Universul, februarie 1910 (Anul 28, nr. 30-57)
1910-02-01 / nr. 30
r— r „V - , - i ' 1 ' ' . Illemi li fit OUTE IPS 6 L 0 HI Dovaáa cea mai strălucită că Motoarele de benzină <in renumita fabrică j^The National Gas Engine Comp., Ashton under Line* iung litera“ sunt cele mai apreciate și căutate. Singurii Depozitari și Reprezentanți: Societatea Anonimă Română de Comerț □ [UNK]jujTM—uram;—rr-rr-mu-i—m—oii—r------■iiwT-i—■—w» Furnisoarea Cărții Regala BSLWÎtA BŰCÜKS3TI CRAIOVA ®ms», S5 10,—Str. Snáftrfiam,—10 Str. Kogălaiceanu, 22 colicele, eczima, tapus Boalelr de stomac, stipafia, fisurele anale, Bodlesc genital ca struație, polutionim, b! X2îT asmom de Physiotherapie AL JD-zuIîsX Niculescu DIN Pitești, Calea Câmpinei 132 Se tratează, conform ultimelor metoade științifice, prin ajutorul agenților fisici: hydroterapie, electricitate, raze Roentgen, masaj electric, duși de aer supraîncălzit, metoda lui Bier, mecanotherapie, fulgurat,Lunc etc., Boalele nervoase ca : Neurasthenia, hysteria,paradisiile de orice natură, tremurăturiie, nevralgiile, nevritele, impotența, incontinența de urină, tabesul etc. Boalele cronice și de nutrilie ca: Guta, reumatismul cronic, migrenaut, cancerul, obisitatea, arterioscleroza, diabetul etc. peri și intestine ca: Gastralgiile, dispepsiile, conhemoroizii, colicele, etc. ; Metritele, nevralgiile pelvine, tulburările de aienenoragia, etc. | ifl PiiliOnstitut hebicsiî DE Ü’BEMISIfE și FOTOTERAPIE: Tratamentul bontelor cu Lumina concentrata și filtrată — -----— CONDUS DE —------—— rr leopie friedmann > Fost asistent la Clinica de boli de piele și la Institutul Fototerapic ■ la Universitatea din Berlin și al Institutului de Studii superioare și perfapționare din Florența. Fost asistent al profesorului Golgi, laureat cu premiul international Nobel Specialist In defectele frumuseței, bili de piele și venerice consultaniini: bărbați 10-12 a. m, doamne 2-5 p. m. Eserossi s. WMimium ho. i4 Terapia și chirurgia estetică, operațiuni plastice, igîessa ffisiiliisețeif.. . , Indreptarilă diferihitatilor fisurei, a masinilor turtite, stambe, îndepărtarea ei cutricelor, etc. Fara operație și fară durere Vindecarea Lupusului prin lumina vnlva-violetă._. Discrrnosticul sifilisului prin examenul sângelui (metoda Wassermann). * , .. .._ PROH»ICTE GIJATI« LA jftGIWEIi BftUBEBGER & SPITZER Telefon 23 ß7 Birou tehnic Telefon BLICLUEȘTI— BULEVARDUL ELISABETA No. 39 Q747 furnisam și instalăm : . . . « gaz sărac (din cărbuni) și țițeiu de la 1 Motoare (i beiUilUl, pânâ la 750 cai putere Mori industriale .Mărănești. Ascensoare t?“" f IcisiBi pentru fabricat uleiul e^elal fioarea «oarelui, etc. Hasim si cazase iaburi .TUN (iOMPtttSCAM, de m. árasa, ibun»« ““11“'6 íe F#kic de Cherestea, Spirt, Zahăr, Eero, Scrobeala și altele. Pine pentru abale ,ferace de un&. _ toate masinele pentru tâmplării necanice do .parchete. ., ’ . 7 , si rabotat, staute, prese, și orice Strunguri, mașini (i, gdiiri, huaito,pentru ateliere mecanice, trii’riiie arhniee, pentru făbrici și stabilimente industriale. Soma MaSÎ pe stirii Frlmuiară WIT1 americane ALTOITE Forteites AMRICANE Din REil HITELE Pepinists Fr. Caspars - MEDIAȘ — Enolog diplomat, fost comisar delegat pentru replantarea viilor In comitatul "(județul) Târnava mare, profesorul comisiunei viticole a reuniunei agricole din Transilvania. Comenzile se fac imediat din lut: F. 1. MmlmM ■ — Reprezentant geneal pentru Români și — Catalogul se trimite franco la cerere.—Scrisori de mulțumire de la cele mai importante podgorii, stau la dispoziția onoratei clientele. 4701 sttrâțâ și< ^ albeite rufele. V-l face rufele albe ca ză , pada, fără muncă mai ouată, fără frecare, fără săpun, Jin sstore. î.o dssinfestează, ăin-< >dude un miros plăcut. € os o valoare nepretuită. Economia mare in lezaire, in templu Produs cu totul) ► inofensiv, garantat, că este liber1ada ,dor sau orice alt element vă > turnător rufelor. . Se recomendă fi. la spălătul obiectelor ce nu trebuesc expuse frecării ca.. Broiîerii, Bli»e fine, iaraiüJii, etc., deci nu trebuie lipseascîi din nici,o gospodarie. PRODUS BUicHETAT al FABRICII CARL ZIMMER &C °—=**=* BUCUREȘTI =i=t= Strada LIPSCANI, 88 (Ifi. Gheorghe De vânzare in toate l>rog;«ieriiie și principalele magazine de coloniale din țară. Prețul unui pachet iaic de 1/4 kg. 0.50 b.