Universul, iunie 1909 (Anul 27, nr. 147-176)

1909-06-25 / nr. 171

ANUL XXVn.—no. 174.—join 2& iunie 4909. " FortDAioR: LUIGI CAZZAVILLAN Principele George al Greciei, care a fost primul guvernator creștin al Cretei Calendar pe anul 1909 Ortodox Miarcur, 24 Iunie.— (­­) Nașt. Sf. loan Botezătorul Catolic Miercuri, 7 Iulie. — Willibald Rasăr, soarelui 4.40 , apusul 8.02 «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea : 20/56 București, 24 iunie: administrațiunile. Este de aș­teptat că, în urma acestei mo­dificări, nu se va mai înregis­tra, ca în anii 1900—905, în județe cu câte 2 până la 7 mii km., pătrați de suprafață, nu­mai câte 9—10 km. de șosele nouă pe an, și nici nu vom mai vedea atâtea drumuri des­fundate după or­ce ploae mai mare sau după fiecare topire a zăpezilor. IN CHESTIA MIMOR Am spicuit statistica pe care ministerul lucrărilor publice a dat-o la iveală cu privire la în­tinderea drumurilor șoseluite la anul 1905. Am văzut că lun­gimea totală a acestor drumuri abia a atins 20.500 kilometri, sau ceva peste 4 km. de mia de locuitori și 201 km. de mia de km pătrați ai suprafeței to­tale a țării. In comparație cu anul 1900 pentru care s’a publi­cat statistica precedentă, crește­rea a fost abia de vreo NfIOO k.; în raport cu suprafața țării, sporul ar fi de vr’o 13 km. la mia de km. pătrați, dar în ra­port cu populația ’este un re­f­res, căci în 1900 aveam 4 km. 33 metri de mia de locuitori. p­e când în 1905 nu mai avem ecât 4 km. și 77 m.,—cu alte cuvinte șoseluirea de drumuri noul n’a ținut pasul măcar cu creșterea populației. Comentând aceste rezultate, «Revista economică și finan­ciară» deplânge puțina aten­țiune ce se dă desvoltării căi­lor de comunicație, de la care atârnă atât de mult și dezvol­tarea bogățiilor țării.­Este a­­devărat că in unele județe lipsa de drumuri șoseluite e supli­nită prin rețeaua de căi ferate ce le străbat in lung sau în larg; totuși o mai mare preo­cupare de a desvolta și dru­murile șoseluite ar fi de cel mai mare folos pentru propă­șirea economică a țării. Căile ferate ar trebui să joace rolul acelor mari cu vii naviga­bile pe cari le alimentează toate râurile și râulețele ce cad în zona lor de revărsare între fiecare gară mare, gară secun­dară ori simplă baltă de ma­nipulare și toate comunele, că­tunele și satele ce cad în zona lor de încărcare și descărcare de mărfuri și produse ce se pun în circulați­uune, trebue să fie aceiași legătură intimă și neîntreruptă ca între un mare râu și pârâurile ce-l alimen­tează, încă un punct de mare în­­semnătate ar fi de lămurit, și anume, costul acestor drumuri șoseluite. Față cu starea lor în genere primitivă, s'ar părea că în film­ n'ar trebui să trea­­că de câteva zecimi de mii lei, și deci o evaluare de câte­va sutimi de milioane ne-ar da o idee aproape exactă de valoa­rea ce o reprezintă aceste căi de comunicațiune. Dar, jude­când după sumele însemnate ce se adună în fie­care an pen­tru a forma așa zisul «buget al drumurilor», după valoarea reală ce reprezintă cele 3—5 zile de prestație comunală a ce­lor 7—8 sute de mii de con­tribuabili cu prestație din co­munele rurale, ar trebui să a­­jungem la concluzia că rețeaua de drumuri șoseluite costă mult mai mult de­cât ar fi costat o construire de linii ferate pe a­­ceeaș întindere ! Statul și administrațiile ju­dețene și comunale erau­ până anul trecut mânuitoare ale fon­durilor pentru construcția șo­selelor. De la această dată, Statul a luat singur asupră­ și plata personalului tehnic și administrativ, rămânând nu­mai cheltuelile de material ca în trecut, in sarcina câtor trele din Bucovina (Coresp­ particulară a ziarului «Universul») Cernăuți, 21 Iulie. Comemorarea lui Eminescu in Cernăuți Azi s’a dat marea serbare a co­­memorărei poetului Eminescu, aran­jată de către studențimea universitară română. L­a orele 9 dimineața s’a oficiat la capela din reședința Mitropoliei un parastas pentru odihna sufletului ma­relui poet, de către prof. dela facultatea teologică dr. Voiutchi, înconjurat de către top profesorii facultatei teolo­gice. Corul teologilor a executat cân­tecele religioase. Au­ luat parte societățile academice, profesorii universitari, precum și un numeros public. Solemnitatea s’a terminat la orele 11 dimineața. La casa lui Eminescu un program s’a prevăzut și o ex­cursions la casa unde Eminescu și-a pe­trecut cel mai mult timp cu ocazia studiilor sale aoi în Cernăuți. La orele 2 și jumătate d. a., pu­blicul român, compus din profesori, student și doamna s’a