Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)
1909-10-24 / nr. 292
Regele George al Greciei și soția sa, regina Olga Calendar pe anul 1009 Ortodox Vineri, 23 Octombrie.—Apostolul Iacob, fratele Domnului... Catolic Vineri, 5 Noembrie.— Embria. București, 33 Octombrie. Jandarmeria rurală In cursul anului acestuia s’a vorbit foarte des prin ziare despre administrațiune în general și despre jandarmii rurali în deosebi (in ce privește pe aceștia din urmă, din cauza unor abuzuri și excese sfmrșite de unii dintre ei) — condamnându-se însăși instituția jandarmariei rurale. Negreșit că critica a mers aci prea departe, trecând dincolo de scop. Ani de zile ne-am plâns cu toții de lipsa siguranței la sate ; reclamațiunile poporației rurale în privința aceasta nu aveau sfîrșit. Jandarmeria rurală a fost croiată ca să împlinească lipsa aceasta, ca să dea satelor mai multă siguranță. Foarte mult combătută la început, instituția a ajuns încetul cu încetul să fie îmbrățișată de toți, din cauza serviciilor netăgăduite ce a adus și aduce. Nu știm dacă s'au împuținat la sate delictele și crimele; numai o lucrare statistică ar putea să arate aceasta. Un lucru e însă sigur, a scăzut numărul crimelor și delictelor ai căror autori rămâneau înainte vreme nedescoperiți și nepedepsiți. Rezultatul acesta e foarte inimicuriilor, căci contribue fără îndoială la sporirea siguranței publice. E un Íran pentru oamenii răi când știu că nu vor scăpa nepedepsiți pentru nelegiuirile lor. • ■Dar printre jandarmii rurali sunt și oameni abuzivi și brutali ? Nu încape îndoială. Corespondenții noștri din provincie ne-au comunicat la timp diferite cazuri și urmările lor, osîndirea jandarmilor vinovați. Este absolut necesar, în interesul chiar al instituțiunei, ca jandarmii rurali cari abuzează de autoritatea lor să fie pedepsiți cu asprime ; căci altfel ei ar fi agenți de dezordine, provocând la fapte rele și slăbind încrederea poporului în autoritate. Nu e mai puțin adevărat că trebue să tindem a avea jandarmi mai pregătiți pentru misiunea lor, având o oarecare cultură sufletească. Dacă nu ne înșelăm, pe lângă comandamentul jandarmeriei rurale funcționează o școală pregătitoare. Aci li s’ar putea arăta jandarmilor de ce mare însemnătate este ca ei să se mențină totdeauna în legalitate, chiar cu jertfa propriei lor persoane, și câtă înrâurire bună ar putea exercita asupra popórațiunii rurale dacă și-ar supraveghia mereu purtarea; în același timp, să li se pună în vedere și pedepsele la care se expun făcând abuzuri și brutalități. Ar mai treimi, să se îmbunătățească salariile jandarmilor rurali și sa se creeze un sistem de încurajări pentru acei tari se disting în îndeplinirea îndatorirealor. Incorporarea contingentului 1910 Incorporarea contingentului 1010 se va face după cum urmează : 1. Corpurile și serviciile vor încorpora, pe ziua de 1 Noembrie 1909, în mod obligatoriu : a) Pe toți oamenii destinați prin ordinul No. 27 din 1900 pentru grăniceri și jandarmeria rurală ; b) Un număr de tineri egal cu */ai l/8 «fi l/1 din efectivul budgetar, după durata termenului de serviciu sub arme a fiecărui corp. 2. Inr nici un caz prin incorporările de mai sus nu se va întrece efectivul budgetar. Corpurile însă cu serviciul pe 3 ani pot, la nevoe, trimite în concediu, pentru creare de vacanțe, maximum de 10—15 ° C oamenii din contingentele cele mai vechi sub arme. 3. Corpurile și serviciile care după ce ar face incorporările de mai sus ar rămâne totuși sub efectivul budgetar, vor chema oamenii necesari din contingentul 1910, spre a completa acest efectiv. 1.. Oamenii destinați trupei cu schimbul a cavaleriei, se vor incorpora pe ziua de 1 Noembre, iar chemarea lor pentru instrucție se va face în baza ordinelor speciale. 5. Tot pe ziua de 1 Noembrie se vor chema tinerii contigentului 1908 recrutați în absență și nesupuși, cari nu s'au incorporat încă. 0. Pentru completarea golurilor ce se ivesc mai târziu, corpurile și serviciile vor cere o rezervă de 10 la sută din efectivul normal al contigentului neincorporat, care însă nu se va chema sub arme decât pe măsură ce vor fi vacanțe,, și aceasta până la 1 Ianuarie 1910, după care dată sunt absolut interzise orice incorporări, afară de cele prevăzute de art. 136 din regulamentul legii de recrutare. 7. Vizitele medicale ale recruților, se vor face cu începere dela 11 Noembrie 1909, in acest scop medicii-sefi ai corpurilor de armată vor întocmi itinerarii, cari se vor face cunoscut corpurilor înainte de 1 Noembrie. 