Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)

1909-10-14 / nr. 282

Gmfi&a teatrală t­eatrul Național.— „Revizo­rul“, comedie in 5 acte de Ni­colai Gogol, tradusă de d. N. Dunăreanu. Am văzut cu deosebită plăcere jucându-se aseară, la Teatrul Național, neîntrecutul cap de o­­­­peră al literaturei rusești care e „Revizorul“ lui Gogol și al cărui clasicism cadrează atât de bine cu menirea primei noastre scene. Nicolae Gogol este considerat, in literatura rusească, aceea care s’a afirmat atât de viguroa­să cu începutul veacului al XIX, ca creatorul romanului și come­diei naționale rusești. Cu „Ta­ras Bulba“, acel splendid poem al vieții vechilor cazaci și al ste­pei; cu „Sufletele moarte“, epo­peea aceea pitorească și bufonă care stă alături cu „Don Qui­chotte“ și cu „Gil Blas“ ; cu a­­ceastă sângeroasă și nemuritoa­re satiră a venalității funcționa­rilor ruși de pe vremea țarului Nicolae I; cu acest „Revisor“, Gogol a îmbrățișat o întreagă e­­pocă a literaturii ruse și s-a ridi­cat la înălțimea de concepție a romancierilor, humoriștilor, sa­­tiriștilor, nu a­ veacului său, ci a­ tuturor veacurilor viitoare, dând operei sale înfățișarea neclintită a adevărurilor eterne, acelor adevăruri cari fac clasi­­cismul unei opere. , Revisorul“ lui Gogol este ope­ra clasică în care nu trăesc ca­ractere de om­ sau de mâine, ci caractere pururea de azi, nu sunt într’însa oamenii unei e­­poce ci oamenii tuturor veacuri­lor, aceia pe cari satira unui E­­sop, unui Moli­ere, unui Gogol, unui Caragiale al nostru, i-a fă­cut nemuritori. Și satira aceas­ta, ale cărei mușcături fac să țâșnească sângele regenerator, reînviețuitor, poate fi un cap de operă al literaturii rusești, ea își întinde însă binefăcătoarea tendință asupra tuturor literatu­­r­­­ilor, asupra tuturor caractere­­lor și oamenilor din toate timpu­rile și numai astfel se și explică de ce reprezintația de aseară a „Revisorului” a fost primită cu atâta plăcere, de ce Teatrul Na­țional își poate face o laudă din a ne fi dat această reprezintație. Comedia lui Gogol a mai fost jucată la Teatrul Național, în­­tr’o localizare a d-lui Petre Gră­­dișteanu, „Revizorele general”, acum vre-o 20 ani. In nemuritoarea lui comedie, Gogol pune în scenă pe un tânăr funcționar care, călătorind pen­tru plăcerea lui, e luat într’un orășel rusesc drept revizor, drept un inspector de Stat și vede defilând pe dinainte’­ o în­treagă serie de funcționari, cari întrebuințează toate mijloacele ca să’l conrupă, spre a’l face să închidă ochii asupra „mici­lor păcate“ ce fiecare are pe con­știință. Presupusul revizor pro­fită de norocul ce dă peste dân­sul, pune cu susul în jos tot o­­rășelul, zăpăcește toată tihnita domnie a bacșișului, pentru ca să lase în urma lui furia unei păcăleli clasice din care au a­trage învățăminte toate perso­­nagiile piesei, toți ascultătorii piesei de ori­unde și de ori și când. Aproape întreaga trupă de co­medie a Teatrului Național— prețioasa trupă de comedie—a contribuit a da operei lui Gogol un succes desăvârșit. D-nii Li­­ciu și Brezeanu au făcut creații­­ minunate, în rolurile pseudo-re­­­vizorului și primarului păcălit, creații la înălțimea concepției tipurilor lui Gogol. Tot ansam­blul, în care s’au­ remarcat d-na Ciucurescu și d-nii Niculescu, Achile, Mih­alescu, Reb­ot, Duțu­­lescu și mai toți ceilalți, a fost de asemenea plin de vervă. De toată lauda a fost și mon­tarea comediei. Regretăm că, din­ cauza aces­tei prime reprezentații, n’am putut vedea aseară la Teatrul Liric, comedia confratelui nos­tru d. Emil Nicolau „Urmările“, pe care a jucat-o Compania dra­matică Davila“. O vom vedea în astă seară. A. A. D. linie informațiini­d MARTI­R I. Cernescu, din Roșu (Ilfov), in urma unei certe avute cu chi­riașul său Dulamă, a tras asupra acestuia un foc de revolver, fara să-l nimerească. ♦ D. Niculescu-Telega, șeful serviciului învățâm­întului pro­fesional, a plecat azi dimineață la Târgoviște spre a inspecta școala de sericicultură din loca­litate și a lua măsuri pentru în­chirierea unui nou local de școală. « D-nii Marin Niculau, Em. Vasilescu și D. Adam, perceptori fiscali, au fost destituiți din func­țiunile ce ocupau. D-nii Apostol Dascălu, V. Po­­pescu, T. G. Angheluță, Th. Bră­­­­tianu, Nicolae Marcu, Georgescu V­­ Gonst., C. Letea, Paraschiv Du­­mitrescu și N. Oncescu, au fost numiți perceptori fiscali. * D. dr. Mihail Colin, cunos­cutul mamoș și chirurg din Capi­tală, în­orcându-se din străină­tate, și- a reluat consultațiunile (Strada Minerve­i 9 bis). Ministerul de finanțe a pus in disponibilitate pe d. I. Dum­i­­triu, agent pe lângă fabricile su­puse controlului acestui minister. 