Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)

1909-10-24 / nr. 292

Regele George al Greciei și soția sa, regina Olga Calendar pe anul 1009 Ortodox Vineri, 23 Octombrie.—Apostolul Ia­­cob, fratele Domnului... Catolic Vineri, 5 Noembrie.— Embria. București, 33 Octombrie. Jandarmeria rurală In cursul anului acestuia s’a vorbit foarte des prin ziare des­pre administrațiune în general și­ despre jandarmii rurali în deosebi (in­ ce privește pe a­­ceștia din urmă­, din cauza unor abuzuri și excese sfm­­rșite de unii dintre ei) —­ conda­mnân­­du-se însăși instituția jandar­­mariei rurale. Negreșit că critica a mers aci prea departe, trecând dincolo de scop. Ani de zile ne-am­ plâns cu toții de lipsa siguranței la sate ; reclamațiunile poporației rurale în privința aceasta nu aveau sfîrșit. Jandarmeria rurală a fost croiată ca să împlinească lipsa aceasta, ca să dea satelor mai multă siguranță. Foarte mult combătută la început, instituția a ajuns încetul cu încetul să fie îmbrățișată de toți, din cauza serviciilor netăgăduite ce a adus și aduce. Nu știm dacă s'au­ împuținat la sate delictele și crimele; numai o lucrare statistică ar putea să arate aceasta. Un lu­­cr­u e însă sigur, a scăzut nu­mărul crimelor și delictelor ai căror autori rămâneau înainte vreme nedescoperiți și nepe­depsiți. Rezultatul acesta e foarte ini­mi­curiilor, căci contribue fără îndoială la sporirea siguranței publice. E un Íran pentru oa­menii răi când știu că nu vor scăpa nepedepsiți pentru nele­giuirile lor. • ■Dar printre jandarmii rurali sunt și oameni abuzivi și bru­tali ? Nu încape îndoială. Cores­pondenții noștri din provincie ne-au­ comunicat la timp dife­rite cazuri și urmările­ lor, osîn­­direa jandarmilor vinovați. Este absolut necesar, în in­teresul chiar al instituțiunei, ca jandarmii rurali cari abu­zează de autoritatea lor să fie pedepsiți cu asprime ; căci alt­fel ei ar fi a­genți de dezordine, provocând la fapte rele și slă­bind încrederea poporului în autoritate. Nu e mai puțin adevărat că trebue să tindem a avea jan­darmi mai pregătiți pentru­ mi­siunea lor, având o oare­care cultură sufletească. Dacă nu ne înșelăm, pe lângă comandamentul jandarmeriei rurale funcționează o școală pregătitoare. Aci li s’ar putea arăta jandarmilor de ce mare însemnătate este ca ei să se mențină totdeauna în legalitate, chiar cu jertfa propriei lor per­soane, și câtă înrâurire bună ar putea exercita asupra popóra­­­țiunii rurale dacă și-ar supra­­veghia mereu purtarea; în a­­celași timp, să li se pună în vedere și pedepsele la care se expun făcând abuzuri și bru­talități. Ar mai treimi, să se îmbu­nătățească salariile jandarmi­lor rurali și sa se creeze un sistem de încurajări pentru acei tari se disting în îndeplinirea îndatorirea­lor. Incorporarea contingentului 1910 Incorporarea contingentului 1010 se va face după cum­ urmează : 1. Corpurile și serviciile vor în­corpora, pe ziua de 1 Noembrie 1909, în mod obligatoriu : a) Pe toți oamenii destinați prin ordinul No. 27 din 1900 pentru gră­niceri și jandarm­eria rurală ; b) Un număr de tineri egal cu */ai l/8 «fi l/1 din efectivul budgetar, după durata termenului de serviciu sub arme a fiecărui corp. 2. Inr nici un caz prin incorporă­rile de mai sus nu se va întrece e­­fectivul budgetar. Corpurile însă cu serviciul pe 3 ani pot, la nevoe, trimite în conce­diu, pentru creare de vacanțe, ma­ximum de 10—15 °­ C oamenii din con­tingentele cele mai vechi sub arme. 3. Corpurile și serviciile care după ce ar face incorporările de mai sus ar rămâne totuși sub efectivul bud­getar, vor chema oamenii necesari din­ contingentul 1910, spre a com­pleta­ acest efectiv. 1.. Oamenii destinați trupei cu schimbul a cavaleriei, se vor incor­pora pe ziua de 1 Noembre, iar che­marea lor pentru instrucție se va face în baza ordinelor speciale. 5. Tot pe ziua de 1 Noembrie se vor chema tinerii contigen­tului 1908 recrutați în absență și nesupuși, cari nu s'au incorporat încă. 0. Pentru completarea golurilor ce se ivesc mai târziu, corpurile și serviciile vor cere o rezervă de 10 la sută din efectivul normal al contigen­­tului ne­incorporat, care însă nu se va chema sub arme decât pe măsură ce vor fi vacanțe,, și aceasta până la 1 Ianuarie 1910, după care dată sunt absolut interzise orice incorporări, afară de cele prevăzute de art. 136 din­­ regulamentul legii de recrutare. 7. Vizitele medicale ale recruților, se vor face cu începere dela 11 Noembrie 1909, in acest scop medicii-sefi ai corpurilor de armată vor întocmi itinerarii, cari se vor face cunoscut corpurilor înainte de 1 Noembrie. 