Universul, august 1909 (Anul 27, nr. 208-238)
1909-08-01 / nr. 208
A r V V Familia imperială a Rusiei și președintele Farlierei privind la Cherburg, de pe dig, evoluțiunele vaselor submarine Calendar pe anul 1909 Ortodox. Vineri, 31 Iulie.— Drept. Eudochim. Catolic Vineri, 13 August.— Ipolit. Răsăritul soarelui 5.18—Apusul 7.24 , iiI—«Universul» are urmatoarele linii telefonice: Administrația.......................6/62 Redacția ....... 12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 34 Iulie. Un raport interesant Chestiunea stațiunilor noastre balneare și climaterice fiind la ordinea zilei, vom releva aci un interesant raport prezentat de d. dr. H. Botescu celui de al Xlll-lea congres al „Asociației generale a medicilor din (ara“. E vorba în acest raport de starea stațiunilor climaterice și balneare. Natura a înzestrat țara noastră cu mare dărnicie în privința aceasta ; dar fiindcă nu facem ce ar trebui pentru aceste stațiuni, foloasele sanitare ce tragem sunt foarte mici și multă lume se duce în străinătate, căzând din țară milioane și milioane în fiecare an. Pentru îndreptarea acestei stări, d. dr. Botescu face apel la «Asociațiunea generală a medicilor din țară» să înceapă o acțiune în privința aceasta. Regretând că lipsa de loc ne împiedică a publica întreg raportul d-lui dr. Botescu, reproducem aci următoarele pasagii: «in fiecare loc de aglomerație să fie pe lângă medic, o farmacie, un agent sanitar, o moașă cu diplomă, una sau 2 brancarde, un aparat de desinfecție, o mică infirmerie de izolare sau un post de prim ajutor, etc. Să existe cu alte cuvinte o direcție medicală, sanitară, reală, în fiecare localitate pe timpul sezonului, susținută de Stat, comună, particulari și de inițiativa privată. Aș propune deci, ca de la Asociație să pornească ideea sanutară—pe cât de națională—a unei preocupări serioase pentru stațiunile noastre balneare, climaterice, de vilegiatură și mănăstirile, unde se adună lumea vara pentru odihnă și... repaos. Direcția sanitară prin ministerul respectiv, ministerul industriei, ministerul lucrărilor publice (drumuri, șosele etc.), Eforiile sau spiridoniile, proprietarii particulari, comunele și județele să fie sesizate de importanța chestiune și ca să fie pusă la punctul actualității medico-sociale. Să se controleze localitățile din punctul de vedere al apei de aur, bălților, locuințelor, alimentarei în general, distracțiilor, excursiunilor; medicii oficiali să fie recrutați și numiți pe baza unui concurs, să fie bine plătiți și stabili, ei să se preocupe de chestiunile de salubritate, de igienă, să aibă obligațiunea tuturor controlurilor sanitare, având și dreptul de a lua măsuri în consecință, să aibă obligațiune a vizita anual cel puțin 2—3 stațiuni străine, similare aceleia unde e numit, și să facă un raport detailat Direcțiune in privința acelor văzute, să țină conferințe publice și să dea sfaturi pentru educația publicului, asupra interpretare! balneoterapiei moderne sau diverse subiecte în legătură cu medicina socială ; Să dea și consultații gratuite sătenilor lipsiți de mijloace. In localități unde numărul vizitatorilor e mic sau stațiunea e mai mică, medicul va da și consultațiuni cu plată bolnavilor; în stațiuni mai mari vor fi 2 medici:unul igienist, altul care va face consultațiile și prescripțiile; alți medici să nu aibă dreptul a face prescripții balneoterapice în stapling. La sfârșitul anului va înainta un raport dare de seamă asupra stațiunei sale. Direcțiune generale a serv. sanitar. Personalul administrativ, ingineresc, industrial etc., să iurbreze de comun acord cu cel medical, stabilindu-se pentru fiecare atribuțiunile sale. Să se organizeze cursuri și conferințe practice publice în București și Iași la cari să asiste mai ales medici și studenți, asupra diverselor stațiuni, popularizându-se cunoștințele științifice respective. Presa să dea concursul sau prețios acestei opere de transformare și să se organizeze călătorii de studii la toate stațiunile balneare climaterice și mănăstiri, în felul celor din Franța, Austria și Germania ; să se facă înlesniri medicilor și familiilor lor în stațiuni și să se înființeze un biurou special în direcția serviciului sanitar al acestor stațiuni. Să se facă și să facem apel la corpul ingineresc și la geologii noștri a ne întocmi studii idiologice științifice asupra acestor bogății dătătoare de sănătate și avuție națională, cari sunt sau neexploatate, sau rau exploatate, să ne preocupe și formarea, sau educația personalului ajutător sau inferior din aceste stațiuni : Masseurii, masseurele, băiașii, băieșițele, etc. Ar fi de dorit ca la inițiativa luată de actualul guvern, relativă la stațiunile balneare din țară, prin înființarea unei societăți pe acțiuni, corpul medical, să-și spună cuvîntul sau, să dea concurs și să ajute la realizarea transformărei». Sperăm că apelul d-lui d-r. Botescu va fi ascultat. . .1 ■ [UNK] [UNK]!