4- D. N. N. Săveanu, secreta­rul general al ministerului de in­terne, va sosi azi in Capitală. ❖ D. Roland B. Harvey a fost numit consul general al­­ Statelor Unite în București. ❖ Ministerul instrucțiunei pu­­blice a trimis d-lor directori ai școalelor normale de învățători și revizoratelor școlare cl. Í o cir­culară prin care se pune in vedere că ministerul de război a dispus ce la concentrările și manevrele de toamnă din acest an să nu se cheme de loc ofițerii de rezervă din nici o armă în serviciu , să se cheme numai contingentul de concediați, adică contingentul 1907, la trupele cu serviciul de 2 ani și contingentul 1906 la cere cu serviciul de 3 ani, pentru 10 zile. Delegații bulgari veniți in țară pentru delimitarea talvegu­­lui Dunărei, vor pleca din Bucu­rești azi dună arhiazî pentru a se­­ Înapoia în Bulgaria. V ♦ Prima ședință a comisiunei mixte româno-bulgare pentru con­struirea unui pod peste Dunăre se va ține eazî dimineață la minis­terul de externe. Delegații români sunt după cum am spus d-nii Anghel Saligny, general Crăiniceanu și Cotescu." INTA.MPLAHI DCVg CAPITAKA O copilă Împușcată la o nintă După cum se știe, la ori­ce nuntă se obișnuește să se tragă focuri de revolver. Eri noapte o fată anume Ecaterina Ispa­­siu, de 14 ani, din fundătura 10 Maiü, aflându-se la o nuntă din str. Țepeș-Vodă, a fost îm­pușcată în piciorul stâng de un individ, care a dispărut. Victima a fost dusă la spital. Circumscripția 28 a deschis o anchetă. Incercare de sinucidere Servitorul Mihail Pulbere de la spitalul Brâncovenesc, fă­când- ori noapte chef i-a venit spre ziua în gând ca să se si­nucidă. El a pornit spre gara Filaret și eșirid pe linia care duce la Giurgiu s-a culcat pe șine, în dreptul depozitului de lemne Hagianoff. Un sergent de stradă care trecea din întâmplare pe acolo, dând peste bețiv, l-a ridicat în brațe și l-a dus la circumscrip­ția 22. Un comisar de la siguranță ata­cat de un hoț Comisarul Ștefan­­ Vrânceanu de la siguranța Capitalei ducân­­du-se­ ori să aresteze un hoț în strada Păunilor, a fost victima unui atentat. Hoțul, un anume Ștefan Rusu care era adăpostit în casă, la intrarea comisarului a stins lampa și a sărit asupra lui încercând să-l sugrume. Comisarul a reușit să scape din mâna hoțului pe care apoi l-a arestat și l-a dus la poliție. Ștefan Rusu era un cunoscut hoț de pasări. Accidentul din sos. Colentina Cotigarul Amzinică Tudor, din serviciul Primăriei Capita­lei, domiciliat în calea Călăra­șilor No. 250, pe când trecea cu căruța pe șoseaua Colentina, în dreptul fabricei Tonala, s’a speriat calul de la cotigă și luând goana a răsturnat căruța. Căruțașul fiind lovit grav în cap de capacul cotigei, a fost transportat cu ambulanța sec. de salvare la spitalul Colentina. Diverse .Tipograful Alexandru Mi­hail din str.­Gramont No. 35, s’a prezentat eri la sediul societă­­ței de salvare având mâna dreaptă strivită de o mașină. Internul societăței i-a dat aju­toarele necesare. Intruniri-Conferințe — „Asociația generală a agenților comerciali din România“ va­­ine a­­dunarea generală extraordinară Dumi­nică, 18 c., orele 2 și jum. d. a., în localul școalei „Ronetti Romani" din str. Antim No. 5. — Comitetul­ Cercului central co­mercial și industrial va ține ședință .Toi, 15 c. ora 3 d. a. la sediul san­ grădina Cișmigiu. síilism TELEGRAFIC si miimi «romi» Elevii eliminați reprimiți în liceu Botoșani. 12.— Ministerul instruc­țiunei a revocat azi pedepsele elevi­lor eliminati din liceul «Laurian». Faptul produce unanimă satisfacție. Părinții elevilor reprimiți vor aduce mulțumiri­­ colective ministerului in­strucțiune!, ziarelor și studenților universitari. întrunirea podgorenilor putnciii Focșani 12.— Eri d. a., la 3, s’a ținut In sula Regal o întrunire con­vocată de sec. centrală „Podgoreanul“ din Odobești. A prezidat d. N. Teodorescu-Odo­­beșteanu, care a arătat că intenția celor ce au convocat întrunirea nu este a face politică, ci ca să profite de prezența a 4 miniștri în acest o­­raș spre a i se prezenta și a le ară­ta do aleanțele podgorenilor din Putna, crud loviți în interesele lor de legea pentru monop. băuturilor spirtoase. Tot în acest sens mai­­ vorbesc d-nii deputați Graur și I. Rădulescu. Se aleg apoi următorii d-ni de­legați : Culiții. Antoniu-Odobești, loc.