8. Corpurile și cercurile de recru­tare, vor­ înainta, pe, ziua de 1 De­cembrie a. c., direct stat-m­ajo­rului general o situație după­ modelele a­­lăturate, completate cu datele ne­cesare. . ’9. Corpurile vor face din vreme cunoscut bi­irourilor de recrutare și mobilizare numărul de oameni de cari au nevoe spre a nu da loc la chel­­tuieli de transport cu oamenii chemați mai mult. 10. Tinerii neîncorporați rămân la dispozițiunea ministerului pînă la noul ordine. DIN BALCANI TURCIA BUGETUL. — PRIVILEGIILE PATRIARHATULUI ECU­MENIC Constantinopol, 22. — Ziarele spun că bugetul exercițiului vii­tor prevede o importantă spo­rire pentru armată și marină. —• Un comunicat al patriar­hatului ecumenic zice că marele vizir a declarat, în cursul între­vedere­ avute cu patriarhul e­­cumenic, că Poarta recunoaște privilegiile patriarhatului în ceea ce privește școlile de pri­mul și al doilea grad precum și dreptul patriarhatului și mitro­­poliților de a interveni pe lângă Poartă în caz de eroare din par­tea autorităților. (A. R.) SERBIA DELAPIDĂRILE DIN AR­MATA Belgrad. 22. — Consiliul de miniștri s’a ocupat azi cu ches­tia delapidărilor de cari e acu­zat comandantul superior al artileriei, colonelul Vlahcu. S’au născut mari divergințe între miniștrii asupra măsuri­lor necesare de luat în actua­lele împrejurări. Probabil că această chestie va­ da naștere unei crize minis­teriale. Procesul colonelului Marian ZI XXX­IL Ședința se deschide la orele 8 și jumătate dimineața. Consiliul procedează la ascultarea martorilor. Primul martor a fost elevul guard de geniu care declară că a semnat ordine de plată pentru mai mulți an­treprenori între care și pentru antre­prenorul Osman. Toți aceștia nu știau carte. Știe că col. Marian tărăgăna plata ordonanțelor. N’a luat însă nici un bon de bani pentru col. Marian. Maiorul Vasilescu spune că fiind căpitan, era la serviciul de geniu. Știe că se făceau reduceri în devize iar sumele realizate ca economii se treceau la fondul reparațiilor generale. Mai declară că nu poate preciza dacă col­­ Marian și-a însușit vre-o sumă de bani. D. Carol Bleimayer declară că a lucrat la construirea taberei de la Da­­dilov și că i s-a plătit de două ori o sumă de 5000 lei, sumă pe care a res­tituit-o cu ocazia lich­idărei lucrării, luând în schimb o chitanță în regulă. Guardul de geniu cl. II Stătescu Vasile spune că fiind însărcinat să facă un bilanț asupra sumelor recla­mate de antreprenori după plecarea col. Marian de la serviciul de geniu, a constatat un deficit de aproape 23 mii lei, întrebat asupra furnizării de lem­năria de la Dadilov, declară că în­ adevăr conturile au fost încărcate. Antreprenorul Buscola Petre, spune că lucrează de aproape 20 ani la­ serviciul de geniu și că pe când col. Marian era șef al acestui servi­ciu, d-sa a dat conturi și pentru lu­crări executate de alți antreprenori, ln.ce privește conturile privitoare la lucrările executate de d-sa, spune că n’au fost încărcate și n’a primit decât valoarea lucrărilor executate. întrebat dacă a lucrat și pentru co­lonelul Marian, martorul spune că a lucrat. De asemenea declară că a luat a­­vansuri de­ la '­administratorul Zamfi­­rescu, pentru cari a plătit­ o mică dobândă. "Elevul guard de geniu Adam­escu Vasile, spune că în adevăr a fost tri­mis să cumpere șindrilă și că a în­cărcat 2 vagoane, cuprinzând fiecare vagon între 25—30 mii bucăți. Neagă că ar fi primit plocoane de la antreprenorul Teodoriadis pentru col. Marian. Știe că s’au făcut lucrări suplimen­tare la magaziile depozitului geniu­lui. Al­ătându-i-se semnătura antrepre­norului Osman, pusă pe niște conturi spune că nu poate preciza dacă e a lui. Instrucția pretinde că semnăturile sunt falsificate și că lucrările referi­toare la acele conturi nu s’au execu­tat. D.­­Dumitru Fr. Tudorache de­clară că a furnizat cărămidă în mai multe rânduri pentru serviciul de geniu. își amintește că în una din zile a venit la d-sa un sergent major și i-a prezen­tat să semneze o foaie de plată care ar reprezenta plata transportului că­­rămidei de Sa gara Mogoșoaia până la depozitul de munițiuni de la Co­­troceni. A semnat acea foae fiind de bună credință. In urmă a aflat că în acea foae ,s-a trecut ca plată a transportului 8.214 lei, pe când în realitate n’ar fi putut costa de­cât cel mult vre-o 800—900 de lei. Neagă că colonelul Marian­­ i-ar fi propus să­ majoreze conturile; da alt­fel, spune martorul, nici nu ma’ar fi pretat la așa ceva. Ordinul de plată l’a primit de la Zamfirescu, văzut de colonelul Marian, și achitarea o primea de la casierul Gondeescu. După aceasta d. N­. Tudorache a­­rată întreaga cantitate de cărămidă furnizată de fabrica d-sale. P. Leibovic­i, antreprenor, declară că conturile le prezenta taxate de ad­ministrația financiară. Mai declară că a lucrat la școala de război și aceasta în contul­­ unui alt antreprenor,­­ care nu executase lucrarea, își amintește că a semnat niște conturi și facturi în alb fără să-și aducă aminte la ce erau referitoare. La orele 12 ședința se suspenda. Ședința de după amiaza Ședința se redeschide la orele 3,d. a. Se continuă cu ascultarea martor­­ilor . D. Nt.