Universul, noiembrie 1909 (Anul 27, nr. 300-329)
1909-11-01 / nr. 300
Pa hit și romanul «lin .Fălticeni Calendar pe anul 1 i)0i) tina. tă de az, când, pr’intr’o ciudată ironie a soartei, Salamina, martora gloriei navale a antichităței eline, a fost prefăcută în trista scenă a parodiei navale a lui Typaldos. Line ar fi crezut ca valurile Halamiriei, peste care s’a întins mai bine de două mii de anîn amintirea glorioasă a unei lupte admirabile și în fața cărora n’a putut trece în decursul veacurilor corabie fără să salute victoria pe care ei o o legănau, dne ar fi crezut că acestor valuri le va fi dat să fie roșite intr’o zi de sângei a răzvrătirilor unul, Typaidos și turburate în liniștea lor majestoasă de gloanțele unor urâta și păcătoase iunie fratricide. I. G. .•• mimlox Sâmbătă, 31 Octombrie.—Ap. Stable si Amphie Catolic Sâmbătă,13 Noembrie.— Stanislus Răsăritul "Ku^vciuî 7.11. Aptîștii 5.50. București, .'Și Octombrie. mmm l mi Expunerea Situației județului Ilfov.pe 1909 cuprinde: In afară de datele despre cercurile culturale, despre cari am vorbit în numărul trecut, și altele, privitoare,tot la starea culturală;și anume: despre școalele de licuiți, despre șezătorii sătești, coruri vocale și altele. . S’tul făcut cursuri de adulți la 47 școale rurale din județ, in cursul Dinilor. Noembrie și până în Martie. Adulții nă rârțiți în două secțiuni: a celor’ neștiutori de carte ,și a celor știutori. In cea dintâi, au urmat S041 de adulți, în a două Hid. . Școalele au fost mai puține cu 7 anul acestei, dar adulții cari au participat au fost mai mulți cu 85. Cauza descreșterii școllor vine , din desființarea subvențiilor din partea comunelor* și neîncrederea învățătorilor că vor putea fi încurajați din fondul de 60 de mii de lei de minte; ierul a anunțat că va împărți în acest scop. —Această neîncredere n’a fost îndreptățită, căci toți aproape câți au făcut scoală serioasă cu adulții lui Iosti u Curajâți cu câte 40 până la 85 de lei,iar total pentru județul Ilfov 3035 de lei, dar ar fi mai bine, dacă fondul •prevăzut s-ar repartiza pe județe.—„ț>a dorit ar fi, zice dare,a de seamă, ca membrii corpului didactic s«» lucreze fără a aștepta răsplată în a cest scop, dar dacă ținem seamă de greutățile ce ei întâmpina, cu ținerea acestor cursuri, căci lipsește lumină, căldură și bunăvoință din partea adulților ©hiar, j»reterațiunea lor- senzabilă. .și , «e ,îace un, act de dreptate - ținute du-se, seamă de ea”. in.ce privește,șezătoarele, duj-si» de seamă arată, că ele se țin «Je obiCHie la scolelele unde. .«.'• fíukesc. și Învățătoare. Din celte, 133 scoale de acestei»., e»Uu sunt î« Ilfov.', ș’au nout șezătoare la :.»■ și au luat parte 806 auditoare. ’Număratl acestor șezătoare merge descrescând tot din pricina lipsei de subvenții. De aceea ar fi de dorit ca o sumă egală cu acea, care se dă pentru încurajarea școalelor de adulți să se dea și pentru încurajarea ținerii șezătoarelor cu rezultat mulțumitori acestea fiind tot atât de folositor ca și cursurile de adulți, dacă se vor face în așa chip canrnite cunoștințe pe cari ar trebui să le învețe sătencesc în școalele de gospodărie șitală, care lipsesc, să le învețe și cursurile acestea, ținute de învățătoare. Șezătorile, luate în Înțelesul popular ,je ,,furcării’, la care îmățiUând» sa poată strecura doar câte o învățătură-doaa printre alte convorbiri, nu pot să ajungă scopul urmărit. Coruri vocale există astăzi la toate școalele din județul Ilfov, dar cele mai multe pe o singura voce. Pe 2 și 3 nu sunt decât 40 de coruri. Iar coruri bisericești sunt 05, cu 10 mai multe ca anul precedent. . După stăruința d-lui prefect, s'a înființat o .„Societate corala de excursinsti“ cu învățătorii. Deși la începutul ei, această societate posedă un fond de 2000 lei. Și Casa școalelor a dat cîteva mici premii învățătorilor cari ,au format cele mai bune coruri în județ. Toate aceste năzuințe ar trebui duse înainte cu cel mai mare zid și tragere de inimă, și desigur că nu numai în județul Ilfov, ci deopotrivă în toate județele tarii. Ifin primul moment, din ziua în vara ofițerii greci au întreprins lupta., de regenerare naționalii, lumea care a urmărit" acțiunea lor a fost , frământată" de o nedumerire ; este oare acțiunea aceasta a ofițerilor* , greci o tentativă serioasă de a scoate ’(»recta din Triste stare în mijlocul căreia se sbate sau trebue să vedem în manifestațiunile ofițerești un nou fenomen de demagogism al poporului ciin ? In fața acestei întrebări toți așteptați răspunsul dorii desfășurarea