-col. Alfons Thorand, deputatul Graur, căp. P. Vansaanen și avocatul A. Zaha­­ria-Odobești, cari s’au prezentat seara d-lui prim-ministru Brătianu, expu­­nându-i cererile podgorenilor "din Putna. D. prim-ministru Brătianu a promis că va studia cestiunea și va aviza la măsurile de îndreptare ce va crede de cuviință. Deraiarea de pe linia Ploești- Slobozia Ploești. 12. — Un tren­ de lucru, format,­din mai multe vagoane, a de­­raiat eri. la orele 11, de pe linia Pitești-Slobozia, in dreptul satului Zăloaga. S’au sfărîmat complet 4 vagoane. Accidente de persoane n’avem de în­registrat. S’a deschis o anchetă spre a se sta­bili responsabilitatea. MM TARA Depou lesne de foc instalat cu ferestrae și topor mecanic, aproape Gara de Nord. Caută asociat un mare exploatator de păduri. Afa­cere sigură și de mare viitor. Adresați oferte Portarului Hotel Frascati. București. 4321 Groaznica sinuicidare de lângă gară Constanța. 12.—Azi dimineața a fost găsit pe linia principală cadavrul oribil mutilat al lui I. Stănescu, de 19 ani, fost asistent mecanic pe va­porul «Principesa Maria» și îndepăr­tat în ultimul timp. Stănescu pândind plecarea trenului de București astă-noapte, la ora 1 și asvârlindu-se înaintea lui, a fost tăiat la două. Cadavrul a fost dus la morgă. S-a găsit asupra sinucisului o scri­soare către Șerban Salom­ir, copist din gara de Nord din București prin care il roagă să anunțe pe mama sa cu precauțiune și cere ertare mamei sale arătând că și-a curmat viața din cauza mizeriei fiindcă fusese înde­părtat din slujbă. Galați. 12. — Azi dimineață, ofi­țerii marinei militare aflători în lo­calitate, împreună cu d. contra-ami­­ral Eustațiu, au­ vizitat crucișătorul turc „Peiki-Șefket“. Ud oui ucis de o locomotivă Ploești. 12.—Mașina soc. Româno­­americane, a călcat pe locuitorul Petre Anghelache din com­. Berceni, omo­­rându-l. Sosirea d-lui Brătianu. —Mă­suri contra tifosului.­­De la tribunal Brăila. 12. —Azi, la ora 1 jum.. a sosit un port venind din Galați pe Lordul iachtului regal Ștefan cel Mare de prim ministru I. Brătianu. D-sa a fost însoțit până aci de frun­tașii partidului liberal din Galați și și de generalul Vartiade. La debarcader a fost întâmpinat de autoritățile din oraș și partizani. După prezentări, s-a­­ urcat în va­gonul ministerial ce aștepta în fața agenției N. F. R. și care apoi cu o locomotivă a fost dus la gara de Sus, unde a fost atașat la trenul expres de 1.50 pentru București.­­ La 28 Sept. s’a făcut vânzarea depozitelor de cherestea a fraților Kirschen, adjudecându-se asupra d-lui Max. Frenkel Banca Generală și min. lucrărilor publice au cerut trib. să nu se omoloage această vânzare ca nefiind făcută în mod regulat. Trib., găsind întemeiate motivele invocate, a respins omologarea și a fixat un nou termen de vânzare pen­tru 17 %. Crimă.—împușcat. — Turbat. !•"<>«*. —Epidemic Târgoviște, Fl. — Locuitorul Ion Petre, din Cavafî, ducându- se aseară la consăteanul său Marin S. Ilie, acesta a luat din perete un revolver și a descărcat asupra lui 2 focuri,—prin ce îm­prejurare încă nu se știe. — A­­mândouă gloanțele au lovit pe Ion Petre, unul în piept, iar al­tul în partea inferioară a pân­­tecelui. Criminalul a fost arestat, iar victima a fost dusă la spitalul din Târgoviște. C. administrator de plasă a fost delegat cu facerea an­chetei. Victima care e în stare gravă, a declarat că criminalul a sărit la el cu intenția să-l omoare; motivele, acestei hotărîri, nu se cunoaște însă. — Pădurarul Matei Dușă, din com. Mircea­ Văcăreasca, prin­zând pe Ștefan Ionescu din Șo­­tânga, cu vitele în pădure, a tras asupra lui împușcându-l în piciorul stâng. — D. Petre, din Gheboaia, a fost adus la spital de 2 zile, pre­zentând simptome de turbare. — A ars, din neglijență, casa femeii Maria C. Zamfir, din Vă­­căreștii-de-Răstoacă. — In orașul nostru s’a decla­rat ari un caz de febră tifoidă. Bolnavul a fost internat în spi­tal. In județ sunt mai multe co­mune bântuite de tifos, dintre care cităm: Aninoasa, Glodeni, Doicești, Isvoarele și Tătăranî, toate în apropierea orașului. tot STRAXWATATE RĂZBOIUL DIN MAROC Paris, zi.— Din Madrid­ vine știrea ca acolo sosesc zilnic din Melilla foarte mulți soldați bol­navi. ■ Se va trimete zilele acestea un general renumit ca mare strateg pe câmpul de război spre a exa­mina situația. Se așteaptă în curând un nou atac riin­­nsrtpa cabilior. ANARCHIȘTI DESCARCĂ FO­CURI INTR’Q BISERICA Paris. 