-col. Docan spune că, fiind a­­jutorul șefului serviciului de geniu d-sale i s’a încredințat numai partea tehnică. Nu știe dacă s’au făcut său nu «eregularități în executarea lu­crărilor. D. maior Mihail Ștefan declară că a făcut recepția materialului și­­ a lucrărilor executate și ca șef al lu­crărilor de la Dadilov spune că ma­­­terialul s’a întrebuințat întocmai după situa­ț­iune. Guardul de geniu Ghenădescu declară că toate ordonanțele de plată se achitau fără nici o șicană. S. Abrămoviev, spune că a furni­zat varul hidraulic pentru tabăra de la Dadilov și că a dat vre­o trei fac­hiri în alb administratorului Zimfi­­rescu, fără să fi furnizat materialul arătat în ele. D-na Tulia Osman spune că deși so­țul d-sale a lucrat mai mult timp la serviciul de geniu, dar din executarea acestor lucrări a câștigat foarte puțin. Mai spune că bărbatul său a lucrat mai multe mobile pentru col. Marian care nu i s’au plătit. N. Gailan declară că n’a primit banii pentru furniturile făcute servi­ciului de geniu. Declară că toate facturile aflate la dosar și ordinele de plată nu sunt semnate­ de ei. Dl Teodoriadis a revenit asupra de­­clarațiuniei făcută la instrucție că su­mele primite de el n’ar corespunde cu ordinele de plată. După ce se mai ascultă guardul de geniu Zah­arescu, ședința se ridică rămâind ca desbaterile să continue azi. IV. T. LEGEA REPAUSULUI DUMINICAL -Am, vorbit era ,de discursul,rostit de d. ministru. Al. Djuvara, cu pri­lejul deschiderea consiliului superior ai comerțului. I­. ministru al indus­triei și comerțului spunea că printre proiectele de legi, pe care le va su­pune acestui consiliu, este și acela care schimbă actuala lege a repausu­lui duminical. Legea în vigoare , prevede pe de o parte repausul numai pentru o jumă­tate de zi, iar pe de alta,—cum unor stabilimente comerciale și de indus­trie nu li se aplică această lege, este evident că lucrătorii care lucrează la asemenea stabilimente nu se bu­cură de nici un repaus. Mai mult încă, actuala lege­ devine iluzorie prin faptul că prevede sancțiuni ușor de eludat, sau foarte greu­ de aplicat. Așa, de exemplu, pentru pedepsirea celor cari calcă dispozițiile ei se cere ca contravenția lor să fie constatală printr’­un proces-verbal încheiat de un ..ofițer de poliție, față fiind douî comercianți cari să ateste contraven­­țiunea. înțelege ori­cine cât e de de­licată situația acestor douî comer­­­cianți și ce greu îi va găsi ofițerul de ■poliție. . . . Noul proiect privitor, la modificarea actualei legi curmă neajunsurile legii de astăzi, rezolvând astfel o chestiune care a pasionat atât de mult spiritele la noi, în ultimul timp. Din economia proiectului d-nului Djuvara rezultă un repaus săptămânal general Dumineca, iar repausul va fi ziua întreagă. Noul proiect prevede și el excepții pentru unele industrii, cum ar fi bună­oară : turnătoriile, sondele, sau acele industrii cari nu pot întrerupe lucrul, și pentru unele stabilimente comer­ciale, cum ar fi restaurantele, cofe­tăriile, farmaciile,­­cafenelele, etc., a căiăror scoatere de sub obligațiunea repausului săptămânal e determinată de interesul general. Aceste excepții­­ vor fi stabilite de:­­Consiliul superior al comerțului. Spre­ a se salva principiul repausului săp­tămânal, d. ministru al industriei și comerțului, s’a gândit să oblige pe patronii acestor stabilimente comer­ciale­­ și industriali să dea lucrătorilor câte o zi pe săptămână pentru repaus, fixându-se această zi pe bază de rul­ment, cum e și în legea franceză, cu alte cuvinte, dând într’o zi drumul unor lucrători în altă zi altora, și așa mai departe. Pentru ca legea­ să nu fie­ iluzorie, noul proect prevede ca contravențiile să poată fi constatate de nouile or­gane ale inspectorilor comerciali și prin delegație specială, emanând de la ministerul industriei și comerțului de către președinții și­ membrii Camerei de comerț.