—Prețul unui pachet , mare de 1/3 kg. [ 90 b. — . ..vA/Va..îV» Ayg/V*AX/WWSAAA> Pentru o casa de agentură din Galați se caută un bun și silitor placier (Plalzăgent), care cunoaște perfect și corespondența germană. Acei caricari corespondează și în limba franceză sau engleză sunt preferați. Post serios. Oferte cu referințe sub : M. R., 500 post-restante, Galați. LCCDäKOftl ti uzată, semi-stabili, derivând din fabrica Arbet Fila, Paris, cu plăci tubulare și femer bucșă noi de iot, 25 cai putere, cu prețul de Sej 5.500, de vânzare la Max Fischer & C-te. Galați. 4732. austrat și5us fabrică care a mai ocupat asemenea post, comerciant rutinat și energic, se caută pentru o mare întreprindere industrială din provincie. Oferte cu descrierea trecutului, referințe și arătarea pretențiunilor să se adreseze d-lor Carol Schulder , Co. București. Ajutor de contabil cu practică de birou de mai mulți ani precum și domnișoară dactilografă care cunoaște perfect limba română germană și a mai lucrat timp mai îndelungat întrun birou se caută pentru Galați. Oferte să se adreseze sub F. A., 100 post-restante. Galați. Aprobat de Consiliul Sanitar »superior. Enste cel mai bun și sigur inendicament, pentru vindecarea și mienorarea afecțiunilor de gât,mlământ, catarului, răgușetei, tusei, bronșitei cronice, tusei) »convulsive (tusa măgăreasca sa )copiii 4 ies flaconul. Se găsește la toate farmaciile) >ji drogueriii.» din țară. . Depozit, la drogueria cooperativa. (Centra.ia, București. Depozit geeneral la farmacia. Ci 'Ține, Ganți. In localitățile unde nu se ga, naște, se trimite după cerere, din: 'depozitul general, Farmacia ... . ' fine, Galați. La comanda da cel puțin 2 fia, •coane, franco rambursând costul.■ VrOH’K —5.0 la zverxu m-sta casa alés, aicisn sovieti r din IVensatz — Garantează selecțiunea altoiului și port-altoiului Referințe de la cei mai mari proprietari de vii din țara. Cereți eatalogul g-t*atis si franco d<- la KEl»»EZE.Vr.\.\T fiEXEB.il în^inor* S. G iîOSS București, str. Mântueasa GeogSBKS Klaues face cunoscut Onor. sar« lUsntele că s’ai”<»,ir*s> de li.. Magazinul FRAȚII HASSA A sl.a. deschis un atelier de ilOCN 81 «ECTul în str. Bancei Naționala No 1, Etaj l (In rând cu Teatrul Modern). Tei. 29/JHÎe mai ,fiind nevoit și, satisface cerințele mari ale asasinMluiÎui, va fi In măsurii a-și servi Onora sa clientelă cu’ cer, nnui mare conștiinețo/.ItisSe. 472! Mod &. După ce a fost lăsată multă vreme in părăsire, dantela Chantilly. și-a preluat.■ [UNK]* janja „ -aeprișta, ; un loc, .prepoodejTfint .,în.. -nipolă. Și-a făcut reapariția in voaletecolorate, în urmă, servind , de garnitură ,rochiilor ca ghempi și ai draperii în culoare, vopsite, în tonul stofei. Un fel foarte, frumos de a o întrebuința c incrustatiunea pe muselină neagră de mătase, care, și ea la rându-î, e pusă pe fonduri deschise sau multicolore. Se întrebuințează mult în acest scop tualurile indiene imprimate , în culori pe fond alb. Se obțin astfel bluze și rochii de un efect foarte frumos. Pentru scară, se aranjează dantelă Chantilly pe fonduri de liberty „vieux-bleu”, roz sau auriu, și din acest amestec ies combinațiuni foarte drăguțe. Dantela Chantilly nu e căutată numai pentru bluze și rochii, ci și pentru pălării. Se fac pălării imense de dantelă pusă pe fond deschis, se garnisesc cu egrete albe sau cu pene aranjate în spatele calotei și se brodează pălăria cu o bandă de catifea neagră în jurul calotei. Pentru sezonul de vară,aceste pălării se vor purta din dar,tetă de toate culorile, garnisite cu egrete asortate sau cu „dhong-uri mari de tul. I-4.se poate prezice un mare succes mai ales în negru, alb și în ceru, culoare care se impune din ce înn ce mai mult anul acesta. Velui’ia. «.uMWfwww itswBBKa» «f* ■* <*ztr Tribuna liberi Acordul dintre capital, munca și concepție Fie nn a îngăduit a mai spune câteva cuvinte, pe lângă cele spuse în articolul „Greva în Contractul muncei“, publicat acum câteva zile de acest ziar. Rostirea capitalului, prin graiul d-lui Gr. Alexandrescu, mare industriaș, cât și aceea a d-lui Frimu, fruntaș socialist, deși pe căi