■ iimmwir Hiim Iimmiim» Starea sanitară a orașului Bacău Primim următoarea scrisoare : :,Am cetit cu surprindere în No. 206, de la 30 iulie 1909, al stimatului dv. ziar, o scrisoare trimisă de trei doamne din Bacău, publicată sub titlul „Pentru Direcția Sanitară" Cum „Universul“ pătrunde in toate colțurile, chiar în cele mai ascunse ale țarei noastre și deci din scrisoarea aceia, toți câți se interesează de soarta orașului . Bacău, pot avea o părere greșită asupra stărei sale sanitare, îmi permit a răspunde în calitatea mea de ajutor de primar al orașului, la afirmațiile neexacte din acea scrisoare. Un lucru netăgăduit, starea de curățenie și sanitară a Bacăului nu e ideală. In oraș lipsesc canale, lipsește apa potabilă, care se ia din puțuri, adesea rău construite și insuficiente. Orașul a făcut un împrumut însemnat și chiar în toamna anului curent încep lucrările aducere! apel și ale canalizare!. Dacă starea sanitară nu este ideală ea nici nu este așa de rea, cum o arată subscriitoarele scrisoare publicate. Astfel, o neexactitate e că la Bacău au fost numeroase cazuri de tifos, toate mortale, în străzile Mircea, Florilor, Valea Albă, Lecca. In aceste patru străzi, citate de cele trei doamne, n’a fost nici un caz de tifos. Am avut în oraș 11 cazuri, din care 3 au fost mortale și 8 s’au însănătoșit. In spitalul orașului au fost îngrijiți încă 11 bolnavi de febră tifoidă veniți din comunele rurale mărginașe ; dintre aceștia au murit doi oameni. O altă neexactitate de relevat este afirmația că străzile Bacăului sunt pline cu praf . Zilnic serviciul de curățenie adună de pe străzi praful, care este imediat ridicat cu camioanele comunale. Nu mai vorbesc de străzile din centru în număr de 15 cari sunt udate de două ori pe zi. Cele trei doamne afirmă, în necunoștință de cauză, că comuna Bacău n’are mijloace necesare pentru prevenirea epidemiilor cari bântie Iașii. Avem și mijloace pecuniare îndestulătoare, finanțele comunei fiind intr’o stare de înflorire însemnată, avem și bună voință și solicitudine, noi ce știa cari avem răspunderea bunei stări sanitare a orașului, pentru desăvârșita ei realizare. Este de făcut o observațiune : administrația comunală a luat măsuri de salubritate pe străzile orașului, ordonînd cu severitate aceleași măsuri in curțile particularilor. Cetățenii cari se plâng, sunt recalcitranți la executarea ordonanțelor comunale, așa că populația în primul loc este vinovată de starea de necurățenie a orașului. " Există o autoritate de control a igienei locuitorului din Bacău, și ea își face datoria, cu toată afirmația contrarie a scrisorei de care ne ocupăm. Ați binevoit să publicați învinuirile ce se aduc orașului și administrației sale, cred că veți binevoi să publicați și apărarea la acele învinuiri. E. Reminger Ajutorul de primar al orașului Bacău. • <7>- 6- «S* mim mmd Răsturnarea șahului Mohamed AlI Revoluțiunea a triumfat în Persia. Naționaliștii și tribul baktianilor nu s’au mulțumit până ce nu au răsturnat pe Mohamed Ali. In acest scop ei au înaintat unii dintr’o parte, ceilalți din cealaltă parte asupra Teheranului, s’au unit sub porțile lui și au năvălit în capitala împărăției, unde, întâmpinând din partea puținilor soldați care mai rămăseseră credincioși lui Mohamed Ali o slabă rezistență, s-au silit să abdice și au proclamat, sub o regență, șah, pe fiul său de 11 ani, Ahmet Mîrza. Energia de care poporul persan a dat dovadă în această criză, arată lămurit că el e hotărât să se trezească din amorțirea în care zace de atâta timp și că vrea ca din cenușa splendorilor de odinioară să reînvieze o Persie înfloritoare și puternică. Această renaștere e cu atât mai interesantă cu cât nu sunt încă i6 ani de când răposatul șah Muzafer Eddin minuna și distra bătrâna Europă prin fantaziile sale despotice și prin faltul comico-pompos al călătoriilor sale de o mie și* una de nopți". Cine ar fi zis acum zece ani că poporul care tolerează pe un monarh ce golea vistieria Statului de câte ori pleca în călătorie și ce refuza sistematic să spună prefectului de poliție din Paris unde se duce, pentru că nu știa nici el până în ultimul moment în ce direcție îi va mâna bunul sau plac și ar fi socotit ca un adevărat sacrilegiu să încerce munii' a i se 'împotrivi,—cine ar fi crezut că acest popor va lupta azi cu atâta îndârjire ca să-și asigure un regim de libertate. Și cine ar fi crezut că aceiași oameni, cari erau colaboratori politici ai omului care nu se plimbau prin expoziția universală din Paris decât urmat de sclavi ce purtau apă aproape înghețată în vase de argint și care de câte ori îi era cald oprea în loc tot