Universul, martie 1910 (Anul 28, nr. 58-88)

1910-03-01 / nr. 58

99 CĂRĂMIDĂ" Societate Cooperativă pe acțiuni pentru industria și comer­țul materialelor de construcție Capital Sofia­­lei 200.000.­in 2000 acțiuni a­lei 100 Autorizată de Camera de Comerț la 12 Febr. 1 © 10_ CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: 1 Procopii Lamb­rescu, primar al Capitalei, senator I. P. Hertad@yi profesor, architect 0s*. N­. Boiescu, medic, ajutor de primar J. B. Sriseni, mare pro­prietar G. Steranas profesor, ar­chitect Psu­l Negulescu­i profesor­­ universitar, avocat ,av. L Piaffinal, architect­­antreprenor Ernest Bosse and, architect Br. St. Bogdasa, chimist tean I. Arapt Sj, inginer ©. Ps.pOT1G și mare pro­prietar Condițiuni de subscripție . Acțiunile sunt de câte Leî 100, plă­­tibil în 4 vărsământe de câte 2n% la intervale de 3 luni. Cu primul văr­­săm­ânt se depune și taxa de înscriere de câte Leî. 5. de acțiune. Subscripții mai mici ca în acțiuni (nominal lei IOOC) nu se admit. Titlurile provizorii de acțiuni se emit de „Banca Generală Română“, din București. Scopul Societeleî este de a fabrica în mare si cu procede­e perfecționate materiale de construcții, in special cărămizi albe silico-calcare, recunos­cute în străinătate ca cele mai bune și mai rezistente din toate cărămizile și întrebuințate azi mai la toate construcțiile din Germania și America de Nord. In Germania sunt azi paste 300 de fabrici de cărămizi albe și numai in împrejurimele Berlinului vre-o 120.­ Această cărămidă este cea mai eftină și mult superioară cărămizei roșie, uzitată până acum. Fabricațiun­ea ei este mult mai simplă, căci evită ar­derea, atât de costisitoare. Cărămidă albă este TARE­CA CLATRA ; resistența ei este 150 kgr. pe cm. p. (garantat), când regulamentele de construcție nu cer decât 7 kgf. pe cm. p. Această resistența augum­­entează prin acțiunea aerului. întrebuințarea cărămizii silico-calcare în Olanda dovedește că ea rezistă la îngheț cât de mare și respinge eurassa. Societatea va mai abrica țigle pentru acoperișuri, tuburi, blocuri cimentate, dale pentru avage, etc., eet. In epoca de scumpete neobișnuită a chiriilor, produse in prima linie de scumpete a materialelor de construcție, care a provocat mai cu seamă în Bu­curești o adevărată criză socială, necesitatea de a se construi mult și în condițiuni oftine, se impune. Pentru a răspunde acestei nevoi urgente, s’a fondat Societatea «Cără­mida», care își propune să fabrice și să vânză materiale de construcție de cea mai bună calitate, pe prețul cel mai eftin. Societatea mai poate cumpăra sau exploata cariere, terenuri, imobile, și brevete de ma­ină, privitoare fabricat­iu­n­i­lor sale. Instalațiile primei fabrici se fac pe terenul Societățeî, de La bariera. Vergi «Iun­ (Calea Căi­a­ra /'(l' ^ TMFfil ¥)ritasfi Executată în fabrica «ALBINA» secția meta­lurgiei MAX FISCHER & S3.,— SAI­ATS Întrece în ceea­ ce privește perfecțiunea, c­­­litatea, durabilitatea și eftinătatea ori­ce mna« șină de spălat importată din străinătate» • fîeonomisește 70 la sută din săpun, com­bustibil și muncă. Spală repede și face rufele albe ca zăpada. Conservă rufele căci fără­ frecare se curăță prin aburii Ori­ cine poate spăla căci nu se cere cunoștințe spe­ciale.—Luăm înapoi ori­ce mașină «Fa­vorita» dacă nu va îndeplini avantajele ară­tate în prospect. Vindem franco în toată țara. Prospecte și prețuri curente gratuit — Multe scrisori de mulțumire la dispoziție. Cele mai RENUMITE Varietăți de VIȚE ALTOIT­ din ALGERIA și din ȚAR­A Pepinierele Orge & Bernard, NICOLINA-IAȘI CITI­Ț­I No. 5 din Medicul­­ Poporului Revistă săptămânală în 16 pagini, scrisă de un comitet de medici spe­cialiști, pe înțelesul tuturor. Scopul acestei publicațiuni care se va găsi în fie­care Sâmbătă la toate chioșcurile și vânzătorii de ziare, este : populari­zarea cunoștințelor de higiena, descrie­rea tuturor boalelor de care poate fi atins omul și familia lui, ajutoare grabnice bolnavilor până la sosirea medicului , sfaturi și rețete practice cu numeroase ilustrațiuni, în același timp ori­ce cititor are dreptul la o con­sultațiune gratuită pe săptămână în coloanele revistei. «Medicul Po­porului» are 52 de numere pe an și nu trebue să lipsească din nici o casă de oameni gospodari. 15 bani numărul. 7 lei abonament pe an, 3 și 50 pe 6 luni.