diferite, duc însă la una și aceiași categorică concluziune, că legea „Contractul muncei“ pentru" a fi fost bună trebuia imperios de a se fi consultat și ținut seama de experiența atât a patronului cât și a lucrătorului", î și dacă la acestea se vor mai adăuga și cele rostite de mine în „Greva în Contractul muncei“, fără greș se poate afirma că. în mai puțin de 48 ore...capitalul, munca și concepția au căzut de acord prin a recunoaște insuficiența dezlegărei problemei ce se caută a se da prin numita lege, raporturilor dintre capital și muncă , cu alte cuvinte, afară de îndreptarea răului ce a încolțit pe întreaga suprafață, nu se va putea face decât revenindu-se asupra celor făcute, prin alcătuirea unei “legi a raporturilor dintre muncă și capital“, care să puie în armonie tot și toate petrebuința lucrului de astăzi și in folosul tuturor“. Aceasta fiind starea de fapt, nu cred că până în cele din urmă nu va interveni buna chibzuință a părților interesate, ca de comun acord să se hotărască la punerea unei temelii sănătoase de progres și dezvoltare a gospodăriei lor zdruncinate. Acum, Stat, capital și muncă, trebue să înțeleagă și să se pătrundă că sub nici un cuvânt nu le este îngăduit, și nici că le va putea fi ertată .răspunderea zilei de mâine, pe câtă vreme printr’o bună înțelegere s’ar putea înlătura ciocnirea care mai curând sau mai târziu, va putea pune la grea încercare și nu grea cumpănă însăși existența acestei țări- G. A. Tadid. mammmi P&STOÜHII SOCIAL-DEMOGRAT întrunirea de la „România Muncitoare“ O întrunire publică s’a ținut aseară la sediul cercului cu delegații din provinciei A prezidat d. Gh. Oprescu care a dat cuvântul d-lui Al. Dunăreanu, delegat din Ploești. Oratorul spune că datoria muncitorilor e ca, prin arme științifice, să facă ca legile în folosul muncitorilor să nu mai fie călcate in picioare și aceasta se va face numai atunci când muncitorimea va deveni o forță, care va transforma societatea de azi într’o alta mai bună. D. .I. Pătrulescu, delegat din T.Severin, aduce salutul muncitorilor din acel oraș și spune că nouile reforme ale guvernului, departe de a intimida pe muncitori, i-au îndârjit și mai mult la luptă. Afirmă că e vorba de înființarea unei brigăzi polițienești și pe lângă atelierele căilor ferate ca să supravegheze mișcările muncitorilor Statului. Întrunirea sa sfârșit la orele 11 seara. Consfătuirea intimă Au sosit peste 100 delegați din T.Severin, Ploești, Câmpina, Botoșani, Buzău, Brăila, Bârlad, Galați, Constanța, Tulcea, Focșani, Iași, Craiova, Pașcani și alte localități. S’a ales comisiunea de validare a mandatelor care se compune din d-nii Apostol Niculescu, N. C. Georgescu și Gh. Cristescu. In consfătuirea intimă, care s’a ținut după întrunirea publică de aseară, s’a făcut validarea mandatelor delegaților. Delegații au fost găzduiți pe la diferiți muncitori din Capitală. Afară de delegați a mai sosit un număr foarte mare de socialiști din provincie. Azi dimineață au sosit de asemenea un număr foarte mare de delegați. Congresul se deschide azi, orele 8 dim, în sala Coloseului Oppler, iar seara se va da, la sediul sindicatului, o serată teatrală în onoarea delegaților congresiști. Serata, e organizată de cercul artistic „Casa Poporului“ al tinerilor muncitori. L. L Lulîi 1 Februarie 1910 Eid miniABE nPPflfl! Pimnira contracerea de un UuuLII Mori,Fabrici etc. Furnisează IMEDIAT din depozit : ÎL STRÂTEGREL Es’ălia, Salona, 3'oioșaai MARELE HOTEL „UNION” — Str. Meg-nla. 6, Mncns&st'i — 4o75 DSHF.CȚIUNE NOUA - Completă renovat. — Iluminatelect.de TOATE SAME.® MSAILEITE — CAMERA DG LA 2 LEI IN SLS — 1 CU JL.TJX-TAu. iimprBînQ-T s E- 8QTNABEASHI Antreprenorul Marelui Hotel TIîATAN-IASI Sesisiia este saQetin comer-iskl N BNTRICU — instirare și construcții R3 s’a dovedit cele mai moderne PLDfiDRI cu ABOM .Flimale „TOWNl« loc 40 până la 24 tcrsX putere Combatt Foiler, furnizate după cerere fără sau cu instabțtine patentată de supra -încălzire (Heissdarppi*; tării tisei o diferență, de preț, cu cable de otel de 550 metri lungime construite, pe baza experiențelor noastre practice făcute in timp, de mai mult de 50 de ani in toate țările, din lume, ți introduse de 20 ani, cu cel mai mare