evenimentelor, Hr .evenimentele dovedesc azi că nu e cu putință să se stabilească nici un fel de paralelism intre mișcarea ofițerilor greci și intre aceea a tinerilor turci. Pe cât acțiunea acesteia din urmă a fost de li © tu rnt si în scopurile ei și de,cumpănită in exercitarea ei, pe atât acțiunea ofițerilor grec, apare.sevaUoarci in scoflu rile oi, itsconerontu și •ușurai teii' in exercitarea ei. Ceea ce caracteriza acțiunea tinerilor turci erau obiectivitatea ei absolută. La un ți sol omorâa-ii decas ,grijă ,a intereselor superioare ale imperiului otoman și acspâs desinteresare personală. Cu totul altfel se înfățișează ofițerii greci. ..După ea la inceput el au părut că vor să puc chestiunea pe acelaș nivel iimparsonîal și ridicat ca și juniiturci, acum dau sumei priveliștea unor meschina arabilului personale, și se arată tuturora ca niște oameni ce vânau situații iar nici de cam ca niște patrioți mânați de horul tiinelui obștesc. Resultatea este că acțiunea, lor, departe de a mai impune cuiva respentinn. .a degenerat intri* vulgară,, agi-, (afinii) anarhică care dis*-fibiaază deopotrivă ,și pe cei ce o exercită și tara care poate să se slujească drept scenă. Nu negăm că politicianismul luat în înțelesul ,ce am vii rău a! acestui cuvânt, precum și demagogismul gălăgios erau atât de adânc înrădăcinate in viața publică a poporului elinin. Cut ori ca încercare serioasă de regenerare politică și socială trebuia să sa i’sbeasca în Grecia (ie mari gresite.ț... Dar tocmai de aceea, dacă ofițerii ce și-au luat inimoasa sarcină de a"regenera patria lor, voiau să'scape '<’»recia de peirea către care se îndrepta cu pași" sigur,' ei ăre au datoria să meniie cât se poată da sus nivelul luptei ' și sa sa ' păzească pe'cât se poate de a da vreun colorit personal acțiunea lor. Și fiindcă nu așa duse împrejurări le-a plăcut ofițerilor greci să se compare cu tinerii turci, ei ar fi trebuit și în aceasta să-i ia drept pildă. Ar fi trebuit înainte de a întreprinde orice faptă mai însemnată să cugete la consecințele ei cu aceeaș matură chibzuință ca și tinerii turci; și ar fi trebuit să caute, după ce au hat o hotărâre oarecare, s’o urmeze cu aeeaa stăruință neînvinsă ca și reformatorii imperiului lui Abilul Hamid, iar nu să schimbe mereu directiva corăbiei ce aveau pretenția s'o cârmuiască și să se avânta fără socoteală în întreprinderi de ale căror urmări nu 'și dădeau seama. Unde au văzut ei la tinerii turci",bombardându-se un arsenal și organizându-se o râsvrătire militară ,ca’ să se acorde lin portofoliu ministerial vreunui militar, ambițios sau unde au auzit el la tinerii turci că trelmc să verși sângele fraților tăi,fiindcă guvernul n’a vrut să te înalțe la demnitatea de ministru. Luptele mari mi se pot susține decât cu simțiminte înalte, cu concepții largi, cu nobile însuflețiri. Cu ambițiuni deșarte, cu meschine simțiminte nu se ridică o țarii nici din mizeriile politice nici din decadența morală. Păcat că, poporul grecesc n’a fost în stare s’o înțeleagă și că el s’a dovedit mai prajos de ambițiunile la cari părea la un moment că va ști să se înalțe. După manifestațiunile anarhice la cari, ofițerii s’au dedat, după incapacitatea partidelor politice de a eși din făgașul greșelilor și păcatelor lor trecute,, e greu să le mai aștepți la, vre-un gest energic, și mântuitor, din partea poporului, elin. Să nădăjduim totuși că s va face și că, lumea nu va rămâne cu impresia tris nunei m onarhia în Krééia 150 Criza din Ungaria ȘEDINȚA CAMEREI. —■ DEMISIA BIROULUI.— ALEGEREA BE MAINE Budapesta,ltm. — Ședința de azi a Camerei era așteptată cu mare nerăbdare. încă de la orele 9 dimineața au sosit, președintele Camerei,Tusth, vicepreședinții și un mare număr de deputați. Niciodată nu s-a văzut atâta lume la Cameră. Era fi de față toți deputații și prefecții. Un public imens au ocupat deja ora 9 galeriile. Culoarele eraîi înțesate de ziariști și cârtieni politici. Pretutindeni era mare animație și se discutai cu aprindere ultimele evenimente. Toată lumea era convinsă că azi se.va întâmpla ceva cu totul deosebit. * Diferite partide țineai consfătuiri asupra situației. Naționalitățile și croații au ținut o consfătuire în sala notarilor și au luat hotărârea să stea neutri în ședința de azi. Majordomul Camerei anunță că președintele Camerei, Justh, precum și vicepreședinții demisionează din demnitatea lor, deoarece majoritatea nu mai fiind aceeași, ei nu mai sunt expresia ei. Președintele de vârstă, Elek Papp, ocupă fotoliul președințial. Secretarul