8. Corpurile și cercurile de recrutare, vor înainta, pe, ziua de 1 Decembrie a. c., direct stat-majorului general o situație după modelele alăturate, completate cu datele necesare. . ’9. Corpurile vor face din vreme cunoscut biirourilor de recrutare și mobilizare numărul de oameni de cari au nevoe spre a nu da loc la cheltuieli de transport cu oamenii chemați mai mult. 10. Tinerii neîncorporați rămân la dispozițiunea ministerului pînă la noul ordine. DIN BALCANI TURCIA BUGETUL. — PRIVILEGIILE PATRIARHATULUI ECUMENIC Constantinopol, 22. — Ziarele spun că bugetul exercițiului viitor prevede o importantă sporire pentru armată și marină. —• Un comunicat al patriarhatului ecumenic zice că marele vizir a declarat, în cursul întrevedere avute cu patriarhul ecumenic, că Poarta recunoaște privilegiile patriarhatului în ceea ce privește școlile de primul și al doilea grad precum și dreptul patriarhatului și mitropoliților de a interveni pe lângă Poartă în caz de eroare din partea autorităților. (A. R.) SERBIA DELAPIDĂRILE DIN ARMATA Belgrad. 22. — Consiliul de miniștri s’a ocupat azi cu chestia delapidărilor de cari e acuzat comandantul superior al artileriei, colonelul Vlahcu. S’au născut mari divergințe între miniștrii asupra măsurilor necesare de luat în actualele împrejurări. Probabil că această chestie va da naștere unei crize ministeriale. Procesul colonelului Marian ZI XXXIL Ședința se deschide la orele 8 și jumătate dimineața. Consiliul procedează la ascultarea martorilor. Primul martor a fost elevul guard de geniu care declară că a semnat ordine de plată pentru mai mulți antreprenori între care și pentru antreprenorul Osman. Toți aceștia nu știau carte. Știe că col. Marian tărăgăna plata ordonanțelor. N’a luat însă nici un bon de bani pentru col. Marian. Maiorul Vasilescu spune că fiind căpitan, era la serviciul de geniu. Știe că se făceau reduceri în devize iar sumele realizate ca economii se treceau la fondul reparațiilor generale. Mai declară că nu poate preciza dacă col Marian și-a însușit vre-o sumă de bani. D. Carol Bleimayer declară că a lucrat la construirea taberei de la Dadilov și că i s-a plătit de două ori o sumă de 5000 lei, sumă pe care a restituit-o cu ocazia lichidărei lucrării, luând în schimb o chitanță în regulă. Guardul de geniu cl. II Stătescu Vasile spune că fiind însărcinat să facă un bilanț asupra sumelor reclamate de antreprenori după plecarea col. Marian de la serviciul de geniu, a constatat un deficit de aproape 23 mii lei, întrebat asupra furnizării de lemnăria de la Dadilov, declară că în adevăr conturile au fost încărcate. Antreprenorul Buscola Petre, spune că lucrează de aproape 20 ani la serviciul de geniu și că pe când col. Marian era șef al acestui serviciu, d-sa a dat conturi și pentru lucrări executate de alți antreprenori, ln.ce privește conturile privitoare la lucrările executate de d-sa, spune că n’au fost încărcate și n’a primit decât valoarea lucrărilor executate. întrebat dacă a lucrat și pentru colonelul Marian, martorul spune că a lucrat. De asemenea declară că a luat avansuri de la 'administratorul Zamfirescu, pentru cari a plătit o mică dobândă. "Elevul guard de geniu Adamescu Vasile, spune că în adevăr a fost trimis să cumpere șindrilă și că a încărcat 2 vagoane, cuprinzând fiecare vagon între 25—30 mii bucăți. Neagă că ar fi primit plocoane de la antreprenorul Teodoriadis pentru col. Marian. Știe că s’au făcut lucrări suplimentare la magaziile depozitului geniului. Alătându-i-se semnătura antreprenorului Osman, pusă pe niște conturi spune că nu poate preciza dacă e a lui. Instrucția pretinde că semnăturile sunt falsificate și că lucrările referitoare la acele conturi nu s’au executat. D.Dumitru Fr. Tudorache declară că a furnizat cărămidă în mai multe rânduri pentru serviciul de geniu. își amintește că în una din zile a venit la d-sa un sergent major și i-a prezentat să semneze o foaie de plată care ar reprezenta plata transportului cărămidei de Sa gara Mogoșoaia până la depozitul de munițiuni de la Cotroceni. A semnat acea foae fiind de bună credință. In urmă a aflat că în acea foae ,s-a trecut ca plată a transportului 8.214 lei, pe când în realitate n’ar fi putut costa decât cel mult vre-o 800—900 de lei. Neagă că colonelul Marian i-ar fi propus să majoreze conturile; da altfel, spune martorul, nici nu ma’ar fi pretat la așa ceva. Ordinul de plată l’a primit de la Zamfirescu, văzut de colonelul Marian, și achitarea o primea de la casierul Gondeescu. După aceasta d. N. Tudorache arată întreaga cantitate de cărămidă furnizată de fabrica d-sale. P. Leibovici, antreprenor, declară că conturile le prezenta taxate de administrația financiară. Mai declară că a lucrat la școala de război și aceasta în contul unui alt antreprenor, care nu executase lucrarea, își amintește că a semnat niște conturi și facturi în alb fără să-și aducă aminte la ce erau referitoare. La orele 12 ședința se suspenda. Ședința de după amiaza Ședința se redeschide la orele 3,d. a. Se continuă cu ascultarea martorilor . D. Nt.