Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)
1909-10-14 / nr. 282
Gmfi&a teatrală teatrul Național.— „Revizorul“, comedie in 5 acte de Nicolai Gogol, tradusă de d. N. Dunăreanu. Am văzut cu deosebită plăcere jucându-se aseară, la Teatrul Național, neîntrecutul cap de operă al literaturei rusești care e „Revizorul“ lui Gogol și al cărui clasicism cadrează atât de bine cu menirea primei noastre scene. Nicolae Gogol este considerat, in literatura rusească, aceea care s’a afirmat atât de viguroasă cu începutul veacului al XIX, ca creatorul romanului și comediei naționale rusești. Cu „Taras Bulba“, acel splendid poem al vieții vechilor cazaci și al stepei; cu „Sufletele moarte“, epopeea aceea pitorească și bufonă care stă alături cu „Don Quichotte“ și cu „Gil Blas“ ; cu această sângeroasă și nemuritoare satiră a venalității funcționarilor ruși de pe vremea țarului Nicolae I; cu acest „Revisor“, Gogol a îmbrățișat o întreagă epocă a literaturii ruse și s-a ridicat la înălțimea de concepție a romancierilor, humoriștilor, satiriștilor, nu a veacului său, ci a tuturor veacurilor viitoare, dând operei sale înfățișarea neclintită a adevărurilor eterne, acelor adevăruri cari fac clasicismul unei opere. , Revisorul“ lui Gogol este opera clasică în care nu trăesc caractere de om sau de mâine, ci caractere pururea de azi, nu sunt într’însa oamenii unei epoce ci oamenii tuturor veacurilor, aceia pe cari satira unui Esop, unui Moliere, unui Gogol, unui Caragiale al nostru, i-a făcut nemuritori. Și satira aceasta, ale cărei mușcături fac să țâșnească sângele regenerator, reînviețuitor, poate fi un cap de operă al literaturii rusești, ea își întinde însă binefăcătoarea tendință asupra tuturor literaturilor, asupra tuturor caracterelor și oamenilor din toate timpurile și numai astfel se și explică de ce reprezintația de aseară a „Revisorului” a fost primită cu atâta plăcere, de ce Teatrul Național își poate face o laudă din a ne fi dat această reprezintație. Comedia lui Gogol a mai fost jucată la Teatrul Național, într’o localizare a d-lui Petre Grădișteanu, „Revizorele general”, acum vre-o 20 ani. In nemuritoarea lui comedie, Gogol pune în scenă pe un tânăr funcționar care, călătorind pentru plăcerea lui, e luat într’un orășel rusesc drept revizor, drept un inspector de Stat și vede defilând pe dinainte’ o întreagă serie de funcționari, cari întrebuințează toate mijloacele ca să’l conrupă, spre a’l face să închidă ochii asupra „micilor păcate“ ce fiecare are pe conștiință. Presupusul revizor profită de norocul ce dă peste dânsul, pune cu susul în jos tot orășelul, zăpăcește toată tihnita domnie a bacșișului, pentru ca să lase în urma lui furia unei păcăleli clasice din care au atrage învățăminte toate personagiile piesei, toți ascultătorii piesei de oriunde și de ori și când. Aproape întreaga trupă de comedie a Teatrului Național— prețioasa trupă de comedie—a contribuit a da operei lui Gogol un succes desăvârșit. D-nii Liciu și Brezeanu au făcut creații minunate, în rolurile pseudo-revizorului și primarului păcălit, creații la înălțimea concepției tipurilor lui Gogol. Tot ansamblul, în care s’au remarcat d-na Ciucurescu și d-nii Niculescu, Achile, Mihalescu, Rebot, Duțulescu și mai toți ceilalți, a fost de asemenea plin de vervă. De toată lauda a fost și montarea comediei. Regretăm că, din cauza acestei prime reprezentații, n’am putut vedea aseară la Teatrul Liric, comedia confratelui nostru d. Emil Nicolau „Urmările“, pe care a jucat-o Compania dramatică Davila“. O vom vedea în astă seară. A. A. D. linie informațiinid MARTIR I. Cernescu, din Roșu (Ilfov), in urma unei certe avute cu chiriașul său Dulamă, a tras asupra acestuia un foc de revolver, fara să-l nimerească. ♦ D. Niculescu-Telega, șeful serviciului învățâmîntului profesional, a plecat azi dimineață la Târgoviște spre a inspecta școala de sericicultură din localitate și a lua măsuri pentru închirierea unui nou local de școală. « D-nii Marin Niculau, Em. Vasilescu și D. Adam, perceptori fiscali, au fost destituiți din funcțiunile ce ocupau. D-nii Apostol Dascălu, V. Popescu, T. G. Angheluță, Th. Brătianu, Nicolae Marcu, Georgescu V Gonst., C. Letea, Paraschiv Dumitrescu și N. Oncescu, au fost numiți perceptori fiscali. * D. dr. Mihail Colin, cunoscutul mamoș și chirurg din Capitală, înorcându-se din străinătate, și- a reluat consultațiunile (Strada Minervei 9 bis). Ministerul de finanțe a pus in disponibilitate pe d. I. Dumitriu, agent pe lângă fabricile supuse controlului acestui minister. 