Benedek , citește textul demisiei președintelui și vice-președinților. Ștefan Rakovsky propune ca mâine să se țină alții ședință în care să se facă alegerea noului biuvoi al Camerei. Frantz Nagy cere insă ca alegerea să se facă abia la 18 Noémimé st. 1i. Punându-se ambele propuneri la vot, se adoptă aceea a lui Rakovsky. Ședința s’a sfârșit, la orele 11 dimineața. Deputații s’au răspândit în culoare continuând să discute asupra situațiunei. * Incenere .domnește credința că Jasik a fácat o mare greșeală de tactică. Dacă ar fi așteptat mai întâi audiența lui Kossuth la împărat, care probabil n’ar fi avut nici un rezultat relativ la chestia băncii, e sigur ca grupul lui Justin ar fi avut nu numai mai mulți partizani, ci ar fi păstrat și pe Kossuth cu dânsul în opoziție. * Naționalitățile și croații au hotărât să sprijine grupul lui Justic, deoarece acesta e cunoscut ca bărbat cu idei liberale, care și in opoziție și în timpul cât a fost președinte al Camerei a recunoscut fără rezervă drepturile naționalităților’. El e apoi partizan hotărât al votului universal egal și seeret și al libertății limbilor și confesiunilor. * Astăz seară se vor ține noi conferințe ale diferitelor partide. La alegerea de mâine a birroului vor lupta două grupuri: Unul compus din partidul Kossutistii, partidul, constituțional și partidul poporului, celalt compus din partidul lui ,Tusth, stânga independentă, partidul democrat, cei neinregimentați în nici un partid, naționalitățile și croații. .Ambele grupuri sunt cam de aceeași forță și mâine se va vedea cine va eși învingător la alegere. güriebnuT judiciar .(TRIBUNALELE CIVILE) Jandarmi riiralî imorccit Contra pungașului Ion Volinski se emisese un mandat de arestare cu a cărui executare, a fost însărcinat jandarmul rural.Gh.. Pânzari, de la secția Todireni (Botoșani).Acesta,. • în loc să se conformeze ordinuliu primit.. .a luat bani deja pungaș și l’a lăsat liber, încheiând un proces-verbal prin care se arată că pungașul n’a putut fi găsit. Făptul descoperinduse. jandarmul, a fost dat judecăței și Curtea de apoi din Iaș;i l’a condamnat la 7 luni închisoare. Această deciziu na a fost confirmată și de Curtea de casație. * H # Toieri Curtea de casație a respins și recursul jandarmului Ion Gavrilă, de la secția Răducăneni (Furciu), condamnat la un an închisoare, fiindcă a încheiat un proces-verbal fals constatând ,"că n’a găsit pe un chelner care era cerut de poliția de siguranță din Iași. Peninsula balcanică — Serviciul nostru telegrafic CHETA RĂSPUNSUL PUTERILOR LA NOTA PORȚEI Londra, t.0.— Agenția Peuter a cerut informațiiloe diferitelor cercuri diplomatice din Londra asupra notei turcești în chestiunea Cretei. Din cercetările agenției engleze rezultă că opiniunea generală nu e dispusă actual mor de a discuta chestiunea astfel cum propune nota: Puterile după toate aparențele, doresc ca nici o schimbare să nu fie adusă statului-quo. , Se crede că guvernul turcesc va fi informat în acest sens de vederile Puterilor. (A. k.) Berlin, SO. — .„Frankfurter Zeitung” află din Constantinopol că ambasadorul rus, Ciarkov, a avut o lungă convorbire cu marele vizir și cu ministrul de externe asupra notei Porțeî, relativă la Creta. Ambasadorul le-a declarat că guvernul din Petersburg crede că, avându-se în vedere, actuala situația internă din Grecia, Turcia a ales rău momentul să ceară rezolvarea chestiei cretane. Franța și Italia vor da același răspuns. Corespondentul ziarului anuință că Poarta se va mulțumi cu această declarație și nu va cere imediata regulare a chestiei cretane. GRECIA ȘI NOTA PORȚEI Atena. 30.—Nota Turciei către Puterile protectoare în chestia cretană a avut de efect înrăutățirea situației din Grecia. Se crede căt trebue să se ia măsuri decisive spre a se înlătura eventualități periculoase. In cercurile diplomatice se crede că măsurile pentru reorganizarea armatei din Grecia vor face pe Turcia să ia măsurile ce va crede necesare, deoarece Poarta consideră că reorganizarea armatei grecești e făcută în scop agresiv. Cercurile diplomatice cred căt starea actuală mai poate dura cel mult încă 10 luni, fiindcă peste 10 luni cretanii vor trimite deputați în Camera din Atena și vor pune Europa în fața unui fapt îndeplinit, care va avea urmări incalculabile pentru pacea din Orient. Iü REgif A NOU MINISTER Atena, 30. — Primul ministru a depus în Cameră un proect de lege pentru înființarea unui nou minister al agriculturii, comerțului și lucrărilor publice. SERBIA POLITICA TERORISTA A SERBIEI CONTRA AUSTRO-UNGARIEI Belgrad. 