-col. Docan spune că, fiind ajutorul șefului serviciului de geniu d-sale i s’a încredințat numai partea tehnică. Nu știe dacă s’au făcut său nu «eregularități în executarea lucrărilor. D. maior Mihail Ștefan declară că a făcut recepția materialului și a lucrărilor executate și ca șef al lucrărilor de la Dadilov spune că materialul s’a întrebuințat întocmai după situațiune. Guardul de geniu Ghenădescu declară că toate ordonanțele de plată se achitau fără nici o șicană. S. Abrămoviev, spune că a furnizat varul hidraulic pentru tabăra de la Dadilov și că a dat vreo trei fachiri în alb administratorului Zimfirescu, fără să fi furnizat materialul arătat în ele. D-na Tulia Osman spune că deși soțul d-sale a lucrat mai mult timp la serviciul de geniu, dar din executarea acestor lucrări a câștigat foarte puțin. Mai spune că bărbatul său a lucrat mai multe mobile pentru col. Marian care nu i s’au plătit. N. Gailan declară că n’a primit banii pentru furniturile făcute serviciului de geniu. Declară că toate facturile aflate la dosar și ordinele de plată nu sunt semnate de ei. Dl Teodoriadis a revenit asupra declarațiuniei făcută la instrucție că sumele primite de el n’ar corespunde cu ordinele de plată. După ce se mai ascultă guardul de geniu Zaharescu, ședința se ridică rămâind ca desbaterile să continue azi. IV. T. LEGEA REPAUSULUI DUMINICAL -Am, vorbit era ,de discursul,rostit de d. ministru. Al. Djuvara, cu prilejul deschiderea consiliului superior ai comerțului. I. ministru al industriei și comerțului spunea că printre proiectele de legi, pe care le va supune acestui consiliu, este și acela care schimbă actuala lege a repausului duminical. Legea în vigoare , prevede pe de o parte repausul numai pentru o jumătate de zi, iar pe de alta,—cum unor stabilimente comerciale și de industrie nu li se aplică această lege, este evident că lucrătorii care lucrează la asemenea stabilimente nu se bucură de nici un repaus. Mai mult încă, actuala lege devine iluzorie prin faptul că prevede sancțiuni ușor de eludat, sau foarte greu de aplicat. Așa, de exemplu, pentru pedepsirea celor cari calcă dispozițiile ei se cere ca contravenția lor să fie constatală printr’un proces-verbal încheiat de un ..ofițer de poliție, față fiind douî comercianți cari să ateste contravențiunea. înțelege oricine cât e de delicată situația acestor douî comercianți și ce greu îi va găsi ofițerul de ■poliție. . . . Noul proiect privitor, la modificarea actualei legi curmă neajunsurile legii de astăzi, rezolvând astfel o chestiune care a pasionat atât de mult spiritele la noi, în ultimul timp. Din economia proiectului d-nului Djuvara rezultă un repaus săptămânal general Dumineca, iar repausul va fi ziua întreagă. Noul proiect prevede și el excepții pentru unele industrii, cum ar fi bunăoară : turnătoriile, sondele, sau acele industrii cari nu pot întrerupe lucrul, și pentru unele stabilimente comerciale, cum ar fi restaurantele, cofetăriile, farmaciile,cafenelele, etc., a căiăror scoatere de sub obligațiunea repausului săptămânal e determinată de interesul general. Aceste excepții vor fi stabilite de:Consiliul superior al comerțului. Spre a se salva principiul repausului săptămânal, d. ministru al industriei și comerțului, s’a gândit să oblige pe patronii acestor stabilimente comerciale și industriali să dea lucrătorilor câte o zi pe săptămână pentru repaus, fixându-se această zi pe bază de rulment, cum e și în legea franceză, cu alte cuvinte, dând într’o zi drumul unor lucrători în altă zi altora, și așa mai departe. Pentru ca legea să nu fie iluzorie, noul proect prevede ca contravențiile să poată fi constatate de nouile organe ale inspectorilor comerciali și prin delegație specială, emanând de la ministerul industriei și comerțului de către președinții și membrii Camerei de comerț.