succes, și în România, unde lucrează astăzi peste 60 pluguri cu aburi OKIGÍAAM. HIWI.KIt funcționând prin ardere de paie sau orice alt combustibil. l*rîM funx reționarea lorsigură și iroproșî shil sV’e'îe gârtuit a.n o arătură rațională, producă ml cea mai mare f,c8.»Utale de arătură zilnicii. Toate aceste pluguri au fost puse pri .fundiule'^erHMltil dh ■ D. IULIUS SAXON trmner Budaiiit și reprezentant general al. . — SoMBiop ^ORff-'rOWUB & Comp;' — inuewrâștl—Str. Armașululor O N.B. -- Aproape întreaga elită a marilor proprietari români au cumpărat numai pluguri cu aburi originii de l.0VI,V.H- adresâmiu-ne scrisori elogioase și de deplină- mulțumire pentru perioda lor funcționare neîntreruptă. Ținem depozit perman- Soîsî^* ncecsorttfe ffb" „ /r*și i7;15 CITIȚI .17C() „ANUARUL PRESEI ROME ȘI AL LUMEI POLITICE“ ~---...................■------—pe 1910*• ■ («âvrvo.1 al 4-ea| m Iu exemplar, voluminos, foarte elegant broșat, lei 5. Redacția și administrația: Str. Vasile Lascar No 166,BisMr8și Îestrănătarea copiilor Mip © a © ©i © #b Inrept si› Am vorbit în ajunul sărbătorilor dspre inițiațiva luata Ug .,Cen.ui . c^.rjni.i.uî .,didactic din Iași“ și despre apelul, adresat tuturor oamenilor de bine de către d. profesor C. Meissner, delegații!ercalui pentru crearea unui „institut de” îndreptare «a copiilor cu rele porniri“. , Lucrul fiind de mare însemnătate și trebuind cu publicul să se familiarizesco cu această chestiune, facem loc următorului interesant articol al dmei institutoare Otilia Vlaicu, publicat in „Revista generală a învățamantului**. Ca un timp încoace numărul delictumiților minori, a crescut simțitor. Zilnic, ziarele relatează zeci de delicte sau chiar crime, comise de aceste creaturi socotite ca inocente. Te înspăimânți la gânduli ce vor deveni aceștia în viitor, dacă societatea va continua a rămâne nepăsătoare în fața acestei plăgi sociale. Va sosi un moment, când nimeni nu va fi sigur de avutul și viața lui, iar temnițele noastre nu vor mai avea locuri suficiente pentru asemenea oaspeți. Multora li se vor părea exagerate și pesimiste părerile noastre,—nu credem insă că voi fi de aceeaș opinie aceia cari au venit îndeaproape contact cu copiii diferitelor clase sociale, și acei cari se interesează de moralitația publică. ■ Spre a vă încredința de veraccitatea celor mai sus zise, am putea cita sute de fapte condamnabile de ale acestor copii,—roapte de ziare, — dar ne vom mărgini nenumăra numai câteva, ce au fost comise in mediul nostru, și de a căror autenticitate putem garanta. Mai mulți copii—întâlnind,un bragagiu, îl înconjoară, încep a-l apostrofa și amenința, ca să-l silească a le da marfa fără bani- Bietul om n’ar fi scăpat tocmai ușor, dacă nc intervenea un institutor, care l-a scăpat din mâna copiilor. ..Tot în aceeaș despărțire a orașului, un școlar—din cei pe cari nici blândețea, nici amenda și nici un mijloc, nu-l face să fregventeze regulat școala—fură din buzunarul unui țăran o pungă cu bani. Prins asupra faptului, el începu să lovească pe stăpânul pungei; la puțin timp după aceasta, acelaș școlar se furișează în curtea unei școli și fură din antreul școalei un palton. O bandă de câțiva copii, al cărei șef era un băiat în vârstă de 10 ani, operează într’o singura noapte trei spargeri. Pe la orele 1î noaptea intră pe fereastră la un cârciumar, desfac tejgheaua și iau suma de 40 de lei ce o găsesc. Satisfăcuți de această reușită, se duc la un magazin de coloniale, și izbutesc a intra și acolo înăuntru și a fura zahăr din o latlă. Nu se mulțumesc însă cu atât și mai fură de la un biet sărbăcar câte-va perechi de căpestre, a căror utilitate necunoscând-o, le aruncă intr’un maidan. Abia la orele 2 noaptea s’a împrăștiat această bandă, după ce și-a împărțit prada,— isbutind a nu fi văzuți și prinși de nimenea. Abilitatea și vicleșugul cu cari au lucrat acești copii sunt extraordinare și un indiciu sigur că aceștia nu vor întârzia a deveni criminali. Am citat numai fapte bătătoare la ochi, fără să mai pomenim de pungășiile de toate zilele. Sunt cârduri de copii vagabonzi, cari își petrec toată ziua in piață, furând de pe la carele ce vin cu merinde, cât și de pe la magaziile ce întind marfă pe afară. Dacă