—Reducția și administrația : II. — Strada Sărindar. — II Cereți, Copac ,ASBACH‘ BOIS (etichetă roșie) Sticla Lei 2.50 Fisis Bois „ albastră „ 3.00 Regal „ aurie in papură „ „ 3-50 <&^­—~furflip*­ Sticla mare de 3/4 litru Lei 3­00 Sticla is voiagiu Lei 1.00 De vânzare la princip, magazine de băuturi spirtoase Depozitul general la DIStIlATIA MODERNA ad­­io” 8 sm.m DOMNITEI 8 — BUCUREȘTI — C. C. POPESCU A. V­O­C­AL­T (fost­ magistrat) — SALATI — «37­ 9—STRAP \ 1IOSETTI—D Firing 5 stile mart', se caută pen­tru sămânță. Oferte cu mostre și pre­țul a se adresa : Ferma Breasla, prin Craiova, 4869 pluguri cu mm Originlp „SEMNA“ Bredan — Mașini cu Abur Supraîncălzit, Brevetate — Special aranjate pentru Combustibil de Pac, precum și pentru Lemne sau Cărbuni Imcomparabil Superioare la Capacitatea esstwmi «!® &raf 5 Fel ®!! arator ©!, Sisi Matarea E&aterialelos,­­Iconomia de comunisu­ri și trasoare, Ușurința în consfacere, etc. Devisuri amănunțite și ori­ce alte deslușiri se dau gratis la cerere de către: REPREZENTA GENERALA pentru ROMANIA și BULGARIA Societate Amu, pistîra Centereiul de Mașini Agricole și întreprinderi Electrice, fost BROCKEUTI­­Filiale: BUAILA. -strada ARIOiescix-Todo. M ®. CONSTANTA. — CR­A­IOVA. — Olili» 1­­8 VARNA €a rezultat al Experienței licite ca PLUSUL MA BUR „REMNA« Publicăm urmatò ar­ea scris ® ir © . Onor. Societatea Anonimă fost EUGENIU BEI­LES—­București Răspund la întrebarea ce'mi faceți în privința Plugului cu abur din Fabrica „KEMNA“ ce’mi ați furnizat în luna Maiu, anul trecut, pentru moșia Cacaleți Vlașca . Garnitura în chestiune se compune din 2 Mașini tip mare, marca E ti patent „KEMNA“ cu abur supra­încălzit care conduce un plug cu 7, braz de system „REMNA“, la care este atașat și o grapă ușoară din aceeași fabrică, care merge odată cu plugul. Am lucrat cu acest plug toată campania anului trecut și am ținut socoteală exatâ de lucrarea efectuată în fiecare zi, de consumul de pac, apă și materiele de unsoare. Personalul meu însărcinat cu conducerea plugului, din ordinul meu, mi-au făcut în fie­care zi rapoarte detailate, în care pe lângă, cele sus menționate, s’a notat toate observațiunile relative la func­țiunea acestei garnituri, așa că sunt în măsură a vă putea da detaliuri precise. Asupra mașinelor Patent „REMNA“ cu abur supraîncălzit 1) Mașinele aceste desvortă o forță mare de lucrare necunoscuta până în prezent la noi în țară. Această putere mare de lucrare sa atribue fără îndoială faptului că ele sunt de o construcție mai mare ca mașinele din alte fabrici introduse până in prezent în România, dar mai cu seamă faptului că ele sunt prevăzute cu aparatul Patentat de supraîncălzire. Mulțumită acestei însușiri, Mașinele in chestiune conduc cu înlesnire Plugul cu 7 brazde care are o lățime de lucru de 2 Metri si 75 cm., și la care este atârnată și grapa, având în tere­nurile cele mai dificile și producând la o arătură de ca 29 cm­. adâncime aproximativ până la 40 (patru­zeci) pogoane pe zi de­ vară, arate și­ grapa­te. Capacitatea aceasta extraordinar da mare de lucrare a garniturei de arat „REMNA“ o relevez în special ca avantagiul cel mai principal al acestui aparat pentru noi care facem agricultura In mare. 2) întregul mecanism al mașinelor este practic, solid și precis. In această privință mă abțin deja alte detaliuri deoarece ele ar trebui relevate de o persoană cu cunoștințe mecanice. . Pentru mine este în­deajuns a menționa că conducerea Mașinelor este foarte ușoară, de­oarece personalul meu s'a exersat foarte ușor la conducere, mașinele funcționează perfect fiind in acelaș timp și foarte solide. 3) Deși după cum am arătat la punctul 1) Mașinele „KEMNA“ produc o cantitate de arătură zilnicii aproape îndoită ca alte Systeme, ele nu consumă: material de ars, unsoare și apă mai multă. Ambele mașini au necesitat zilnic 8 care cu­pac, 8 sacale a 2300 litri apă și ca­­ 12 kilograme unsoare. Asupra plugului Patent „KEMNA“ Relevez în special faptul că Plugul în chestiune efectuează o arătură cu totul deosebită de cea a plugurilor cu abur ce am avut ocaziunea a vedea până în prezent. Mulțumită siste­m­ului special al construcțiunii cormenilor și cuțitelor acestui plug, el răspunde brazda com­plect, o răstoarnă, și o mărunțește cum nici un alt plug cu abur nu o face. Este­ o adevărată plăcere pentru orice agricultor de meserie, ca să vadă un teren arat cu acest­ plug. Contrucțiunea totală­ a plugului este de asemenea