strâns în fața universității, de unde a ple­cat în strada lui Pumnul, la casa fosta pro­prietate a marelui nationalist Aron Pumnul la care a stat in gazdă Emi­­nescu. Ajuns în strada lui Pumnul, pu­blicul s’a oprit în fața casei cu No. 19, o căsuță modestă situată în mij­locul curței, având în față o gră­diniță, iar în dosul ei o parcelă mai mare. Casa se compune din 4 încă­peri și o bucătărie. Din datele culese referitoare la schimbarea diferiților proprietari re­­ie­se că după moartea lui Aron Pum­nul, soția acestuia se căsători pen­tru a doua oară și ceru la 29 Noiem­­brie ca dreptul de proprietate să treacă pe numele ei, de­ pe al doilea bărbat Parteni Tomasciuc. La 25 Iunie 1889, casa trecu in posesiunea d-nei Casiana Misichie­­vicî născută Tomasciuc , la 15 Sep­tembrie 1903 la Elias Misichievici, la 4 Noembre 1903 la Gherghe Tomas­ciuc, iar la 18 Februarie 1908 trecu pe numele de Susie Bnsenmann. D­upă vizitarea exterioară a casei,ex­cursioniștii au­ intrat in apartamente, unde în od.^a locuită de Eminescu, studenții au­ intonat „Somnoroase pă­­se­ri­le“, și „La Arme“ de marele poet. După aceasta d. State Dragomir de la Teatrul național din Iași, a ținut o frumoasă cuvântare. După ce se recită o poezie de Emi­­nescu­, luă cuvântul profesorul uni­versitar dr. Sextil Pușcariu. Serbarea «le la teatrul mu­nicipal Seara, la orele 8 seara, s’a dat in sala teatrului un concert de că­tre studenții români, la care profe­sorul universitar dr. Pușcariu a si­mit o conferință literară asupra tre­cutului poetului. La ridicarea cortinei corul a into­nat : „Pe al nostru steag“ de C. Po­­rumbescu-Kiriac, după care d. Puș­căriu tine discursul festiv. După­ aceasta d. State Dragomir, declamă mai multe bucăți de Emi­nescu, fiind frenetic aplaudat. Cu a­­ceastă ocazie i s’a predat ca amin­tire din partea studenților bucovineni, o cunună de­ laur cu inscripția : “„Festivalul Eminescu“ „Studenții români bucovineni. Apoi s'a­ mai declamat „Satira III“, „Glossa“, „Doina“, etc., și s’a cântat mai multe cântece, din partea corului, studenților cu o reușită satis­făcătoare, finindu-se ast­fel serbarea festivalului lui Eminescu. ____________ Diva«I. MÂINE, JOP­A­P­A li­E „Veselia “&în r umoristic Hasira! a CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ —r> nani in românia.—10 Dani in stramai © 8 E 0 AC­TI­V ȘI ADMINISTRAT*« — ft. Strada Brezoianu 11, Rolul învățătorului în mișcarea cooperativă sătească —„Nu se mai face treabă cum se cade în școala rurală, de când învățătorii au fost îngădu­iți și încurajați să se ocupe de bănci și cooperative”, zic unii cari se ocupă numai cu d'ale școalei. —„Din zi în ei se compromite mai rău­­­ corpul învățătoresc prin condamnările învățătorilor dovediți că au­ comis incorecti­tudini In băncile și obștiile ce conduc­ Banul, ochiul dracului. Îi tentează, și mulți învățători, bunu­ri ale școalei, vor cădea victime ale imprudenței­­?..) lor de a se amesteca în afaceri bă­nești”— pronosticează cei cari susțin cumințenia lor cu faptul că s’au interesat totdeauna nu­mai de trebile lor personale. —„Băncile populare și coope­rativele sunt instituții de afa­ceri mănoase și instrumente de ■presiune în serviciul și la înde­mâna învățătorilor”—strigă pe toate tonurile cei ce văd că nu­mai pot opera ca alte dă­ți în producția săteanului, iar cei ce cunosc numai din auzite pe în­vățător și operile lui extrașco­­la, fac ecou repetând în orice o­­cazie „ce se vorbește pe contul dascălilor”. Propaganda și acțiunea în­vățătorilor pentru înființarea de bănci populare, obști­ și socie­tăți de vînzare ei cumpăram un comun etc., este curată instiga­­ție, tulburare a liniștei sociale , iar operile lor sunt instrumente periculoase de sfărâmarea tic­nitelor raporturi dintre păturile organismului nostru social”— demonstrează unii politician­ cari nu vor să audă glasul tim­pului ce recomandă unirea la muncă, solidarizarea în lupta pentru traia­și, crezând că prin amuțirea învățătorilor va înceta să sune acest glas, tind la limi­tarea acțiunei învățătorilor ia­răși numai între pereții clasei. —„Ce ne facem față de acea­stă repede întorsătură a opiniei publice, altădată favorabilă și elogioasă la adresa lucrărilor noastre extrașcolare, iar acum din ce în ce mai amenințătoare pentru noi și operile noastre ?