* Un regulament de administrație publică ar stabili modul de punere in evidență, pentru organele însăr­cinate cu supravegherea acestei legi, industriile și stabilimentele comerciale cari sunt menite să facă excepție de la aplicarea repausului săptămânal, și cari, după cum am spus mai sus, vor fi supuse principiului rulmentului. Cam aceasta e­ în trăsături generale economia­­ noului proect. Alături de punctele pe cari le-am enunțat, noul proect rezolvă și alte chestiuni în le­gătură cu repausul duminical, ches­tiuni de cari ne propunem să vorbim mai târziu. G. Metaxa­ Floru. ♦ Splendidul dorinilor de bronz, care va fi câștigat la tragerea premiilor noastre ce va avea loc Duminica 3­2 No­­embrie, este cumpărat de la cel mai bine asortat magazin în această branșă. ..Industria metalurgicii“ Marcii, b-d­ul Eli­­sabeta No. S. Clinicile noastră medicale Cuvântarea d-lui profesor dr. To­ma Ionescu, decanul facultății de me­dicină, ținută cu prilejul deschiderea cursurilor acestei facultăți, a stârnit o vie discuțiune. D. dr. Toma Io­­nescu a divedit insuficiența clinici­lor noastre medicale, contrar păreri­lor celor după cari clinicile noastre ar fi bine instalate și prevăzute cu un material didactic bogat. Gestiunea fiind la ordinea zilei, am crezut nemerit a întreba pe unul din­tre distinșii noștri profesori ai facul­tății de medicină care ne-a dat ur­mătoarele detalii : Clinicile noastre medicale sunt cu mult inferioare tu­turor clinicilor din străinătate. Fără a mai vorbi de țările mari apusene, Statul ungar a cheltuit de la 1870 pentru clădirea și instalarea clinici­lor medicale suma de 26.250.000 lei. In anul 1909 budgetul ungar a fost de 1.680.000 deosebit de salariile per­sonalului științific. La Viena guvernul austriac a chel­tuit 9 milioane pentru cele două cli­nici noi ale lui Schau­ta și Ros­tom. In Germania până și cele mai mici ducate au clinicile lor; la Rom­a, facultatea de medicină este înzestrată cu o prea frumoasă policlinică; la Paris, guvernul a votat o sumă de 70.000.000 lei pentru construirea și instalarea clinicelor. La noi nu există clinici medicale proprii pentru învățământul practic și el se face prin spitalele Eforiei , Filantropia și Colentina. Școalele de chirurgie nu au măcar aparatele de sterilizare moderne și nici cele nece­sare­ investigațiunilor bacteriologice. Ministerul instrucțiunei d­eftnește cu cele 12 clinice de pe lângă facul­tatea de medicină din București o sumă anuală de 150 mii lei, sumă in care intră salariile personalului și doar 7000 lei pentru materialul de laboratorul. Ar fi de prisos să intrăm în detalii spre a dovedi starea în care se gă­sesc clinicile noastre; este destul să amintesc că chiar ministerul de in­strucție a recunoscut insuficiența lor. In cartoanele ministerului se gă­sesc planuri pentru clădirea unei cli­nice medicale moderne ; venind insă criza financiară, executarea proce­­tului s’a amânat. Însuși d. Spiru Ilaret prevăzuse în budgetul a­­cesui­ an o sumă de 800 mii de lei pentru înzestrarea tuturor laboratoa­relor de pe lângă universitățile din București și Iad cu cele necesare ; com­isiunea budgetary însă a supri­mat această sumă. Să sperăm ca a­­nul acesta d. ministru Iloret care a făcut atâta pentru învățământ, va a­­coperi și această lacună din învăță­mântul nostru științific. ________ iv. r. D. ANARHIA *1 GRECIA — Serviciul nostru, telegrafic — LIGA MILITARĂ OFERĂ DU­CELUI ABRUZZILOR TRONUL Turin. 22.—„Stampa“ află din Atena că în toate țara se fac mari agitații în favoarea procla­mării ducelui Abruzzilor ca rege al Greciei. Se afirmă că liga militară ar fi oferit în mod oficial ducelui Abruzzilor tronul Greciei. PRINDEREA LUI TYPALDOS Atena. 22. — Noaptea tre­cuta Typaldos și un alt locotenent de marina­rii la 64 prinși in satul­­ Anii «lela marginea Capitalei. 1 t erau îmbrăcați ca lu­crători. Toți ofițerii răzvrătiți se află acuma în mâinele autorită­ților. ÎNTINSĂ CONSPIRAȚIE CON­TRA LIGEI MILITARE Atena. 22.— Numeroase tru­pe din provincie au­ fost aduse în Capitală. Toate edificiile pu­blice simt păzite de armată. ■S'au­ constituit gărzi civice pentru apărarea magazinelor și a proprietăților particulare. Nimeni nu­­ f­ie ce se va întâm­pla. Se vorbește de o întinsă conspirație din care ar face parte deputați, miniștri și zia­riști, un scop de a nimici liga militară. Deputatul Alexandros, primind scrisori de amenințare din partea ligei, a fugit în stră­inătate. Acelaș lucru s-a întâm­plat cu directorul ziarului ,,A­­kropolis”. Cooperatva sătești S’au constituit următoarele bănci populare, obștii de arendare și coope­rative sătești : Banca populară, «Sf. Petru și Pavel» din comuna Purcareni, jud. Muscel; obștin­e­ pentru arendare, de părin­ii : „Brădești“, jud. Dolj; „Vela“ din com. Vela, jud. Dolj ; „Tramșani- Câlărași-“ din com. Tonea, județul Ialomița. Magazine de consum : „Unirea“­ din com­. Produleșiî, jud. Dâmbovița; „Viitorul“ din com. Stoina, județul Dolj; „Progresul“ din com­­­ Meri­­­șani, jud. Teleorman ; „Măldărășiî“ din com. Măldărășiî, jud. Vâlcea;" L­ăptăria cooperativă ,.,P.n­eu a­r.’i'î­ Burchi“ din comuna cu acelaș nume, jud. Prahova. „UNIVERSUL” în provin«­ ­Prin poștă de la coresp CORABIA. — Sinucidere miste­rioasă.