30. — Articolul de fond al ziarului „Mali Journal“ de ori conține violente atacuri contra Austro-Ungariei spunând că trebue să se întrebuințeze orice mijloc pentru distrugerea politicei sârbofobe din imperiul vecin. Ziarul termină astfel: „Serbia, care n’a profitat de criza din timpul anexărei, are datoria acuma, in urma procesului din Agram, să întrebuințeze dinamita, bombele revolverul și primalul ca să arate Europei că dânsa nu se va lăsa să fie călcată în picioare. Europa trebue să știe că Serbia nu se va da înapoi dela nici un sacrificiu spre a-și apăra drepturile sale“. TURCIA NOUA SESIUNE PARLAMENTARA Constantinopol, 30. — Sultanul va inaugura la 15 Noembrie sesiunea parlamentară printr’un discurs al tronului. (A. R.) In acel discurs-program, pe care :1. ministru Al. Djuvara l’a rostit, în ședința inaugurală a Consiliului superior al comerțului, spunea căt va veni cu o lege în care va regula chestiunea atât de vitală pentru negustorii noștri, a comerțului ambulant. Din cauza lipsei de aceLzboie a actualei legi, precum și din aceea a unei lipse de care suferă foarte mult legi la noi— o sancțiune riguroasă și energică—Camera de comerț, în toate congresele lor și foarte numeroși negustori prin diferite întâmpinări și memorii înaintate ministerului ce industrie și comerț, au cerut modificarea legei comerțului ambulant. Ministrul le-a făgăduit oâi va veni cu un proiect prin care să se înlăture relele semnalat;". Acest proect va fi adus în curând în discuția Consiliului superior al comerțului. Vom căuta să arătăm cititorilor noștri rațiunea, acestui proect ,și economia nouei legi. •Chestiunea comerțului ambulant se prezintă sub două fețe. Pe lângă cea internă a Colportorilor, negustori ambulanți caliină mărfuri de la diferite lichidări și falimente pe un preț de nimic, spre a le vinde pe linul ceva mai uscat, dar totuși derizoriu, cauzând astfel pagube comercianților serioși printre o concurență nebalit; se mai pune și chestia reprezentanților caselor străine cari, mulțumită unei patente ridicole, fac comerț de sute de mii de lei aducând și ei. (» .lovitură foarte grea adevăraților comercianți de la noi. Sunt notorii cazurile în care vedem venind câte un reprezentant al vreunei case de modo din străinătate, instalându-se la un otel de mâna întâi și vânzând lamei elegante toalete, pălării, etc., pentru sume cari adeseori se ridică la una sau două sute de mii de lei. In acest chip ei aduc reale pagube caselor, noastre de modă care plătesc patente, chirii pentru, prăvălii, personal, etc.,, și care sunt nevoite să înceteze plățile neputând rivaliza cu un negustor care a scutit de toate aceste cheltueli și care prin urmare poate vinde maieftin. Și e de notat că această lovitură adusă caselor noastre de confecțiune și de mode se repetă la fiecare sezon. Cele spuse mai sus explică în de ajuns necesitatea proectului ce se va aduce în discuția Consiliului superior al comerțului. Economia nouei legi pe de o parte hotărăște normele după care cineva e considerat comerciant adevărat; așa el va trebui să aibă o prăvălie, firma înscrisă, să depue bilanțul, etc., iar pe de alta regulează în mod mai sever și mai detaliat ceea ce se înțelege prin reprezentanții caselor din străinătate..In nici un caz așa zișii reprezentanți htt vor mai putea face comerț in ferni cum îl fac azi. Până la punerea în aplicare însă, a nouei legi, spre a se veni în ajutorul comercianților locali, loviți de concurența, ce le-o fac reprezentanții caselor din străinătate, Consiliul superiori aii comerțului, într’una din primele sale ședințe, va aviza asupra unor măsuri pe cari ministerul, e hotărât să le ia pentru apărarea negustorilor noștri. G. Metaxa-r Dura. AmaBumte în afacerea Sfurigătorului Ingen Dron din Botoșani Termindu-se cercetările la poliție,în afacerea spărgătorului Eugen Ga. Dron. Incitările au fost înaintate la cabinetul d-lui judecător de instrucție Gh. Nicuescu,iar hoțul depus în arestul preventiv. Deocamdată, în interesul instrucției, ne oprim de ada astăzi alte amănunte. Dăm însă fotografia spărgătorului Dron, care după cum am spus este ajuorul reșcoalei elevilor de la liceul Național din Iași întâmplată în 1907, când el era elev al acelui liceu. Tot acest Dron, în vârstă de 20 ani, în lurfa Masă a anului, școlar 1908—1909 figura ca elev al liceului „Matei Basarab“ din București în clasa Vil-a. Eugen G. Dron Remanierea ministerială Se telegrafiază din Sinaia că d. Ion I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a supus eri M. S. Pregelui noua formație ministerială. In urma remanierei, ministerul se compune astfel : D. Ion I. Brătianu, președinte al consiliului și ministru de interne. D. Sp. Ilaret, ministrul instrucției publice și al cultelor. D. Emil Costinescu, ministru de finanțe. D. Al. Djuvara, ministru de externe. D. Toma Stoiian, ministru de justiție. D. V. Morțun, ministru lucrurilor publice. D. Al. Constantinescu, ministrul agriculturei și al domeniilor. D. M. G. Olteanu, ministrul industriei și al comerțului. D. general Crăiniceanu ministru de războiu.