convoiul oficialităților franceze Ce-l însoțeau și își răcorea mâinile în apa înghețată, cine ar fi crezut că aceleași personagii politice nu se vor încrede nici în făgăduelile formale ale fiului și succesorului lui Muzafer Eddin și că nu vor consimți să depun armele decât atunci când vor fi așezat pe tronul împărăției persane un principe care să nu poată ieși din cuvântul lor. Nu e vorba, cuvântul lui Mohamed Ali nici nu merita să inspire mai multă încredere. De un an și ceva el făgăduise poporului său și reprezentanților Angliei și ai Rusiei că va reda Constituția, dar mereu amâna convocarea colegiilor electorale și nu se înconjura decât de cei mai cunoscuți reacționari, înăbușind sistematic, cu ajutorul lor, toate aspirațiunile liberale ale supușilor săi. Dacă Mohamed Ali a procedat astfel, este pur și simplu fiindcă firea nu l-a înzestrat cu daruri îndestulătoare pentru a înțelege situația pe care avea menirea să o domine. Un suveran care ar fi înțeles nevoile vremurilor sale chiar, dacă în sufletul sau nu ar fi avut simpatii pentru regimul constituțional i s-ar fi împotrivit cu mai multă dibăcie și în orice caz nu ar fi nesocotit cu atâta ușurință prevestirile și învățămintele cari îi veneau din Constantinopol. Pe când Mohamed Ali n'a vrut să fie seamă de nici un sfat luminat și parcă dinadins a făcut tot ceea ce era de natură să-i îngreuieze situația și să exaspereze degeaba cercurile revoluționare. Faptul însă că poporul persan nu a mai răbdat regimul absolutist și că a avut tăria să susție un groaznici război civil numai ca să-și atingă scopul dovedește că era despotismelor este cu desăvârșire închisă. Dealtminteri, departe de a vedea în evenimentele de pe malul Bosforului și în sfârșitul despotismului șahilor o simplă coincidență, se cuvine să le considerăm ca semnele netăgăduite ale puterei ideilor liberale. Sub loviturile ei ultimele cetăți ale reacțiunei se surpă. In orice caz e caracteristică setea de viață cară a cuprins deodată popoarele ce păreau osândite lâncezele perpetue. Și desigur că cu cât aceste popoare pun ca Perșii mai multă stăruință în dobândirea regimurilor cari trebue să le dăruiască regenerarea visată, cu atât și regenerarea lor are mai mulți sorți de reușită. Totuși, în Persia, tranziția de la întuneric la lumină e încă prea repede ca să putem spera că întronarea definitivă a regimului constituțional se va săvârși fără să fie întârziată de numeroase greutăți și de fatale sbuciumări. 1.0. D. ■ ni»»i .................................. EPIDEMIILE BiN IAȘI [Prin telefon dela coresp. nostru particular) . — Noul angăminte — Iași, 30 Iulie Epidemiile cari bântite cu atâta furie și de atâta timp nu au scăzut de loc. Azi avem de înregistrat un caz mortal al unei domnișoare de 17 ani. Azi sunt 27 cazuri noi de febra tifoidă. In vederea combaterea epidemiilor, consiliul de igienă al orașului a fost convocat pentru mâine la ora 4 d. a. sub președinția d-lui dr. Slătineanu. , Foarte mulți medici particulari, părinți de copii, refuză să viziteze pe bolnavii de febră tifoidă. La numeroase case particulare, unde sunt cazuri de febră, în urma unei dispoziții a serviciului sanitar, s’au afișat tăblițe cu inscripția:,,Boală contagioasă“. Toate azilurile confesionale cari au fost închise nu se vor redeschide decât la 15 Septembrie. GOÎMfuI ÉGUIRE Recolta porumbului iar amenință a fi și în anul acesta in multe localități mediocră, în altele aproape nulă. Și cum porumbul formează hrana aproape exclusivă a populației noastre rurale — șease șeptimi din întreaga populație a țarei — poporul nostru iar nu va avea ce să mănânce la iarnă dacă Statul nu’î va veni în ajutor ca să-i dea hrana de toate zilele. Această calamitate a devenit la noi periodică și din nefericire perioadele secetoase tind a se repeta la intervale tot mai scurte. Să nu existe oare remediu în contra acestei triste stări de lucruri și oare bărbații noștri de Stat facut-au tot ce le stă in putere ca să prevină repetirea unei astfel de calamități publice ? In toate ocaziunile ne lăudăm cu progresele uriașe pe care le-a realizat țara noastră în ultima jumătate de veac, dar trebue să fim din cale afară miopi dacă noi nu vedem starea de înapoere în care zace nepotul nostru, când într’o țară fertilă ca România, el, producătorul și furnisorul pâine! de toate zilele a altor popoare, e amenințat a pieri de foame dacă nu se face porumb, chiar în anii când alte plante, mai hrănitoare decât porumbul, reușesc de minune. Căci înțeleg ca o populațiune agricolă să fie amenințată de foamete atunci când împrejurările climaterice fac ca pământul țărei în care locuește să nu producă într’un an nici una din plantele care formează baza alimentațiunei omenești. Dar să produci grâu, secară, meiű, fasole, cartofi, mazăre, linte, etc., și’să