într’un oraș de provincie sunt 6 elevi de cursul primar închiși la poliție pentru furt, ce trebue să fie în celelalte orașe ? Câte zeci și sute de asemenea exemple nu ne-ar putea.. da procesele-verbale ale polițiilor din toată țara ! Ce greu e da ținut disciplina într’o clasă de la școalele mărginașe ale orașelor, unde asemenea popii vicioșî sunt in abundență,, din nenorocire. IS de ajuns unul cand-i influențeze și pe ceilalți școlari și clasa să se resimtă de prezența lui. Asemenea motive au făcut pe un deputat-profesor din Austria să ceară Parlamentului înființarea unei „clase disciplinare“ pe lângă fiecare școală primară. Dacă la noi o clasă disciplinară pentru o școală ar fi prea mult, una insă pentru toate școalele dintr-un oraș, ar fi absolut necesară. Pedepsele — ori sunt îngăduite— a le aplica unui asemenea copil sunt ineficace, căci cea mai gravă pedeapsă care se dă este permutarea la altă școală— după avizul revizorului. Această metodă însemnează, ca și a lua un copil bolnav de scarlatina, dintr’o familie și a-1 duce in alta sănătoasă, ca să ducă boala și acolo, și apoi pe el întru cât mai însănătoșa, dacă nu’x aplici, direct nici un medicament “! Zicerea românească : „Răul trebue stârpit de la rădăcină“, ne dă direcția Încotro să" ne îndreptăm privirile in această chestiune de un mare ",interes vital, pentru morala tinerimei. Astăzi lumea a început să se convingă că nu se pot trata copiii vinovați de furturi sau cri um până la vârsta de 10 ani minimum, ca hoți sau criminali responsabili, — căci copilul care comite delictul sau crima, e adeseori victima, eredităței, iar adevăratul vinovat este familia, mediul în care a trăit un asemenea copil. Deci trebue sustras copilul din mediul corupt în care se găsește și supus unei influențe salutare. Seamănă, copilul cu un arbust încovoiat ? , să-l îndreu, tomi,h atacat până în rădăcină? Sa-l regeneram cu totul, ca nu cumva fructele lui veninoase să fie o otravă pentru societate. In celelalte țări din Europa și America există, zeci și sute de societăți private care au ca țintă protejarea copilului neglijat mbraîmente. Aceste societăți se ocupă de toate felurile de copii, unele se ocupă de orfani până la 7 ani, altele de cei nedisciplinati,de la 7—12, iar altă categorie de cei violați—de toate vârstele. Până astăzi noi nu aveau decât câteva aziluri pentru copiii vagabonzi, fondate de societățile de binefacere, iar ca metodă nu se aplică alta, decât darea în judecată, dacă sunt mai mari de 15 ani, și luarea unui interogatoriu și punerea in libertate dacă sunt mai mici de 14 ani. Acest procedeu întrebuințat cu zeci de ani în urmă și de alte State din Europa, n’a dat decât rezultate slabe, dovedindu-se neeficacitatea sistemului pentru următoarele motive: 1) Tinerimea a devenit din ce în ce mai nedesciplinată, 2) A crescut simțitor numărul tinerilor de ambe sexe condamnați pentru greșeli grave și 3) Imposibilitatea de a pedepsi pe părinții cari îndeamnă pe copii la cerșetorie, furt, prostituție, etc. înspăimântat de această situație înrijitoare, occidentul Europei s’a grăbit a treia legi și instituții speciale pentru acești copii. Dacă aceste legi au un spirit deosebit, toate însă urmăresc ferește , două scopuri bine definite: 1) De a împiedica pe copii de a se viola și 2) de a-i corecta pe cei cari au apucat o cale greșită. Ar fi poate pe cât de interesant, tot pe atât de folositor de a expune legislațiunea și instituțiile înființate pentru salvarea copiilor din celelalte State ale Europei, dar aceasta ar cere timpul și spațiul necesar alcătuirei unui volum;— ne vom mărgini însă de a arăta câteva dispoziții principale, ce au fost aplicate cu mult succes in câteva tari , ca: Franța,, Danemarca, Olanda, Suedia, etc. și cari ar putea fi utilizate cu folos la noi. Prima preocupare a legislatorilor străini, a fost de a scoate copilul viciat de sub influența familiei, căci iată la ce se rezumă primul capitol al legislațiunea copiilor. Or de câte ori se va întâlni un copil stricat,se va cerceta din ce cauză are înclinări rele, și daca se va dovedi, că aceste apucături ale copilului sunt datorite neglijenței sau viciului părinților, copilul va putea fi scos de sub influența lor—din