—In noaptea de 17 spre 18 c. și-a curmat firul vieței d-na Fany Horovatovicî, soția .deced. Iosif Horovatovicî, fost adminis­trator al moșiei Rusăneștii-de-jos, proprietatea d-lui G. G. Vorvo­­reanu. T-JIU.— Sinucidere.—Pictorul de biserici Gr. Popp, din acest oraș, angajând mai multe lucrări de la cari a luat bani și neputându-se ține de angajament fiindcă îi chel­­tuise, s’a dus era după masă pe digul râului Jiu, unde s’a sinucis, trăgându-șî un glonț de revolver în inimă. Moartea i-a fost fulge­rătoare. DOROHOL—Afacerea Miclescu. Tribunalul a admis contestația Băncei Agricole din Capitală, or­donând ridicarea sechestrului a­­plicat­e către Froim Fischer pe mo­șia Damn­eni, averea d-lui V. V. Miclescu. TÂRGOVIȘTE.— De la Curtea cu jurați.—Ultima­ zi.—Astăzi,­s’a judecat ultimul proces din această sesiune, care a și fost închisă. Procesul a fost al lui Radu Ion Puiu din Gh­eboaia, acuzat că în seara de 12 August, a­ omorât pe fratele său Grigore, împușcându-i din cauza deselor maltratări ce suferea de la el. Acuzatul a fost achitat. Notar agresiv. 1­:Albu Aremia, din Văcărești, a venit azi la spi­tal, având capul spart in regiu­nea parietală stângă. Victima a declarat că a fost lovită de nota­rul comunei, cu un lemn, pe când se găseau intro cârciumă din sat. Febră tifoidă.­­In oraș s-au ivit două cazuri noui de febră tifoidă. Amândouă bolnavii, unul soldatul Gavrilescu G., din reg. 22, deta­șat la divizie, cel­ salt lucrătorul Petre Dumitru Diaconu­, de la co­fetarul Tach­e Dumitrescu, din str. G. A. Rosetti, au fost internați în spital. nIPlinJP. — Consiliul de hi­giena s'a întrunit era sub proși- noștri particulari) denția d-lui N. Poenaru-Iatan, prefectul județului. D. dr. G. Procopiu, medicul spitalului, a emis părerea de a se interzice prezența muzicei la înmormântări, lux care e o sar­cină pentru populația săracă, ce dorește să fie in curent cu moda și în această privință. Propune ca primăria să apli­ce o taxă mare, ceea ce pe mulți i-ar face să renunțe la muzică. Consiliul decide a se cere a­­vizul d-lui primar al orașului. D. dr. Procopiu mai cere ca personelor cari au cazuri de hol­ molipsitoare în familie să li se interzică intrarea în loca­luri publice. D. dr. Mironescu, în aceeași chestie, zice că scarlatina a re­apărut în oraș prin legăturile și contactul ce orășenii au zil­nic cu satele contaminate. Gă­sește că izolarea la spital a fost bine făcută, însă poliția în tim­pul din urm­ă a refuzat concur­sul trebuincios. D. dr. Procopiu propune să se interzică intrarea persoanelor străini în casele molipsite. D. dr. Mironescu este pentru izolarea la spital in cazurile un­de aceasta nu se poate face la domiciliu. Consiliul roagă pe d. prefect să intervină a se da un concurs mai eficace medicilor de către poliție, iar în privința izolase­ să se dea toată libertatea de apreciere medicilor comunali. Prefectul ia notă și promite tot ajutorul. Febra tifoidă.­­ Direcțiunea generală a serviciului sanitar a înființat o infirmerie la Gău­­jani unde sunt 7 cazuri de fe­bră tifoidă. Plecarea regimentului 18 de artilerie.­­ Sâmbătă, 21 cor., cele două baterii din reg. 18 ar­tilerie, de sub comanda d-lui colonel Găiseanu,­ care luase garnizoana în localitate, vor pleca definitiv din oraș înapo­­indu-se în tabăra Mihai-Bravul (Dadilov). Chestia readucerea regimen­tului 10 de roșiori revine iarăși pe tapet. Tramele comunale Am publicat la timp știrea că între direcțiunea tramvaelor comunale și vechile societățiî dji tramvae din Capi­tală se vor relua în curând tratativele ,pentru cumpărarea întregei exploa­tări a vechilor societăți. Ele s’au reînceput negocierile între d-nii ingineri Bădescu, directorul so­­cietăței­ tramvaelor comunale, și d. inginer ț­udișteanu, membru în con­siliul de administrație al vechilor so­cietăți. Ambii ingineri au depline pu­teri de a hula în numele societăților ce reprezintă, iar eiî s’au comunicat devizele și Înlănțuie societăților, pe baza cărora se vor urma negocie­rile.* * * Direcțiunea tramvaelor comunale .