practică și în special extrem de solidă. Am lucrat în terenuri neajuns de defrișate, unde s’au scos tulpini de arbori de o mărime colo­sală, cu care ocaziune am relevat construcția puternică și materialul resistent din care este construit acest Plug. Grupa de fier „REMNA“ ușor atârnată după plug, aduce servicii în­semnate, prin faptul că netezește și curăță arătura fără a necesita cheltuială deosebită și perdere de timp. Acestea sunt în rezumat observațiile mele asupra garniturei ele arat­ă atent „REMNA“ ce m­i ați furnizat și pentru care vă exprim deplina mea satis­facțiune. Corabia, 1­ Ianuarie 1010. Cu stimă, ,[ss ) STZ7AK i. 5*0fP NEÎNTRECUTE — In calitate si constri­ctiuna s’ai dovedit cele mai moderne — PLUGURI cu ABURI De IO până la 24 cai putere nominali Fowler, fur­nizate după cerere fără sau cu înstalațiune patentată de supra-încălzire (Heisscampf) fărâ nici o diferență de preț, cu cable de oțel de SîîO metri lungime construite, pe baza experiențelor noastre practice făcute în timp, de mai mult de 50 de ani în toate țările din lume, și introduse de 20 ani, cu cel mai mare succes, și în România, unde lucrează as­tă­zi peste 60 pluguri cu aburi ORIGINALE FOWLER funcționând prin ardere de paie sau ori­ce alt combustibil. 1 Prin funcționarea lor sigură și ireproșabilă ele garan­tează o arătură rațională, producând cea mai mare cantitate de arătură, zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse in funcțiune personal de I­. JULIUS SAXON Inginer specialist și reprezentant general al — Domnilor JOBB FOWL11 & — București—Str. Armașului No. <î N.B. — Aproape întreaga elită a marilor proprietari români au cumpărat­ numai pluguri cu aburi «Originale FOWLED» adresându-ne scrisori elogioase și de deplină mulțumire pentru per­­fed­a lor funcționare neîntreruptă. Ținem depozit, perma­nent de toate accesoriile de rezervă. 4743 Originale „FOWI.I1“ UNIVERSUL - nt .provincie — Dela corespondenții noștrii ODOBEȘTI. — Duel.­­ In urma unui schimb de cuvinte ofen­satoare între d. judecător I.­­Pro­­firiu și d. avocat An. D. Za­­haria, cel din urmă simțindu-se ofensat, a provocat la duel pe dl. Profiriu, constituindu-și martori p­e d. locot. C. Kiru și avocat Gogu Georgescu. Aceștia, pre­­zentându-se, d. Profiriu a refuzat a eși pe teren. Martorii au dresat în urmă cu­venitul proces-verbal, considerând mandatul lor terminat. T.­MĂGURELE. — Delapidare. —In urma unui denunț primit la ministerul de finanțe ca per­ceptorul fiscal al circ. 31, M. Mi­­hăilescu, din Strâmbeni, a de­lapidat din casa comunelor Căl­­dăraru, Strâmbeni și Miroși 6016 Iei cu care a cumpărat niște pă­mânt, d. administrator finan­ciar de Teleorman a delegat pe d. controlor Tătaru a face an­cheta. S’a stabilit că numitul percep­tor a delapidat din soldul case­lor comunelor arătate suma de lei 6234.48. Actele dresate au fost înaintate parchetului, care la rându-i le-a trimis d-lui jude-in­­structor. Otrăvitoarea din Dobroteștî.— Ni se telegraf­iază din Dobroteștî că fata Rada I. Baldovin a în­cercat să­-și otrăvească amantul, anume G. I. Colcova, din Te­­cuci-Kalinderu, dându-i să bea un pahar de vin cu arsenic (șo­­ricioaică), dar otrava fiind prea slabă, n’a avut efect, astfel că Colcova a scăpat cu zile. Fem­eea criminală a fost­ arestată. TECUCI.— Nenorocire.— Ma­șina de manevră din depoul Te­cuci, condusă de mecanicul Ho­lub August și pilotată de lucră­torul de manevră Moraru, azi dimineață, fiind cu tenderul în­ainte, a isbit în stație­­ și trântit între șine, apucându-l sub ten­der, pe lucrătorul de manevră Palade Constantin, în etate ca­de 50 ani, de la secția de între­ținere Tecuci, fracturându-i mâna stângă și pricinuindu-i mai multe leziuni grave pe corp. Mașina fiind frânată, imediat nenorocitul lucrător — care s-a stabilit că avea auzul alterat­— a fost scos dintre șine și dus pe targa, la spital Militare. — Sub­ locotenentul Georgescu P., din reg. 6 roșiori, va face în ziua de 27 Februarie­­­, o cursă de călărie pe distanța Tecuci-București (240 k­m.), pe care o va parcurge în 14 ore. Itinerarul, pe care îl va urma, e: Tecuci, Focșani, R.­Sărat, Buzau, Mizil, Ploești și Bucu­rești. Haltele de 10 și 15 minute le va face: Focșani, Mizil și Crivi­­na; una de 45 minute la Buzau și una de 30 minute la Ploești. VASLUI.— Prinderea eva­datului Sahaidac.