12.— In com­una Patin, la marginea Parisului, doi a­­nar­hiști au pătruns într’o bi­serică și au tras 4 focuri de re­volver asupra credincioșilor. Fiind arestați, au declarat că au­ vrut în acest mod să protes­teze contra executării lui Fer­rer. Vizită ULTIMA O­RA Serviciul nostru teleeretic ALTE TRUPE SPANIOLE PEN­TRU MELILLA Ceuta, 12.—Societatea germană de cabiograme alia că garnizoana din acest oraș care cuprinde 10 mii de oameni, a trimes la Me­lilla 6000 de soldați cu materialul de războiu (A. R.). HOLERA IN DANEMARCA Kopenhagen, 12.—Patru cazuri de holeră au fost constatate la Skirwitzel (A. R.). REZOLUȚIUNE ÎN FAVOAREA CONVENȚIEI AUSTRO­­ROMÂNE Viena, li (telegramă din Te­­plitz).—Adunarea industriașilor de azi a adoptat o rezoluțiunne, prin care se cere guvernului să grăbească ratificarea convenției comerciale cu România. Dacă aceasta va întârzia, a­­tunci se va interveni ca un de­putat să depuie iu­l Reichsrath o moțiune de urgență in acest sens. CONSILIUL COMUNAL DIN PARIS ȘI FEP­RER Paris. 12. — Consiliul municipal din Paris a respins, prin 40­­ de voturi contra,34, propunerea biu­­roului său­, să se dea numele de Ferrer unei strade din capitală. Președintele biuroului și­­ între­gul consiliu au demisionat. Prefectul districtului Senet (Pa­ris), ceruse consiliului ca să se inspire din declarațiunile minis­trului de externe ia­ Senat, in pri­vința lui Ferrer și să respingă propunerea făcuta. REGELE LA PORTUGALIEI LONDRA Londra. 12.—In ziua de 15 No­­embrie, aniversarea naștere! re­gelui Eduard, Don Manuel al Portugaliei va veni la Londra și va fi oaspetele Curții regale. ROMANII DIN FAGARAȘ CON­TRA PREFECTULUI Budapesta, 12 (telegr. din Fă­găraș).­­ Deputatul român Nicolae Șerban a adresat o scri­soare prefectului Josef Szell, prin care-1 face vinovat, că prin acțiunea sa a compromis pacea dintre români și nero­mânii din comitat. De aceea, nu se mai poate bucura de încrederea români­lor, ai căror reprezentanți din consiliul general vor demisio­na. iB Căutațirea raporturilor dintre Turcia și Hial§aria — Interview cu Nazim bay — Budapesta. 12.­„Pester Lloyd”, în numărul său­ de astăzi, pu­blică un interesant interview al corespondentului sau din Paris cu fruntașul tânăr­ turc Nazim bey, stabilit în capitala Franței. E vorba de o îngrijitoare înrău­tățire a relațiiilor dintre Tur­cia și Bulgaria. GUVERNUL BULGAR ORGA­NIZEAZĂ BANDE IN MACE­DONI­A — O parte din țăranii din Ma­cedonia, spune personajul turc, e și astăzi sub înrâurirea agita- Miercuri 14 Octombrie 1909 Teatrul Pathé „t Lrp continuă cu succes reprezentațiile în marea sală a hotelului de Franța. Din noul program de remarcat : O vânătoare de Pantere, îmblânzirea cailor in America de Nord; Voința femeei și alte multe vederi după na­tură, fotografiate direct în culori. Program schimbat de două ori pe săp­tămână. In curând , Staffollctto­ i­mmmmmmmmmmamimmumKMuamsmammmmmmmmmmmmmmmmmmmm lorilor trimiși, din Bulgaria, cari de câtva timp caută prin toate mijloacele să provoace tulbu­­rări în vilaetele creștine.—r — ,,Guvernul bulgar sprijină pe sub mână pe organizatorii ban­delor de comit­agii. ..E adevărat că Bulgaria ofi­cială a protestat printr’o notă de curățenia cugetului sau, dar se știe ce valoare pot avea asemenea note, când elocința faptelor nu poate fi tăgăduită. „Ziarul „Yeni Asser“ organul comitetului june-turc din Salo­nic, a dovedit cu documente, că mai multe bande au fost formate pe teritoriul Bulgariei, că șefii acestor cete sunt subvenționați de guvernul din Sofia, iar auto­ritățile bulgare înlesnesc ban­delor trecerea graniței pe terito­riul otoman. CE URMĂREȘTE BULGARIA ‘ „Noi cunoaștem motivele și scopul acestei acțiuni a Bulga­riei. „Prin aceea că s'a proclamat regal, dânsa mai mult a perdut de­cât­ a câștigat. „Atâta vreme cât depindea de Turcia numai nominal, Bulga­ria plătea ca taxă vamală nu­mai 2 la sută, astăzi, de când e neatârnată, plătește 11 la sută, iar mai târziu­, odată cu aplica­rea­ sporului de 3 la sută, va plă­ti li. „Guvernul bulgar își închipui că prin organizare acestor ban­de va crea dificultăți noului re­gim din Turcia și să silească astfel Poarta să-l facă conce­siuni. TURCIA AMENINȚA „Cei din Sofia—medee Nazim bey—se înșeală însă, dacă cred că noi nu avem energia necesară spre a o pune la sezon. „Dacă Bulgaria nu se astâm­pără, îi vom da și ei o „lecție di­plomatică“, la fel cu cea primită de Grecia. „Toate statele balcanice să-și bage odată mințile in cap și să nu mai privească imperiul oto­man ca o țară in care instigații de afară pot pescui in apă tur­­bune“. Stud­ențiÎromâgii din Cernăuți capătă satisfacție Cernăuți. 