* Un regulament de administrație publică ar stabili modul de punere in evidență, pentru organele însărcinate cu supravegherea acestei legi, industriile și stabilimentele comerciale cari sunt menite să facă excepție de la aplicarea repausului săptămânal, și cari, după cum am spus mai sus, vor fi supuse principiului rulmentului. Cam aceasta e în trăsături generale economia noului proect. Alături de punctele pe cari le-am enunțat, noul proect rezolvă și alte chestiuni în legătură cu repausul duminical, chestiuni de cari ne propunem să vorbim mai târziu. G. Metaxa Floru. ♦ Splendidul dorinilor de bronz, care va fi câștigat la tragerea premiilor noastre ce va avea loc Duminica 32 Noembrie, este cumpărat de la cel mai bine asortat magazin în această branșă. ..Industria metalurgicii“ Marcii, b-dul Elisabeta No. S. Clinicile noastră medicale Cuvântarea d-lui profesor dr. Toma Ionescu, decanul facultății de medicină, ținută cu prilejul deschiderea cursurilor acestei facultăți, a stârnit o vie discuțiune. D. dr. Toma Ionescu a divedit insuficiența clinicilor noastre medicale, contrar părerilor celor după cari clinicile noastre ar fi bine instalate și prevăzute cu un material didactic bogat. Gestiunea fiind la ordinea zilei, am crezut nemerit a întreba pe unul dintre distinșii noștri profesori ai facultății de medicină care ne-a dat următoarele detalii : Clinicile noastre medicale sunt cu mult inferioare tuturor clinicilor din străinătate. Fără a mai vorbi de țările mari apusene, Statul ungar a cheltuit de la 1870 pentru clădirea și instalarea clinicilor medicale suma de 26.250.000 lei. In anul 1909 budgetul ungar a fost de 1.680.000 deosebit de salariile personalului științific. La Viena guvernul austriac a cheltuit 9 milioane pentru cele două clinici noi ale lui Schauta și Rostom. In Germania până și cele mai mici ducate au clinicile lor; la Roma, facultatea de medicină este înzestrată cu o prea frumoasă policlinică; la Paris, guvernul a votat o sumă de 70.000.000 lei pentru construirea și instalarea clinicelor. La noi nu există clinici medicale proprii pentru învățământul practic și el se face prin spitalele Eforiei , Filantropia și Colentina. Școalele de chirurgie nu au măcar aparatele de sterilizare moderne și nici cele necesare investigațiunilor bacteriologice. Ministerul instrucțiunei deftnește cu cele 12 clinice de pe lângă facultatea de medicină din București o sumă anuală de 150 mii lei, sumă in care intră salariile personalului și doar 7000 lei pentru materialul de laboratorul. Ar fi de prisos să intrăm în detalii spre a dovedi starea în care se găsesc clinicile noastre; este destul să amintesc că chiar ministerul de instrucție a recunoscut insuficiența lor. In cartoanele ministerului se găsesc planuri pentru clădirea unei clinice medicale moderne ; venind insă criza financiară, executarea procetului s’a amânat. Însuși d. Spiru Ilaret prevăzuse în budgetul acesui an o sumă de 800 mii de lei pentru înzestrarea tuturor laboratoarelor de pe lângă universitățile din București și Iad cu cele necesare ; comisiunea budgetary însă a suprimat această sumă. Să sperăm ca anul acesta d. ministru Iloret care a făcut atâta pentru învățământ, va acoperi și această lacună din învățământul nostru științific. ________ iv. r. D. ANARHIA *1 GRECIA — Serviciul nostru, telegrafic — LIGA MILITARĂ OFERĂ DUCELUI ABRUZZILOR TRONUL Turin. 22.—„Stampa“ află din Atena că în toate țara se fac mari agitații în favoarea proclamării ducelui Abruzzilor ca rege al Greciei. Se afirmă că liga militară ar fi oferit în mod oficial ducelui Abruzzilor tronul Greciei. PRINDEREA LUI TYPALDOS Atena. 22. — Noaptea trecuta Typaldos și un alt locotenent de marinarii la 64 prinși in satul Anii «lela marginea Capitalei. 1 t erau îmbrăcați ca lucrători. Toți ofițerii răzvrătiți se află acuma în mâinele autorităților. ÎNTINSĂ CONSPIRAȚIE CONTRA LIGEI MILITARE Atena. 22.— Numeroase trupe din provincie au fost aduse în Capitală. Toate edificiile publice simt păzite de armată. ■S'au constituit gărzi civice pentru apărarea magazinelor și a proprietăților particulare. Nimeni nu fie ce se va întâmpla. Se vorbește de o întinsă conspirație din care ar face parte deputați, miniștri și ziariști, un scop de a nimici liga militară. Deputatul Alexandros, primind scrisori de amenințare din partea ligei, a fugit în străinătate. Acelaș lucru s-a întâmplat cu directorul ziarului ,,Akropolis”. Cooperatva sătești S’au constituit următoarele bănci populare, obștii de arendare și cooperative sătești : Banca populară, «Sf. Petru și Pavel» din comuna Purcareni, jud. Muscel; obștine pentru arendare, de părinii : „Brădești“, jud. Dolj; „Vela“ din com. Vela, jud. Dolj ; „Tramșani- Câlărași-“ din com. Tonea, județul Ialomița. Magazine de consum : „Unirea“ din com. Produleșiî, jud. Dâmbovița; „Viitorul“ din com. Stoina, județul Dolj; „Progresul“ din com Merișani, jud. Teleorman ; „Măldărășiî“ din com. Măldărășiî, jud. Vâlcea;" Lăptăria cooperativă ,.,P.neu ar.’i'î Burchi“ din comuna cu acelaș nume, jud. Prahova. „UNIVERSUL” în provin« Prin poștă de la coresp CORABIA. — Sinucidere misterioasă.