­­— Am anun­țat la timp că în ziua d­e 18 ia­­nuarie a. c., orele­ 10 dimineața, Vasile Sahaidac, dimpreună cu un alt deținut, a evadat din a­­restul preventiv. Tovarășul lui Sahaidac a fost prins la câteva zile după evada­re; de urma lui Sahaidac nu s’a putut da până astă-noapte, pe la orele 11, când a și fost prins în satul Răduești, comuna Chetrești. TÂRGOVIȘTE.— Maltratarea unui țăran.— Astă-noapte, locui­torul Marin Dumitru Stroe, din­ Braniștea, ducându-se în graj­dul cailor, a fost întâmpinat de doi indivizi cari veniseră să-i fure caii.­­ ■ 1 Hoții spre a putea să dispară, au năvălit asupra lui Soare cu ciomegele, maltratându-1 îngro­zitor. Victima căzând jos și ne mai putând opune nici o rezis­tență, hoții s’au făcut nevăzuți. După lămuririle date de vic­timă, care a cunoscut pe uni­ și din hoți, ei au fost prinși în Titu, de unde sunt de fel. Vic­tima, având mai multe leziuni grave, a fost adusă la spitalul județean din Târgoviște. Conferințele de la gimnaziu.— Aseară s’a deschis seria confe­rințelor ce se vor ține în fiecare joi seara, la orele 9, în sala amfiteatrului de la gimnaziu. In fața săle­ arhiplină de un public compus din tot ce are Târgoviștea mai de seamă: magistrați, avocați, publiciști, militari, profesori, institutori, medici, etc., și în mijlocul unei atențiuni încordate, cunoscutul scriitor Ion Al. Brătescu-Voi­­nești a citit câteva nuvele ale lui I. L. Caragiale, precum și de ale sale, apoi versuri de Oc­­tavian Goga și Cerna. De la tribunal.—Comerciantul Nicolae N. Cociu, din Pucioasa, despre care am relatat deunăzi că a fost arestat pentru bancru­tă simplă și frauduloasă, a fost pus în libertate, depunând o cauțiune de 500 lei. Succesul „Universului­ 1.—Atât era, cu prilejul morței prima­rului Vienei, d-rul Lueger, eve­niment despre care cititorii au luat cunoștință , din suplimen­tul distribuit în sute de exem­plare și reprodus după telegra­ma „Universului“ primită d. a., cât și azi, cu ocazia „afacerei senzaționale“ de la jurați, pe ca­­­re nici un ziar nu a avut-o, zia­rul nostru a repurtat încă două succese. Hsait d­e arme Azi, la orele 3 după amiază se va da un mare asalt de arme, în sala Băilor Eforiei, organizat de profesorul G. Nicolau. Asalturi cu floreta, spada­ și sabia. La asaltul cu floreta vor lua parte d-nii: A. Guyan, profesor; A. Marin, profesor; Boldur-Voic­­escu, amator; M. Savu, ama­tor; G. Nicolau, profesor; M. Savu, I. Neylies, amator; C. Teo­­doreanu, profesor. La asaltul cu sabia d-nii: sub­­sub-locotenent Niculescu. La asaltul cu spada d-nii: sub­locotenent Moscu, L.Negles. Și la­ asaltul cu floreta d-nii : A. Hernia, amator; G. Lăzăres­­cu, profesor; C. Steliu, amator; Al. Satmari, amator; căp. prinț Moruzzi, (epeu); sub-locotenent Constantinescu. I Ti­s Doamna E. Grigoriu, patroana ma­gazinului de mode din str. G. A. Ro­­setti No. 7, are onoarea, a anunța distinsei sale clientele că a plecat la Paris pentru a se asorta de sezonul de primăvară cu tot ce poate fi mai frumos și modern de la cele mai re­numite case de mode. La timp se va anunța sosirea: "4S92 COTA VALORILOR LA BURSA DIN BUGÎÎHEȘTI București, 27 Februarie, împrumuturi de Stat ro­mâne: rattra 5*/0 din 1894 internă lei 102— 101.45; id. 59/0 im­pr. de 185 mii.din 1903 lei 103 bjr­ 103; id.4 °/­ impr. de 32Vs mii. intern leî 91 Va L 91 ; idem 4*/0 de 50 mii. 1889 1. 91 %—9iyt ; id. 4% de 274 mii. din 1890 lei 92l/l — 95­,/4 ; id. 4% de 45 mii. din 1891 lei 92­ i/4*921/?,; in­ 4 °/c de 120 mii. din 1894 lei 92B,*­921 s ; idem. 4 ®/# de 90 mii. din 1896 lei 931­ e-92s/B; id. 4 °/0 de 180 milioane din 1898 lei 93s/8—921,'s idem 41/o de 100 milioane din 1905 Seria A și B OO1/.—93 ; idem 4 °/0 convertită din anul 1905 lei 93u2-1.­31/4; idem: 4 °/c de 70 milioane din 1908 lei, 92.40 Inch­, CREDITUL județean și co­munal 5 ®/9 lei 100.7*5 inch.’; idem 41/» cu 1.92.75 inch. ; oblig. Cred. viticol. 94—931/... OBLIGAȚIUNILE cont. Bucu­re­ști 4% din 1903 leî 8S3/4­88.60 id. 4% din anul 1906 leî 883/*—88.60 idem com. Craiova 591g din 1906 lei 98—97; idem cont. IMocșiră'/o din 1906 leî 9b—<di'l/i­­ ăem.com. lași din 1903 lei 971/*—97. FONCIARE rural« 5 °/0 lei 98.821/S inch­ ; idem 4e/0 lei 88.90 inch. ; urb. București 5% leî 98- 97% ; idem urb. Iași 5 °/0 lei 96.15 Bonurile Casei Rurale 5#/0 lei 99— 98­3/,. ACȚIUNI:Banca Națională 4390- 4380; Casa Rurală 400—390; Banca Agricolă 484-482; Bana of Prourr­ania Ltd. leî 223—221 ; Banca de Scont din,', București lei 150—148; Banca Marmorosch-Siaakál Câmp. iei 894- 8921; Bănca Gen. Română lei 2060- 2050 ; Banca populară din Pitești 300—280. Soc. com. tramwaeior Bu­curești. 