“ —se tânguesc învățătorii cari, văzând că chiar acum, în timpul­ zis de ocrotire al mișcării coope­rative, nu li se mai admite a lipsi de la clasă nici la inspecția băncilor sau cooperativelor ce conduc (*); ei sunt îngrijorați de soarta ce-l așteaptă, când vor sosi anunțatele vrem­ur­i vitregi pentru cooperația sătească. —„Să ne retragem cu totul din mișcare și să ne vedem de treabă“, opinează ce” carte nei­­dentificată încă cu idealul miș­cării, aleg arma iepurilor la or­­ce amenințare. —„Ba să rămânem neclintiți și, cu liniștea apostolică, să pri­mim orice lovituri ni s'ar da pe această chestie de viitor !“ ri­postează câțiva dintre învățăto­rii încercați. Acestea sunt, în rezumat res­trâns, comentariile ce se fac in preajma învățătorului coopera­tor, comentarii care socotesc că au determinat înscrierea în pro­gramul congresului invățăto­­resc din ăst­an discutarea din nou a chestiunei . Stolul învăță­torului în mișcarea cooperati­­vă­ sătească. Ca învățător cooperator, am utilizat împrejuraera de a face serviciul de control al Băncilor și coperativelor din țară, stu­diind pe mai multe fețe, mai în larg și mai în adâncime, atât mișcarea cooperativă in sine cit și rolul ce are de îndeplinit în­vățătorul pentru obținerea de rezultate satisfăcătoare. Concluziile la cari m’au dus constatările, observațiunile și meditațiile făcute in privința a­­ceasta, le exprim aci ca perso­nale convingeri și nicidecum în vreo legătură cu haina oficială ce timporar port Dacă părerile ce-mi stau­ pentru rezolvi­rea a­­cestei probleme de actualitate, vor găsi vreo aprobare, bine; de nu, voi sî rămâne împăcat că mi-am­ îndeplinit o datorie pe care orcare membru al corpului învățătoresc o are și mă­ aștept să și-o împlinească în apropia­tul congres, datoria de a comu­nica cu franchetă ce gândesc, în chestie. Despicând problema în două, prima part­e—rolul ce au­ avut învățătorii la înființarea bănci­lor și cooperativelor sătești—nu este ceva nou. In presă și în congresele anterioare s’a vorbit s’a clarificat destul de bine iar autoritățile și în genere bărba­ții mari ai tarei— indiferent de culoare politică—a fi recunoscut, ca un titlu de glorie pentru în­vățători, activitatea cu abnega­ție desfășurată la inițiarea coo­perației sătești. Așa că ar fi de prisos a se mai discuta. Partea a doua—rolul învăță­torului în organizarea și conso­lidarea operilor cooperative, sau învățătorul mai are vreun rost, mai este necesar în mersul, coo­perației sătești ? este ridicată la punctul de discuție generală, este problema ce trebue rezol­vată. Răspunsurile ce se vor da ca soluție problemei, e de pre­văzut că vor fi unele în sens a­­firmativ și poate că și în sens negativ multe se vor căpăta. A­­tât unele cât și altele vor avea de bază motivări mai mult sau mai puțin temeinice ,bine înțe­­les când vor veni de la cei cari discută cu bună credință ches­tia. Analiza motivelor pro și con­tra cu exemplarizarea spuselor ar forma materia unei conferin­țe sau a unui memoriu ; în tot cazul nu poate intra în cadrul u­*) Posedăm o copie după un ordin al unui revizorat școlar, prin care se spune categoric că se va reține sa­lariul învățătorului, pentru zilele cât a lucrat la bilanțul și la inspectarea băncei. N. A. nu­ articol. De aceea mă mul­țumesc a face aci numai o sim­plă înșirare a rezultatelor fi­nale la care prin descernămân­­tul fiecărui motiv in parte, am ajuns eff. Nici una din aserțiunile re­produse in fruntea acestui arti­col nu pot persista ca motive te­meinice pentru scoaterea învă­țătorului din mișcarea coopera­tivă, învățământul sătesc, școala rurală, de­și — e drept—ni se pare că are perderi în ce pri­vește cuantumul cunoștințelor predate, din pricina divizării sa­u îndreptării,energiei învățătoru­lui și în afară de pereții clasei, tn conducerea băncilor și coo­perativelor mai ales, dar, cer­cetând mai adânc și uitându-ne ceva mai departe, băgăm de seamă că energia ce credem că se cheltueșt­e în scopuri fără legătură cu școala, pe cale in­directă servește școala. O ser­vește, căci pe deoparte Autori­tatea, vaza la care se ridică în­vățătorul în fața sătenilor prin mijlocirea operilor de folos ob­ștesc ce conduce, influențează în mare măsură regulata frecven­­tare a școlii de către fiii săteni­lor, iar pe de altă parte faptul că învățătorul se găsește pos­tat acolo unde fiecare sUean e silit de nevoile vieții să vină, îi dă prilej să facă și „școală pentru viață" nu numai că pâ­nă mai deunăzi „școală pentru școală, îl pune în contact mai des cu foștii lui elevi spre a le împrospăta la timp^cunoștin­­tele predate în clasă, a le face aplicabile la nevoile vieței. A­ apoi, dacă printr’o chibzuială oarecare s’ar ajunge la propor­ționarea activității ce trebue