* v * T. general Crăiniceanu deș i numit ministru de războiu, va continua să lucreze la marele stat-major general al armatei, unde urmează să termine niște importante proiecte de lucrări. * Eri d. ministru Anton Carp și-a luat rămas bun de la funcționarii săi din ministerul de Domenii și Agricultură. REZULTATUL EXAMENULUI I DE DREPT Din 195 de candidați înscriși la examenul 1 de licență la facultatea de drept din București au reușit domnii: Algiu C., Alexandrescu N., Al. Ion, Anastasia D., Andrian S, Bahnea A., Bădulescu O., Bălănescu Gr., Bârgăoanu P., Brezoianu N., Beștele, Oncescu Mill., Brătescu Zamfir, Bulandra- Alexandru, Bulat Demetru, Buto inu C., Cadioschi N., Catalina Gh., Cârlova Pliniu, Cămărășescu Gh., Cătuneanu Virgiliu, Crețescu G., Constantinescu N., Constantinescu S. Mihail, Davidoglu Valian, Diaconescu I., Diaconescu I. C., Dionisescu D., Dumitrescu N. Ion, Dumitrescu Gh. G., Dumitrescu Lucian, Elefterescu Hristodor, Enescu C., Ferderber L., Florescu G. Iile, Ganea Iordache, Garcescu G. G., Gheorghiu I., Gheorghiu N. I., Ghițeanu Gr., Georgescu Eugeniu, Ilasnaș Sp. C., Hipnodacho Em., Iacovescu B. M., Iancovescu Dan, Unica Marin, Ionescu I. Th., Ion Drăgan Ion, Ionoscn D., Ionescu E. Șt., Ionescu C. Gh., Ionescu D., Ionescu T., Ionescu P., Ioanovici I. Aurelian, Lișcu M. Gh., Locusteanu P., Marinescu Al., Manolescu C. Ion, Neagu S. Duțuiitru, Negru N., Ntooted Bornea, Nicolescu P., Nișulescu I., Novacescu Virgiliu, Nicolet Osvald, Oprescu I., Panaiodov N., Panciu N.,Paraschivescu N. Mircea, Paraschivescu I., Paschievici Sever, Păltineanu O., Peceli N.,Popescu Sp., Popescu V., Popescu N., Popescu I., Popescu Anton, Popescu Candid, Popescu M. , Popovici M., Popovici I. Eustațiu, Popovici D. N., Postelnicescu I., Postelnicu M., Protopopescu I., Rădulescu Stelian, Rădulescu N., Rădulescu I., Redler Ițic,Roman Bonifaciu, Rótta D. N., Rótta D. Al., Sfetescu P., Siefert Enric, Slăvescu V., Speranția E., Stanciu N. Pascu, Stoicescu C., Stoicescu Șt., Serdinescu A., Șirianu Rusu Mircea, Tălăbescu I., Tănăsescu I., Teodorescu M., Teodoru V., Vâlnef P., Vladescu V. și Zăvoiariu Șt. ȘTIRI BE STRĂINĂTATE — Prin poșta . Se anunță din Chicago un groaznic accident de automobil, care a făcut 6 victime. O trăsură mars cu 6 călători mergea cu mare iuțeală spre fluviu la locul unde se află un pod învertitor. Șofeurul observă prea târziu că podul nu era la locul sau. El nu putu opri automobilul, care se prăvăli in fluviu, cu roțile in sus, ceea ca împiedicăm pe călători să revie la suprafață. „*, La Jdenn de-la-Frontera, o familie făcând ghinden, întrebuință din greșală accid citric. Vr’o 40 persoane, cari mfricară din acel ghinden, s’au intoxicat. Zece au murit. Celelalte se află in stare gravă. Primăria orașului Budapesta a hotărît ca din împrumutul de 20 milioane coroane să construiască pe un loc comunal cu o suprafață de 2700 stânjeni pătrați cu 350.000 coroane case parter cu 110 locuințe, iar pentru personalul grajdurilor și remiselor comunale" 180 locuințe mici cu 500.000 coroane. Ministrul de interne a aprobat aceste hotărîri. La universitatea din Lipsca sunt înscriși 4567 studenți. Cu ocazia serbării jubileului de 500 de ani de la înființarea ei, universitatea a primit legate și donațiuni în valoare de 1.220.000 mărci. AGITAȚIA bruțarilor din Capitală încercările comunei de a stabili ordine și curățenie în fabricarea și comerțul pâinei s’a lovit de protestările unora din actualii fabricanți, cari au intervenit ție lângă Camera de comerț pretextând că primăria urmărește monopolizarea comerțului de pâine în mâinile câtorva fabricanți mari. Am urmărit de aproape toate aceste mișcări ale brutarilor ca și consfătuirile urmate la primărie, și credem nimerit a da câteva amănunte în această chestie care a preocupat deopotrivă atât publicul consumator cât și autoritățile comunale. Sunt în Capitală 107 brutari. Numeroasele anchete făcute de comună au constatat că numai 50 se găsesc în bune condițiuni