împrejurare a îngreuiat și mai mult starea atât de precară a țărănime din județul Brăila.* ¥ * Aceste știri atât de alarmante se țin deja o persoană de încredere cu care m’am întâlnit acum câteva zile în tren, între Brăila și Galați și care, prin natura ocupațiunilor sale, cutreerând zilnic satele, are prilejul de a-șî da perfect seama de mersul lucrurilor în jud. Brăila. . Și chestia devenea cu atât gravă cu cât spusele tovarășului meu de drum erau pe deplin confirmate și uneori completate cu înfiorătoare amănunte de alți câțiva călători din același compartiment, toți arendași sau având alte treburi în județul Brăila. Dar să continuăm cu descrierea mizeriei ce domnește în acel județ în masele populațiunei rurale. Țăranii aceia înfometați n’au ce munci spre a-șî agonisi existența. Și chiar când li se oferă de lucru dînși refuză, fie că sunt demoralizați sau abrutizați de miserie, fie că le lipsesc forțele fizice din cauză de alimentație rea.. Ca consecință a acestei stări de lucruri, mortalitatea în județ, mai ales printre copii, e mărieică. Medicii de plasă își fac datoria, cutreerând comunele regulat, vizitând bolnavii, dar ce poate medicul când lipsește lucrul cel mai principal pentru sănătate : o hrană substanțială. ♦ď