să depună învățătorul in clasă și în afară de clasă, dacă s’ar găsi și măsura prin care orga­nele de control ale învățămân­tului să deosebească pe învăță­torii intr’adevăr muncitori la operile extra-școlare de cei care, din fericire, mai puțini—figu­rează numai­ în conducea vre­unei cooperative ca să aibă loc de scăpare când sunt prinși că lipsesc de la clasă, ci­ nu lu­crează cu spor în clasă; mai poate fi motiv temeinic și se­rios pentu autoritatea școlară de a constrînge pe învățători să iasă din mișcarea, din c­ondu­ce­­rea mișcării cooperative să­tești? Compromiterea numelui . de învățător prin condamnarea câtorva învățători cooperatori, se va zice, este un motiv puter­nic ca autoritatea școlară, din spirit de precautiune, să nu mai lase pe învățători a fi în punctul de veșnică tentație a banului public. Nu, căci, dacă din aproape 2.000 învățători conducători de bănci și coope­rative s’au găsit 7-8 incorecți cari­n au­ putut, rezista tenta­țiilor ; dacă deci procentul vic­timelor slăbiciune­ in această privință este numai de 4 la mie aproximativ, dacă avem în ve­dere că poate nici aceștia n'ar fi căzut ln cursă când s’ar fi pu­tut face o socoteală mai deasă cum credem că se va face în viitor, Casa centrală a Băncilor dispunând acum de un maî su­ficient personal de control ; dacă ne gândim că în alte în­treprinderi și în alte ramouri de administrație a banului public, cu un destul­­ de numeros perso­nal de control, procentul func­ționarilor dovediți cu incorecti­tudini roare și grave e cu mult mai mare (6—10 la sută),—ni­meni n’ar putea zice de­cât că . • Corpul învățătoresc in materie de cinste s'a ținut bine, stă cu mult mai sus decât alți funcțio­nari mânuitori de bani publici. Și, cum cei mulți si nepătat­ învățători privesc căderea in cursă a câ­torva colegi de ai lor ca o consecință firească a lipsei de tărie de caracter, bine înțe­les când sunt convinși că la mi­jloc nu e năpăstuire—iar pedep­sirea lor cu îndepărtarea din învățământ ca o naturală ex­pulzare a elementelor bolnave­­ și stricătoare organizației lor de corp, învățătorii au tot drep­tul să desfășure steagul cins­tei și Ischfundei în fața opiniei publice și să pretindă că de n’ar fi fost eî mântuitorii fondu­rilor de la băncile și cooperati­vele sătești, praful s’ar fi ales de toată mișcarea și de toate stră­daniile făcute pentru impr­­oro­­garea acestor instituții de viitor pentru țară. ______ (Va urma). EVENIMENTELE — Serviciul nostru telegrafic — Pregătirile de războiu­ ale­­ Turciei Constantinopol. 23. — Din Salo­nic se anunță, că trupele active fiind trimise aproape toate la gra­nița grecească, s’a ordonat con­centrarea unei părți de rezerviști. S’a ordonat de asemenea mobili­zarea artileriei și o parte a și fost expediată la graniță. Berlin. 23. — „Frankfurter Zei­tung“ află din Constantinopol, că ele au fost expediate in Epir 4 re­gimente de artilerie. Alte 8 deta­­șam­­ente de artilerie vor fi trimise in curând la granița grecească. Albanezii nu cer autonomia Albaniei Constantinopol. 23.—«Monitorul Oficial» publică o declarație fă­cută de 23 de deputați albanezi, un deputat aromân și 2 senatori, prin care se desminte știrile des­pre insurecția albanezilor în sco­pul obținerii autonomiei susținând că o Albanie izolată n’ar putea să existe. Se asigură apoi că­ situația în Albania nu e îngrijitoare. DIN TURCIA Noile noastre premii pentru Duminică 28 Iunie Unanima simpatie cu­ care publicul cititor a întâmpinat ziarul nostru și în zilele când am oferit premii, și în zilele când nu am oferit, ne-a ho­tărât, ca drept mulțumire, să mergem și mai departe pe a­­ceastă cale. Ast­fel, Duminică, 28 Iunie, toți cititorii ziarului „Uni­­versul“t vor participa pe lângă alte multe premii de o netă­găduită valoare și la un mare premiu, constând dintr’un Teren la Sinaia în întindere de peste 300 m. p. situat în cea mai pitorească poziție a orașului, în strada Cășeriei, alături de Vila Uni­versul 1909, care s-a câști­gat la tragerea premiilor noas­tre din 24 Maiü a. c. Cele­l­alte premii, cititorii le pot vedea in anunțul din pa­gina II-a. Așa­dar, toată lumea, care va cumpăra Duminică, 28 Iu­nie, ziarul Universul, va par­ticipa, prin tragere la sorți, la aceste mari premii. Revoluția din Persia —Serviciul nostru telegrafic— Temeri de devastare a Tehe­ranului de către trupele șahului Berlin. 23.