4- D. N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, va sosi azi in Capitală. ❖ D. Roland B. Harvey a fost numit consul general al Statelor Unite în București. ❖ Ministerul instrucțiunei publice a trimis d-lor directori ai școalelor normale de învățători și revizoratelor școlare cl. Í o circulară prin care se pune in vedere că ministerul de război a dispus ce la concentrările și manevrele de toamnă din acest an să nu se cheme de loc ofițerii de rezervă din nici o armă în serviciu , să se cheme numai contingentul de concediați, adică contingentul 1907, la trupele cu serviciul de 2 ani și contingentul 1906 la cere cu serviciul de 3 ani, pentru 10 zile. Delegații bulgari veniți in țară pentru delimitarea talvegului Dunărei, vor pleca din București azi dună arhiazî pentru a se Înapoia în Bulgaria. V ♦ Prima ședință a comisiunei mixte româno-bulgare pentru construirea unui pod peste Dunăre se va ține eazî dimineață la ministerul de externe. Delegații români sunt după cum am spus d-nii Anghel Saligny, general Crăiniceanu și Cotescu." INTA.MPLAHI DCVg CAPITAKA O copilă Împușcată la o nintă După cum se știe, la orice nuntă se obișnuește să se tragă focuri de revolver. Eri noapte o fată anume Ecaterina Ispasiu, de 14 ani, din fundătura 10 Maiü, aflându-se la o nuntă din str. Țepeș-Vodă, a fost împușcată în piciorul stâng de un individ, care a dispărut. Victima a fost dusă la spital. Circumscripția 28 a deschis o anchetă. Incercare de sinucidere Servitorul Mihail Pulbere de la spitalul Brâncovenesc, făcând- ori noapte chef i-a venit spre ziua în gând ca să se sinucidă. El a pornit spre gara Filaret și eșirid pe linia care duce la Giurgiu s-a culcat pe șine, în dreptul depozitului de lemne Hagianoff. Un sergent de stradă care trecea din întâmplare pe acolo, dând peste bețiv, l-a ridicat în brațe și l-a dus la circumscripția 22. Un comisar de la siguranță atacat de un hoț Comisarul Ștefan Vrânceanu de la siguranța Capitalei ducându-se ori să aresteze un hoț în strada Păunilor, a fost victima unui atentat. Hoțul, un anume Ștefan Rusu care era adăpostit în casă, la intrarea comisarului a stins lampa și a sărit asupra lui încercând să-l sugrume. Comisarul a reușit să scape din mâna hoțului pe care apoi l-a arestat și l-a dus la poliție. Ștefan Rusu era un cunoscut hoț de pasări. Accidentul din sos. Colentina Cotigarul Amzinică Tudor, din serviciul Primăriei Capitalei, domiciliat în calea Călărașilor No. 250, pe când trecea cu căruța pe șoseaua Colentina, în dreptul fabricei Tonala, s’a speriat calul de la cotigă și luând goana a răsturnat căruța. Căruțașul fiind lovit grav în cap de capacul cotigei, a fost transportat cu ambulanța sec. de salvare la spitalul Colentina. Diverse .Tipograful Alexandru Mihail din str.Gramont No. 35, s’a prezentat eri la sediul societăței de salvare având mâna dreaptă strivită de o mașină. Internul societăței i-a dat ajutoarele necesare. Intruniri-Conferințe — „Asociația generală a agenților comerciali din România“ vaine adunarea generală extraordinară Duminică, 18 c., orele 2 și jum. d. a., în localul școalei „Ronetti Romani" din str. Antim No. 5. — Comitetul Cercului central comercial și industrial va ține ședință .Toi, 15 c. ora 3 d. a. la sediul san grădina Cișmigiu. síilism TELEGRAFIC si miimi «romi» Elevii eliminați reprimiți în liceu Botoșani. 12.— Ministerul instrucțiunei a revocat azi pedepsele elevilor eliminati din liceul «Laurian». Faptul produce unanimă satisfacție. Părinții elevilor reprimiți vor aduce mulțumiri colective ministerului instrucțiune!, ziarelor și studenților universitari. întrunirea podgorenilor putnciii Focșani 12.— Eri d. a., la 3, s’a ținut In sula Regal o întrunire convocată de sec. centrală „Podgoreanul“ din Odobești. A prezidat d. N. Teodorescu-Odobeșteanu, care a arătat că intenția celor ce au convocat întrunirea nu este a face politică, ci ca să profite de prezența a 4 miniștri în acest oraș spre a i se prezenta și a le arăta do aleanțele podgorenilor din Putna, crud loviți în interesele lor de legea pentru monop. băuturilor spirtoase. Tot în acest sens mai vorbesc d-nii deputați Graur și I. Rădulescu. Se aleg apoi următorii d-ni delegați : Culiții. Antoniu-Odobești, loc.