și-a întocmit pe deplin cablul de sar­cini privitor la construcția nouilor linii de tramvai. El va fi supus spre aprobare consiliului de administrație al societăței, care se va întruni la începutul lunei Noembrie. Erî s-a ținut licitație publică pen­tru darea în construcție a uzinei cen­trale electrice destinată a furniza cu­rentul electric necesar tracțiunei tram­vaelor și iluminatului. Devizul se ri­dică la suma de 1.800.000 lei. ____________________IV IV. IV. Sinu­ciderea unui prof. bulgar în București Era dimineață s’a răspândit vestea unei sinucideri curioase petrecute la hotel de France. Faptele sunt urmă­toarele : Alastă seară a sosit în Capitală tâ­nărul Nicolae Peerneacoff, profesor de limba franceză la liceul de fete din Rusciuk. El a descins la hotel de France, închiriând camera No. 22. Nimic din atitudinea tânărului bul­gar n’a trădat cea mai mică bănuială, și surprinderea a fost azi dimineață mare, la descoperirea cadavrului ne­norocitului Peeineacoff. El își tră­sese un glonte de revolver în inimă. O verighetă a sinucisului și o mică scrisoare lăsau să se înțeleagă tainele acestei curioase sinucideri. Scrisoarea redactată în­ limba franceză, are ur­mătorul cuprins: «Mă numesc Nicolae Peerneacoff, profesor la liceul de fete din Rusciuc. Mă sinucid din motive de dragoste. Rog autoritățile să nu facă cercetări asupra morței mele și a nu-mi tran­sporta corpul in Bulgaria.“­­ Verigheta poartă data logodnei, ziua de 9 Octombrie 1909. La Peeineacoff s'a mai găsit peste 100­ lei în aur, sumă pe­ care auto­ritățile p..Vor trimite mamei sale la Sofia; d’asemenea s’a­ găsit­ un abo­nament­ la căile ferate bulgare. S’a dispus anchetarea cazului și trans­portarea cadavrului la morgă. ‘ O SCRISOARE­ A «MNui GENERAL, STOICA D. general Stoica ne roagă să pu­blicăm următoarea scrisoare adresată Episcopului de Roman : Urziceni, 21 Oct. 1909. Prea Sfinte Părinte, Aici la..țară, am insițc­ii mare aijb­- Ti­i­re atât cele petrec­u­­tem sânul Sfân­tului Sinod, cum si cele scrise de că­tre presa opoziției, care în loc să caute să tempereze acest incident, în scopuri politice numai, răscolește lo­cul spre a face mai acută această mult regretabilă chestie; ca bun Ro­mân și bun creștin ortodox, bine­voiți, vă rog. P. Sfinte Părinte, a’raî da voo să vă arăt și eu­ părerea mea, privitor la procedarea P. Sfin­ției Voastre. Oare. n’ar fi fost mai patriotic și mai bine ca P. S. Voastră să fi așteptat ca legea actuală a Sf. Sinod să fie aplicată și dacă­­ găseați lacune să se fi semnalat d-luî. ministru, prin organul Sf. Sinod ? Eu crez că da și P. S. Voastră pe lângă marea pietate ce aveți, ați fi dovedit că sunteți și un mare patriot, cum erau­­ marii noștri ierarhi din ve­chime. Căci P. S. Părinte,—Pa­tria înainte de toate­­ fără­­ linia nu ar exista credincioși și prin ur­mare nici biserică ! In secolul lu­­minei în care trăim, toate instituțiile omenești au propășit, biserica încă trebui să pășească pe calea progre­sului, contrariu va fi părăsită cu totul de credincioșii cari fiind luminați nu pot trăi în obscurantism și Sf. Sinod așa cum era alcătuit prin ve­chea lege păcătuia prin aceasta, căci clerul de mir, singurul care este în contact zilnic cu poporul, nu avea nici un reprezentant în sânul sfin, ceea ce era o mare nedreptate , de aceea P. Sf. Părinte, cu cred că în inte­resul Patriei și pentru prestigiul Sfin­tor noastre biserici, ar fi folositor ca P. Sf. Voastră, urmărind pre­ceptele Aceluia care s’a dat vioriei pentru omenire, să vă jerfiți amo­rul propriu, și să reveniți la gânduri mai bune și Patria și Sf. Biserică vă vor fi recunoscătoare. Al Prea Sfinției Voastre fiu sufle­tesc General Ștefan Stoica. m­m &mmm dotării VA­ROM 4 AT­A — Pe ziua de 21 Octombrie — Dunărea crește la Calafat, Bechet și T.­Măgurele ; în celelalte porturi scade. Apele au următoarele cote în centi­metri în raport cu etiagiul : Turnu-Severin 1,32 ; Calafat —­ Bechet 1,08; Turnu-Măgurele 1,00; Giu­rgiu 1.17; Oltenița 1.05; Călărași 7; Cernavoda 1,15; Gura-Jji­­ o­­d­­iței 1.30 ; Galați 1,25 ; Tulcea 70. unși mami PAP,TE - A PATRA' VIN­ Căsătoria fetei Jeremia — La­să-mă pe mine să mă­ gândesc și am să-ți spun... — Bine, te aștept. A doua zi dânsa îi zise­­ — Am găsit. Și­­ murmuri! la ureche câte­va cuvinte ca și cum s’ar fi te­mpt, să n’o­ audă pereții. ]$ți foarte încântat, o ridică în brațe și o sărută pe amândoi obrajii. Numai tu poți să aî așa idei! îi zise dânsul. Acum pu­­tem să dormim în pace, căci nimănui n’o să-i vie în gând să caute scrisorile acolo unde le-ai Ast­fel trecură mai mulți­ ani. Curând dânșii se lăsară de bin­ce muncă și de oar­e­ce le trebuia de cheltuială, se adre­­anră d­‘ noul cereri Henrietei. Dânșii nu voiau să dea din­­tr’o dată toată corespondența Henrietei, ci luaț­ din ea câte o scrisoare și o vindeau femeei vinovate. Insă pachetul se micșora și d­â­n­ș­i­i prevedeau momentul când ar fi trebuit să dea și pe cea­ din urmă. Și atunci ar fi rămas într’o sărăcie neagră, căci lenea, lu­fi­ndu-le obicînuința muncei, le dăduse multe vicii, își ziseră că fuseseră ușura­­teci în socoteli și