—Din Teheran se a­­nunță că situația taberelor duș­mane, a rămas neschimbată pe ziua de erî. Victoria cazacilor a făcut mare impresie in Capitală. Locuitorii se opun ca trupele credincioase șahu­lui să nu înceapă a jefui orașul. Din această cauză magazinele sunt închise. Știrea că faimosul bandit Rahim Khan se află la Teheran a îngrozit și mai mult populația. Dat fiind caracterul persanilor, mari mișcări de trupe sunt im­posibile, așa că nu se va putea restabili liniștea până când o Pu­tere europeană nu va interveni. Revoluționarii cer retragerea cazacilor ruși Berlin. 23. — Din Teheran se anunță că legațiile engleză și rusă de acolo au răspuns lui Sipahdar, care ceruse între altele evacuarea țării de către ruși, că ele nu pot interveni pe lângă șah în favoa­rea cererilor sale. Rusia pregătește ocuparea Persiei Londra. 23.—In cercurile po­litice de aci se consideră pa­sul Rusiei de a întări trupele ruse din Persia ca începutul unei acțiuni mai mari contra Teheranului în scopul ocupă­rii Persiei. Motivul invocat de Rusia că dânsa vrea numai să apere pe locuitorii europeni din Teheran e ridicolă. Euro­penii nu au nici un motiv să se teamă de naționaliști. APEL către toți românii din îm­părăția Austro-Ungară sta­bilit­ în România Venirea in România a R. S. I. și R. Arhhiducelui Francisc Ferdinand ne reamintește » datorie față de vii­torul împărat rânduit de Providență și le fi pavăză părinților și fraților noștri rămași acasă : e datoria noastră de a-l­­ ajuta cu toată dragostea la sosirea Sa pe acest frățesc și binecu­­yț­ri tot pământ, unde pe noi ne-au adus împrejurările din țara părin­ților noștri. Recunoscuți ori nu in calitatea noastră de Români, noi ținem să fim de fată la sosirea în țară a Augustu­lui oaspe, să sporim numărul celor ce au­ să’î ureze «bun sosit !» și să prindem o privire din ochii aceluia, pe care-l socotim că va fi odată bine­făcător al tuturor popoarelor din mo­narh­ia vecină și al Românilor în deosebi. Facem deci apel călduros la frații noștri veniți de peste hotare, să ne dăm cu toții întâlnire la Sinaia și să formăm un mare grup de oameni, despre care să se știe că au venit ca sinceri și plini de nădejde întâm­­pinători ai Alteței Sale Imperiale și Regale. Pentru, ca manifestațiunea noastră omagială, care va fi un mai învede­rat semn de bună și respectuoasă prie­tenie cu vecina monarchie, să fie bine condusă, rugăm pe toți cei ce doresc a lua parte la ea să ne vestească la adresa d-lui G. Popa Liseanu, Bu­curești, str. Plevneî No. 50. Din însărcinarea cercului: Ioan Slavici­, Aurel C. Popovici, G. Bogdan-Duica, G. Popa Liseanu, Ion Clinciu, N. Mircea, Luca Rusu, N. Colceag, V. Borgovan, I. Scurtu, I. Țețu, S. Mândrescu, S. Maior, N. Lupan, Al. Lepădat, Ig. Mircea, Gh. Căciulescu. CIOCNIREA DE TRENURI DE PE LINIA BUCUREȘTI-GIURGIU , i Raportul oficial Dăm mai jos o copie de pe raportul d-lor A. 4 Galea, in­spector general, subșeful ser­viciului de întreținere, și Just. Teișanu, inginer-șef, s­­bșeful serviciului mișcărei, însărcinați a face primele constatări la fața locului asupra cauzelor cari au­ provocat aldltăen Luni, ciocnirea trenului de persoane No. 131 de către trenul de marfă No. 697/ N­ între stațiile Comana și Mihaiu-Bravul. Onor. Direcțiuni generale București. Avem onoarea a vă expune aci mai jos rezultatul primelor noastre cerce­tări făcute la fața locului, pentru stabilirea cauzelor cari au provocat astăzi. Luni, 22 Iunie, ciocnirea trenului de persoane No. 131, de că­tre trenul de marfă No. 697/11 pe li­nie curentă, între stațiunile Comana și Mihai­ Bravt­. Am sosit la locul accidentului cu vagonul de ajutor, la ora 1.24 d. a. Am găsit lăsare pe sanie la klm. 34 plus 800 ultimele 5­ vagoane de la tre­nul 131, dintre cari două ar foste cu cai și militari însoțitori răsturnate și cu pereții frontali sfărâmați, vagonul de bagaje Cp și de poștă Dpa distruge, iar un vagon B, cel­ din urmă din aceste circi dinsaia­ Mihai-Bra­vul, numai cu­m­at,«u­­iletele frontal spart. De asemenea am găsit lăsate pe li­nie mașina trenului 697/n cu primele 41 vagoane, restul trenului fiind tras înapoi la Comana cu mașina izolată ce era in mers spre Giurgiu, de la București. Din aceste 11 vagoane, vagonul de manipulare și alte 4 după dânsul erau­ intacte și nederaiate, 3 au fost complet distruse, uu ar avea pereții frontali și laterali sparți, 1 B gol din garnitura trenului mixt No. 380 Giur­giu—Filaret peretele frontal spart și 4 A gol din aceeaș garnitură numai deraiat. Mașina trenului 697/11 am găsit-o încâlcită cu botul în vagonul Gr.de semnal al trenului 434, nede­­raiată și cu vătămări neînsemnate. Linia e stricată pe 50 metri lungime având