200—180 Soc. an. Rom.„Spe­ran­ța“ 500. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: Soc. Dacia-România . lei 858—855 Naționala leî 1060—1050. Generala leî 955-- 950. SCHIMB: Gek Londra leî 25.461 25.41‘A ; cek Parts 101.15—100.95 cele Berlin lei 124.57l/a—124.323/s; cek Viena 105.85—105.65; cek Bel­gia 100.62 V»-100.42 Po. MONEDE*: Napoleon lei 20.20— 20.15 ; coroana austriacă lei 1.061/2­­1.051/». Rubla de hârtie lei 2.73­2.70. SCONTURI și AVANSURI; Banca Națională, scont 50/„; idem avans, pe dep. 50.//0 Casa de%. De avans, pe dep. 51/0. Cota valurilor românești la bursele străine . Berlin, 26 Februarie. Renta 50/# impr. 185 mil.din 1903 mărci 102; idem 4 ° 10 impr. 50 mii. din 1889 mărci 91.90 ; id. 4% a impr. 274 mii. din 1890 mărci 94.70; id. 4% împr. 45 mii. din 1891 mărci 91.50 id. 4% îm­pr. 120 mii.din 1894 mărci 91.60; id. 4% în­pr. 90 mii. din 1896 mărci 91.50; id. 4% împr. 180 mii. din 1898 mărci 91.40; idem 4 ®­ fl cnnv. din 1905 mărci 91.60; id. 4% seria A. și B. de 100 mii. din 1905 mărci 91.40; id. 4.79 impr. 79 mii. din 1908 mărci 90.70. Francfurt, 26 Februarie. Renta 4% toi 94.60 noul împrumut rom. 102.30.Paris, 26 Februuarie. Renta română 5 °­ 0 lai —.—­ renta rom.aonv. leî 94.25 noul împr. —.— Triest. 26 Februarie. Acțiuni Dacia-România cor. 840 id.Naționala cor. 1040; id. Generala cor. 940. Cursul schimbului pe piețele străine Închiderea dela 26 Februarie. Viena: schimb Londra 240.50 id. Paris 95,50 ; id. Berlin 117.60 id_. Amsterdam 198.— ; id. Belgia 95.07 id. Italia 95. Berlin: schimb Amsterdam, 168.30 id. Belgia, 8Ö.775 ; id. Italia, 80.60 idem Londțji, 204.30; idem Paris; —•—; idem Elveția, 81.05; idem Viena, 84.90. Paris: schimb Londra251.95 idem Viena 104.62 id. Amsterdam 207.31 id. Berlin 123.15; id. Belgia 7/ie,Per­­dererid. Italia B/a pierdere; id. Elve-dere; id. Italia B/g pierdere ha s/s3 .primă. _ Londra: schimb Paris 25.361/G id. Berlin20 64; id. Amsterdam 12.05. ®0Tä onmm© E TOATE PREȚURILE SUNT DATE IN LEI PE Î00 EUR. Chicago,.26 Februarie. G­&ü Maiu 21.54 urc. 0.04 Iulie 20­ 27 scad. 0.07 „ Septembrie 19­73 „ 0.04 Porumb Maiu 12.13 urc. 0.09 „ Iulie 12.48 „ 0.09 „ Septembrie 12.58 „ 0.07 N­ew-York, 26 Februarie. Grâu Disponibil ,, Maiu Iulie 32.34 urc. 0.09 21­ 95 scăd. 0.02 Septembrie 20­96 ,, 0.04 Porumb Disponibil 12.56 urc. 0.19 , Maiu 14.02 „ 0.14 , Iulie 14.24 ,, 0.07 ,, Septembrie 14.29 ,, 0.04 Anvers. 26 Februarie, inferioară 22— superioară 234/s inferioară 152/s superioară 152/3 ar.pool. 26 Februarie, in 21.48 urc. 0.20 21.12 „ 0.14 14.70------­Paris Grâu Main-Iunie ,. Main-August Făină Iu Main-Iunie Făină Main-August 32.75 25 Februarie­ 24.95 urc. 0.05 21.85 ,, 0.05 32.55 ,, 0.05 0.10 Ulei colza Martie 59.25 -----—,— ,, Aprilie 60.—-------,— ,, Mai-August 60.75 scăd. 0.52 ,, Sept.-Dec. 62.— 005 Berlin, 26 Februarie. Graü Main 26.25 urc. 0.18 „ Iulie 26.92 „ 0.14 Secară Main 20.34 „ 0.14 „ Iunie 20.87 ,, 0.08 Porumb Mare -------------— „ Iulie ----------— — Budapest”., 26 Februarie. Grâu . Aprilie 27.68 scad. 0.08 ,, Maiu 27.58 „ 0.08 Octombr. 22.90------ — Secară Aprilie­ 17.24 scăd. 0.18 Octombr. 18.62 0.10 Ovăz Aprilie 15.17 ,, 0.10 ,, Octombr. —­—---------­Porumb Maiu 14.58 scăd. 0.02 , . Iulie 13.25 ------.— Rapi­d Grâu gr Porumb 12.75 Orz 11.50 Ovăz 10 80 Secară­­ 43.80 Fasole 23.50 Brăila, 26 Februarie. Grâu gr. S0-S1 kgr. 1»0 c. str. 20.40 „ 78-79 „ 4*­,„ ■„ 19.40 „ ., 75-76 „ 8%,, „ 18.— Porumb 12.30 Orz Ovăz Secară Fasole 11.— 10.20 13.40 23.20 Biata pescăriei Brăila, 27. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 1000 kg. pește proaspăt cu următoarele prețuri : Ciortocrap 133—137, ciortan 107-111, șalău 186—215, cârjeancă­ 66—74, plătică 71—75, Un 102, știucă 68-85, caracudă 96--97, babușcă 65—74, somn eprac 248, spm­otez 82—186, biban 76—77, albitură 61-74, mi­halți 73—75, mreană 85—125, cegă 295—395, sfialațî, 27. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 3735 kg., pește proaspăt cu următoarele prețuri : hioriocrap 140, ciortan 96—120, cior­­tănică 109, șalău 206—242, cârjeancă 70—75, plătică 94, știucă 75—142, caracudă 110 — 130, babușca 89—90, somn eprac 186-241, somotez 177-227, biban 74—87, albitură 61—86, fu­sarii 75—115, morun 146- 214,­ ni­­setra 235—282, icre morun 26-35.50, icre nisetru 25 —30.25, ghiborțî 70 m­artie 1910 Tirpl financiar și Grimai di­n țară, și străinătate Porumb Drau Man­ ,, Iun­e Porumb Iunie August Constanța, 80-81 k. 78-79 k. 75-76 k. 28.56 ------•• 26 Februarie. 