focarul contaminat al familiei și plasat intr’o familie onestă— de preferință la țară — sau într’un azil, iar părinți vor fi obligați a i plăti pensiunea, iar când vor fi absolut săraci, se va face apel la o societate de binefacere. Această schimbare de mediu o va conduce sfaturile de familie sau,consiliul de tutelă”. La noi în țară, ar putea, exista un asemenea consiliu în fiecare județ, și ar putea fi compus din 6 membrii și anume: un doctor, un preot, un magistrat, un institutor și 2 femei dintre care una institutoare și una delegată de comună (toți să fie slujbași ai Statului ca să nu mai fie nevoe a li se da diurnă). In București va fi reședința unui consiliu de tutelă, care se va ocupa cu coordonarea și supravegherea activității sfaturilor de familie din județe, și toate aceste vor depinde de ministerul cultelor și instrucțiunii publice. Chipul de funcționare al sfaturilor de familie va fi următorul:. Vor avea biuroul deschis pentru oricine ar veni să le semnaleze un delict comis de copii. Orice greșeală gravă va fi trecută într’un registru, iar copilul pus sub observația sfatului de familie. Dacă se va observa că mizeria împinge pe copil la delicte, i se va da un ajutor de la o societate de binefacere. După un timp de observație, dovedindu-se că părinții sunt vinovați de greșelile copiilor lor, pentru prima oară li se va da un avertisment, iar ea a doua ocazie sfatul de familie județean va,propune „consiliului de tutelă” scoaterea copilului din familia lui și instalarea într’o familie, onorabilă, într’un azil sau școală, profesională. Dacă copilul e așa de vicios, încât contactul său ar putea contamina și pe camarazii săi, atunci va fi scos și din școalele publice și plasat într’un internat, corecțional. Afară de greșeli excepțional de grave, un copil până la vârsta "de 15 ani’mi va fi dat în judecată, nu va fi pedepsit cu închisoare, ci va fi trimes într’o școală specială. Aceasta ar fi în trăsături generale organizația care ar proteja moralul copiilor, dar alăturea de ea mai avem nevoe și de instituții 'potrivitorii ,spiritul..legilor, și necesitățile țârei. ' . .. Primă de câte ani' avea' nevoe ar fi o școală de observație unde vocii primiți toți copiii dennințațî ca culpabili de greșeli grave. Aceștia vor fi ocupați în interiorul școalței și ținuți de la 2 -4 săptămâni, ca să li se poată descifra caracterul și în urmă decide unde trebue internați. In al doilea grad ar fi internatele disciplinare,—sau tot atât de folositoare ar fi coloniile disciplinare trimise pentru un timp de maximum 6 luni la unele mănăstiri, sau ferme, mai aproape de centrele mari. Din aceste colonii vor face parte elevii din școalele primare, dovediți ca leneși, refractari și cari n’au dat încă probe de imoralitate. Vor fi supuși unei discipline severe și ocupați mult cu lucru manual. Daca tot nu se îndreaptă, vor fi trimiși la școala corecțională. Internatele corecționale, ,vor fi ultima instanță la care se va recurge pentru corectarea copiilor, și la care se vor primi minori—de la 10 ani în sus, ce vor fi comis delicte și ,au o conduită demoralizatoare. Elevii acestui internat vor fi supuși unui regim sever și deprinși la câte o meserie,—în genere aceia de cultivator, având în vedere ce rezultate, satisfăcătoare a dat metoda, de ’ a Îmbunătăți pământul, cu ajutorul omului, și pe om cu ajutorul pământului.Ca mijloace educative se va căuta a deștepta și dezvolta în sufletul acestor precoci imorali••• sentimente de onoare, patriotici*, și religioase. Aceste instituții existând paralele pentru ambele sexe, în cea din urmă, fetele vor învăța pe lângă lucru, cultura zarzavaturilor, a florilor, etc. Dacă pe lângă toate aceste opere salvatoare am putea întrezări într-un timp mai îndepărtat și înființarea „tribunalelor de copii” — existente în America și de astă vară, în unele părți ale Germaniei—am putea fi siguri că statisticele ne vor arăta o descreștere simțitoare. In ce privește criminalitatea,1 In general inițiativa privată proceda dispozițiunile legislatorilor, în ceia ce privește instituțiile de binefaceri. De câtă umanitate și patriotism n’ar da dovezi, și de această dată, societatea noastră, grăbindu-se a treia societăți și instituții