șine rupte și strîmbate. Din informațiunile ce am putut lua de la conductorul trenului 131, rămas la locul accidentului, de la șeful tre­nului 697/11, și mai cu seamă de la șeful stației Mihai-Bravul, venit din nou acolo in urma noastră, am aflat că nici un caz grav de rănire nu s’ar fi întâmplat, iar din constatările fă­cute imediat de către d. medic al C.F. R. Ardis, care se găsea chiar în sta­ția Mihai Bravul și a dat primele în­grijiri celor răniți și contuzionați, rezultă că victimile acestui accident sunt dintre călători numai două cu plăgi mici in regiunea frontală, unul cu fractura claviculei drepte și alți zece cu ușoare contuziuni. Printre cei ușor contuzionați a fost și d. colonel Mihailescu, comandantul reg. Dâmbovița, iar printre cei ușor răniți am găsit înapoiat in Comana pe un d. Petre Marinescu, de profesie măcelar, domiciliat in București, str. Piscului No. 8, care fusese deja pan­sat și pe care l-am adus în București cu trenul de ajutor. A mai fost con­­tuzionat cu ocazia ciocnirei și meca­nicul trenului 697/11. Accidentul s’a produs în împrejură­rile următoare . Trenul 131, plecat din Comana la ora 9.32 ziua, cu 5 m. întârziere din cauza alimentărei mașinei cu apă, s’a oprit pe linie intre klm. 324-800 și klm. 33­1 000, mașina sa devenind defectă prin astuparea tubului in­jector. Trenul 697/11, plecând din Comana la ora 9:37 dim., adică la distanța reglementată de 5 m., după cum este notat in raportul de parcurs și în registrul de mișcare al stației, a ajuns și lovit în coadă trenul 131 oprit pe linie­, cu toate că, dacă personalul de mașină și șeful trenului ar fi fost a­tenți, ar fi putut încă de departe ob­serva acest tren, și cu toate că, fer­­meea ,de la cantonul No. 45 km. 324-600 a dat semnalul de oprire trenului 697/11 la 300 metri distanță de coada trenului 131. Mecanicul recunoaște că a văzut semnalul de oprire al cantonăresei când ajunsese aproape de basisa, dar susține că nu­ i-a fost posibil să oprească trenul la timp, de­oarece sporise viteza pe palierul de circa 1500 metri în vederea rampei lungi de 10 mm, pe metru ce începe la 100 metri înainte de cantonul No. 15. Trenul 431 n'a fost acoperit de bo­narul de semnal, credem că pentru aceasta a lipsit și timpul necesar, distanța la care îl urmărea pe linie in acel moment trenul 697/11 fiind dovedită prea mică. Trenul 431 cu pasagerii, poșta, brigajele și vagoa­nele nederaiate a fost condus de la locul accidentului, la Giurgiu, de ma­șina unui tren gol de petriș venită de la Mihai­ Bravul. Consecințele puțin grave pentru călători ale accidentului se datoresc împrejurare! Că mai toți au sărit jos la timp din vagoane, fiind preveniți și de personalul trenului 431 ; de a­­semenea și caii cu însoțitorii lor mi­litari din ultimele 2 vagoane G1, au­ putut fi scăpați Este probabil că ră­nirile și confuziunile ușoare ale că­lătorilor să se fi produs mai mult prin căderi în momentul sărirei din vagoane. La ora 7 seara linia a fost complet liberată și circulația restabilită pen­tru toate trenurile. Trenurile 433 și 134 au circulat fără transbordare cu oare­cari întârzieri. Trenul mixt No. 380 a fost anulat. (ss) N. Galea, (ss)- Just- Teișanu. PREMIILE NOASTRE Dăm mai jos numele persoanelor cari au câștigat la tragerea premiilor noastre de Duminecă, 21 Iunie c. Salba «le numele Jubiliare românești a fost câștigată de d.­­­­Iexand lru Coh­en, strada Labirint 26, Loco. Fericitul câștigător s’a prezentat la Banca Regatului, calea Victoriei No. 38, de unde a primit Salba. Salba din Sferturi de lire turcești a fost câștigată de d. C. M. Oprescu, spitalul Filantropic, Craiova.­­ Salba din jumătăți de napoleoni n a fost încă reclamată. S-a­u­ mai liberat câștigurile urmă­toarelor persoane : Iosif Willing, calea Budești 51, loco; Gh. Gri, Gura Oborului­­ 23, loco; Oscii, Thom­as, Uzinele Le­­maitre, loco; Adalbert Stoclosu, str. Polonă 413, loco; Rebeca Gălățeanu, str. Nerva-Traian 64, loco ; Topală, str. Francmazonă 73, loco; Aurica Meller, str. Senat 16, loco ; Victo­rina Gobi. Regală 19, loco; Ion Io­­nescu, Clubul agricol, loco ; Nicolae Teodosiu str. Văcărescu I­ No. 41, loco ; Tach­e Seuris, str. Nifon No.42, loco; Eracle.Bellea, str. Mihai-Vodă No. 17, loco ; Iancu Victor, șos. Ba­sarab 110 loco; Octavian St. Pâr­­vescu, str. Palas 6, loco ; Ele­na Con­­stantinescu, str. Traian 154, loco; Ion Bratu, str. Lucacî Sz. loco; Pe­tre Iordănescu, calea Șerban-Vodă, loco ; Dineu M. Gheorghe, factor ștal. loco ; Eva Lefter, calea Gh­­­..