produci griul în așa abundentă încât partea cea mai mare a producțiunii s’o exportezi în alte țări, care nu’l pot produce—și cu toate astea să mori de foame lângă sacul cu grâu, secară, etc., aceasta nu se întâmplă nici la popoarele care stau pe cea mai de pe urmă treaptă culturală. Este un fenomen aproape înspăimântător ca un popor să nu știe a se hrăni cu ceea ce produce pământul țărei sale. Este încă și mai înspăimântător când pământul acelei țări produce—și încă cu mare ușurință— tocmai grâul, cereala care formează baza alimentațiuni națiunilor celor mai civilizate din lume. Nu e pildă în lume ca o populațiune să fie amenințată a muri de foame alături de produsele alimentare ale solului pe care locuește. Tribul cel mai sălbatec din Africa sau din alte părți ale lumii știe să tragă folos din toate resursele alimentare care cresc sau se găsesc în jurul său și am văzut expuse familii de sălbateci în grădini zoologice, alături de tot soiul de animale sălbatice, pregătindu-și mâncări diferite, chiar cu produse pe care ele nu le mai văzuseră până atunci. Am văzut femei negre, cu trupul abia acoperit cu o cârpă în jurul șalelor, curățind cartofi și făcând fierturi, deși din când în când se scarpinau pe talpa piciorului cu același cuțit cu care curățau cartofii— am văzut triburi africane pregătind mâncări gustoase și variate, ca „discus“ și altele, cu semințe de „durra“ și alte varietăți de sorguri ce cresc în țara lor. Sunt triburi care se hrănesc cu furnici prăjite, sunt altele care mănâncă oameni, altele vifine a căror hrană o constitue mai ales „gunoaiele“ ce cresc fără nici o îngrijire omenească în palmierii gigantici de lângă colibele lor. Dar oricare ar fi felul alimentării, atâta e cert că nici unul din aceste triburi nu e amenințat de foamete când măcar unul din alimentele pe care le produce țara lor s’a făcut. Dacă ne uităm spre Polul Nord, vedem că populațiile de pe coastele aride scăldate de marea Polară, acolo unde aproape orice vegetație încetează sunt nevoite să se hrănească cu produsul vânătoarea de pe uscat și de pe apă, ele mănâncă numai pești, foce, reni, urși albi, etc. și beau untul de pește. Vreau să demonstrez, prin aceste pilde că în orice parte a pământului omul știe, spre a se hrăni, și să tragă tot folosul din resursele pe cari i le oferă regiunea in care trăește, oricât de mici și de neînsemnate ar fi acele resurse și oricât de anevoioasă ar fi folosința lor. Dar ce zic? Nu numai omul, ci toate animalele din lume au fost înzestrate de natură cu darul de a ști să se hrănească, căci numai așa poate să se conserve specia, și există animale, ca albinele, furnicile, castorul la care simțul prevederii și al unei bune întocmiri, arta de a-șî înmagazina rezerve pe iarnă, ating un înalt grad de perfecțiune. De altmintrelea prima preocupare a omului primitiv—ca a tuturor animalelor—a fost să’șî asigure pentru el și al lui hrana zilnică și înainte de a’șî frământa mintea cu descoperirea cârmei balonului și cu arta de a zbura—ca să nu vorbesc decât de cele mai recente cuceriri ale ingeniozităței omenești—omul și-a pus în fiecare seară întrebarea ce să mai inventeze ca să aibă ce mânca în ziua următoare. De aci au început invențiile creerului omenesc până să ajungă la uimitoarele progrese din ziua de azi. Dar să rămânem pe terenul culinar. La ce perfecțiune n’a ajuns arta culinară la popoarele cultei? Și lucru curios, dacă considerăm numai clasa noastră dominantă, putem spune, că noi, Românii, stăm în astă privință, pe o treaptă foarte înaltă. In multe țări, muH mai înaintate ca a noastră, nu se mănâncă așa bine ca la noi și nu există o bucătărie atât de bogată și de variată. Și pe când noi, cel din clasa de sus, știm să mâncăm așa de bine, poporul nostru nici nu știe măcar cum e gustul pâlinez—deși el produce grâul—necum a variatelor fierturi și prăjituri cu care ne delectăm. El din mămăligă nu iese și dacă nu se face porumbul — și iată că tot mai des sosesc epocele când nu se face— poporul nostru e amenințat a pieri de foame. Acum câțiva ani când nu se făcuse porumb și când guvernul a împărțit populațiilor lipsite porumb din America, se trimiseră în unele județe și câteva vagoane cu grâu ca să se împartă la țărani. Atunci prefecții acelor județe au telefonat grabnic la centru că n’au ce face cu grâu trimis, căci țăranii le refuză, neștiind cum să’l mănânce. Oare să nu existe nici un leac în potriva acestei stări deplorabile ? Al. Ciurcu in persia —Serviciul nostru telegrafic— Ofițerii ruși nu părăsesc țara.— Plecarea Șahului Petersburg, 30.