ce ar fi menite să schimbe fața orașelor în câțiva ani. Asemenea gesturi frumoase și nobile nu pe au lipsit niciodată, și să nădăjduim că ,se vor găsi suflete mari și inimi generoase cari ne vor întârzia de a construi bărci de salvare pentru tinerimea noastră, ce zace înecată în marea viciilor. Otilia Vlaicu, institutoare. Conferința d-lui dr. Petrici-Galați la atelierul C. F. R. D. Cottescu, directorul general al G. F. Fi., a luat frumoasa inițiativă ca în zilele de sărbători să se ție conferințe populare relative la diferitele boale de cari șuier mai ales muncitorii din ateliere despre cauzele cari le produc precum și mijloacele prin cari pot fi combătute și vindecate. Prima conferință s-a ținut cri d. a. în marea sală de recreație din localul atelierelor centrale. Conferința a fost ținută de d. dr. Petrini-Galați, tratând despre tuberculoză. La conferință au asistat, pe lângă muncitori, și un mare număr de funcționari precum și d. Cotescu. D. Petrini și-a început conferința spunând că tuberculoza e o boală care face multe raviPgii la noi în țară. Combate credința, că tuberculoza e o boală ereditară. Spune că ea se propagă, mai ales prin contactul oamenilor sănătoși cu cei bolnavi. , Pincipala cauză care contribue la propagarea acestei boli, e frigul. Prin frig, spune d-sa, se paralizează acele celule din organismul nostru care pot duce lupta cu microbii patogeni. Altă cauză care contribue la propagarea tuberculozei, sunt casele și atelierele insalubre, prea marea aglomerație în odăi și ateliere și mai ales alcoolizam 1. D. Petrini arată că spre a ne feri de tuberculoză, trebue să păzim următoarele reguli : 1) Să ne ferim de contactul, cu bolnavii de tuberculoză. 2) Să ducem o viață regulată și să ne hrănim bine și aceasta spre a da forță organizmului de a resista și a duce cu succes lupta contra microbilor. Arată apoi cari sunt alimentele cu cari ar trebui să ne hrănim. Intre aceste recomandă: carnea, peștele, pâinea, lintea, bobul, cartofii, brânza, laptele, untul, slănina, etc. Arată apoi în ce cantitate trebue luate fiecare din alimentele arătate mai sus spre a produce forță și căldură. D. dr. Petrini spune că e greșită ideia că peștele sărat, cu care se hrănește mai ales‘"țăranul nostru, ar fi un aliment rân "-sa arată că unul din alimentele cele mai bune pentru organismele oamenilor muncitori e zahărul și ar trebui să se facă totul, ca să se ostenească. Patru bucățele de zahăr echivalează cu 100 gr. carne. De asemenea recomandă ca hrană bună pentru muncitori pâinea neagră cu brânză. D. profesor face apoi apel la muncitori sa îngrijească de sănătatea lor lăsându-se de băuturile alcoolice. D. Petrini și-a sfârșit instructiva d-sale conferință arătând prin proecțiuni electrice modul cum se propagă boala și ravagiile ce fac microbii, ei în organizmul nostru. Conferința s-a sfârșit la orele 6 și jumătate d. a., Tamasiu . 001 ESTE SIOÜMTRE. SUE SA FIE BAIA DE ARAMĂ Cine poate vedea, minunata vale a Tismancî cu vechea-i mănăstire și poate simți farmecul tăcorii parfumate într’o seară plăcută de vară, ori poate să se încălzească la dulcele soare de primăvara co’țî, intră în suflet, în acest loc plin de cea mai smerită melancolie a vremilor trecute cari ’ți inspiră totul pe unde s’a purtat, un sfânt, și a fost cetatea lui Radu-Vodă, Dan Basarab și Mircea cel Mare; cine zic, pătrunde această strașnică poezie a firii și trecutului nostru, socoate că văzând și vechiul târg al Băii de Aramă, va găsi și aci ceva din spiritul vremilor trecute și înțelesul locurilor ce odată au fost martore celor mai liberatoare idei și a celei mai deschise inimi pentru jalea neamului, —va găsi aci o fărâmă din sufletul celor ce odinioară ținură drept, steagul neamului—la, 1821. Baiat—locul de sfat...