—In noaptea de 17 spre 18 c. și-a curmat firul vieței d-na Fany Horovatovicî, soția .deced. Iosif Horovatovicî, fost administrator al moșiei Rusăneștii-de-jos, proprietatea d-lui G. G. Vorvoreanu. T-JIU.— Sinucidere.—Pictorul de biserici Gr. Popp, din acest oraș, angajând mai multe lucrări de la cari a luat bani și neputându-se ține de angajament fiindcă îi cheltuise, s’a dus era după masă pe digul râului Jiu, unde s’a sinucis, trăgându-șî un glonț de revolver în inimă. Moartea i-a fost fulgerătoare. DOROHOL—Afacerea Miclescu. Tribunalul a admis contestația Băncei Agricole din Capitală, ordonând ridicarea sechestrului aplicate către Froim Fischer pe moșia Damneni, averea d-lui V. V. Miclescu. TÂRGOVIȘTE.— De la Curtea cu jurați.—Ultima zi.—Astăzi,s’a judecat ultimul proces din această sesiune, care a și fost închisă. Procesul a fost al lui Radu Ion Puiu din Gheboaia, acuzat că în seara de 12 August, a omorât pe fratele său Grigore, împușcându-i din cauza deselor maltratări ce suferea de la el. Acuzatul a fost achitat. Notar agresiv. 1:Albu Aremia, din Văcărești, a venit azi la spital, având capul spart in regiunea parietală stângă. Victima a declarat că a fost lovită de notarul comunei, cu un lemn, pe când se găseau intro cârciumă din sat. Febră tifoidă.In oraș s-au ivit două cazuri noui de febră tifoidă. Amândouă bolnavii, unul soldatul Gavrilescu G., din reg. 22, detașat la divizie, cel salt lucrătorul Petre Dumitru Diaconu, de la cofetarul Tache Dumitrescu, din str. G. A. Rosetti, au fost internați în spital. nIPlinJP. — Consiliul de higiena s'a întrunit era sub proși- noștri particulari) denția d-lui N. Poenaru-Iatan, prefectul județului. D. dr. G. Procopiu, medicul spitalului, a emis părerea de a se interzice prezența muzicei la înmormântări, lux care e o sarcină pentru populația săracă, ce dorește să fie in curent cu moda și în această privință. Propune ca primăria să aplice o taxă mare, ceea ce pe mulți i-ar face să renunțe la muzică. Consiliul decide a se cere avizul d-lui primar al orașului. D. dr. Procopiu mai cere ca personelor cari au cazuri de hol molipsitoare în familie să li se interzică intrarea în localuri publice. D. dr. Mironescu, în aceeași chestie, zice că scarlatina a reapărut în oraș prin legăturile și contactul ce orășenii au zilnic cu satele contaminate. Găsește că izolarea la spital a fost bine făcută, însă poliția în timpul din urmă a refuzat concursul trebuincios. D. dr. Procopiu propune să se interzică intrarea persoanelor străini în casele molipsite. D. dr. Mironescu este pentru izolarea la spital in cazurile unde aceasta nu se poate face la domiciliu. Consiliul roagă pe d. prefect să intervină a se da un concurs mai eficace medicilor de către poliție, iar în privința izolase să se dea toată libertatea de apreciere medicilor comunali. Prefectul ia notă și promite tot ajutorul. Febra tifoidă. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a înființat o infirmerie la Găujani unde sunt 7 cazuri de febră tifoidă. Plecarea regimentului 18 de artilerie. Sâmbătă, 21 cor., cele două baterii din reg. 18 artilerie, de sub comanda d-lui colonel Găiseanu, care luase garnizoana în localitate, vor pleca definitiv din oraș înapoindu-se în tabăra Mihai-Bravul (Dadilov). Chestia readucerea regimentului 10 de roșiori revine iarăși pe tapet. Tramele comunale Am publicat la timp știrea că între direcțiunea tramvaelor comunale și vechile societățiî dji tramvae din Capitală se vor relua în curând tratativele ,pentru cumpărarea întregei exploatări a vechilor societăți. Ele s’au reînceput negocierile între d-nii ingineri Bădescu, directorul societăței tramvaelor comunale, și d. inginer țudișteanu, membru în consiliul de administrație al vechilor societăți. Ambii ingineri au depline puteri de a hula în numele societăților ce reprezintă, iar eiî s’au comunicat devizele și Înlănțuie societăților, pe baza cărora se vor urma negocierile.* * * Direcțiunea tramvaelor comunale .