1% c. 4% „ 3% 21.70 20.70 19.50 CITITI 4760 „ANUARUL PRESEI ROMÂNE ȘI AL LUMEI POLITICE" =====— " ---^= pe 1910 .............— (^.IL­ o.1 al -St-lea.) Singurul anuar interesant și folositor pentru ziariști, lumea poli­tică, magistrați, avocați, artiști, comercianți, etc. Peste 100.000 adrese,. L’n exemplar, voluminos, foarte elegant broșat, lei 5. Redacția Și administrația: Strada Vasile Lascar no. 168, București Peninsula Balcanică — Serviciul nostru telegrafic — SEriful . DESMINȚIREA ALIANȚEI PO­LITICE CU TURCIA Berlin. 27. — „National Zei­tung“ află din cercurile diploma­tice că știrea despre încheiarea unei alianțe politice între Serbia și Turcia este neîntemeiată. Milovanovici nu a făcut alt­ceva în timpul cât a stat la Constan­­tinopol decât să asigure vizita regelui Petru în Turcia. Nu poa­te fi vorba însă de o alianță po­litică. Turcia a refuzat ori­ce discuție asupra unei ast­fel de chestii, declarând că vrea cu ori­ce preț menținerea status­­quo-ului în Balcani. KITSHAttIA VIZITA SUVERANILOR LA CONSTANTINOPOL Sofia, 27.—Guvernul a chemat aici pe ministrul bulgar din Con­­stantinopol, Sarafoff, spre a-i da instrucții definitive relativ la programul detailat al vizitei pe­reche­ regale la Constantinopol. Suveranii vor fi însoțiți de miniștrii Malinov, Papricoff și probabil încă de un ministru. Berlin, 27. — Telegramă din Frankfurt. „Frankfurter Zei­tung“ află din Sofia că vizita suveranilor bulgari este fixată pentru ziua de 20 Martie (st. n.), deci înainte de vizita regelui Petru. La întrebarea pe care minis­trul de externe al Bulgariei a făcut-o dacă vizita regelui Fer­dinand în Constantinopol va fi plăcută guvernului otoman, ma­rele vizir a răspuns : „Majesta­tea Sa poate fi sigură că va fi primit în mod cordial“. BALUL SI­N­ CALIST­­öI In sala băilor Eforiei a avut loc aseară un mare bal al sin­d­icaliștilor organizat în folosul comisiunei generale a sindicate­lor de către comisiunea locală. S’a reprezentat „Dezrobirea Muncei“ cu roluri frumos inter­pretate de membri cercului ar­tistic „Casa Poporului“ al mun­citorilor. Balul a ținut până după mie­zul nopței iar corul cercului intonat imnuri revoluționare. ROmâNIUM PUS PROVINCIE din falsa Voivozilor vn­ Interview cu d. B. M. Dimitroiici, șeful conservatorilor-de­­mocrați din Dâmbovița.—Reîu­­lo cerimei și mișcarea socială.­— Reforma electorală.—Când se va retrage guvernul.—E posibil un guvern Carp?*—Politica locală Viața politică e interesantă în acest oraș prin lipsa de aspe­ri­­tăți în luptele dintre adversari. O europenizare largă a moravu­rilor politice s’a înfăptuit aci și, mai ales sub acest raport, Ceta­tea voevozilor e vrednică di­ a dat pildă celorlalte localități unde nemulțumirile se manifestă, chiar în sânul aceluiași partid» Pentru completarea a­nchetei mele cu date interesante, era ne­cesar să caut prilejul u­nei con­vorbiri cu d. E. M. Dumitropol spre a cunoaște astfel, părerile tuturor șefilor de partid locali în chestiunile­­ mai interesante. L’am găsit pe șeful ■ conservato­­rilor-dem­ocrați din Dâmbovița în „Villa Cecilia“—minunata vil­la elvețiană în ca­re e instalat birroul unuia din cei mai de seamă membri ai baroului lo­cal. D. Dimitropol pregătea toc­mai materialul pentru o confe­rință asupra ne­cesităței refor­mei electorale, care se va ține în Târgoviște la începutul lunei vii­toare. Cu zîmfoetu­l fin și cunos­cut, d-sa misa acordat aproape două ore de­ convorbire în care timp am abordat diferite chesti­uni cu privire la politica gene­rală a țarei și la cea locală. D. B. M. Dimitrou­fti. ș vatarilor­ dem­.i­erați din r.l CrCISit­­­D și Tircovița Reforata electorală — Ce credeți despre reforma e­­lectorală? — a fost prima mea întrebar­e. — Socotesc că mișcările agra­re din 1907 au ucis vechile con­cepții de guvernământ, atât li­berale cât și conservatoare. S’a guvernat până acum în țara a­­ceasta de sus în jos, a venit vre­mea ca țara să fie guvernată și de jos în sus. In interesul liniștei țarei și pentru prevenirea unor eventu­ale nouă sguduituri și mai groaz­nice, este absolut necesar să se ia puterea politică a țării din mâinele marei proprietăți