-col. Alfons Thorand, deputatul Graur, căp. P. Vansaanen și avocatul A. Zaharia-Odobești, cari s’au prezentat seara d-lui prim-ministru Brătianu, expunându-i cererile podgorenilor "din Putna. D. prim-ministru Brătianu a promis că va studia cestiunea și va aviza la măsurile de îndreptare ce va crede de cuviință. Deraiarea de pe linia Ploești- Slobozia Ploești. 12. — Un tren de lucru, format,din mai multe vagoane, a deraiat eri. la orele 11, de pe linia Pitești-Slobozia, in dreptul satului Zăloaga. S’au sfărîmat complet 4 vagoane. Accidente de persoane n’avem de înregistrat. S’a deschis o anchetă spre a se stabili responsabilitatea. MM TARA Depou lesne de foc instalat cu ferestrae și topor mecanic, aproape Gara de Nord. Caută asociat un mare exploatator de păduri. Afacere sigură și de mare viitor. Adresați oferte Portarului Hotel Frascati. București. 4321 Groaznica sinuicidare de lângă gară Constanța. 12.—Azi dimineața a fost găsit pe linia principală cadavrul oribil mutilat al lui I. Stănescu, de 19 ani, fost asistent mecanic pe vaporul «Principesa Maria» și îndepărtat în ultimul timp. Stănescu pândind plecarea trenului de București astă-noapte, la ora 1 și asvârlindu-se înaintea lui, a fost tăiat la două. Cadavrul a fost dus la morgă. S-a găsit asupra sinucisului o scrisoare către Șerban Salomir, copist din gara de Nord din București prin care il roagă să anunțe pe mama sa cu precauțiune și cere ertare mamei sale arătând că și-a curmat viața din cauza mizeriei fiindcă fusese îndepărtat din slujbă. Galați. 12. — Azi dimineață, ofițerii marinei militare aflători în localitate, împreună cu d. contra-amiral Eustațiu, au vizitat crucișătorul turc „Peiki-Șefket“. Ud oui ucis de o locomotivă Ploești. 12.—Mașina soc. Românoamericane, a călcat pe locuitorul Petre Anghelache din com. Berceni, omorându-l. Sosirea d-lui Brătianu. —Măsuri contra tifosului.De la tribunal Brăila. 12. —Azi, la ora 1 jum.. a sosit un port venind din Galați pe Lordul iachtului regal Ștefan cel Mare de prim ministru I. Brătianu. D-sa a fost însoțit până aci de fruntașii partidului liberal din Galați și și de generalul Vartiade. La debarcader a fost întâmpinat de autoritățile din oraș și partizani. După prezentări, s-a urcat în vagonul ministerial ce aștepta în fața agenției N. F. R. și care apoi cu o locomotivă a fost dus la gara de Sus, unde a fost atașat la trenul expres de 1.50 pentru București. La 28 Sept. s’a făcut vânzarea depozitelor de cherestea a fraților Kirschen, adjudecându-se asupra d-lui Max. Frenkel Banca Generală și min. lucrărilor publice au cerut trib. să nu se omoloage această vânzare ca nefiind făcută în mod regulat. Trib., găsind întemeiate motivele invocate, a respins omologarea și a fixat un nou termen de vânzare pentru 17 %. Crimă.—împușcat. — Turbat. !•"<>«*. —Epidemic Târgoviște, Fl. — Locuitorul Ion Petre, din Cavafî, ducându- se aseară la consăteanul său Marin S. Ilie, acesta a luat din perete un revolver și a descărcat asupra lui 2 focuri,—prin ce împrejurare încă nu se știe. — Amândouă gloanțele au lovit pe Ion Petre, unul în piept, iar altul în partea inferioară a pântecelui. Criminalul a fost arestat, iar victima a fost dusă la spitalul din Târgoviște. C. administrator de plasă a fost delegat cu facerea anchetei. Victima care e în stare gravă, a declarat că criminalul a sărit la el cu intenția să-l omoare; motivele, acestei hotărîri, nu se cunoaște însă. — Pădurarul Matei Dușă, din com. Mircea Văcăreasca, prinzând pe Ștefan Ionescu din Șotânga, cu vitele în pădure, a tras asupra lui împușcându-l în piciorul stâng. — D. Petre, din Gheboaia, a fost adus la spital de 2 zile, prezentând simptome de turbare. — A ars, din neglijență, casa femeii Maria C. Zamfir, din Văcăreștii-de-Răstoacă. — In orașul nostru s’a declarat ari un caz de febră tifoidă. Bolnavul a fost internat în spital. In județ sunt mai multe comune bântuite de tifos, dintre care cităm: Aninoasa, Glodeni, Doicești, Isvoarele și Tătăranî, toate în apropierea orașului. tot STRAXWATATE RĂZBOIUL DIN MAROC Paris, zi.