12.—O deputațiune de studenți români a fost primită azi dimineață la decanul facili­tatei de filosofie, care s-a decla­rat că, în budgetul pe 1010—■ 1911 al Universității, e prevă­zută suma necesară pentru în­ființarea unei catedre românești de istorie a românilor. Studenții au răspuns că iau act de această­ comunicare, dar asta nu-i împedecă să continua de a zădărnici cursul profesoru­lui Milcovici, de­oarece acestii îi jignise în smțimăntul lor națio­nal, spunând că nu se poate crea o catedră românească,­­ ne­­putăndu-se găsi un titular ro­mân destul de destoinic. Decanul le-a răspuns că­ el nu le va­ îngădui să se abată de la regulamentul de disciplină al U­­niversității și că, la nevoie, va lua măsuile dictate de împreju­rări.­­ La 4 d. a., urma să se țină cursul profesorului rutran. Toa­te asociațiunile studențești româ­nești și rutene se aflau, adunate în aulă. — — — — — .— Un român a luat cuvântul și a declarat, în numele coleglor săi, că aceștia vor veni regulat, tot semestrul, să impedice pe Milco­vici de ași face cursul. Profesorul a trimis atunci vor­bă printr’un servitor,, că nu va ține azi prelegere. Românii au­ cerut însă, ea în­suși Milcovici să vie să le-o a­­minte. Ruteanul s’a executat, a­­dăogând in­că că nu poate sus­penda cu desăvârșire cursul, de­cât în urma unei încheieri în a­­cest sens din partea senatului universitar saut a unui ordin al ministerului instrucțiunei publi­ce. Studenții români, în sunete de cântece naționale au­ părăsit uni­versitatea. la prevederea TARULUI CU REGELE ITALIEI O NOUA PARTIDA DE VANA­­TOARE Milano, 12 (telegr. din Rac­­conigi). — Azi dimineață, ța­rul, regele Victor Emanuel, ur­mați de suită, s’au dus să facă o nouă partidă de vânătoare. Atât de mare a fost plăcerea procurată tuturor de vânătoa­rea de ori, că au ținut cu di­nadinsul să mai facă una. ITALIA, TRIPLICEA ȘI ÎNȚE­LEGEREA CU RUSIA Petersburg. 12. — Ca comen­tarii­ la întrevederea de la Rac­­conigi, ziarul „Birsewia Wjedo­­mosti“ scrie: „Rusia nu dorește sfărâma­rea Triplei Alianțe. Termenul Tripliceî se sfârșește in 1912­. Italia va reînnoi pactul, dacă va socoti că e în interesul și spre binele ei. „Liberă pe acțiunile ei, Ita­lia s’a apropiat de Rusia, pen­tru că Rusia și Italia au­ inte­rese identice în Balcani; aprto­­pierea aceasta mai e dictata și de interese economice. „întrevederea de la Racconi­­gi are un caracter pacific. E o mângâiere, că, dacă la orizontul Răsăritului îndepărtat se arată nori, factori politici autorizați asigură pacea în Orientul euro­! ‘ INTERVIEW CU ISVOLSKI Paris. 12. — „Le Temps“ pu­blică un iterview al trimisului sau la Racconigi cu Isvolsky, în prezența ministrului de externe al Italiei. Isvolsky a declarat, că Rusia și Italia au interese comune, iar între cele două guverne există înțelegere în toate chestiunile internațonale. In primul loc se urmărește status-quo-ul în bal­cani și autonomia tuturor po­poarelor din Balcani, fără însă ca prin aceasta să se știrbească drepturile cui­va. Mai presus de toate ținta Ru­siei și Italiei e menținerea păcii. , — Isvolsky a vorbit apoi cu gazetarii italieni, cari l-au între­bat, dacă e adevărat că între I­­talia și Rusia a intervenit un pact secret. Ministrul rus a răspuns, zâm­bind : „Dv. gazetarii, vă închi­puiți că dacă doi miniștri se în­tâlnesc și stau de vorbă, numai­de­cât pun mâna pe pană spre a redica o convenție secretă. Da, I acordul între noi e complect, dar nu e nevoe pentru asta, ca să fie scris pe hârtie“. ISWOLSKI LA PRIMĂRIE Racconigi, 12­— D-mî Iswolski, Giolitti și Tittoni s’au dus la pri­măria or­așului unde au fost în­tâmpinați­­ de primar. D. Iswolski a spus : Sunt foarte fericit să ex­prim, pă călduroasa primire fă­cută Țarului va fi foarte mult a­­preciata­­ în Rusia și că poporul rus va vedea aci o nouă probă de apropiere intre aceste două țări care au atâtea interese și scopuri comune. (A. R). ITALIA NU VA EȘI DIN TRI­PLA ALIANȚA Paris. 12.