și-a întocmit pe deplin cablul de sarcini privitor la construcția nouilor linii de tramvai. El va fi supus spre aprobare consiliului de administrație al societăței, care se va întruni la începutul lunei Noembrie. Erî s-a ținut licitație publică pentru darea în construcție a uzinei centrale electrice destinată a furniza curentul electric necesar tracțiunei tramvaelor și iluminatului. Devizul se ridică la suma de 1.800.000 lei. ____________________IV IV. IV. Sinuciderea unui prof. bulgar în București Era dimineață s’a răspândit vestea unei sinucideri curioase petrecute la hotel de France. Faptele sunt următoarele : Alastă seară a sosit în Capitală tânărul Nicolae Peerneacoff, profesor de limba franceză la liceul de fete din Rusciuk. El a descins la hotel de France, închiriând camera No. 22. Nimic din atitudinea tânărului bulgar n’a trădat cea mai mică bănuială, și surprinderea a fost azi dimineață mare, la descoperirea cadavrului nenorocitului Peeineacoff. El își trăsese un glonte de revolver în inimă. O verighetă a sinucisului și o mică scrisoare lăsau să se înțeleagă tainele acestei curioase sinucideri. Scrisoarea redactată în limba franceză, are următorul cuprins: «Mă numesc Nicolae Peerneacoff, profesor la liceul de fete din Rusciuc. Mă sinucid din motive de dragoste. Rog autoritățile să nu facă cercetări asupra morței mele și a nu-mi transporta corpul in Bulgaria.“ Verigheta poartă data logodnei, ziua de 9 Octombrie 1909. La Peeineacoff s'a mai găsit peste 100 lei în aur, sumă pe care autoritățile p..Vor trimite mamei sale la Sofia; d’asemenea s’a găsit un abonament la căile ferate bulgare. S’a dispus anchetarea cazului și transportarea cadavrului la morgă. ‘ O SCRISOARE A «MNui GENERAL, STOICA D. general Stoica ne roagă să publicăm următoarea scrisoare adresată Episcopului de Roman : Urziceni, 21 Oct. 1909. Prea Sfinte Părinte, Aici la..țară, am insițcii mare aijb- Tiire atât cele petrecutem sânul Sfântului Sinod, cum si cele scrise de către presa opoziției, care în loc să caute să tempereze acest incident, în scopuri politice numai, răscolește locul spre a face mai acută această mult regretabilă chestie; ca bun Român și bun creștin ortodox, binevoiți, vă rog. P. Sfinte Părinte, a’raî da voo să vă arăt și eu părerea mea, privitor la procedarea P. Sfinției Voastre. Oare. n’ar fi fost mai patriotic și mai bine ca P. S. Voastră să fi așteptat ca legea actuală a Sf. Sinod să fie aplicată și dacă găseați lacune să se fi semnalat d-luî. ministru, prin organul Sf. Sinod ? Eu crez că da și P. S. Voastră pe lângă marea pietate ce aveți, ați fi dovedit că sunteți și un mare patriot, cum erau marii noștri ierarhi din vechime. Căci P. S. Părinte,—Patria înainte de toate fără linia nu ar exista credincioși și prin urmare nici biserică ! In secolul luminei în care trăim, toate instituțiile omenești au propășit, biserica încă trebui să pășească pe calea progresului, contrariu va fi părăsită cu totul de credincioșii cari fiind luminați nu pot trăi în obscurantism și Sf. Sinod așa cum era alcătuit prin vechea lege păcătuia prin aceasta, căci clerul de mir, singurul care este în contact zilnic cu poporul, nu avea nici un reprezentant în sânul sfin, ceea ce era o mare nedreptate , de aceea P. Sf. Părinte, cu cred că în interesul Patriei și pentru prestigiul Sfintor noastre biserici, ar fi folositor ca P. Sf. Voastră, urmărind preceptele Aceluia care s’a dat vioriei pentru omenire, să vă jerfiți amorul propriu, și să reveniți la gânduri mai bune și Patria și Sf. Biserică vă vor fi recunoscătoare. Al Prea Sfinției Voastre fiu sufletesc General Ștefan Stoica. mm &mmm dotării VAROM 4 ATA — Pe ziua de 21 Octombrie — Dunărea crește la Calafat, Bechet și T.Măgurele ; în celelalte porturi scade. Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etiagiul : Turnu-Severin 1,32 ; Calafat — Bechet 1,08; Turnu-Măgurele 1,00; Giurgiu 1.17; Oltenița 1.05; Călărași 7; Cernavoda 1,15; Gura-Jji odiței 1.30 ; Galați 1,25 ; Tulcea 70. unși mami PAP,TE - A PATRA' VIN Căsătoria fetei Jeremia — Lasă-mă pe mine să mă gândesc și am să-ți spun... — Bine, te aștept. A doua zi dânsa îi zise — Am găsit. Și murmuri! la ureche câteva cuvinte ca și cum s’ar fi tempt, să n’o audă pereții. ]$ți foarte încântat, o ridică în brațe și o sărută pe amândoi obrajii. Numai tu poți să aî așa idei! îi zise dânsul. Acum putem să dormim în pace, căci nimănui n’o să-i vie în gând să caute scrisorile acolo unde le-ai Astfel trecură mai mulți ani. Curând dânșii se lăsară de bince muncă și de oarece le trebuia de cheltuială, se adreanră d‘ noul cereri Henrietei. Dânșii nu voiau să dea dintr’o dată toată corespondența Henrietei, ci luaț din ea câte o scrisoare și o vindeau femeei vinovate. Insă pachetul se micșora și dânșii prevedeau momentul când ar fi trebuit să dea și pe cea din urmă. Și atunci ar fi rămas într’o sărăcie neagră, căci lenea, lufindu-le obicînuința muncei, le dăduse multe vicii, își ziseră că