ței 94. loco; Erman Solomon, ca­lea Moșilor 257. loco ; Margareta Io­­nescu, str. Banu Manta 2 bis. loco ; Mihai Gheorghe, calea Victoriei 52, loco ; F. Stănescu, str. Carol Davila No. 12 bis, loco; Iulian Gheorghe, Splaiul Giurescu, loco ; Victoria Ră­­dulescu, Alea Blanck A 52, loco; I. Grumberg, str. Popa-Tatu 20, loco; Alexandrine Dumitrescu, str. Scărlă­­tescu 38, loco; Marcela Geslicone, str. Hramului 24, loco; David Ser­veri,­­ str. Văcărești 44, loco; Ion Stănescu, str. Agricultureî 106, loco; Ștefan Botez, Grivițea 209, loco ; E­­racle Nicolaide, student, Constanța ; C. Bobin, str. Căruțași 9, loco; Nae Sf­ărliu­ p,st Mi. str. Stefrinescu 7, loco ; Elisa Popescu, Belizar 24, loco ; C-t.n Niculescu, loco; Sultana A­­vramescu, Șerban-Vodă 196, loco ; I. Depa, Brațului 10, loco ; Wenzel Samoil, Popa-Nan 33, loco; Albu V. Alexe, Barierei 12, loco; Ionică Golciu, Fraților 47, loco; G. Dănacu, strada 13 Septembrie 61, loco; Nicolae Bellu, Lăzăreanu 45, loco; Lucia Miller, Belizar 30, loco ; C. S. Cioflac, str. Ing. Zablovschi 66, loco ; D. Mi­­hăilescu, strada Rondă 30, loco; Ion Bogza, strada Dreptului 56, loco; Nae Ionescu, b-dul Pache No. 138 bis, loco; Eliza G. I. Busuioc, b-dul Elisabeta 126, loco; căp. Mihailescu str. Stindardului 19, loco; maior Po­pescu, Pitesti: P. Modorcea, str. Sf. Voivozi 45, loco; Petru Nicolae str. Codrilor 5, loco; Alex. Coro din str. Floreasca 25, loco; Gh. Ștefănescu str. Teilor 185, loco; Gh. Focșeneanu str. Bibescu-Vodă 8, loco; Petre Stoe­­nescu str. Popescu 19, loco; Dumitru Petrescu str. Vasile Dumitrescu 21, loco; loan Dumitrae,de str. Virgiliu 45, loco; Vasile Barbu str. Toamnei 20, loco; Alex. Babick str. Lăzureanu 54, loco; Gh. Puiu sos. Basarab 178, loco; Apostol Gheorghe str. Gândaci 4, loco; Nic. Popescu str. Câmpului 5, loco; Tănase Georgescu str. Pîscu­­lescu 4, loco; Anica Atici prelungirea Dorobanților 20, loco ; Elena Roșu­­lescu str. 13 Septembrie 146, loco; Mitică Ionescu str. Trandafir 42, loco; Toan Iordănescu str. Lazureanu 20, loco; Nicu Olănescu str. Rosetti-Sa­­ter 32, loco; Maria Olănescu strada Stosetti-Later 32, loco; Ilie Băcănoiu gara Ciocănești; Gg. I. Hagiu-strada Mătăsari 15, loco; Toma Gross sos. Basarab 86, loco; Nicolae Crisbășanu loc. Națională loco; Mihail Z. Lăză­­rescu Șerban-Vodă 136, loco ; Spirea Stoenescu str. Matei-Voevod 85, loco; Elena Brașoveanu str. Spitalului 6, loco; Pavel Buzoianu str. Povernei 28, loco; N. Preda str. sf. Spiridon 3,3, loco; Nicolae Stoenescu str. Mi­­hai-Bravu 20S, loco; Dim. Simon str. Cotroceni 50, loco; loan Fileanu str. Zidurilor 3, loco; Gh. lonescu portar la fahr, de chibrituri Filaret; Toader Rotaru strada Câmpineanu 60, loco ; Marcu Mihăilescu sos. Colentina 14, loco; Iosif Tomescu strada Rotari­­ 3, loco, Ilie Bonceff calea Moșilor No. 7, loco; Maria Angelescu str. Fraților 12, loco; Ecaterina Elefterescu strada Polonă 73, loco; C. Chr. Stoianovici b-dul Elisabeta 6, loco; Ioan C. lonescu strada Manu No. 10, loco; Ivan Gri­­gorieff strada Carol No. 107, loco; Gr. Goda, șos. Basarab 230, loco; Mitică Bedoi, factor, str. Brezoianu, loco; Aurelia Moisescu-Wiiler, Câm­pineanu 10, loco ; Petrovici, Moșilor 167, loco; 1. lacobson, str. Sf. Mina No. 1, loco; Ionel Georgescu, calea Victoriei 144, loco; Carolina Ernest, str. Măcelari 4, loco; C. V. Ionescu, Popa-Tatu 103, loco; Iacob Petu,loco; Wilhelmina Cosma, loco; Nicolae Blându, comisionar, Titu. Mâine vom continua cu publicarea numelor celorl­alte persoane cari au câștigat. > $ UNI­VERSUL, caută cores­pondenți la Comarnic, A­zu­ga, Strunga și mânăstirile: Agapia, Văratic și Neamțu. Ofertele se vor trimite secreta­riatului de redacție. CURIEI , (TRIBUNALE CIVILE) Recursul curiei BirjÉ^isfor* e­­vreî din Iași Am publicat că Curtea de casații a făcut divergență în privința unui motiv de casare invocat de cârciuma­­rii evrei din Iași. Motivul a fost formulat de d. ad. P. P. Poni și constă în violarea art. 303 din proc. civmi, prin faptul ca Înainte de închiderea desbaterilor nu s'a pus juraților întrebarea dacă sunt sau nu luminați. Era Curtea, după ce s’a complec­tat, încă cu trei judecători a luat din nou în desbatere motivul arătat mai sus. Din partea cârciumarilor a pledat d. Pom iar din partea d-lui Șumu­­leanu d. adv. Gh. G. Danielopol. Curtea, după o lungă deliberare a respins și acest motiv și în conse­cință a respins recursul cârciumarilor făcut contra deciziei Curții cu jurați din Vaslui. Recursul fostului casier Gh. Costăchiescu. Se știe că tribunalul Ilfov