—„L’Eclair“ află din Racconigi că nici nu poate fi vorba ca Italia să iasă din Tripla­ Alianță. Declarațiile oficiale pe care Tittoni le va face ziariștilor vor dovedi aceasta. CE AU DISCUTAT MINIȘTRII DE EXTERNE AI CELOR DOUA STATE Paris, 12.— „Echo de Paris“ află din Racconigi, că Tittoni și Isvolsky au hotărât menținerea status-quo-ului în Balcani. Am­bii miniștri au mai discutat chestia cr­etană și au stabilit a­­celaș punct de vedere în această chestie, pentru Italia și Rusia. rusia și slavii din BALCANI Rom­a. 12. — După „Giornale d’Italia“, în convorbirea sa cu Tittoni, Iswolsky a declarat că e pentru rămânerea Italiei în Tripla Alianță, a cărei existență e necesară echilibrului euro­pea­n. Cât despre Rusia, aceasta vrea și de acum înainte să o­­crotească interesele slavilor din Orient; în această direcțiune, guvernul din Petersburg va des­fășura o acțiune mai energică. PLECAREA ȚARULUI Racconigi, 12.— Azi dimineață Țarul Niculae și Regele Victor Emanuel s’au dus la Superga un automobil și s’au reîntors pe la amiază. La­ trei după amiază Ța­rul a plecat, după ce și-a luat ră­mas bun de la­­ Regina Elena. Ța­rul Niculae însoțit de Regele Ita­liei s’a dus la gară in mijlocul unui îndoit cordon militar. Mul­țimea a aclamat pe ambii Suve­rani, strigând : Trăiască Rusia ! Trăiască Italia! Despărțirea dintre cei două Su­verani a fost foarte cordială, ei s’au sărutat de mai multe ori, apoi Țarul s’a urcat in vagon mai vor­bind incă cu regele Victor Ema­nuel într'un mod foarte amical. Țarul Rusiei a dăruit 10.000 lei pentru săracii din Racom­igi. Țarul a conferit prințului moș­tenitor al Italiei ordinul «Sf. An­­drei», (A. R.) O SOLUȚIE A CRIZEI MAGHIARE Budapesta. 12.—Am avut pri­lejul de a vorbi cu un fruntaș constituțional (partidul pactului de la 67) care s-a întors de la Viena și e în măsură de a cu­noaște impresiile și intențiile cercurilor h­otărâtoare. MONARCHUL ȘI COSUTHIȘTII — Nu treime nesocotit faptul —începe personajul în chestie— că suveranul s’a străduit, a fă­cut tot ce i-a stat în putință ca să dea crizei o soluțiune, strict în limitele Constituțiunei. Regele era ga­ta să coopereze la pacifi­carea chiar cu partidul inde­pendenței. „Suveranul, în această pri­vință, nu a manifestat nici o re­­pulsiune, cu toate că e încredin­țat că Kossuth, în cei patru ani de guvernare (cabinetul Wec­­kerie-Kossuth), n’a urmărit, altă țintă decât, obținerea indepen­denței economice a Ungariei. UN GUVERN ANDRASSY „In cele din urmă—continuă interlocutorul meu­—Coroana s’a convins, că nu’i rămâne decât să se adreseze fruntașilor con­stituționali, favorizând revi­­jghebarea partidului lor. „Un guvern 67—est­e cu pu­tință, pentru că mai mulți mem­bri moderați ai partidului inde­pendenței au făgăduit, că vor da sprijinul lor unui minister cons­tituțional, având un cap pe con­tele Andrassy. „Numărul acestor kossuthiști cumpărați e mare, dar dânșii nu cutează deocamdată să se pro­nunțe în public, terorizați fiind de grupul­ Justh, care denunță ca trădător de patrie pe ori­cine e pentru menținerea băncei co­mune“. ___ m­mmum și ftRECIA DECLARAȚIILE COLONELU­LUI ZORBAS ASUPRA SITUA­ȚIEI Viena. 72.— Corespondentul din Atena al ziarului „Neues Wiener Tagblatt“, a avut o lungă con­vorbire cu șeful partidului militar, colonelul Zorbas, asupra eveni­mentelor din Grecia. Acesta a spus: Ne pare foarte rău că străinătatea nu ne cunoaște bine, fiindcă Europa a fost rar informată asupra noastră, și cre­de că noi­­ voim să urmăm calea junilor turci. Aceasta nu e ade­vărat și nu poate fi adevărat fiind­că există o mare diferență intre regele nostru și fostul sultan, Ab­dul Hamid. «Noi nu suntem antidinasticî. Noi vrem numai să ne salvăm patria. De ani de zile domnește l­a noi o rușinoasă stare de lu­cruri. Posturile se cumpărau cu bani. Pretutindeni, administrația era rea. Corbul ofițeresc era revol­tat că aveam o armată proastă de care-șî batea joc întreaga Europă. «Noi ca soldați­­­i ca cetățeni ne­am hotărât, cu consimțămintul poporului grec, să scăpăm patria noastră din această tristă situație. Dacă n’am fi fâcut’o, n’am fi fost demni să facem parte din armată, să purtăm uniforma și sabia. «Grecia a suferit anii de zile din cauza clicei politicianilor. Chestia e­­ are dreptul Grecia să-șî reor­ganizeze armata sau nu ? Dacă da, aceasta s'a putut face numai prin votarea de către parlament a re­formelor propuse de noi, prin care vom avea o armată de 200 mii­ de oameni, putând să slujească la apărarea noastră. "Noi dorim pacea. Nimeni din noi nu se gândește la un război cu Turcia, unde locuesc 7 mili­oane de greci. Din contră noi voim să trăim in cele mai bune relații cu Turcia și, dacă se poate, să încheiem chiar o alianță cu dinsa. Aceasta insă nu e posibil, decât dacă vom avea o armată puter­nică si bine organizată». SERBIA ÎNTREVEDEREA PRINȚULUI MOȘTENITOR CU REGELE BULGARIEI Belgrad, 12.