fuseseră ușurateci în socoteli și că în loc să’șî împrăștie comoara în cereri mici, ar fi fost mai bine să ceară dintr’o dată, pentru toate scrisorile, o sumă mare din al cărei venit să poată trăi. Și astfel se hotărăsc Jeremit să facă pe lângă Henrieta încercarea știută. Henrieta devine iar puternică Jodvy-Thirot se instalase la Bois-Mures după ce primise raportul agentului. El se dusese acolo nu numai ca să-și repare sănătatea sdruncinată de atâtea catastrofe dar și ca să fie mai aproape de soții Jeremit. De la Bois-Mures avea să-i poată supraveghea mai d’aproape, căci problema ce'și propusese acum era de a intra în posesiunea scrisorilor Henrietei către Renaud Baigie. Henrieta nu avea nici o bănuială asupra dramei ce se desfășura lângă dânsa. Marta, înotând în fericire, nu voi să întârzie câtuși de puțin de a anunța pe Jodry Thurez, despre hotărirea luată de Renaud. Găsim pe bătrânul avocat premii blându-se încet prin grădină rezimându-se în baston și oprindu-se la fiece bancă, la fiece scaun peste care dădea. Se schimbase foarte mult de la ultima lui întâlnire cu tinăra fată așa că aceasta d’abia o recunoscu. — Ei bine, copila mea, unde am ajuns cu cercetările ? ,Făcut-am vr'o ispravă? — O ! nu mai fac acum nici o cercetare și nu’mi mai pasă care o fi adevărul. — Dar ce s’a întâmplat ca să’ți schimbi gândurile? — S’a întâmplat că o să mă mărit în curând. — Te măriți ?— Desigur, Dinsul o privi lung ca și cum voia să’î mai facă o întrebare și nu indrăznia. — Da,, mă mărit cu Renaud... Prin urmare nu mai vreau să știu nimic din ceea ce s’a petrecut , odinioară, căci orîce aș afla n’ar putea să’mî sporească convingerea despre nevinovăția lui Renaud. Și de aceea am venit la d-ta mai întâi ca să’țî dau vestea asta, care cred să’țî facă plăcere de vreme ce te interesezi de mine... — Desigur, zise 'dinsul cu gândurile în altă parte.... — Și apoi să te rog a nu te mai ocupa de nici o anchetă, mulțumindu-ți pentru ajutorul ce bine-voise și să’mî promiți. — Se va face voința d-tale, copila mea. Apoi, după o scurtă tăcere, Jodry Thuret adaogă : — Ai avut de sigur cu Renaud o explicație definitivă ? — Ei n’am avut cu el nici o explicație. Numai mama a vorbit cu dânsul și nu știu ce i-o fi vorbit ca să’l facă să’șî schimbe părerea. Nici nu vreai s’o întreb. Pentru mine e d’ajuns că Renaud nu mai refuză d’a se însura cu mine. Și după un moment, rosti această frază filosofică : — Viața se va însărcina să aranjeze restul. Insă bătrânul își urmăria gândul. •— A recunoscut cel puțin că spusese minciuni deunăzi când a susținut că el era adevăratul ucigaș, pentru a te îndupleca să părăsești ancheta? — Mai avea oare trebuință să recunoască aceasta? — Și că iarăși a mințit când a spus că iubește încă pe acea femee care a jucat un rol atât de nefast in viața lui ? — Nu mă iubește dânsul care? zise dânsa cu un orgoliu naiv. Nu știu eu că n’a putut nici o dată să iubească pe acea femee așa cum mă iubește pe mine ? — Poate că ți-a făcut vre-o destăinuire care toate îndoelite... — Ce-ar fi putut să-mi spună? — Poate numele ucigașului lui Villedieu ? — Nu, teu mi-a spus asta, zise dânsa, surprinsă și îngrijorată. — Ah.! mă mir de atâta tăinuire, din parte-i. . — Eu cred că nu numele ucigașului. . — ii cunoaște. — De unde știi ? — Mi-a spus mie noaște. — Ți-a spus și numele ? — Nu, însă d-tale nu va rea să refuze a ți-i spune, vreme ce vă căsătoriți, nu mai poate să existe între d-voastră nici un secret, daci înainte. Nîi mărturisesc, copila mea, că în calitatea mea de avocat și de avocat al lui Renaud în această afacere,curiozitatea mea e foarte mare. Dacă bătrânul ar fi ghicit ce teribile dureri ascundea destăinuirea de care vorbea, n’ar fi spus nimic Martei. Insă nu știa. Dînsul voia acum ceea ce voise și Marta : adevărul întreg. Henrieta fusese amestecată în această dramă, dar în ce măsură ? Marta se întoarse îngrijorată la Primerose. Promisese lui Renaud să-i dea seamă de tot ce vorbise cu advocatul. Deci văzând pe Renaud vorbind cu Jaquelina la umbra castanilor, se duse la el. Renaud veni înaintea ei și-i apucă mâinile cu dragoste și temere. Dânsul observă îndată pe figura deschisă a tinerei fete că dinsa era preocupată. — Ce se petrecuse? IX ți-a risipit cunoaște că-1 cupu-De Ședința Camerei de meserii Membrii Camerei de meserii s’au adunat erî după amiază, sub prezidenția d-lui T. Dobrescu. După obișnuitele formalități, se intră în discuțiunea cestiunilor la ordinea zilei. Camera aprobă cererea meseriașilor din Slobozia și Urziceni de a se constitui în corporațiuni. Respinge demisitunea d-lui