și să se dea intelectualilor și micei burghezii. Problemele politice și sociale, în orice țară, nu se re­zolvă cu pușca, ci cu creerul. S’a dovedit cu prisosință că marea proprietate teri ară, de la noi nu și-a îndeplinit, funcțiunile socia­le ce-i erau­ încredințate. Cine va lua inițiativa reformei ? — Cine credeți că va lua inițiati­va unei reforme a legei electo­rale? Ar trebui s’o ia M/S. Re­gele. — in lipsa unei inițiative a Coroanei. Care din partidele po­litice credeți că ar trebui să ia inițiativa acestei reforme? — Propriu zis partide politice nu mai avem, fiindcă nu văd ideea politică care să le separe. Avem în țară: carpiști, brătie­­niști și tachiști. De­sigur, d. Petre Carp nu va propune nici­odată Coroanei o revizuire a Constituției noastre în partea privitoare la legea electorală. Actuala lege electorală e ultima scândură de scăpare pentru ve­chii conservatori cărora, prin temperament, nu le convin co­legiile mari. Și apoi, după teo­ria conservatoare clasică, con­servatorii suferă reformele, nu le provoacă nici­odată. D. Ion I. Brătianu n’a îndrăz­nit să meargă înainte cu refor­ma colegiului unic la județe, dar­mite să o propună la Cameră și Senat. Pe urmă, partidul libe­ral e prea uzat și ar fi în contra voinței țării ca să îi se dea lui sarcina de revizuire a Constitu­ției. D. Take Ionescu s’a creiat politicește de jos în sus, nu ca d. Ionel Brătianu. El este astăzi în fruntea unei organizațiuni politice formidabile și are deci autoritatea politică trebuitoare ca să propună și să realizeze re­forma electorală. Rolni d-îni Tak­e Ionescu — Dar ca să facă reforma ar trebui să fie la guvern. — Nu. D. Take Ionescu n’are decât să facă declarațiuni în Cameră și Senat și să anunțe re­forma. Partidul liberal, prin șe­fii săi, va trebui să se pronunțe și să ia pozițiune față de această chestiune. Soluțiunea ce o vor da liberalii nu­ e indiferentă, des­tul numai că se va ști în țară că noi, democrații, am luat iniția­tiva. O campanie extra-parlamen­­tară pe chestia reformei electo­rale va redeștepta atâtea și a­­tâtea energii amorțite și va face imposibil, în viitor, orice guvern reacționar, fie el cu etichetă li­berală, fie cu etichetă conserva­toare.­­—Credeți dv. că d. Take Io­­nescu poate lua o asemenea i­nițiativă ? — Șeful nostru are o inteligen­ță extraordinară, o putere de muncă colosală, dar îi lipsește puterea de voință. Ezită între România cea veche și între Ro­mânia cea nouă. Suntem însă vre-o câțiva în jurul lui, cari vom face tot posibilul să-l hotă­râm să intre francamente pe ca­lea democrației și să părăsească visul unei concentrări în jurul său­ și a unei bune părți din­ ve­chile elemente boerești. Oamenii ăștia, —­ mulți­ puțini câți sunt, sunt ireductibili. In zadar ar fi să vrem a-î aduce pe calea cea bună. Nu, nu mai e posibilă în a­­ceastă țară o supremație politi­că a marei proprietăți. E rândul proprietății mijlocii, al micei burghezii urbane și rurale și al intelectualilor, intelectualii în mișcarea politică Proprietatea mijlocie—urmea­ză să-mi spună interlocutorul— mica burghezie și intelectualii ne-au dat nouă. Takiștilor, ma­rele ascendent de azi asupra țării care votează. Spre a com­pleta opera noastră, fi absolut necesar să fraternizăm cu că­tă­teniile satelor, făcându­-le să te m­ire in rândurile noastre. Colegiul unic va forța contac­tul între clasele sociale și va a­­duce pacea socială în țară. E­­lita țărănească din colegiul III, căpătând o mare importanță po­litică prin reforma electorală, va­­ ști să-și impună voința și să făcă a fi reprezentate în Parla­ment, cu folos, și interesele le­gitime ale nn­ultimei. Viitorul partidului conservator** democrat — Dar dacă nu se va provoca în țară o agitație pe chestia rea­formei electorale, ce credeți des­pre­ viitorul partidului d­v. ? Ele cred că ne vom anemi­­za­ zi cu zi, și că țara va înregis­tra o decepțiune în­ plus. Dl Take Ionescu va fi forțat de îm­­prej­urări să reintre în partidul conservator, dar... nu va mai a­­vea strălucirea din trecut. Ele­mentele democratice din jurul său vor fi îndepărtate, încetul cu încetul, și vom întări cu timpul partidul liberal, în care cel pu­­țin, ia leziunile și visurile unei Romanii mai bune decât cea de azi îți sunt permise. L posibil im guvern Carp ? ~ Ce credeți despre un gu­vern Carp ? ~ D- Petre Carp a fost și este" încă"o strălucită personalitate