— Din Madrid vine știrea ca acolo sosesc zilnic din Melilla foarte mulți soldați bolnavi. ■ Se va trimete zilele acestea un general renumit ca mare strateg pe câmpul de război spre a examina situația. Se așteaptă în curând un nou atac riinnsrtpa cabilior. ANARCHIȘTI DESCARCĂ FOCURI INTR’Q BISERICA Paris. 12.— In comuna Patin, la marginea Parisului, doi anarhiști au pătruns într’o biserică și au tras 4 focuri de revolver asupra credincioșilor. Fiind arestați, au declarat că au vrut în acest mod să protesteze contra executării lui Ferrer. Vizită ULTIMA ORA Serviciul nostru teleeretic ALTE TRUPE SPANIOLE PENTRU MELILLA Ceuta, 12.—Societatea germană de cabiograme alia că garnizoana din acest oraș care cuprinde 10 mii de oameni, a trimes la Melilla 6000 de soldați cu materialul de războiu (A. R.). HOLERA IN DANEMARCA Kopenhagen, 12.—Patru cazuri de holeră au fost constatate la Skirwitzel (A. R.). REZOLUȚIUNE ÎN FAVOAREA CONVENȚIEI AUSTROROMÂNE Viena, li (telegramă din Teplitz).—Adunarea industriașilor de azi a adoptat o rezoluțiunne, prin care se cere guvernului să grăbească ratificarea convenției comerciale cu România. Dacă aceasta va întârzia, atunci se va interveni ca un deputat să depuie iul Reichsrath o moțiune de urgență in acest sens. CONSILIUL COMUNAL DIN PARIS ȘI FEPRER Paris. 12. — Consiliul municipal din Paris a respins, prin 40 de voturi contra,34, propunerea biuroului său, să se dea numele de Ferrer unei strade din capitală. Președintele biuroului și întregul consiliu au demisionat. Prefectul districtului Senet (Paris), ceruse consiliului ca să se inspire din declarațiunile ministrului de externe ia Senat, in privința lui Ferrer și să respingă propunerea făcuta. REGELE LA PORTUGALIEI LONDRA Londra. 12.—In ziua de 15 Noembrie, aniversarea naștere! regelui Eduard, Don Manuel al Portugaliei va veni la Londra și va fi oaspetele Curții regale. ROMANII DIN FAGARAȘ CONTRA PREFECTULUI Budapesta, 12 (telegr. din Făgăraș). Deputatul român Nicolae Șerban a adresat o scrisoare prefectului Josef Szell, prin care-1 face vinovat, că prin acțiunea sa a compromis pacea dintre români și neromânii din comitat. De aceea, nu se mai poate bucura de încrederea românilor, ai căror reprezentanți din consiliul general vor demisiona. iB Căutațirea raporturilor dintre Turcia și Hial§aria — Interview cu Nazim bay — Budapesta. 12.„Pester Lloyd”, în numărul său de astăzi, publică un interesant interview al corespondentului sau din Paris cu fruntașul tânăr turc Nazim bey, stabilit în capitala Franței. E vorba de o îngrijitoare înrăutățire a relațiiilor dintre Turcia și Bulgaria. GUVERNUL BULGAR ORGANIZEAZĂ BANDE IN MACEDONIA — O parte din țăranii din Macedonia, spune personajul turc, e și astăzi sub înrâurirea agita- Miercuri 14 Octombrie 1909 Teatrul Pathé „t Lrp continuă cu succes reprezentațiile în marea sală a hotelului de Franța. Din noul program de remarcat : O vânătoare de Pantere, îmblânzirea cailor in America de Nord; Voința femeei și alte multe vederi după natură, fotografiate direct în culori. Program schimbat de două ori pe săptămână. In curând , Staffollctto immmmmmmmmmamimmumKMuamsmammmmmmmmmmmmmmmmmmmm lorilor trimiși, din Bulgaria, cari de câtva timp caută prin toate mijloacele să provoace tulburări în vilaetele creștine.—r — ,,Guvernul bulgar sprijină pe sub mână pe organizatorii bandelor de comitagii. ..E adevărat că Bulgaria oficială a protestat printr’o notă de curățenia cugetului sau, dar se știe ce valoare pot avea asemenea note, când elocința faptelor nu poate fi tăgăduită. „Ziarul „Yeni Asser“ organul comitetului june-turc din Salonic, a dovedit cu documente, că mai multe bande au fost formate pe teritoriul Bulgariei, că șefii acestor cete sunt subvenționați de guvernul din Sofia, iar autoritățile bulgare înlesnesc bandelor trecerea graniței pe teritoriul otoman. CE URMĂREȘTE BULGARIA ‘ „Noi cunoaștem motivele și scopul acestei acțiuni a Bulgariei. „Prin aceea că s'a proclamat regal, dânsa mai mult a perdut decât a câștigat. „Atâta vreme cât depindea de Turcia numai nominal, Bulgaria plătea ca taxă vamală numai 2 la sută, astăzi, de când e neatârnată, plătește 11 la sută, iar mai târziu, odată cu aplicarea sporului de 3 la sută, va plăti li. „Guvernul bulgar își închipui că prin organizare acestor bande va crea dificultăți noului regim din Turcia și să silească astfel Poarta să-l facă concesiuni. TURCIA AMENINȚA „Cei din Sofia—medee Nazim bey—se înșeală însă, dacă cred că noi nu avem energia necesară spre a o pune la sezon. „Dacă Bulgaria nu se astâmpără, îi vom da și ei o „lecție diplomatică“, la fel cu cea primită de Grecia. „Toate statele balcanice să-și bage odată mințile in cap și să nu mai privească imperiul otoman ca o țară in care instigații de afară pot pescui in apă turbune“. StudențiÎromâgii din Cernăuți capătă satisfacție Cernăuți. 