— După știrile pri­­­­vate, întrevederea dintre regele . Lăsați PRODUSELE Streine !­ CURSUMAȚI liMA! CACAO BERINDEI mmwmmh | U i ÜEDA »TUTAN­LOi­ filAltE EXPOZIȚIILE DE FALAM DE O FRUMUSEȚE FARA RIVAL Provenind «le la cele mai renumite Case Parisiane MODEN­S EXCLUSIVE 4325 „Au JF ® € 3itf ±: Parisien^' Salea ¥ ict%rf@s 93 — Furnisoru­l fentei fieseale ----1-¥|$-â«w!s­ie Palat •------SI--------­BĂUSE NĂSCUȚI ȘI MORII­­ Pe ziua de 10 Octombrie 1900 — Născuți 29. Morți ol și anume : Jeaneta Weis­­lah 1 an, Elena Ionescu 5 ani 6 luni, Traian Petre 28 ani, Elena Manole 26 ani, Vasile Constantinescu 1 an 2 luni, Ana Vasilescu 3 luni, Sultana S. Tudor 13 ani, Anica Petre Gheor­­ghe 22 ani, Petre Ion Bentza 2 ani 8 luni, Luxand­ra Avram Ilie 2 ani 8­­ luni, Ion St. Dumitrach­e n. m., Mi­­­­halache D. Calangiu 65 ani, Naum Marcu 71 ani, Sanda Matei 2 ani, Ana Maria S. Iordache n. m., Ioana Da­vid 40 ani, Nae Petre 85 ani, Gri­gore Petrescu 58 ani, Leonida Zaharia de 66 ani, Elena Simion 80 ani, Grigore Gheorghe 90 ani, Leanca I. Dobre 60 ani, Niculae I. Gh­ineț, 11 luni, Artur M. Tudorescu 18 ani , Ion I. Marinescu n.­n­. Petre M. Ștefănescu 2 luni, Nae N. Tanase 48 ani, Elena P. Zamfirescu 3 săpt., Anica Preda 80 ani, Constantin Z. Constantin 1 an 2 luni. . ____ Ferdinand și Principele moșteni­tor la Kon­­evac, a fost foarte cor­dială; regele și Principele s’a îm­brățișat ; mulțimea a strigat: Tră­iască confederația balcanică! In tot timpul șederei sale la Kopal­­nik și la Suvoradoviste. Regele a fost ’ obiectal ovaziunilor căldu­roase ale mulțime!. Presa sârbească consideră că vizita regelui Ferdi­nand va avea o mare influență politică de­oare­ce va inaugura o nouă înțelegere sârbo-bulgară. " TURUI DEMISIA MINISTRULUI DE RĂZBOI Constantinopol. 12. — Circulă svonul că ministrul de război­, care actualmente se află în stră­inătate, își va da demisia din cauză de boală. Navigația aeriană — Serviciul nostru telegrafic — LATHAM SBOARA PE VREME DE FURTUNA Londra, 12.— întreaga presă engleză publică lungi și entu­ziaste dări de seamă asupra u­­nui extraordinar zbor efectuat de Latham, la Doncastle. Intrepidul aviator francez a făcut o ascensiune pe vreme de furtună,­care atingea puterea unui adevărat uragan. Latham, totuși, nu numai că s’a menți­nut în aer, dar a sburat împo­triva vântului, luptându-se cu acesta și biruindu-l. Dacă, cu vântul în față, n’a putut pluti de­cât cu o iuțeală de 8 kilometri pe oră, în direc­țiunea uraganului, insă, a zbu­rat cu viteza amețitoare de 145 kilometri pe ceas. Latham, pe care ziarele­ lon­doneze îl proclamă „rege al ae­rului“, a dovedit astfel că aero­planul, cu toată constituțiunea sa gingașă, poate să fie piept chiar unei vijelii. „Daily Mail“ i-a acordat un premiu de 10.000 franci. O FEMEE ZBURÂND CU UN AEROPLAN Paris. 12.—Erí o fenice a făcut o ascensiune cu un aeroplan. A­­ceastă femee este baroana De la Roche. Dânsa s-a ridicat pe câm­pia de la Mourmelon cu un apa­rat Voisin, a facut 3 ocoluri, m­eargând o distanță de 6 ^110" metri, "și a descris apoi foarte su­ . Marea mulțime care a asistat, la acest sbor, a făcut mari ovații întâiei femei care a sburat cu un aeroplan. DIRIJABIL MILITAR RUS DISTRUS DE FOC -Petersburg, 12.—Dirijabilul mi­­­­litar rus care trebuia să fie remis­ă astăzi administrației militare a fost cu desăvârșire distrus ori din cauza unui incendiu pricinuit de motor. (A. R.) TEATRUL MODERN (FOST EDISON) JOI. 15 OCTOMBRIE 1909 Prima reprezentație Dată de celebrul artist francez Maurice de Frandy Societar de la comedia franceză Cu concursul d-rei Gabrielle Robînne dela Comedia franceză Se va juca : eiasi» ia fi ® Comedie în 3 acte Biletele ia ..l’Indépendance Rou­­maine“ si la Cassa Teatrului Mo­dern. telefon No. 1000. t întristați! .Constantin Apostolescu, Alexandrina Niculescu-Doroban­tu, Gri­gore și Victoria D. Tassian, Dimitrie și Elena Rădu­lescu cu fiii, doctorul Amza și Smaranda Jianu. Nicolae și Angela Tassian, Șerban Tassian, au durerea a vă anunța încetarea din