și Padeșul—locul de apărare—fură leagănul eroului Tudor Vladimirescu. De aici plecară, mulți panduri pentru lupta cea grea. Nu se mai aude nimic din vechea poveste acum... Padeșul, unde se găsesc urmele meterezului lui Tudor, nu mai e un semn pentru povestirea faptelor din acele vremi. Baia, prin buna-vointa, politicianilor este împărțită în 2 tagme; astfel, afară de politică, puține lucruri se fac. Nu citește nimeni nicio carte aci, aiura de cei câțiva intelectuali, așa că târgoveții petrec tot timpul în cea mai omorâtoare plictiseală, căci fiu se poate găsi aci o casă de citire cu biblioteca ei, ori un Joc unde s’mi putea afla multe lucruri bune. In această trista, stare, joc. „Isvorul“ al cărei comitet e format de oameni ca: pr. Prodescu,d-niî profesori lorgulescu și Sârbulescu și comerciantul Petrescu, pare a-și fi-’croit adevăratul drum, luminând întunericul de aci prin gândurile bune ce le-ai așezat în frunte: „De a ajuta instituțiile culturale locale, de a, ajuta pe elevii săraci dar silitori,de a face diferite îmbunătățiri, de a propaga învățătura, printre români, a, conlucra la înălțarea sentimentului național etc.“ In acest scop au și dat mai multe serbări din produsul cărora s’a acoperit o parte a școalei, care în starea în care se află, cu scândurile mâncate de infiltrațiunile de jos, cu pereții umezi de igrasie, e o rușine neasemănată pentru un târg, care satisface cu prisos trebuințele împrejurimilor, deci stă oarecum bine economicește. La curent s’a dat iarăși de către societatea „Isvorul” o serbare prea frumoasă,unde—prin străduința d-lui profesor N.Sârbulescu și munca neobosită, a d-nei Sârbulescu si a reprezentat. Comedia plăcută: „Doctorul în provincie”, de școală de băeți și „Zâna zorilor“ și „Ajunul Crăciunului“, de școala de fete. Prin fericita alegere a pieselor, prin buna interpretare a lor, auditorii au putut culege cea mai plăcută, impresie, ducând cu el nădejdea că cu alesul comitet al societăței va da Băii de Aramă ceia ce-i lipsea de mult. Și ceea ce s’a făcut în Baia n’a fost decât din inițiativă și muncă particulară. Așa s’a înființat la 1886 spitalul, la 1896 s’a format o societate cu, cotizație lunară, care s’a contopit apoi la 1903 în Banca populară și la 1899 s’a pus baza, școalei de meserii. Baia ar putea fi astfel centrul sufletesc, centrul economic—prin crearea de cooperațiuni pentru desfacerea produselor împrejurimilor, ca laptele, lemnul, cariere de cărbuni și argint, prin sistematizarea olăriei, a dogăriei, a țesăturilor pe cele mai inimoase motive naționale ce se află acolo, și în acest fel ea s’ar putea impune ca o unitate desăvârșită pentru satisfacerea legitimelor ei necesități—ca măcar înlesnirea unei comunicații cu centrul județului, împreună cu comitetul societăței „Isvorul“, chiemăm cu drag pe toți cei ce au aflat aici îndemnul mântuitor al celor mai frumoase dorințe, îi chiemăm să se înscrie în societate, pentru ca—prin muncă temeinică, cinste și dezinteresare, să se facă din Baia de Aramă ceia ce ar trebui să fie. St. D. Baio&in, stud. în arhitautor S. In jurul sinucidere miâtului Emfulesci, Brăila, 30 Ianuarie. Azi parchetul a înmânat șie celorlalte persoane scrisorile lăsate de sinucis. In rezumat, iată ce scrie Ananesen amantei sale. ..Iubit și nefericit copil., „Nu știu cum să Încep ați spune ceea ce vreau să fac. Am făcut multe nesocotințe și acum sunt hotărît să furșesc. Adio, iartă-raă de toate, căci am petrecut lângă tine cele mai frumoase clipe. Te-am iubit atât de mult incât mi-am părăsit familia. Am petrecut lângă tine ore de nespusă drăgălașie, și-ți sânt foarte recunoscător. Acum totul s’a sfârșit. Adio... Nu fi supărată, lisă-mă să cred în ultimele momente de viață că tu mă iubești ca și la început. Mă gândesc mereu la tine. Iau eu mine toate amintirile. Te sărut de nenumărate ori. Al tău nenorocil Petrache ■ Și în post-scriptum : „Vino la mormântul meu să-mi aduci fiori și să descî lacrămî pe pămîntul ce mă va acoperi.“" In scrisoarea, adresata d-lui G. Petrii, îî mulțumește de prietenia ce i-a arătat întotdeauna și-î face o ultimă rugăminte de a îngriji de înmormântarea sa. In scrisoarea adresată mamei sale, Ananescu spune că nu îndrăznește sa î ceară iertare, căci nu i-a ascultat sfaturile și a apucat pe căi greșite. Nu acuză pe nimeni de ce a făcut. Această scrisoare e de o duioșie fără seamăn. * Scrisoarea adresată d-lui Basarabeanu, nu s’a deschis încă, deoarece adresantul nu e în oraș. Această scrisoare se crede a fi cea mai importantă. Corpul sinucisului va fi luat de la spital azi și depus la biserică în oraș. " Toată familia sa din București a sosit aici. Mâine se face înmormântarea.