— «Novoie Vremja» publică un interviev oficios, după care Rusia se opune la întoarcerea ofițerilor și instructorilor ruși din Persia. De altfel nici guvernul persan nu și-a exprimat până acuma o astfel de intenție. Fostul șah va părăsi Persia în ziua de 17 August (st. n.). Situația în Teheran e mulțumitoare, dar cea din provincie e neliniștitoare. Tânărul șah vrea să abdice. Temeri de un măcel al armenilor Berlin, 30.—Vossische Zeitung află din Teheran că tânărul șah nu vrea să fie despărțit de familia sa și în special de tatăl sau. Se spune că el a încercat să fugă și să se sinucidă. Dorește să abdice de la tron. In cercurile competente se caută un nou șah- Candidați sunt destui, dar e lipsă de bani. Situația guvernului e foarte dificilă. Trupele naționaliste sunt îndârjite că nu primesc solda. Chestia armeană s-a înrăutățit de asemenea. Această situație poate da naștere la o catastrofă. Sunt temeri de masacre. Nouă revoluție în perspectivă Berlin, 30.—„ Lokal- Anzeiger”, află din Teheran că situația a devenit din nou critică. Se crede că o nouă revoluție va isbucni. Triburile nomade din sudul țării pregătesc o răscoală din cauză că nu recunosc noul guvern nici pe noul șah. Aceste triburi vor să atace Capitala. Guvernatorii din părțile sudice ale țării n'au părăsit încă Teheranul. Cu ce se ocupă tânărul șah. Un împrumut extern Viena, 30.—Legația persană de aci a declarat că știrile despre încercări de fugă sau de sinucidere precum și despre intenția de a abdica a tînărului șah nu pot fi adevărate. Dânsul se ocupă cu soldații lui de plumb și nici nu e preocupat de alte gânduri. Situația în Persia se va ameliora încetul cu încetul, continuă ministrul persan. Legațiile capătă cu regularitate banii ce li se expediază, ceea ce nu se întâmpla mai înainte. In ceea ce privește lipsa de bani, aceasta se va remedia printr’un împrumut extern, care se oferă în condiții avantagioase. . A se vedea in pagina 4-a nouă de premii de valoare ce acordăm abonaților noștri. I Mișcare printre perceptori D. I. Mihăilescu perceptor la Prahova a fost lăsat în disponibilitate ; d. I. I. Spitescu, perceptor la Dolj a fost lăsat în disponibilitate; d. G. Rotărescu perceptor la Dorohoi a fost lăsat în disponibilitate ; d. G. Gamulea, perceptor la Romanați a fost destituit; d. D. G. Cameniță, perceptor la Mehedinți a fost destituit; d. I. Albulescu, perceptor de Mehedinți a fost destituit ; d. Mircea I. Dumitru a fost numit perceptor al circ. 30 Dâmbovița ; d. Mihail Diaconescu a fost numit perceptor al circ. 3 Păduroiu (Argeș) ; d. G. Păunescu și V. Ciolacu au fost numiți perceptori, primul la circ. 18 a Piatra și cel de al douilea la circ. 15 Slăveni din jud. Romanați; d. Grigore Vișan a fost numit perceptor la circ. 3 Foltești (Covurlui); d. Moise Stoicescu a fost numit perceptor la circ. 22 Jilava (Ialomița) ; d. M. Racoveanu a fost numit perceptor la circ. Vânju- Mare din Mehedinți. Un spital devastat de țărani (Prin telefon de la coresp. nostru particular) Pitești. 30.—Deunăzi îmbolnăvindu-se de tifos o fată din com. Roci, autoritățile respective, în interesul sănătăței publice, au internat-o în spitalul de acolo pentru ca boala să nu se propage. Lui Ion Vintilă, părintele fetei, neconvenindu-i ca fiica sa să zacă în spital, și fiindcă medicul șef al spitalului nu-î îngăduia să o ia, deoarece boala fetei intrase în faza acută, s’a hotărât aseară să o scoată cu forța. Și cum singur n’ar fi putut face aceasta, își formează o ceată de 10 indivizi cu care pornește spre spital, după ce mai întâi avu grija să-î înarmeze bine cu ciomege și revolvere. Sosiți la spital, ei sparg poarta care era încuiată, și pătrund în curte vociferând. Intendentul și infirmierul ieșindu-le înainte, cei 11 îndârjiți se năpustesc asupra lor și după ce-i maltratează sălbatec, dau năvală în spital devastând și terorizând bolnavii. In urmă ei ridică pe fiica lui Vintilă, care avea temperatura de 40 grade și pleacă cu toții spre casele lor încărcați cu prăzi cu pături, cearceafuri, căni, farfurii etc. Au fost însă arestați din ordinul d-lui procuror Vasilescu care a fost la fața locului spre a cerceta. VIZITA ȚARULUÎ RUSIEI SMTULIGIA Proectul privitor la călătoria Țarului Nicolae la Constantinopol, cu scopul de a face o vizită primului Sultan constituțional, vizită ce trebue să aibe loc prin luna Septembrie, după ziarele turcești din Turcia, produce o enormă bucurie în cercurile Porții. Insus Sultanul Mehmed al V-lea ar fi foarte satisfăcut de a conferi cu Țarul Rusiei și de a- i exprima sentimentele sale pacifice. Dacă Țarul se va duce în palatul sau din Livadia pentru ca de acolo să pornească spre apele Turciei, Sultanul proectează să se ducă să-l primească până la punctul cel mai depărtat al frontierei turcești dinspre Marea Neagră. Primirea pe care Sultanul dorește să se facă Țarului trebue să întreacă în pompă și strălucire tot ce s’a imaginat până acuma. Cei inițiați afirmă că primirea ce s’a făcut lui Wilhelm