politică. In contra d-sale s’a ur­zit de multe ori o întreagă con­­spirațiune in scopul de a-l îm­piedica să guverneze țara. Din nenorocire, conspirația a isbu­­tit și d. Carp, pe vremea când ar fi­ putut guverna în mod strălu­cit această țară, a fost împiedecat să o facă. Astăzi d-sa are 78 ani. Oricât de bine ar fi orga­nizat un om, la vârsta asta nu mai poate să exercite un Stat de­cât funcțiuni onorifice. Trebue vigoare fizică, intelectuală și morală, în doză respectabilă, pentru ca să poți face oficiul de prim-ministru. Omul politic de azi trebue să fie o sinteză a aspi­­rațiunilor vremii în care trăeși fiu D-lui Carp i-a plăcut să se izo­leze de popor și, firește, poporul l-a răsplătit cu aceași monedă.. D-sa nu cunoaște aspirațiunile nouilor generații, pe care e che­mat să le guverneze. Dacă însă,­­ prin imposibil, va fi chemat la guvern, va face alegeri și va reuși să aibă o majoritate, mai ales că liberalii se vor grăbi să-i dea concursul în toată țara.. Guvernul însă va fi șters, pa­­lid și de foarte scurtă durată, fiindcă o idee conservatoare, așa­ cum o înțelege d-sa, nu mai co­respunde stadiului de evoluțiune al ideilor conservatoare de azi., Gratie cartelului cu liberalii, va intra in Parlamentul câr­piei, mai multă opoziție de­cât trebue și nu o exclusă posibilita­tea unor surprise interesante în diverse centre din provincie, unde autoritatea brătienismului e nulă, și aceste centre sunt foarte multe. Politica locală — Dar asupra situației locale, ce aveți de Zis? — Partidul vechiu conservator are de șef necontestat pe d. G. Olănescu care, nefiind domiciliat în localitate,—nu poate da o di­recțiune mai viguroasă partidu­lui său. Șef local nu are pe ni­meni. D-lui Olănescu nu i-au plăcut nici­odată șefii locali și este și azi consecințe cu întregul său­ trecut politic. Partidul libe­ral și cel conservator-democrat își au șefii lor în localitate, așa că pot să dea organizației lor directiva trebuitoare în tot mo­mentul. D. C. Olănescu are în jurul sau un număr remarcabil de mari proprietari terieni­—ale­gători în colegiul I de Senat, însă n’are un contingent serios în proprietatea mijlocie de la ța­ră, în mica burghezie de la oraș și în țărănime. Partidul liberal, foarte slab acum câțiva ani, s-a fortificat, grație continuării pro­gramului de lucrări întocmit de guvernul care­­ a precedat și, în­ plus, a făcut, o administrație mai bună grație mijloacelor puse la dispoziție de noua lege admi­nistrativă. Mulțumită unor mari lucrări de îmbunătățiri­ făptuite în județ de mine, sub guvernul Cantacuzino,—partidul conserva­tor-democrat a căpătat în județ și oraș o foarte mare vază, așa că astăzi acest partid e ceva mai tare decât cel liberal și cu mult mai tare decât cel vechi­ con­servator. Aci s’a încheiat convorbirea mea cu fostul prefect al jud. Dâmbovița. Un amănunt intere­sant e faptul că d. E. M. Dimi­­tropol a donat baroului Tocai o voluminoasă bibliotecă în valoa­re de peste 23.000 lei. Părăsind „Villa Cecaga“, fru­moasa locuință a d-lui Dimitro­­pol, am pornit mai departe în continuarea cercetărilor mele din Valea Voevozilor. (L. Iliescu. Moartea lui Lascar Gostin Bârlad, 27 Februarie. Marele proprietar Lascar Cos­tib, fruntaș al partidului liberal din lo­calitate, a murit suulit azi dimineață la moșia sa din Bau­ca. Defunctul a fost magistrat, precum și senator și deputat. Era comandor al „Coroanei României”", și moare în etate de 76 ani. Inmormêntarea se va face Luni, 1 Martie. Servietei religios se va oficia, in biserica comunei Banea. S­e hi cercul profes. secundari Erî, la 6 d. a. s’a ținut o șe­dință publică la sediul Cercului. Cu această ocaziune d. dr. Hâr­­su și-a desvoltat conferința sa „Despre bibliotecile populare“. Apoi s’a ținut o conferință in­­timă cu privire la absențele pro­fesorilor. S’a hotărât să se tri­mită d-lui ministru al instruc­țiunei o petițiune prin care să-l roage să modifice dispozițiile în virtutea cărora profesorilor, cari absentează de la cursuri li se reține salariul pe timpul cât lipsesc chiar când aceasta ar proveni din cauză de boală. Profesorii cer ca pe viitor să se înființeze profesori stagiari, plătiți de Stat, cari să supli­nească pe titulari când aceștia lipsesc, dar să nu se reție celor ce lipsesc de­cât o mică sumă. Pe de altă parte, profesorii cer ca pe viitor Casa școalelor să ajute pe cei cari lipsesc, fiind bolnavi. SL a f

Next