de funcționare, atât ca instalație cât și ca salubritate. Pe lângă acestea, s’ar mai putea adătoga alte 18 localuri care cu mici reparațiuni ar putea corespunde regulamentului; rostul de 39 trebue însă desființate ca insalubre și dăunătoare bunului mers al comerțului de pâine în genere. " In adevăr, este ușor de înțeles cât fabricantul care îngrijește de curățenia localului său,cheltuiește în plus o sumă aproape egală cu costul materialelor prime. Fabricatele sale dar vor costă mai scump decât cele ale micilor brutari nereglementari, cari prin faptul că sunt scutiți de cheltueli anexe pentru întreținerea bunei rândueli ,și a curățeniei fabricei, se convine a da pâinea cu un preț mai mic, făcând astfel o neleală concurență fabricilor mari. In fața acestei situațiuni, cei 50 de fabricanți au cerut comunei, și cu drept cuvânt, să procedeze la închiderea tuturor micilor brutării ai căror patroni în majoritatea cazurilor, sunt mici degustorașî cari n’au capital suficient. Autoritatea comunală ’î-a convocat atunci la o întrunire intimă amintindu-le că este dispusă a proceda la închiderea tuturor acelor magherniți neregulamentare cu condițiune ca brutăriile mari să dea garanții că vor putea îndestula întreaga Capitală și mai cu seamă să desfacă produsele cu un preț stabilit de o comisiune comunală, în care să figureze și un reprezentant al brutarilor. Tratativele continuă. Probabil că Sâmbăta viitoare marii patroni brutari se vor întruni din nou, când se vor arăta condițiunile impuse de comună pentru stabilirea unei bune Tonducii în comerțul de pâine. Vom da la timp rezultatele acestor tratative. N .P. 1). Noul pod peste Dunăre Cu privire la tratativele dintre guvernul Bosten și cel bulgar pentru construirea unui nou pod peste Dunăre care să lege căile noastre ferate cu cele bulgare, ziarul „Dnevnik“ din Sofia dă următoarele interesarte amănunte: «Consiliul de miniștri s’a ocupat în ultima ședință cu chestia podului. S'a discutat propunerea guvernului român de a sa construi podul la Corabia. Această propunere a fost găsită desavantagioasă. Guvernul bulgar pretinde ca podul să fie construit la Șiștov. Deoarece însă Românii s’au declarat categoric împotriva acestui punct, guvernul bulgar a hotărât să propue alt punct, care să fie favorabilă ambelor părți. Acest punct este satul Ghigîten, în gurile riului Iskr. Se presupune ca guvernul român vă admite această propunere.Noul pod dacă se va construi, se va deosebi cu totul de podul de la Cernavoda. Pentru ca să coste mai puțin, podul va fi făcut mai puțin ialt, așa încât vapoarele nu vor putea freca pe dedesubtul lui decât aplecându-și coșurile și catartele. Construcția acestui pod, împreună cu viaductul ce va trebui sa se ridice în partea Bulgariei, terenul acolo fiind jos, va costa 12 milioane, pe când se știe că podul de la Cernavoda a costat peste 40 de milioane. * ar Corespondentul nostru din Sofia ne scrie: In unele cercuri de aici se susține că viitorul pod peste Dunăre, între Bulgaria și România, în prima linie va aduce foloase Austro- Ungariei și României și, deși nu va fi tocmai păgubitor pentru Bulgaria, totuși nu justificat marile cheltueli de construcție. Mai mulți oameni politici chibzuiți, în frunte cu bărbatul de Stat Naciovici, sunt de părere ca Bulgaria numai atunci să se interpună pentru proiectul acestui pod. Când se va ajunge la joncțiunea căei ferate bulgare cu cea turcească peste Kusstendil-Kumanova. . itiva țămiului profesional din străinătate D.-na Ch. Adelsberg, directoara# școalei profesionale da’ gr. Ii t in Capitală a înaintat ministerului instrucției publica un memoriu asupraelor văzute în străinătate ,cu privire la învățămîntul profesional. La Paris este o academie de tăiat, cu un curs de 12 lecțuinni ce costă 80 țoi. Pentru obținerea din lomei candidata mai trece un examen, constând dintr’o rochie princess!*. Rasa .