că în loc să’șî împrăștie comoara în cereri mici, ar fi fost mai bine să ceară dintr’o dată, pentru toate scri­sorile, o sumă mare din al cărei venit să poată trăi. Și ast­fel se h­otărăsc Jeremit să facă pe lângă Henrieta încer­carea știută. Henrieta devine iar puternică Jodvy-Th­irot se instalase la Bois-Mures după ce primise ra­portul agentului. El se dusese acolo nu numai ca să-și repare sănătatea sdrun­­cinată de atâtea catastrofe dar și ca să fie mai aproape de soții Jeremit. De la Bois-Mures avea să-i poată supraveghea mai d’aproa­­pe, căci problema ce'și propu­sese acum era de a intra în po­sesiunea scrisorilor Henrietei către Renaud Baigi­e. Henrieta nu avea nici o bă­nuială asupra dramei ce se des­fășura lângă dânsa. Marta, înotând în fericire, nu voi să­ întârzie câtuși de puțin de a anunța pe Jodry­ Thurez­, des­pre hotărirea luată de Renaud. Găsim pe bătrânul avocat pre­mii blându-se încet prin grădină rezimându-se în baston și oprin­­du-se la fie­ce bancă­, la fie­ce scaun peste care dădea. Se schimbase foarte mult de la ultima lui întâlnire cu tină­­ra fată așa că aceasta d’abia o recunoscu. — Ei bine, copila mea, unde am ajuns cu cercetările ? ,Făcut-am vr'o ispravă? — O ! nu mai fac acum nici o cercetare și nu’mi mai pasă care o fi adevărul. — Dar ce s’a întâmplat ca să’ți schimbi gândurile? — S’a întâmplat că o să mă mărit în curând. — Te măriți ?­­— De­sigur, Dinsul o privi lung ca și cum voia să’î mai facă o întrebare și nu indrăznia. — Da,, mă mărit cu Renaud... Prin urmare nu mai vreau să știu nimic din ceea ce s’a petre­­­cut , odinioară, căci orî­ce aș afla n’ar putea să’m­î sporească convingerea despre nevinovăția lui Renaud. Și de aceea am ve­nit la d-ta mai întâi ca să’țî dau vestea asta, care cred să’țî facă plăcere de vreme ce te interesezi de mine... — De­sigur, zise 'dinsul cu gândurile în altă parte.... — Și apoi să te rog a nu te mai ocupa de nici o anchetă, mulțumindu-ți pentru ajutorul ce bine-voise și să’mî promiți. — Se va face voința d-tale, copila mea. Apoi, după o scurtă tăcere, Jodry­ Thuret adaogă : — Ai avut de sigur cu Re­naud o explicație definitivă ? — Ei­ n’am avut cu el nici o explicație.­ Numai mama a vor­­­bit cu dânsul și nu știu ce i-o fi vorbit ca să’l facă să’șî schimbe părerea. Nici nu vreai­ s’o în­treb. Pentru mine e d’ajuns că Renaud nu mai refuză d’a se însura cu mine. Și după un moment, rosti a­­ceastă frază filosofică : — Viața se va însărcina să aranjeze restul. Insă bătrânul își urmăria gândul. •— A recunoscut cel puțin că spusese minciuni deunăzi când a susținut c­ă el era adevăratul ucigaș, pentru a te îndupleca să părăsești ancheta? — Mai avea oare trebuință să recunoască aceasta? — Și că iarăși a mințit când a spus că iubește încă pe acea femee care a jucat un rol atât de nefast in viața lui ? — Nu mă iubește dânsul care? zise dânsa cu un orgoliu naiv. Nu știu eu că n’a putut nici o dată să iubească pe acea femee așa cum mă iubește pe mine ? — Poate că ți-a făcut vre-o destăinuire care toate îndoelite... — Ce-ar fi putut să-m­i spună? — Poate numele ucigașului lui Villedieu ? — Nu, teu mi-a spus asta, zise dânsa, surprinsă și­ îngrijorată.­­ — Ah.! mă mir de atâta tăi­nuire, din parte-i. . — Eu cred că nu numele ucigașului. . — ii cunoaște. — De unde știi ? — Mi-a spus mie noaște. — Ți-a spus și numele ? — Nu, însă d-tale nu va rea să refuze a ți-i spune, vreme ce vă căsătoriți, nu mai poate să existe între d-voastră nici un secret, d­aci înainte. N­î­i mărturisesc, copila mea, că în calitatea mea de avocat și de avocat al lui Renaud în a­­ceastă afacere,curiozitatea mea e foarte mare. Dacă bătrânul ar fi ghicit ce teribile dureri ascundea destăi­nuirea de care vorbea, n’ar fi spus nimic Martei. Insă nu știa. Dînsul voia acum ceea ce voise și Marta : adevărul întreg. Hen­rieta fusese amestecată în acea­stă dramă, dar în ce măsură ? Marta se întoarse îngrijorată la Primerose. Promisese lui Renaud să-i dea seamă de tot ce vorbise cu advo­catul. Deci văzând pe Renaud vor­bind cu Jaquelina la umbra cas­tanilor, se duse la el. Renaud veni înaintea ei și-i a­­­pucă mâinile cu dragoste și te­mere. Dânsul observă îndată pe fi­gura deschisă a tinerei fete că dinsa era preocupată. — Ce se petrecuse? IX ți-a risipit cunoaște că-1 cu­pu-De Ședința Camerei de meserii Membrii Camerei de meserii s’au adunat erî după amiază, sub prezidenția d-lui T. Do­­brescu. După obișnuitele formalități, se intră în discuțiunea cest­iuni­lor la ordinea zilei. Camera aprobă cererea mese­riașilor din Slobozia și Urziceni de a se constitui în corporațiuni. Respinge demisitunea d-lui R­ă­ducan Georgescu din funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă corporațiunea mecanici­lor. Se admite mai multe apeluri ale meseriașilor cari fusese condamnați în mod ilegal de diferite corporații. Camera discută dacă patronii întreprinzători ca hăinarii, ne­gustorii de încălțăminte, blănă­rii etc., pot obține brevet după o practică de mai mulți ani în negustoria lor și se admite a li se elibera brevetul după ce vor fi supuși unui examen. Se mai admite ca toate corpo­­relațiunile să fie obligate a per­cepe cotizațiile membrilor­­ mo­rari cari nu și-au­ retras bre­vetul. Membrii camerei se mai ocupă apoi cu modul de percepere al cotizațiilor în restanță după care ședința se ridică. € aaiEivit caf la­ Isa­chistia Episcopului de Roman Sf­. Sinod a publicat era următorul comunicat în „Monitorul Oficial“ : Cu privire la incidentul­ provocat de I’. S. Episcop al Romanului în ședința Sf. Sinod dela 12 Octom­­bre a. c., se aduce la cunoștința pio­­șilor creștini ortodoxi­ că Sf. Sinod, față de acest regretabil incident, a considerat ieșirea P. S. Episcop a­ Romanului nepotrivită față de sfin­țenia locașului Sf. Sinod, unde a citit memoriul său și unde nu se discută la­gile Statului,ci numai afaceri curat bi­sericești. P. S. Episcop al Romanu­lui ar fi fost­ cons­ecvent dacă con­sigiua să facă­ opoziția legii sinodale pe căi legale și tot în Corpurile legiuitoare, cari au menirea de a legifera, de a­­ceea Sf. Sinod a și trecut cu unani­mitatea voturilor la ordinea zilei, a­­supra acestui incident. Iar cât privește anatema pronunțată de P. S. Sa prin acelaș memoriu a­­supra legii sinodale și a celor ce au votat-o și vor adera la ea. Sf. Sinod a socotit-o ca neavenită și fără nic­un efect, căci un Episcop nu poate pronunța anatemă decât în eparhia sa, iar nu contra unui întreg Si­nod. în frunte cu președintele său I. P. S. Mitropolit T’rimat Ath­anasie care a invocat asupra Episcopului de Roman harul Sfântului Duh când l-a sfințit Arhiereu­l în Mitropolia di­n­­ București, împreună cu răposatul întru fericire Mitropolitul Iosif Gheor­­ghian­ și cu P. S. Episcop al Arge­șului, căci în tâ­lcuirea, de la canon . Apostolic se citește: „Dacă Soborul nu pune în lu­crare caterisirea preoților,­ori afurisi­­rea, ori anatematizarea mirenilor, pre­oții aceștia nici, caterisiiî nu sunt cu lucrul, precum nici mirenii nu sunt afurisiți nici anatema­tiza­ți de fapt“, prin urmare anatema pronunțiată de P. S. Episcop Gherasim­ al Romanu­lui nu leagă pe nimeni, întrucât Bi­serica Autocefală Română și orto­doxia ei culminează în totalitatea membrilor Sf.­Sinod, iar nu in pă­rerea exagerată a unui singuratic E­­piscop al ei. Drept care, pentru liniștea sufle­tească a pioșilor creștini ortodoxi din păzitul de Dumnezeu Regal al Ro­mâniei, Sf. Sinod, potrivit hotărârilor luate cu unanimitatea voturilor, față de acest regretabil incident, a decis în ședința din 21 octombre a: e„ I se da de catfe Murgul .său acest co­municat, care se va publica în Mo­nitorul Oficial, spre cunoștința ge­nerală. Foștii reangajați în armată aI CERSIOFE­LOR Mai mulți foști sub­ofițeri reanga­jați în armată și scoși la pensie, ne-au­ rugat să Întrebăm ministerul de răz­boi cum rămâne cu aplicarea legei din 1906, care se dă dreptul la 1 hectare de pământ sau 2­100 lei, plus 700 lei pentru facerea casei. Interesându-r­e de aproape de a­­ceastă cestitîne, nu­ s’a afirmat urmă­­mătoarele : Toți acești reangajați nevoind a se duce în Dobrogea, și cum­ ministerul de domenii­ a făcut cunoscut celui de război că n’are pământuri nici în Muntenia nicî în­­ Moldova, pentru a le da foștilor reangajați, după­ lege, intr’adevăr, ar urma să li se dea ei compensație câte 2100 lei, plus 700 lei pentru casă.’­­­Ministerul­ de război făcând cu­noscut celui de finanțe răspunsul mi­nisterului de domenii, a cerut să se dea câte 2400 lei plus 700 lei pen­­tru casă de fie­care fost reangajat. Ministerul de finanțe insă, la rân­dul său­, a făcut cunoscut că neavând­ fonduri, nu are de unde să dea ace­s­te sume. Deocamdată lucrurile s­au ari-H. iî Marta luă­ loc între mama sa și logodnicul său. .­­. Renaud, zise dinsa, țî-am promis să’țî fac, o dare de sea­mă... și cu toate astea îmi e frică... nu știu ce mă oprește .. — Cum se poate ? Explică-te, scumpa mea Marta. — Nu mi-am arătat destulă în­credere... — Când ? Cum ? Nu se poate... (Va urma). ♦ ?>­nîî aixHinli. cavi fac­i*c<*!aniații sfin <*er sch­im­bărî de »d­resă­, sunt ru­gați să bihc-Voiăscă a trimite in administrație tokleod­îîiă și eticheta pe care este imprimată zil­­nic adresa, spre a se pu­tea «la curs repede reela­­niațiimitor și a nu se fa­ce întârzieri cu trimiterea ziarului la noua addresă.

Next