a Condamnat la cinci ani înch­i­­soare pe fostul casier Gh. Cos­­tăchescu de la gara de mărfuri din București, fiindcă a delapi­dat o însemnată sumă de bani. Costăch­escu find dispărut sentința a rămas definitivă. In urmă fiind prins în Canada și adus în țară el a făcut contesta­ție pe motiv că nu s’a îndeplinit bine procedura, față de el, a­­tunci când s’a judecat procesul. Contestația fiind respinsă a­­„tât de tribunal cât și de Curte Costăchescu a făcut recurs ce a fost respins erî de secția II-a a Curții de casație. Cântăreț cu ori­ce preț Tânărul P. Bâzu, terminând școala de cântăreți, s’a stabilit în comuna Aninișu (Gorj) de unde era de loc aceasta cu spe­ranță că cu timpu­l să devie cîn­­tăreț la bserica din localitate. La început el a promis o su­mă de bani cântărețului din lo­calitate, anume Ștefan Preotu Radu ca să-i cedeze lui locul iar dânsul să-și caute loc în al­tă parte. Cum acesta nu voia, Bătu se hotărește să­ î joace o farsă. In acest scop el plăsmuește o petițiune adresată episcopului ca din partea lui Ștefan P. Ra­du și prin care acesta dimisio­­na din postul de cântăreț. Faptul descoperindu-se Bâtu a fost dat judecății și Curtea de apel din Craiova l-a condamnat la 15 zile închisoare. Această decizine a fost con­firmată erî și de Curtea de ca­­sație. Decizia Curții în procesul falitului Calm­anovici Tribunalul Ilfov a condamnat la 2 ani închisoare pe falitul fraudulos Artur Calmanovici din Capitală. In acelaș timp tribunalul a mai con­damnat, ca complici ai lui Calmano­­vicî și pe Sig. Calmanovici, Max Zwe­iten și I. Schein la câte 3 luni , pe Lucia Zwelten la 15 zile și pe Pau­lina Calmanovici la 200 lei amendă. Contra acestei sentințe au făcut a­­pel atât inculpații cât și de prim-pro­­curor. Aceste apeluri s-au judecat, în mai multe ședințe, de secția 3-a, a Curții din București, amânând pronunțarea. Era, Curtea și-a dat decizia res­pingând apelul ,lu­i A. Calmanovici, Sig. Calmanovici și Paulina Calma­novici. A admis apelul primului procuror în ce privește pe Max Zweken și J. Schein și le-a ridicat pedeapsa la S luni închisoare. A achitat pe Lucia Zweken. DESCOPERIREA UNEI CRIME DUPĂ 5 ANI Buzău, 22 Iunie. Sunt aproape 5 ani de zile de când a fost găsit mort în pat notarul co­munei Suciu, anume N. Vasilescu. El avea la cap o rană oribilă produsă de o lovitură de ciomag, care fusese dată cu atâta înverșunare, câ­t omo­­rîse pe loc. Crima a produs pe atunci multă sensație și împrejurările în care s’a comis, rămăseseră misterioase până azi. Se știa doar că N. Vasilescu, culcându-se noaptea într’un pat în camera localului de școală din co­muna Luciu, — cameră ce era­­ ală­turată de localul primăriei, peste noapte un necunoscut, profitând de împrejurărea că ferestrele erau des­chise și patul așezat la fereastra din afară, i-a ridicat viața. Parchetul, cu toate cercetările fă­cute, nu a putut descoperi pe criminal și afacerea a fost clasată. Un denunț prin care o mamă acuză pe fiul său­ de asasinat Acum câteva zile o bătrână ță­rancă din Lucia, anume "Vasilica Lu­­pașcu, îngrozită de maltratările ce le suferea zilnic de la fiul säu Iancu, un fost pușcăriaș și de pe urma cărei maltratări rămăsese o­oagă, a denun­țat secției locale de jandarmi că a­­cesta este ucigașul fostului notar N. Vasilescu, dând în același timp amă­nunte precise și sensaționale. Bătrâna Vasilca susține că fiul său Iancu avea o ură de moarte contra notarului N. Vasilescu. Ura provenea de acolo că Vasilescu dovedind că Lu­­pașcu era autorul unei spargeri co­misă în comuna Larga, de unde se furase o mare sumă de bani, nu s-a lăsat tentat de promisiunea ce-i făcea Lupașcu că-l va dărui cu mulți bani, și chiar contra decisiunea primarului säu de pe vremuri, Radu N. Oprea, a înaintat actele de dare în judecată parchetului, așa că Iancu Lupașcu a căpătat câteva luni de pușcărie. După eșirea din temniță, lancu Lu­pașcu, nemai putând ceda urei și răzbunărea ce nutrea în pieptul său, a pândit o ocaziune favorabilă când a ucis pe N. Vasilescu. In desele maltratări ce făcea ma­mei sale, criminalul lancu Lupașcu, amenința mereu pe mama sa, zicân­­du-i : Te voi omorâ și pe tine cum am omorât pe notarul Vasilescu. Bătrâna Lupașcu, mai declară că Joianca Dinu, D. Jirlianu, Ioana I. Simașcu, soția asasinului precum și Ghiță D. Mihai, toți din aceiași co­mună, au cunoștință de crimă, și precizează că asasinul a dat lui Ghiță D. Mihail un pogon de pământ, nu­mai ca să nu-1 destințe. Asasinul a fost arestat și adus a ®i la parchet.

Next