«Locurs lallet“ are un atelie role c i 508 lucrătoare. Casa are 20 modele vii, manechine, care arată clientelor diferite modale de toalete ; 10 femei cari îmbracă și desbracă toaletele ele. In Berlin a vizitat școala L Ho Verein Victoria Luisa Platz, 0, din care se scot meseriașe pentru absolut toate meseriile pe cari Îi poate exercita femeia; e un fel de universitate a meseriei. . Cursorii# sa împart în : comerciale, cursuri pentru îndrumarea către funcțiuni, avocatură, notariat, elev, meserii și menaj.lela relative la meserii și menaj cuprind : seminar pentru pregătirea profesoarelor de lucru de mâini, cari au funcțiune in școalele Statului; seminar penitru profesoarele școalelor de menaj ; cursuri de broderii și țesături de artă ; cursuri de legătorie fină de cărți; fotografie ; internate pentru școala de menaj ; birt numai pentru doamne ; biuroft deplasare. La Potsdam a vizitat școala regală de comerț și meserii pentru fete, unde se primesc eleve sănătoasa pi deplin. Scorla are cursuri de industrie, de comerț, meserii si menaj. In secția de menaj se predă : spălatul, călcatul, cârpitul, muzica, gimnastica, etc. REPAUSUL Duminical complect Avizul Camerei «Se comer din Galați Galați, 30 Octombrie Membrii Camerei de comerț Uin localitate, au trimes ministerului avizul lor in privința modificărilor ce trebuesc aduse legea repausului duminical. In principiu Camera noastră s’a pronunțat în unanimitate pentru repausul duminical complet, in comerț industrie și meserie cu excepțiile prevăzute în actuala lege. Dar dacă legea de azi asupra repauzului duminical se va modifica și sensul aci arătat, Galafza crede necesar să se restrângă într-o mare măsură numărul actual al sărbătorilor. In viitor să se considere ca sărbători lege și zile de Paști, îi zile de Găciun. și Anul Nou. intrucât numărul cel mare de sărbători pe care îl avem azi împiedică interesele noastre corerciaic. AJceste sinbolori. sil rămână pe viitor facilita lize; In ..schimb însă în zilele de lucru ar trebui și in comerț ca și în industrie, să se reglementeze orele de lucru, în special orele la care urmează să fie închise magazinele. Serbările naționale, după părerea Camerei noastre, ar trebui scoase de sub prevederile legea repausului duminical. . . . In acelaș timp Camera a opinat case impuriu pentru toate autoritățile publice, atât în interesul comerțului și al întregei populații, o unificare completă în privința sărbătorilor spre a se pune capăt actualei' stări 'de' lucruri. Acestea sunt în principiu vederile camerei noastre de comerț, relativ la repausul duminical. ____ ANCHETA asupra maréi nenorociri din port Brăila, 30 OCtombrio Dnî, prim-procuror Stoianovici și locof.-comandor Teodorescu au făcut azi cercetare asupra bacului, care s-a răsturnat pe Dunăre și a fost ridicat de pe apă cu ajutorul titanului de la locuri. Ei au găsit bacul în constiții,nuî bune fără nici o gaură, exercizăndu-se astfel deci cu desăvârșire svonul că ar fi operat o mână criminală. Cauza nenorocitei a fost încărcarea peste măsură. Căpitănia portului a luat măsuri să nu mai permită pe viitor bacuri de lemn, ci de metal. Din inițiativa primului procuror Stoianovici și locot.-comandor Teodorescu s’au lansat liste de subscripții spre a se veni în ajutorul celor cari au perdut tot avutul în această nenenorocire. Vitele moarte scoase din apă, vor fi îngropate pe malul opus. Azi s’a făcut înmonumutarea lui Stanică Gheorghiu, mort în această nenorocire. Ancheta continuă la parchet spre a se stabili responsabiliiațile. +La tragerea premiilor noastre, care.“ se va face la sug. Noembrie a. c., abonații vor avea perspectiva să câștige . Un splendid bufet de machot cu vitrouri, oglinzi și marmoră și una mașină de cusut, cumparate de la cunoscutul" magazin de mobile „,I.a Ucuirala*. Marco Dailclkremer, str. Carol 6,2. Martiriul unei mame PARTEA A PATRA IX Henrieta devine iar fluierul cu Martina era o fată fnimoasă, brunetă, înalții, elegantă, în vârstă ca de 25 ani. Ochii îî erau scânteetori, buzele senzuale, corsagiul voluptos. Martina și Martina fură curând, cunoscuți în tot satul, căcî cheltuiau din belșug. Deosebit dee produsa î nevastă, agentul mai adusese din Paris o cameristă și o bucătăreasă, pe careo cunoștea dejauna vreme cu, devotate și discrete. Martin luase informații sigure despre Jeremit. Știa că e afemeiat, bețiv și jucător, trei năravuri care-e asigurau isbândă. Pe cele două din urmă avea să le exploateze :el însuși, pentru cei dintâi adusese pe MarNut fu greisit, se pună în relațiuni cu Jeromit. Acesta își trecea tot timpul zilelor la cârciumă sau la cafeneaua satului, unde juca biliard sau cărți și nu numai pe consumație, ci și pe bani. Martin se apucă să joace cu el, ca sâ-șî omoare plictiseala, zicea dânsul. Și fie din întâmplare, fie din voință, dânsul pierdea mereu. Pierdea și se încăpățâna jucând pe dublu și pe triplu, fără să-șî picarăți buna dispoziție, fftrii să se supere câtuși de puțin. După patru sau cinci zile erau amici intimi. Atunci Martin conduse pe Jeremit la locuința sa, și-l prezentă pretinsei sale neveste. După alte două zile, Jeremit, în urma unor priviri galeșe ale Martinei, era amorezat nebun de