viață a iubitului lor unchiu, . sasan zihm decedat în ziua­ de 12 Octombrie c., în etate de 87 ani, și vă roagă să­­ bine-voit! a asista la serviciul fune­bru care va avea loc mâine Mercur!, 14 c., la orele 2 p. m., la capela ci­­mitirului Șerban-Vodă (Bellu). Rugăm a considera acest avis în locul ori­cărei invitațiuni. întristații: Hermina, soție; Ernest, Costica, Dimitrie, Maria, frați ;și soră; Gostică, George, Elena,­ Ale­xandrina, fii și fiice; căpitan Filo­­teanu, Familia Elefterescu, cumnați; Amalia. Singer, soacră : Teodor, ne­pot: After și Natalia Gorovei, veri: familia Misihănescu. Simionescu, La­­vinescu, Rainu, Tabără, Grecinschi, Udrischi, Cocută, Zdrobiș, Maior Di­mitri t­, Negel, nepoți și rude. au du­rerea a vă face cunoscut încetar­ea din­ viață a iubitului lor , Maiorul Petre Boresei în etate de 54 ani decorat cu : Virtutea Militară de Război, Steaua României, Coroana României, Trecerea Dunărei, A­­părătorul independenței, Comemo­rativa Rusă, Semnul onorific de 23 ani încetat din viață după o grea su­ferință, în noaptea de 10 Octom­brie a. c. înmormântarea va avea loc azi, Marț­, 13 Octombrie, oral jum. p. m., serviciul funebru se va oficia atât la locuința decedatului, strada Ion Cris­­toveanu No. 8, cât și la biserica Ca­tedrală Sf. Nicolae din Bacău, de unde cortegiul va pleca la moșia Ra­­domirești, unde se vor înhuma ră­mășițele pământești în cavoul familiei. Aceasta va ține loc de invitație. Bacău. 1009 Octombrie. RESTAURANTUL laesea­r ârstasu Sfr. Sf. Ioss Icăr 15-17 Are, onoarea a informa pe onor­ public și numeroasa sa clientelă că Mărirea și amenajarea localului cu tot confortul modern sunt terminate, ast­fel că Heulte simt deschise onor public cu începere de Mercuri 14 (27) curent. SESTAURANT cu bucătărie aleasă română și franceză VmUHI MATURALE­­ garantate, indigene și străini Concertele continuă în fie­care seară sub conducerea cunoscutului violonist Grigore Dinicu, absolvent, al Con­servatorului de muzică din București. Dr. B. PROTOPOPESCU Boale interne și de nutriție Diatesa lirică, guta, diabet, boale de stomac, ficat și rinichi. Examenul uri­nelor cu regiun­ determinat și regiueit consecu­tiv indicate­ în aceste boale după procedeul Prof. Labile. Specialisat în clinica și Laborato­rul Prof. Landouzy din Paris. Examene de Microscopie clinică. E­­xamenul sucului gastric în Poalele de stomac.— Consultații dela 3—6 p. m­­ 8, SIR. MELODIEI 8 — 42) SALA EFORIEI (boulevard: Azi, Marți, 13 Octombrie, ora 9 seara precis MARE REPRESENTAȚIUNE DATĂ DE CĂTRE Teatrul CESER De remarcat din noul și splendidul program : Cucerirea aerului „WILBUS WEIGHT“ (omul-pasăre) la 120 metri în văzduh.—Cursele imperiale de automobile (foarte interesant). •—• Un voiaj prin insula Madeira (posesiune portugesă în Nord-Vestul Africei).—Martea celebrului compositor MOZAET (tragedie zguduitoare).—Concursul de frumusețe „Turin“ 1909.— „Ver­­cingetoria“ (dramă istorică din timpul Romanilor).—Nesupus la domesti­cire.­—Colecționare de monede (interesant)—Cine caută..., găsește.—Domnul soț,.., la vânătoare.—Vardistul în buzunarul vestei (coțcărie fără seamăn). SUP“* MERGURI 14 OCTUMBRE Program cu totul schimbat Duminicile și sărbătorile MATIWEURI la orele 3 după amiază de vânzare în fota­­sei ín parte I) O MaȘINĂ © OMPÜZW Orizontală ca condensate : putere normală 450 HP., efectiv la o presissne de atcură de 6.1­2 at moșiere. In toarte biană ster © de tanoSionas’e *> mmm as absbi äase, compuse fie-care din­tr’un­ cazan cilindric și 96 tu­buri : presiune normală 7 Atmosfere. 3. 4 PERECHI Petre de MOARâ tele­vor complecte diametrul 1.50 m, tamen-4292 » 1 MAȘINA COMPUMD WerfM ® cu condensațîe, putere normală 75 caî la o presiune de aburi de 6.1 /2 atmosfere, în bună stare de funcționare. Toate acestea se pot vedea în funcțiune la fabrica s Ciment din Brăila, cum și condițiuniilo­r de de­vinzare. Cereți Renumitei © Mira și Charles Perrin CO­ie —GRENOBLE — Iîi principalele magazine din țară Numele Charles Perrin­o C­ie, Grenoble im­primat pe fie­care mânuie, garantează calitatea și durabilitatea.—Reprezentant General B. A. BERGOVID 435S BUCUREȘTI, Str. Smârdan 9—BRĂILA, sir. Regală î JB XJ C V JH JB T X SIMH FRAIER — No. 9, Calea Victorie*, 9 — BUCUREȘTI Salon Special­­*€ DE MO ®! Pl­utó di P © dțf wM ® a H­ Esei BERTHE Ultimele MODELE ale Caselor ^eergeffen Marie* Crozet? Wi­ ©!,, AU SOSIT M­V­G V M 17 S T X i.

Next