al II-lea va fi palidă față de aceea pregătită Țarului celui mai vast imperiu din Europa. Interesant este faptul relevat de foile turcești că nici un împărat rus până azi n’a călcat la Constantinopol. In adevăr după o străveche tradiție păstrată în lumea ortodoxă, împăratul Rusiei nu se cade să vie la Constantinopol decât ca învingător și numai spre a primi omagiul noilor supuși. Faptul că Țarul Nicolae trecând peste această tradiție se duce la Constantinopol ca simplu oaspe al Sultanului păgân, face ca această vizită să capete o însemnătate politică foarte mare. In această vizită lumea musulmană vede schimbarea politicei tradiționale a Rusiei de a urmări cucerirea Orientului European și începerea unei noi politici de amiciție între cei doi mari netentați. Spic. STAGNAȚIA DIN PORTUL BRAILA Brăila, 29 Iulie. Toată lumea comercială așteaptă cu nerăbdare deschiderea campaniei cerealelor, care corespunde cu începutul treeratului în fiecare an și (vne până la închiderea navigației, pentru ca din mijlocul activităței febrile ce se desvoltă în această epocă și care în acest an se prezintă foarte bine, fiecare să-și poată agonisi un câștig în raport cu felul ocupațiunei ce are pentru a putea petrece iarna. Se credea față de abundența recoltei că în campania anului acesta, activitatea va fi cum rar s’a văzut numai în anii buni, dar așteptările au rămas zadarnice. Treeratul s-a terminat aproape în toate părțile. Recolta a fost abundentă și portul nostru stagnează. Muncitorimea a început serios să se îngrijească. Până mai acum un an se zicea că nu e lucru în port din cauza concurenței ce o faceau Brăilei porturile Constanța și Sulina cari prin avantajele ce ofereau atrageau toate produsele țării către ele, că elevatoarele introduse reduc personalul și oamenii rămân cu sutele fără lucru, că muncitorii sunt insuficient plătiți și tot soiul de alte nemulțumiri cari s’au petrecut mai totdeauna în portul nostru și dacă a fost și dacă nu a fost de lucru. In anul acesta insă lucrurile se prezintă mai serios de și e o situațiune care poate va dura numai in campania actuală. Portul e în neactivitate. Șlepurile, remorcherele, elevatoarele și tot felul de vase cami în acest timp ar fi furnicat pe Dunăre cu hambarele încărcate, aducând recolta țării în portul nostru, pentru a fi negociată și exportată apoi peste mări și țări, in campania aceasta stau toate ancorate cu sutele în partea de sus a orașului și pe canalul Măcinului așteptând din zi în zi, ordin de plecare pentru operațiuni. Așteptare zadarnică insă. Se plâng armatorii cari pierd plătind lefurile echipagelor fără să câștige ceva, se plâng muncitori cari văd prăpastia ce fi se deschide înaintea ochilor, odată cu închiderea navigației. Interesându-mă la persoane cu cunoștințe în d’ale portului asupra cauzelor cari au provocat această stagnare, mi s’au dat următoarele explicațiuni: Portul stagnează un adevăr în ceea ce privește sosirile pe apă,—căci pe uscat sosesc cerealele cu vagoanele in mod obișnuit—în raport cu produsul recoltelor din anul acesta, însă ceea ce mărea activitatea și animația portului erau sosirile pe apă. Aceste sosiri în campania actuală au dispărut din cauză că toate cerealele ce vin în diferitele porturi din susul Dunării, ca să fie transportate la Brăila sau Galați spre a fi negociate, sunt imediat cumpărate de o sumedenie de comercianți din Ungaria cari au inundat porturile din sus, plătind până la o sută de lei mai mult la vagon, de cum se negociază aceleași calități pe piața noastră și imediat mărfurile sunt încărcate în șlepuri și trimise în Ungaria. Transportul acestor cereale îl fac numai cu șlepurile companiilor de navigație austriacă sau ungară, și cu remorcherele acestor companii, așa că toate șlepurile și remorcherele particulare nu au nimic de lucru, deci: stagnație. Comercianții unguri cumpără pe capete grâu, oferind prețuri bune ceeace micșorează și activitatea ce mai exista la noi, din zi în zi îngrijind pe toți. Grâul de la noi se procură pentru morile din Ungaria care, deși recolta de acolo a fost bună, totuși au rămas fără stoc, deoarece producătorii, atât mari cât și mici, nu vor să-și vândă produsul ogoarelor in așteptarea unor prețuri mai bune. Acestea sunt cauzele stagnațiunei din portul nostru, care a produs o adâncă consternare în rândurile acelora ce-șî câștigau strictul necesar de pe urma muncei din port și care întreține aproape întreg orașul. Din situațiunea expusă, comerțul Brăilei va avea de suferit anul acesta. Const. l’uianu BACAU.—Timpul.