12.—O deputațiune de studenți români a fost primită azi dimineață la decanul facilitatei de filosofie, care s-a declarat că, în budgetul pe 1010—■ 1911 al Universității, e prevăzută suma necesară pentru înființarea unei catedre românești de istorie a românilor. Studenții au răspuns că iau act de această comunicare, dar asta nu-i împedecă să continua de a zădărnici cursul profesorului Milcovici, deoarece acestii îi jignise în smțimăntul lor național, spunând că nu se poate crea o catedră românească, neputăndu-se găsi un titular român destul de destoinic. Decanul le-a răspuns că el nu le va îngădui să se abată de la regulamentul de disciplină al Universității și că, la nevoie, va lua măsuile dictate de împrejurări. La 4 d. a., urma să se țină cursul profesorului rutran. Toate asociațiunile studențești românești și rutene se aflau, adunate în aulă. — — — — — .— Un român a luat cuvântul și a declarat, în numele coleglor săi, că aceștia vor veni regulat, tot semestrul, să impedice pe Milcovici de ași face cursul. Profesorul a trimis atunci vorbă printr’un servitor,, că nu va ține azi prelegere. Românii au cerut însă, ea însuși Milcovici să vie să le-o aminte. Ruteanul s’a executat, adăogând incă că nu poate suspenda cu desăvârșire cursul, decât în urma unei încheieri în acest sens din partea senatului universitar saut a unui ordin al ministerului instrucțiunei publice. Studenții români, în sunete de cântece naționale au părăsit universitatea. la prevederea TARULUI CU REGELE ITALIEI O NOUA PARTIDA DE VANATOARE Milano, 12 (telegr. din Racconigi). — Azi dimineață, țarul, regele Victor Emanuel, urmați de suită, s’au dus să facă o nouă partidă de vânătoare. Atât de mare a fost plăcerea procurată tuturor de vânătoarea de ori, că au ținut cu dinadinsul să mai facă una. ITALIA, TRIPLICEA ȘI ÎNȚELEGEREA CU RUSIA Petersburg. 12. — Ca comentarii la întrevederea de la Racconigi, ziarul „Birsewia Wjedomosti“ scrie: „Rusia nu dorește sfărâmarea Triplei Alianțe. Termenul Tripliceî se sfârșește in 1912. Italia va reînnoi pactul, dacă va socoti că e în interesul și spre binele ei. „Liberă pe acțiunile ei, Italia s’a apropiat de Rusia, pentru că Rusia și Italia au interese identice în Balcani; aprtopierea aceasta mai e dictata și de interese economice. „întrevederea de la Racconigi are un caracter pacific. E o mângâiere, că, dacă la orizontul Răsăritului îndepărtat se arată nori, factori politici autorizați asigură pacea în Orientul euro! ‘ INTERVIEW CU ISVOLSKI Paris. 12. — „Le Temps“ publică un iterview al trimisului sau la Racconigi cu Isvolsky, în prezența ministrului de externe al Italiei. Isvolsky a declarat, că Rusia și Italia au interese comune, iar între cele două guverne există înțelegere în toate chestiunile internațonale. In primul loc se urmărește status-quo-ul în balcani și autonomia tuturor popoarelor din Balcani, fără însă ca prin aceasta să se știrbească drepturile cuiva. Mai presus de toate ținta Rusiei și Italiei e menținerea păcii. , — Isvolsky a vorbit apoi cu gazetarii italieni, cari l-au întrebat, dacă e adevărat că între Italia și Rusia a intervenit un pact secret. Ministrul rus a răspuns, zâmbind : „Dv. gazetarii, vă închipuiți că dacă doi miniștri se întâlnesc și stau de vorbă, numaidecât pun mâna pe pană spre a redica o convenție secretă. Da, I acordul între noi e complect, dar nu e nevoe pentru asta, ca să fie scris pe hârtie“. ISWOLSKI LA PRIMĂRIE Racconigi, 12— D-mî Iswolski, Giolitti și Tittoni s’au dus la primăria orașului unde au fost întâmpinați de primar. D. Iswolski a spus : Sunt foarte fericit să exprim, pă călduroasa primire făcută Țarului va fi foarte mult apreciata în Rusia și că poporul rus va vedea aci o nouă probă de apropiere intre aceste două țări care au atâtea interese și scopuri comune. (A. R). ITALIA NU VA EȘI DIN TRIPLA ALIANȚA Paris. 12.