Răducan Georgescu din funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă corporațiunea mecanicilor. Se admite mai multe apeluri ale meseriașilor cari fusese condamnați în mod ilegal de diferite corporații. Camera discută dacă patronii întreprinzători ca hăinarii, negustorii de încălțăminte, blănării etc., pot obține brevet după o practică de mai mulți ani în negustoria lor și se admite a li se elibera brevetul după ce vor fi supuși unui examen. Se mai admite ca toate corporelațiunile să fie obligate a percepe cotizațiile membrilor morari cari nu și-au retras brevetul. Membrii camerei se mai ocupă apoi cu modul de percepere al cotizațiilor în restanță după care ședința se ridică. € aaiEivit caf la Isachistia Episcopului de Roman Sf. Sinod a publicat era următorul comunicat în „Monitorul Oficial“ : Cu privire la incidentul provocat de I’. S. Episcop al Romanului în ședința Sf. Sinod dela 12 Octombre a. c., se aduce la cunoștința pioșilor creștini ortodoxi că Sf. Sinod, față de acest regretabil incident, a considerat ieșirea P. S. Episcop a Romanului nepotrivită față de sfințenia locașului Sf. Sinod, unde a citit memoriul său și unde nu se discută lagile Statului,ci numai afaceri curat bisericești. P. S. Episcop al Romanului ar fi fost consecvent dacă consigiua să facă opoziția legii sinodale pe căi legale și tot în Corpurile legiuitoare, cari au menirea de a legifera, de aceea Sf. Sinod a și trecut cu unanimitatea voturilor la ordinea zilei, asupra acestui incident. Iar cât privește anatema pronunțată de P. S. Sa prin acelaș memoriu asupra legii sinodale și a celor ce au votat-o și vor adera la ea. Sf. Sinod a socotit-o ca neavenită și fără nicun efect, căci un Episcop nu poate pronunța anatemă decât în eparhia sa, iar nu contra unui întreg Sinod. în frunte cu președintele său I. P. S. Mitropolit T’rimat Athanasie care a invocat asupra Episcopului de Roman harul Sfântului Duh când l-a sfințit Arhiereul în Mitropolia din București, împreună cu răposatul întru fericire Mitropolitul Iosif Gheorghian și cu P. S. Episcop al Argeșului, căci în tâlcuirea, de la canon . Apostolic se citește: „Dacă Soborul nu pune în lucrare caterisirea preoților,ori afurisirea, ori anatematizarea mirenilor, preoții aceștia nici, caterisiiî nu sunt cu lucrul, precum nici mirenii nu sunt afurisiți nici anatematizați de fapt“, prin urmare anatema pronunțiată de P. S. Episcop Gherasim al Romanului nu leagă pe nimeni, întrucât Biserica Autocefală Română și ortodoxia ei culminează în totalitatea membrilor Sf.Sinod, iar nu in părerea exagerată a unui singuratic Episcop al ei. Drept care, pentru liniștea sufletească a pioșilor creștini ortodoxi din păzitul de Dumnezeu Regal al României, Sf. Sinod, potrivit hotărârilor luate cu unanimitatea voturilor, față de acest regretabil incident, a decis în ședința din 21 octombre a: e„ I se da de catfe Murgul .său acest comunicat, care se va publica în Monitorul Oficial, spre cunoștința generală. Foștii reangajați în armată aI CERSIOFELOR Mai mulți foști subofițeri reangajați în armată și scoși la pensie, ne-au rugat să Întrebăm ministerul de război cum rămâne cu aplicarea legei din 1906, care se dă dreptul la 1 hectare de pământ sau 2100 lei, plus 700 lei pentru facerea casei. Interesându-re de aproape de această cestitîne, nu s’a afirmat urmămătoarele : Toți acești reangajați nevoind a se duce în Dobrogea, și cum ministerul de domenii a făcut cunoscut celui de război că n’are pământuri nici în Muntenia nicî în Moldova, pentru a le da foștilor reangajați, după lege, intr’adevăr, ar urma să li se dea ei compensație câte 2100 lei, plus 700 lei pentru casă.’Ministerul de război făcând cunoscut celui de finanțe răspunsul ministerului de domenii, a cerut să se dea câte 2400 lei plus 700 lei pentru casă de fiecare fost reangajat. Ministerul de finanțe insă, la rândul său, a făcut cunoscut că neavând fonduri, nu are de unde să dea aceste sume. Deocamdată lucrurile sau ari-H. iî Marta luă loc între mama sa și logodnicul său. .. Renaud, zise dinsa, țî-am promis să’țî fac, o dare de seamă... și cu toate astea îmi e frică... nu știu ce mă oprește .. — Cum se poate ? Explică-te, scumpa mea Marta. — Nu mi-am arătat destulă încredere... — Când ? Cum ? Nu se poate... (Va urma). ♦ ?>nîî aixHinli. cavi faci*c<*!aniații sfin <*er schimbărî de »dresă, sunt rugați să bihc-Voiăscă a trimite in administrație tokleodîîiă și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea «la curs repede reelaniațiimitor și a nu se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua addresă.