— Azi, pe la orele 3 jum. d.a. o ploae liniștită și binefăcătoare a căzut asupra orașului. Ploaia a ținut până pe la orele 5 jum. In urma acestei ploi, porumbul semănat târziu se speră a se îndrepta. Cerul se menține acoperit cu nori. Deces. —• Azi a încetat din viață, la Târgu-Neamț, Const. Radu, avocatul statului din Bacău. C. Radu s-a născut la 1844. A făcut academia Mihăileană la Iași. In tinerețe a fost actor, mai tirziu ziarist, deputat, în 2 rânduri primar al Bacăului, iar de 14 ani avocat al statului. înmormântarea se va face la Văratec (Neamț). Corpul avocaților din Bacău va fi reprezintat prin d Emil Rey, iar din partea primăriei și a corpului didactic a fost însărcinat d. I. Lambrior, directorul ,scoale! No. 3 de băeți. BUZĂU.Groaznică nenorocire.In seara de 28 cr. copilul Ion Iie Simion, in etate de 12 ani, din com. Gura Teghi, a fost trimis de mama sa să ducă la o vecină o sticlă cu lapte. Pe drum, copilul a comis imprudența ca sticla să o bage in sân. La un moment dat, din nebăgare de seamă, Ion Simion s’a împiedicat de o piatră și a căzut cu fața în jos. Cum sticla era fragilă s’a spart și bucățile dintr’insa au intrat in abdomenul copilului, perforându-î intestinele. După o agonie groaznică copilul a încetat din viață, azi la orele 5 dimineața. Pădure incendiată. — Eri s’a aprins marea pădure de brad de pe muntele Cornu, pe teritoriul com. Goidești, luată in exploatare de societ. forestieră „Mușa Mare“. După o luptă titanică de câteva ore, locuitorii satelor învecinate, cari alergaseră în ajutor, au reușit să stingă incendiul. Pagubele sunt însemnate. Nu se cunosc cauzele dezastrului. BUȘTENI.—Pâine confiscată. — Făcându-se o inspecție brutarilor, de către d-ni. G. Mateescu, șeful postului de jandarmi, și A Julca, delegatul sfatului sătesc, s’a confiscat un număr de 60 pâini găsite lipsă 60—150 grame brutarului ambulant D-tru Vangheli. Excursiune.—Un grup în frunte cu d-ni. Șoitescu, Drăgănescu și C. Viărloianu au făcut o excursie pe muntele Omul și Caraimanul, vizitând peștera și Babele. Excursioniștii au plecat la 3.50 dim. și s’au înapoiat la 8 seara. CALABAȘI. Accident mortal. - Locuitorul Mihalache Iosif, din comuna Gopuzu, pe când lucra la batoza de treerat, tromba batozei i-a apucat piciorul stâng rupându-i-1 din genuchiu. După 2 ore de chin, nenorocitul și-a dat sfârșitul. Primar agresiv. Șeful secției de jandarmi din Lehliu raportează că primarul acelei comuni, I. Georgescu, a bătut ieri grav pe locuitorul Radu Mușa, lovindu-l și cu un drug de fier în cap, din care cauză starea lui este foarte gravă și inspiră serioase îngrijiri. Ploaie.Astăzi de dimineață, 30 iulie, pe la ora 6, o ploaie binefăcătoare s’a lăsat asupra orașului și împrejurimilor. In momentul când scriu, ploaia continuă. GIURGIU. — Ploaia de azi noapte. — Azi noapte. Începând ele la orele 9 și jum., a plouat bine în localitate. Ploaia a fost însoțită de puternice manifestatilui electrice și a încetat către 5 dimineața. A mai plouat bine în plășile Arsache, Stănești și Drăgănești. In plășile Băneasa și Comana a plouat puțin, iar în plășile Singureni și Ghimpați foarte puțin. Porumbul în urma acestei ploi, s’a mai îndreptat. Casă trăznită. La Călugăreni, trăznetul a incendiat casa proprietăței d-lui general Warthiade. Pescuirea cadavrului lui Ruzalis. — Azi, la 4 d. a., cadavrul tânărului Panait C. Ruzalis, despre a cărui înecare v’am telegrafia! alaltăeri, a fost pescuit, în chiar locul nenorocire!, lângă podul ce leagă insula Cioroiu cu terenul orașului. Procurorul a autorizat înmormântarea. Cadavrul a fost transportat mai intâiu la morgă. Deraiarea de la Stănești.D. D. V. Cazaciuc a comunicat, azi prefecturea, că de la trenul de pietriș au deraiat 11 vagoane in dreptul gărei Stănești, de pe linia nouă Giurgiu-Blejești, la locul numit „Stâlp“. Trei din aceste vagoane au fost complect sfărâmate. Cauza derierei se crede a fi îngrămădirea de pietre la locul unde căruțele traversează linia. Accidente de persoane nu au fost. Bătae gravă. —Aseară, căruțașul Tudor R. Minciună, din bulevardul Exterior No. 58, a adus la poliție pe băiatul Filip N. Dumitru, în etate de 8 ani, fiul lui Niculae Filipescu, din bulev. Exterior 54, legat și plin de sânge. Căruțașul îl maltratase într-un mod oribil, cu toate protestările a o mulțime de cetățeni. Motivul acestei sălbatice procedări era: copilul de 8 ani îi furase calul. Bătăușul a fost arestat și dat în judecată. HUȘI. — Marele incendiu din Drămceni.