—„L’Eclair“ află din Racconigi că nici nu poate fi vorba ca Italia să iasă din Tripla Alianță. Declarațiile oficiale pe care Tittoni le va face ziariștilor vor dovedi aceasta. CE AU DISCUTAT MINIȘTRII DE EXTERNE AI CELOR DOUA STATE Paris, 12.— „Echo de Paris“ află din Racconigi, că Tittoni și Isvolsky au hotărât menținerea status-quo-ului în Balcani. Ambii miniștri au mai discutat chestia cretană și au stabilit acelaș punct de vedere în această chestie, pentru Italia și Rusia. rusia și slavii din BALCANI Roma. 12. — După „Giornale d’Italia“, în convorbirea sa cu Tittoni, Iswolsky a declarat că e pentru rămânerea Italiei în Tripla Alianță, a cărei existență e necesară echilibrului european. Cât despre Rusia, aceasta vrea și de acum înainte să ocrotească interesele slavilor din Orient; în această direcțiune, guvernul din Petersburg va desfășura o acțiune mai energică. PLECAREA ȚARULUI Racconigi, 12.— Azi dimineață Țarul Niculae și Regele Victor Emanuel s’au dus la Superga un automobil și s’au reîntors pe la amiază. La trei după amiază Țarul a plecat, după ce și-a luat rămas bun de la Regina Elena. Țarul Niculae însoțit de Regele Italiei s’a dus la gară in mijlocul unui îndoit cordon militar. Mulțimea a aclamat pe ambii Suverani, strigând : Trăiască Rusia ! Trăiască Italia! Despărțirea dintre cei două Suverani a fost foarte cordială, ei s’au sărutat de mai multe ori, apoi Țarul s’a urcat in vagon mai vorbind incă cu regele Victor Emanuel într'un mod foarte amical. Țarul Rusiei a dăruit 10.000 lei pentru săracii din Racomigi. Țarul a conferit prințului moștenitor al Italiei ordinul «Sf. Andrei», (A. R.) O SOLUȚIE A CRIZEI MAGHIARE Budapesta. 12.—Am avut prilejul de a vorbi cu un fruntaș constituțional (partidul pactului de la 67) care s-a întors de la Viena și e în măsură de a cunoaște impresiile și intențiile cercurilor hotărâtoare. MONARCHUL ȘI COSUTHIȘTII — Nu treime nesocotit faptul —începe personajul în chestie— că suveranul s’a străduit, a făcut tot ce i-a stat în putință ca să dea crizei o soluțiune, strict în limitele Constituțiunei. Regele era gata să coopereze la pacificarea chiar cu partidul independenței. „Suveranul, în această privință, nu a manifestat nici o repulsiune, cu toate că e încredințat că Kossuth, în cei patru ani de guvernare (cabinetul Weckerie-Kossuth), n’a urmărit, altă țintă decât, obținerea independenței economice a Ungariei. UN GUVERN ANDRASSY „In cele din urmă—continuă interlocutorul meu—Coroana s’a convins, că nu’i rămâne decât să se adreseze fruntașilor constituționali, favorizând revijghebarea partidului lor. „Un guvern 67—este cu putință, pentru că mai mulți membri moderați ai partidului independenței au făgăduit, că vor da sprijinul lor unui minister constituțional, având un cap pe contele Andrassy. „Numărul acestor kossuthiști cumpărați e mare, dar dânșii nu cutează deocamdată să se pronunțe în public, terorizați fiind de grupul Justh, care denunță ca trădător de patrie pe oricine e pentru menținerea băncei comune“. ___ mmmum și ftRECIA DECLARAȚIILE COLONELULUI ZORBAS ASUPRA SITUAȚIEI Viena. 72.— Corespondentul din Atena al ziarului „Neues Wiener Tagblatt“, a avut o lungă convorbire cu șeful partidului militar, colonelul Zorbas, asupra evenimentelor din Grecia. Acesta a spus: Ne pare foarte rău că străinătatea nu ne cunoaște bine, fiindcă Europa a fost rar informată asupra noastră, și crede că noi voim să urmăm calea junilor turci. Aceasta nu e adevărat și nu poate fi adevărat fiindcă există o mare diferență intre regele nostru și fostul sultan, Abdul Hamid. «Noi nu suntem antidinasticî. Noi vrem numai să ne salvăm patria. De ani de zile domnește la noi o rușinoasă stare de lucruri. Posturile se cumpărau cu bani. Pretutindeni, administrația era rea. Corbul ofițeresc era revoltat că aveam o armată proastă de care-șî batea joc întreaga Europă. «Noi ca soldații ca cetățeni neam hotărât, cu consimțămintul poporului grec, să scăpăm patria noastră din această tristă situație. Dacă n’am fi fâcut’o, n’am fi fost demni să facem parte din armată, să purtăm uniforma și sabia. «Grecia a suferit anii de zile din cauza clicei politicianilor. Chestia e are dreptul Grecia să-șî reorganizeze armata sau nu ? Dacă da, aceasta s'a putut face numai prin votarea de către parlament a reformelor propuse de noi, prin care vom avea o armată de 200 mii de oameni, putând să slujească la apărarea noastră. "Noi dorim pacea. Nimeni din noi nu se gândește la un război cu Turcia, unde locuesc 7 milioane de greci. Din contră noi voim să trăim in cele mai bune relații cu Turcia și, dacă se poate, să încheiem chiar o alianță cu dinsa. Aceasta insă nu e posibil, decât dacă vom avea o armată puternică si bine organizată». SERBIA ÎNTREVEDEREA PRINȚULUI MOȘTENITOR CU REGELE BULGARIEI Belgrad, 12.