tânăra femee. Aceasta, întrebuințând o strategie de prima forță, se împotrivea la patima țăranului, încurajându-l în acelaș timp prin zâmbetele-încântătoare. Firește că pretinsul soț—bunul și veselul Martin—părea a nu vedea nimic din toate astea. Insă daca lui Jeremit îi mergeai treburile după dorința inimei, când se afla la Martin sau la cârciumă, nu tot așa era când se întorcea la casa lui. Aci avea de furcă cu nevasta lui, geloasă și vicleană. Nu-i trebuise mult timp Măriei ca să bage de seamă că bărbatul ei era amorezat de Martina.Gelozia, el era cu atât mai mare, cu cât Martina era mai subțire ca dânsa, foarte eleganta și parfumată. Tocmai pentru asta și im’mii se zăpăcise rău, căci mi era deprins cu dragostea femeilor de distincție. Ce neue deosebire pentru dânsul intre Mariim* .și Maria !... Ceea ce dădea peste el era o rară aventură care-i măgulea gustul și orgoliul. Martina rezista mereu, dar se cunoștea că făcea mari sforțări asupră-și ca să nu se arunce în brațele lui Jeremia. — Ah! nu acum ci când vom fi departe d’ahî, când vom fugi împreună... Să fugă cu dânsa!... Acesta era gândul care prindea rădăcină în mintea țăranului. Gândindu -se mereu la Martina, dânsul devenise aproape cuminte. Nu se mai îmbăta și când nu era la cafenea cu Martin, se învârtea prin jurul vilei pentru ca să zărească pe tanara femee. Dânsa îi făcea semne în ascuns și de câteva ori, in lipsa „bărbatului sau”, chemat de afaceri la Paris, îndepărtase pe servitori și dăduse întâlnire lui Jeremit. Acesta se crezu aproape d’a triumfa, ba încă voi să grăbească lucrurile... Insă, spre marea lui neplăcere, Martina se apără cu putere,. în vreme ce-i repeta la ureche . — Mai târziu ! Departe d’aci!.. când vom putea să trăim împreună, să nu ne mai despărțim niciodată. . Maria, plictisită, de tăcerea, visările și oftaturile lui, îl lua într’o seară la ceartă. — Ce înseamnă mutra asta cernită ? El îi spuse o poveste care nu se potrivea de loc cu adevărul. Dânsa îl lăsă să vorbească fără a-l întrerupe. N ascultă cu un aer de ironie prefacăndu-,la a-1 aproba printr’un semn din cap. Gând cânsul termină minciuna, ea-1 bătu cu mâna pe umăr. —. Ascultă bărbate, să vorbim , drept amândoi. Până azi am închis ochii la purtările tale, dar am fost foarte mâhnită, căci vedeam bine că n’o să ajungem la capăt bun. „Edîu nu te mai iubesc, desigur, ca în ziua întâi și dacă ar fi să mă mărit azi cu tine, aș sta mai mult la gânduri. „Insă ceea ce s’a făcut rămâne bun făcut și să nu mai Vorbim de asta... — Ce-ai voit să spui mai la urmă? întrebă dinsul răstit. ■— Am voit să-țî spun că nu mii place prea marea prietenie dintre tine și nevasta d-lui Martin, care nu se știe cine este și de unde a eșit. Iți spun de pe acum că n’am să sufer așa ceva — Ce-ai să faci ? — Asta rămâne de văzut mai tîrziu. Acîm mă mulțumesc a’ți spune că eu mă spăl pe mâini și nu mai garantez de nimic. Dînsa nu-i mai zise nici o vorbă, ba încă se arătă cu totul nepăsătoare de apucăturile lui. Dânsul n’avea de făcut nici o imputare nevestei sale. Curând nu se mai împotrivi ispitei, și căzu din nou în puterea farmecelor Martine. De atfel întîmplarea îl servea de minune căci Martin se ducea în toate zilele la Paris. Călătoriile lui plăceau foarte mult amorezilor. Țăranul din ce în ce mai zăpăcit, nu-și mai dădea seamă de nimic. Din toate convorbirile lui cu Martina un singur lucru rămânea vădit. Dînsa îi iubia cu adevărat. Despre asta nu mai putea să încapă nici o îndoială. Insă dînsa îl declară categoric că n’avea să-i devio amantă sau soție—în cazul când avea sa divorțeze — decât atunci când vor fi fugit departe de acoperișul conjugal.. La Seine-Port nici odată. — Să fugim ! zicea Martina. Jeremia se învoi în sfîrșit și de aci înainte nu mai vorbiră decât de apropiata lor plecare, de ținutul unde avea să se ascundă și de viața ce aveau să ducă. Și deodată porniți pe calea asta, Martina aruncă într’o zi această întrebare: — Da, însă din ce mijloace vom trăi ? Atunci țăranul spuse cu mîndrie că era bogat, că aștepta pe curând o avere de o sută de mii de franci. Suma aceasta trebuia si s-e aducă cineva peste câteva săptămâni fără ca ei sâ se deranjeze. Venitul acestei sume era îndestulător pentru un trai tihnit. (Va urma). ♦HL stii abonaținari fac reclamații sau cer schimbări de adresă, sunt rugați să bine-voiască a trimite la administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilenic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a mi se fac« întârzieri cu trimiterea yiartdul la noua adresă.