—Astă noapte, pe la orele 10, autoritățile locale au fost anunțate că târgul Drânceni, situat pe malul Prutului la 18 km. depărtare de oraș, este in flăcări. Imediat ce s’a primit această veste, au plecat la fața locului d-nii Dinescu, directorul prefecturei, Teodora, polițaiul orașului, procurorul Ciurea, comisarul Danu, precum și o parte din corpul de pompieri. Când pompierii și autoritățile au ajuns în târg, focul deja distrusese o bună parte din strada principală. Cum, rar ace încercare de a se salva clădirile incendiate, era de prisos, s'a căutat dela început a se apăra împrejurimile, impiedicându-se întinderea focului. După sforțări uriașe depuse din partea pompierilor, a autorităților și a locuitorilor, focul a putut fi localizat spre ziuă, insă nu complet, căci in momentul când scriu, încă tot mai arde înăbușit.Au ars 43 clădiri din care 6 prăvălii și 7 case. Prăvăliile care erau proprietatea d-nei Cruțescu, proprietara moșiei, erau închiriate: una d-nei Maria Lăzăscu, băcăneasă, jma d-lui N. Lazăr brutar, una lui P. Ivan Bragagiu, una lui Șloim Meer Acherman manufacturier, una lui Iancu Zelman măcelar și una lui Herșcu Glückmann. Gasele erau, una proprietatea d-lui Iancu Brand, 2 ale d-nei Alexandra Darie, din care una ocupată de d-sa și una închiriată d-luî Lupu Rabinovici; 3 ale d-lui M. Buștiuc, secretarul comunei, din care una ocupată de d-sa iar 2 închiriate d-lor Iosub Bolat și Șloim Kupermann și una era proprietatea d-nei Doîla Herșcovici. Focul a provenit de la un coș necurățit de la casa lui Șloim Meer Acherman. Pagubele nu se cunosc incă, dar sunt destul de mari. Timpul.— La ora când scria, cerul e înotat și a început să plouă. ISACCEA .Patru persoane mușcate de o pisică turbată.—Beila și Frida Herșcovici (soția și fiica hahamului de aci) precum și femeia Sofia T. Bozagiu și copila Sevastina C. Cojocariu, au fost mușcate de o pisică turbată. Pacientele au fost trimise la Institutul antirabic din București. T.SEVERIN.—Cerc naționalist. —In localitate s’a format un cerc de naționaliști în care s’au înscris până în prezent peste 200 de membri. Săptămâna aceasta va avea loc o întrunire pentru a se alege comitetul. TÂRGU-JIU. — învățători premiați.— Au fost premiați de onor, ministerul cultelor, următorii învățători din acest județ, pentru cursurile de adulți ținute în anul curent: D-niî: loan Cioată, loan Negrițoiu, C. I. Popescu, V. Vlădoianu, Filimon O-trescu, D. Bărbulescu, G. Bălănescu, Victor Popescu, Gh. Novac, Grig. Băluțeanu, Grig. Pilea, Ioan Bardan, D-tru Bogdan, D. Stănescu, Emanoil Popescu, d-șoara Constanța Magherescu, Iacob Pârvulescu, D. Pațca și Maria Ceplu. -------TARGOVIȘTE.—Accident nenorocit.—Dumitru Constantin Nicolae, din Pierșinarî, voind să tragă cu pușca intr’un câine, pușca a făcut explozie zdrobindu-i palma mâinei stângî. Rănitul a fost internat în spitalul județean. Căzut intr’o văruită.—Un băiat de 18 ani, Stan Stan Grigore, din Cazaci, stând lângă o varniță in care se stingea var, un frate al sau, din glumă, i-a dat brânci in varniță. Varul fiind foarte fierbinte, i-a ars amândouă picioarele. Cu mare greutate a fost scos din năuntru. Victima,in stare destul de gravă, a fost transportată la spitalul județean. Incidentul din Pucioasa.Advocatul Mircea Dimitriu, din Târgoviște, simțindu-se ofensat de niște cuvinte adresate de advocatul Mateescu din București, pe când se găseau la balul dat în pavilionul bailor «Pucioasa», i-a trimis martori pe sublocotenenții Porumbaru și Andronescu. Provocatul Mateescu și-a constituit martori pe maiorul Plăvălescu și Filip Stănciulescu, profesor. Advocatul Dimitriu, nefiind satisfăcut de hotârârile luate de toți martorii și consemnate intr'un proces-verbal, și-a constituit alți martori. ZIMNICE A.—Inaugurare.— La 1 August se va inaugura linia ferată din Bulgaria Șiștov-Sofia. Vor asista și mulți zimniceni. „UNIVERSUL” In pin (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — ,*. Cu facerea monumentului din Dresda a lui Schiller, a fost însărcinat profesorul de sculptură Werner, pentru suma de 65.000 mărci. Punerea pietrei fundamentale se va face la 10 Noembrie, când se împlinesc 150 ani de la moartea poetului. Acesta va fi representat în costum antic. Monumentul va fi așezat in fața teatrului regal. Poliția criminală din Berlin a descoperit într’o casă o bandă de 9 spargetori. In casă s’au găsit mai multe care de marfă furată. In douăzeci de coșuri de călătorii, se aflau blănuri scumpe de damă, numeroase boabe astradian, rochii, lingerie, etc. ,*, Prințul Oskar de Prusia, al cincilea fiu al împăratului Germaniei, locotenent în primul regiment al gardei, își va începe serviciul la 1 Octombrie. ,*, 66 berari din Coburg și împrejurimi au hotârît să urce berea cu 3 mărci la hectolitru, cu începere de ori. Uniunea chimiștilor din Germania se va ține adunarea generală în Frankfurt de la 14 până la 18 Septembrie. Zilele trecute a intrat în vigoare ordonanța primăriei din Nürnberg, care oprește purtarea de rochii trenante. Pedeapsa pentru contravenție la această ordonanță se ridică până la 60 le sau 14 zile închisoare.. Curtea cu jurați din Tübingen (Würtemberg) a condamnați?, amendă de câte 200 mărci pe 3 elevi de la gimnaziul din Löprach, care au cauzat stricăciuni prin împușcături statua împăr țului Wilhelm I de pe Hohenniel.