— După știrile private, întrevederea dintre regele . Lăsați PRODUSELE Streine ! CURSUMAȚI liMA! CACAO BERINDEI mmwmmh | U i ÜEDA »TUTANLOi filAltE EXPOZIȚIILE DE FALAM DE O FRUMUSEȚE FARA RIVAL Provenind «le la cele mai renumite Case Parisiane MODENS EXCLUSIVE 4325 „Au JF ® € 3itf ±: Parisien^' Salea ¥ ict%rf@s 93 — Furnisorul fentei fieseale ----1-¥|$-â«w!sie Palat •------SI--------BĂUSE NĂSCUȚI ȘI MORII Pe ziua de 10 Octombrie 1900 — Născuți 29. Morți ol și anume : Jeaneta Weislah 1 an, Elena Ionescu 5 ani 6 luni, Traian Petre 28 ani, Elena Manole 26 ani, Vasile Constantinescu 1 an 2 luni, Ana Vasilescu 3 luni, Sultana S. Tudor 13 ani, Anica Petre Gheorghe 22 ani, Petre Ion Bentza 2 ani 8 luni, Luxandra Avram Ilie 2 ani 8 luni, Ion St. Dumitrache n. m., Mihalache D. Calangiu 65 ani, Naum Marcu 71 ani, Sanda Matei 2 ani, Ana Maria S. Iordache n. m., Ioana David 40 ani, Nae Petre 85 ani, Grigore Petrescu 58 ani, Leonida Zaharia de 66 ani, Elena Simion 80 ani, Grigore Gheorghe 90 ani, Leanca I. Dobre 60 ani, Niculae I. Ghineț, 11 luni, Artur M. Tudorescu 18 ani , Ion I. Marinescu n.n. Petre M. Ștefănescu 2 luni, Nae N. Tanase 48 ani, Elena P. Zamfirescu 3 săpt., Anica Preda 80 ani, Constantin Z. Constantin 1 an 2 luni. . ____ Ferdinand și Principele moștenitor la Konevac, a fost foarte cordială; regele și Principele s’a îmbrățișat ; mulțimea a strigat: Trăiască confederația balcanică! In tot timpul șederei sale la Kopalnik și la Suvoradoviste. Regele a fost ’ obiectal ovaziunilor călduroase ale mulțime!. Presa sârbească consideră că vizita regelui Ferdinand va avea o mare influență politică deoarece va inaugura o nouă înțelegere sârbo-bulgară. " TURUI DEMISIA MINISTRULUI DE RĂZBOI Constantinopol. 12. — Circulă svonul că ministrul de război, care actualmente se află în străinătate, își va da demisia din cauză de boală. Navigația aeriană — Serviciul nostru telegrafic — LATHAM SBOARA PE VREME DE FURTUNA Londra, 12.— întreaga presă engleză publică lungi și entuziaste dări de seamă asupra unui extraordinar zbor efectuat de Latham, la Doncastle. Intrepidul aviator francez a făcut o ascensiune pe vreme de furtună,care atingea puterea unui adevărat uragan. Latham, totuși, nu numai că s’a menținut în aer, dar a sburat împotriva vântului, luptându-se cu acesta și biruindu-l. Dacă, cu vântul în față, n’a putut pluti decât cu o iuțeală de 8 kilometri pe oră, în direcțiunea uraganului, insă, a zburat cu viteza amețitoare de 145 kilometri pe ceas. Latham, pe care ziarele londoneze îl proclamă „rege al aerului“, a dovedit astfel că aeroplanul, cu toată constituțiunea sa gingașă, poate să fie piept chiar unei vijelii. „Daily Mail“ i-a acordat un premiu de 10.000 franci. O FEMEE ZBURÂND CU UN AEROPLAN Paris. 12.—Erí o fenice a făcut o ascensiune cu un aeroplan. Această femee este baroana De la Roche. Dânsa s-a ridicat pe câmpia de la Mourmelon cu un aparat Voisin, a facut 3 ocoluri, meargând o distanță de 6 ^110" metri, "și a descris apoi foarte su . Marea mulțime care a asistat, la acest sbor, a făcut mari ovații întâiei femei care a sburat cu un aeroplan. DIRIJABIL MILITAR RUS DISTRUS DE FOC -Petersburg, 12.—Dirijabilul militar rus care trebuia să fie remisă astăzi administrației militare a fost cu desăvârșire distrus ori din cauza unui incendiu pricinuit de motor. (A. R.) TEATRUL MODERN (FOST EDISON) JOI. 15 OCTOMBRIE 1909 Prima reprezentație Dată de celebrul artist francez Maurice de Frandy Societar de la comedia franceză Cu concursul d-rei Gabrielle Robînne dela Comedia franceză Se va juca : eiasi» ia fi ® Comedie în 3 acte Biletele ia ..l’Indépendance Roumaine“ si la Cassa Teatrului Modern. telefon No. 1000. t întristați! .Constantin Apostolescu, Alexandrina Niculescu-Dorobantu, Grigore și Victoria D. Tassian, Dimitrie și Elena Rădulescu cu fiii, doctorul Amza și Smaranda Jianu. Nicolae și Angela Tassian, Șerban Tassian, au durerea a vă anunța încetarea din viață a iubitului lor unchiu, . sasan zihm decedat în ziua de 12 Octombrie c., în etate de 87 ani, și vă roagă să bine-voit! a asista la serviciul funebru care va avea loc mâine Mercur!, 14 c., la orele 2 p. m., la capela cimitirului Șerban-Vodă (Bellu). Rugăm a considera acest avis în locul oricărei invitațiuni. întristații: Hermina, soție; Ernest, Costica, Dimitrie, Maria, frați ;și soră; Gostică, George, Elena, Alexandrina, fii și fiice; căpitan Filoteanu, Familia Elefterescu, cumnați; Amalia. Singer, soacră : Teodor, nepot: After și Natalia Gorovei, veri: familia Misihănescu. Simionescu, Lavinescu, Rainu, Tabără, Grecinschi, Udrischi, Cocută, Zdrobiș, Maior Dimitri t, Negel, nepoți și rude. au durerea a vă face cunoscut încetarea din viață a iubitului lor , Maiorul Petre Boresei în etate de 54 ani decorat cu : Virtutea Militară de Război, Steaua României, Coroana României, Trecerea Dunărei, Apărătorul independenței, Comemorativa Rusă, Semnul onorific de 23 ani încetat din viață după o grea suferință, în noaptea de 10 Octombrie a. c. înmormântarea va avea loc azi, Marț, 13 Octombrie, oral jum. p. m., serviciul funebru se va oficia atât la locuința decedatului, strada Ion Cristoveanu No. 8, cât și la biserica Catedrală Sf. Nicolae din Bacău, de unde cortegiul va pleca la moșia Radomirești, unde se vor înhuma rămășițele pământești în cavoul familiei. Aceasta va ține loc de invitație. Bacău. 1009 Octombrie. RESTAURANTUL laesear ârstasu Sfr. Sf. Ioss Icăr 15-17 Are, onoarea a informa pe onor public și numeroasa sa clientelă că Mărirea și amenajarea localului cu tot confortul modern sunt terminate, astfel că Heulte simt deschise onor public cu începere de Mercuri 14 (27) curent. SESTAURANT cu bucătărie aleasă română și franceză VmUHI MATURALE garantate, indigene și străini Concertele continuă în fiecare seară sub conducerea cunoscutului violonist Grigore Dinicu, absolvent, al Conservatorului de muzică din București. Dr. B. PROTOPOPESCU Boale interne și de nutriție Diatesa lirică, guta, diabet, boale de stomac, ficat și rinichi. Examenul urinelor cu regiun determinat și regiueit consecutiv indicate în aceste boale după procedeul Prof. Labile. Specialisat în clinica și Laboratorul Prof. Landouzy din Paris. Examene de Microscopie clinică. Examenul sucului gastric în Poalele de stomac.— Consultații dela 3—6 p. m 8, SIR. MELODIEI 8 — 42) SALA EFORIEI (boulevard: Azi, Marți, 13 Octombrie, ora 9 seara precis MARE REPRESENTAȚIUNE DATĂ DE CĂTRE Teatrul CESER De remarcat din noul și splendidul program : Cucerirea aerului „WILBUS WEIGHT“ (omul-pasăre) la 120 metri în văzduh.—Cursele imperiale de automobile (foarte interesant). •—• Un voiaj prin insula Madeira (posesiune portugesă în Nord-Vestul Africei).—Martea celebrului compositor MOZAET (tragedie zguduitoare).—Concursul de frumusețe „Turin“ 1909.— „Vercingetoria“ (dramă istorică din timpul Romanilor).—Nesupus la domesticire.—Colecționare de monede (interesant)—Cine caută..., găsește.—Domnul soț,.., la vânătoare.—Vardistul în buzunarul vestei (coțcărie fără seamăn). SUP“* MERGURI 14 OCTUMBRE Program cu totul schimbat Duminicile și sărbătorile MATIWEURI la orele 3 după amiază de vânzare în fotasei ín parte I) O MaȘINĂ © OMPÜZW Orizontală ca condensate : putere normală 450 HP., efectiv la o presissne de atcură de 6.12 at moșiere. In toarte biană ster © de tanoSionas’e *> mmm as absbi äase, compuse fie-care dintr’un cazan cilindric și 96 tuburi : presiune normală 7 Atmosfere. 3. 4 PERECHI Petre de MOARâ televor complecte diametrul 1.50 m, tamen-4292 » 1 MAȘINA COMPUMD WerfM ® cu condensațîe, putere normală 75 caî la o presiune de aburi de 6.1 /2 atmosfere, în bună stare de funcționare. Toate acestea se pot vedea în funcțiune la fabrica s Ciment din Brăila, cum și condițiuniilor de devinzare. Cereți Renumitei © Mira și Charles Perrin COie —GRENOBLE — Iîi principalele magazine din țară Numele Charles Perrino Cie, Grenoble imprimat pe fiecare mânuie, garantează calitatea și durabilitatea.—Reprezentant General B. A. BERGOVID 435S BUCUREȘTI, Str. Smârdan 9—BRĂILA, sir. Regală î JB XJ C V JH JB T X SIMH FRAIER — No. 9, Calea Victorie*, 9 — BUCUREȘTI Salon Special*€ DE MO ®! Plutó di P © dțf wM ® a H Esei BERTHE Ultimele MODELE ale Caselor ^eergeffen Marie* Crozet? Wi ©!,, AU SOSIT MVG V M 17 S T X i.